Colegiul National de Comert al ASEM

Catedra: ‘’Comert, Mergeologie, Tehnologoe’’

: EDUCATIE PENTRU
UNITATTEA DE CURS
SOCIETATE
TEMA: BASTINASII MASACRATI A AMERICII
DE NORD

CHISINAU 2021
CUPRINS
 Introducere
 Războaiele noilor veniţi cu băştinaşii
 Exterminarea, o politică de stat
 Îmbolnăviţi, umilinţi, discriminaţi
INTRODUCERE
Amerindienii au fost primii locuitori ai continentului Nord-American. De-a
lungul timpului, au fost lăsaţi fără pământuri, măcelăriţi, umiliţi şi
marginalizaţi. Se presupune că, dintr-o populaţie de 60 de milioane de
amerindieni, înaintea sosirii lui Columb, au mai rămas puţin peste 2
milioane.
Primii locuitori ai continentului nord-american au fost cei reprezentaţi de
populaţiile ameridiene, cunoscuţi drept ”indieni” sau ”pieile roşii”.
Împărţiţi în numeroase neamuri şi triburi, cu civilizaţii şi culturii diferite
sau asemănătoare în funcţie de zona ocupată de-a lungul vastului teritoriu
continental, amerindienii au fost cei care au dominat teritoriul de astăzi al
Statelor Unite, Canadei şi unei zone a Mexicului. Aceşti ameridieni au fost
descoperiţi de europeni, odată cu întregul continent pe care-l ocupau.
RĂZBOAIELE NOILOR VENIŢI CU
BĂŞTINAŞII
Până la sfârşitul secolului al XVIII lea, mai precis până la obţinerea independenţei
coloniilor americane şi constituirea Statelor Unite, nu a existat o politică organizată de
jefuire şi exterminare a amerindienilor. Au existat însă lupte cu nativii, războaie
sângeroase pentru pământ,bogăţii şi de multe şi în numele religiei. „Pielile roşii” cu
tatuaje şi vopsele războinice erau asimilaţi de mulţi colonişti puritani drept ”diavolul
pe pământ”. Odată cu primii preşedinţi americani şi valul de imigranţi veniţi din
Europa pentru a începe o nouă viaţă pe continentul american, în numele ”civilizaţiei” a
început masacrarea indienilor. În special erau vizate teritoriile cu resurse aurifere sau
bune pentru alte exploatări profitabile. Ameridienii care refuzau să plece, erau ucişi
sau ”deportaţi”. Această perioadă a fost precedată de o serie de războaie între
ameridienii de pe coasta de est şi trupele noului stat colonial, Statele Unite. Propriu-zis
în 1779, noul preşedinte George Washington dorea să-i pedepsească pe irochezi, foşti
aliaţi ai Imperiului Britanic pentru raidurile făcute împotriva coloniilor americane.
Atacaţi prin suprindere irochezii au fugit abandonându-şi pământurile.
EXTERMINAREA, O POLITICĂ DE
STAT
În anul 1830, înlăturarea amerindienilor a devenit politică oficială a Statelor
Unite. Mai precis în acest an a fost adoptat ”Indian Removal Act”, prin
intemediul căruia ”pieile roşii” care locuiau la est de Missipi trebuiau
”deportatate” într-un ”teritoriu indian”, adică o enclavă sau rezervaţie în
statele de astăzi Kansas şi Oklahoma. Această deportare ordonată de
preşedintele american Andrew Jackson trebuia făcută ”pe cale diplomatică sau
prin forţă”. În urma acestei decizii o mulţime de triburi de pe coasta de est au
fost mutate cu forţa în ”rezervaţie”. A fost un adevărat dezastru pentru
amerindieni. Trimişi într-un teritoriu pe care nu-l cunoşteau, obligaţi să ducă
un trai care nu era familiar lor şi mai ales fără hrană, pe distanţe lungi în
marşuri ucigătoare, zeci de mii de ”piei roşii” şi-au pierdut viaţa.
EXTERMINAREA, O POLITICĂ DE
STAT
”Luând în considerare cele trei mari naţiuni indiene de la est de Mississippi,
Choctaws, Creeks, şi Cherokees fiecare cu câte o populaţie de 20.000 de
oameni. În timpul deportării din 1830, au murit 2.000 Choctaws, 4.500
Creeks şi 5.000 Cherokees. Majoritatea din cauza bolilor, foametei, epuizării
şi demoralizării”, scria Brenden Rensink specialist la University of Nebraska
– Lincoln în lucrarea sa ”Genocide of Native Americans: Historical Facts and
Historiographic Debates”. Acest exil forţat al amerindienilor a fost numit
”drumul lacrimilor”, o umilinţă totală a nativilor americani, ţinuţi într-un fel
de tabere de tranzit şi apoi trimişi în teritorii în care nu se puteau adapta şi
hrăni. Succesorul lui Andrew Jackson, preşedintele american Martin van
Buren va iniţia la rândul său o campanie dură împotriva ”pieilor roşii”. Acesta
va deporta cu intervenţia brutală a armatei, în alte rezervaţii, peste 45.000 de
amerindieni.
ÎMBOLNĂVIŢI, UMILINŢI,
DISCRIMINAŢI
Pe lângă gloanţele soldaţilor care au exterminat triburi întregi, moartea a venit
pentru amerindieni şi de la bolile aduse de primii colonişti europeni. Thornton
şi James Mooney spuneau de altfel la începutul secolului XX că printre
principalele cauze ale scăderii dramatice a populaţiei amerindiene, sunt şi
bolile aduse de europeni, printre care variolă, tuberculoză sau boli cu
transmitere sexuală. Totodată războiul, depresia masivă provocată de mizerie
şi deportări forţate, foametea au jucat un rol important. Mai mult decât atât
începând cu secolul al XVIII lea dar mai ales în secolul al XIX lea şi
începutul secolului XX, amerindienii au fost umiliţi şi s-a încercat
dezrădăcinarea lor culturală. Propriu-zis copiii de indieni erau luaţi din
familiile lor, obligaţi în şcoli religioase să-şi uite cultura, tradiţiile, formele
religioase şi mai ales limba.
ÎMBOLNĂVIŢI, UMILINŢI,
DISCRIMINAŢI
Discriminarea nativilor nord-americani a continuat decenii la rând iar
şeful Roy Crazy Horse spune că poporul său a fost supus unui adevărat
genocid. ”Dar s-a întâmplat aici. America de Nord a avut propriul său
genocid îndreptat împotriva Primelor Popoare. Un genocid violent,
devastator,eficient. A fost condus de un sentiment de superiotate rasial şi
religios, iar premiul au fost resursele şi pământul.”, scria şeful Roy
Crazy Horse.