~Expansiunea Teritoriala

a
SUA ~

n 1869, Statele Unite se ntindeau de la coasta Atlanticului pn Pacific, acoperind o distan de

aproximativ 3.000 de mile (circa 4.830 km) de la est la vest i circa 2.000 de mile (sau circa 3.200
de km) de la nord la sud.

Calea ferata transcontinentala - prima din lume - este ntreprinderea cea mai ambi ioasa a omului
de la Marele Zid din China, i o mare parte din aceasta este construita de muncitori chinezi.
Calea ferat nu a schimbat doar viata americanilor, ci a modificat intreaga ecologie a
continentului, provocand victime. Cmpiile, care candva erau traversate de bivoli i nativi
amerindieni, devin casa noiilor veniti, care initial vor construi case din pamant - pana la a furniza
lemn din nord pentru a construi case noi i orae in Midwest. Calea ferat creeaz un nou simbol
american - cowboy - care transporta bovinele mii de kilometri pentru a alimenta estul. Dar o noua
invenie simpl va schimba viaa colonitilor, cowboy-lor i nativiilor americani: srm ghimpat.
inele de oel i acum parcelele de srm de oel vor strabate cmpiile. n mai puin de un sfert
de secol, Lumea Noua este transformat - nu de arma, ci de cale ferat, gard i plug.
Commodore, un industria american i filantrop care a facut avere n transportul maritim i n
industria feroviar, va fi unul dintre primii miliardari ai lumii.
ntre 1880 i 1930, aproape 24 de milioane de noi imigrani sosesc n America. Muli merg la
munc pentru construirea unei noi frontiere: orasul modern, unul dintre cele mai mari inven ii ale
Americii. Costul ridicat al terenurilor n orae ca New York i Chicago, nseamn c singura
modalitate de a construi orasele este "inaltarea". Un nou tip de cldire, zgarie-nori,din ciment si
oel. Produs pe scar larg de ctre imigrantul scotian Andrew Carnegie, produc ia de o el st la
baza infrastructurii orasului modern. Aceast nou frontier urbaan atrage migran ii din mediul
rural i lucrtori imigrani nou venii. Pentru muli, Statuia Libertii, care se vede la prima vedere
a Lumii Noi i Ellis Island este poarta de acces la visul american si lumea libera. Ora ul fr de
lege ofer oportuniti pentru muli, bogia astronomica pentru cativa .
n New York, eful poliiei, Thomas Byrnes, i folosete noua inovatie violenta "gradul al treilea"
pentru a infrunta nivelul crescut de crime si infractionalitati. Milioane de oameni saraci din zonele
urbane se confrunt deseori cu condiii groaznice si cu epidemiile de boli n locuin ele lor. Jacob
Riis, fotograf i reformator, prin fotografiile sale prezentate publicului, ii conving pe oameni ca
saracia inca este o amenintare severa la indeplinirea visului american. Muncitorii din fabricile noi
si inalte devin martiri urbani din cauza lipsei condiiilor de siguran si exploatarii lor de catre
patroni. Inainte, pe timp de noapte, orasele americane erau luminate doar de lampi cu gaz si
lumanari, insa odata cu inventarea becului de catre Edison, finantat de bancherul J.P. Morgan,
intunericul nu va mai exista pentru orasele americane.
Cladirile realizate din oel i dotate cu energie electric, oraul ncepe s fie domesticit i definit
de transport n mas, zgarie-nori uimitoare, lumin electric ... i spiritul american inovator si
harnic.
Fondatorul Rockefeller va pune bazele companiei petroliere Standard Oil Company, cea care a
dominat industria de petrol i a fost primul mare trust de afaceri din SUA.

n 1910, n California, o coloan de petrol de aproape 200 de metri inaltime explodeaz dintr-o
sond i declaneaz un lan de evenimente care va transforma America ntr-o superputere.
Producia de petrol se dubleaza peste noapte i preurile scad de la $ 2 la 3 ceni pe baril.
Primul care profita de acest combustibil ieftin abundent este Henry Ford, un antreprenor
nonconformist, care promite sa aduca masina cu motor pentru mase. n 1900, existau 8000 de
maini in ar. Prin 1930, existau peste 20 de milioane. Pe masura ce populatia devine mai
mobila, integral, America sufera de schimbri. Orae cresc ca centre ale industriei, creand noi
oportuniti i noi provocri. ntr-una dintre cele mai mari proiecte de inginerie ale secolului, mii
de muncitori vor devia sute de litri de apa peste un deert care va potoli setea ntinsa in Los
Angeles ". Producia de mas i locuri de munc determinate de primul rzboi mondial vor duce
la egalitarismul dintre afro-americani si albi n oraele nordice, cum ar fi Chicago, dar conflictul
rasial va continua inca cateva decenii. Multi americani vor vedea oraele nmugurire drept
paradisuri ale viciilor, ca butura. O campanie popular va reusi sa interzica alcoolul, dar atunci,
prohibitia declanseaza un val de criminalitate organizat. Un om setat s beneficieze este Al
Capone. El face echivalentul a 1.500 dolari pe minut de pe urma traficului cu alcool. Pentru un
timp, el pare de neatins, dar nici el nu este mai presus de lege.
In 1913, cu 4 ani inainte ca SUA sa intre in prima conflagratie militara mondiala din istorie,
Woodrow Wilson a contribuit esenial la crearea un sistem de legi privind sistemul federal de
rezerve

Vestul Salbatic
Cercetatorii care au examinat istoria vestului au gasit o trasatura americana.Istoria Kansasului,
spusa de istoricul Carl L. Becker reflecta idealurile americane. El a scris :"Spiritul Kansasului
este spiritul american dublu distilat. Este un nou produs altoit din individualismul american,
idealismul american, intoleran americana. Kansas este America, un microcosmos."
Multi imigranti europeni au construit comunitati religioase si etnice, ca finlandezii
inMinnesota si Michigan, Suedezii si Norvegienii in Minnesota si Dakota , Irlandezii au construit
sinele caii ferate transcontinentale, germanii au migrat in Dakota de Nord, iar evreii germani
in Portland, Oregon.Multi soldati negri au migrat spre Vest, ca cowboy, obtinand ferme, lucrand
ca bucatari, carciumari sau ca muncitori de salon. Imigrantii chinezi lucrau ca muncitori in minerit,
in agricultura si initiau mici intreprinderi, multi traind in San Francisco. Multi japonezi au ajuns
in Hawaii si California. Majoritatea hispanicilor care au ramas in teritoriile Noii Spanii au ramas si
devenit cetateni americani. Cei mai multi au ajuns in California in cautarea aurului. Altii au migrat
din Mexic spre Texas.
Fermierii stabiliti pe Mariile Plaiuri detineau cate o ferma, iar pentru mentinerea si intretinerea lor
era nevoie de multa munca. Sotiile se ocupau de cresterea si educarea numerosilor copii, care si
acestia primeau responsabilitati in gospodarie. Pentru americanii din est, imaginea vietii la ferma

era sinonima cu izolarea si singuratatea, desi in realitate, viata rurala le-a deschis multe
oportunitati fermierilor care s-au imbogatit. De multe ori se sponsorizau activit i cu munc
combinat, i divertisment, cum ar fi ridicrie de hambare, culegerea porumbului, ntlniri,
activiti bisericesti de sarbatori si activitati scolare. Se organizau mese i evenimente comune,
precum i vizite extinse ntre familii.
Antreprenorii au nfiinat magazine i ntreprinderi pentru a-i multumi pe mineri. Cele mai
faimoase au fost casele de prostituie gsite n fiecare tabr minier. Prostituia era o industrie in
cretere din cauza profitului obtinut n ciuda condiiilor de munc grele i periculoase i
prestigiului sczut. Femeile din China au fost vndute frecvent de ctre familiile lor i duse n
lagrele ca prostituate. Au trebuit s trimit ctigurile lor napoi la familiile din China.
Jocurile de noroc i prostituia erau la ordinea zilei n aceste orase din Vest. Si nu numai, ci si
crimele si infractionalitatea crecuta, pistolul facand legea. Existau doua tipuri de crime:
neprofesioniste (dueluri, infractiuni comise de bauti, vanzarea whiskey-ului la indieni, taierea
copacilor de pe terenurile federale) si profesioniste (jaful armat calare si infruntari cu arme de
foc). Criminalii au gasit multe oportunitati de-a jefui familii de pioneri, fapt ce pentru serifi, era
dificil sa-i detectezi, sa-i arestezi, sa-i imobilizezi si sa-i dezarmezi. Pedepsele erau oarecum
extrem de severe (de obicei, prin spanzurare sau impuscare). Banditii, in grupuri de 2 sau 3,
atacau rareori din cauza garzilor ce detineau arme si din cauza solidaritatii dintre locuitorii si
calaretii orasului. Criminalii impanzeau orasele, dezarmau cowboii si violau edictele controlului
armat, incercand sa previna duelurile. De multe ori se desfasurau jafuri armate in banci si
izbucneau confruntari armate pe strazi in plina zi.
Creterea industriei de vite i cowboy este direct legat de dispariia bizonilor, de obicei, numiti
"bivoli". Dup ce numrau peste 25 de milioane pe Mariile Plaiuri, fiind animale erbivore si
consumatoare de iarba, reprezentau o resurs vital pentru indienii nativi, obtinand hrana,
mbrcmintea i adpost, iar din oase obtineau unelte. Pierderea habitatului, bolile si
vanatoarea constanta desfasurata de colonisti au redus populatia bivolilor in secolul al 19-lea
pn la punctul aproape de dispariie. Ultimii 10-15 milioane au murit ntr-un deceniu, in 18721883. Doar 100 au supravietuit.
Cowboy-ul american este mitul central al Vestului Salbatic. Viaa sa real a fost una grea i se
nvrtea n jurul a dou razii anuale, primavara si toamna, transportand bovine n ora e,
castigand din greu bani pe care avea sa-i cheltuie pe produse alimentare, mbrcminte, jocuri
de noroc i prostituie. n timpul iernii, muli cowboy nchiriau ferme n apropiere de orae , pentru
a creste bovinele, repara echipamente i ntreine cladirile. Pe un drum lung, de obicei, un
cowboy transporta 250 de capete de bovine.
nainte de o cltorie, datoriile de cowboy includeau respectarea intervalului de mers i
mentinerea vitelor unite. Cele mai bune vite erau selectate, examinate si tratate pentru infectii. Pe
drumuri lungi, cowboy-ul trebuia s in vitele n micare i n linie. Vitele au trebuit s fie urmrite

zi i noapte cum erau predispuse sa se rtceasca. Cowboy-ul muncea in acele zile 14 ore si nu
avea decat ase ore de somn. Munca era istovitoare, desi se relaxau pentru cteva minute. Pe
traseu, consumul de alcool, jocurile de noroc, i ncierarea erau adesea interzise i amendate.
Era o munc monoton i plictisitoare. Cowboii mancau slnin, fasole, pine, cafea, fructe
uscate i cartofi. n medie, cowboy-ul ctiga 30-40 dolari pe lun, iar din cauza greutatilor era
neobinuit pentru un cowboy s-i petreac mai mult de apte ani in gama. Odata cu raspandirea
fermelor, din 1890, zilele de glorie ale cowboyului a ajuns la capt, iar miturile legate de "via
liber" cowboy au nceput s apar.
Multi dintre cowboii au fost veterani ai Rzboiului Civil, provenind si din Confedera ie i din
Uniune, iar dupa razboi, cei care s-au ntors n oraele lor de origine i nu a gsit nici n viitor, sau dus spre vest n cutarea de noi oportuniti. Unii au fost negri, hispanici, amerindieni, i chiar
britanici. Aproape toate aveau in medie 20 de ani. Cele mai vechi cowboy din Texas a nv at
meseria lor, s-a adaptat la hainele lor, i a adoptat jargonul lor de Vaqueros mexican sau
"buckaroos" (motenitorii de vite spaniole din Andaluzia n Spania). Esarfa, pantalonii grei din
piele de protecie purtate de cowboy, au primit numele de la spanioli "chaparreras", iar arcanul,
sau frnghia, au derivat de la "La Reata". Toate hainele distinct a cowboy-lor: ei, plrii,
pantaloni, esarfele, vestele, camasile, mnuile, cizmele -au fost practic adaptabile, proiectate
pentru protectie si confort. Palaria de cowboy si-a dezvoltat rapid capacitatea, chiar n primii ani,
pentru a identifica purtatorul ca cineva asociat cu Occidentul. Purtau la ei pistoale Colt pentru
autoaparare.
Pe termen lung, cel mai popular element vestimentar preluat de la cowboy sunt "blugii", fabricati
iniial de Levi Strauss pentru mineri n 1850. Palarie de cowboy, cu toate acestea, a simbolizat
America de Vest.

Razboaiele cu indieni
Razboaiele indiene s-au purtat de-a lungul vestului Statelor Unite, cu toate acestea, n
conformitate cu Gregory Michno, au existat mai multe conflicte in statele riverane Mexic dect n
Statele interioare. Arizona s-a clasat pe locul cel mai mare, cu 310 de btlii cunoscute n limitele
conflictului ntre americani i localnici. De asemenea, Arizona clasat pe locul cel mai nalt la
numarul deceselor de pe urma acestor razboaie. Cel puin 4340 de persoane au fost ucise,
inclusiv soldai, civili si amerindieni, de peste dou ori mai multe victime decat Texas, al doilea cel
mai mare stat la acest rang. Cele mai multe decese din Arizona au fost cauzate de Indienii Apasi.
Michno declara c 51% dintre luptele indiene ntre 1850 i 1890 au avut loc n Arizona, Texas i
New Mexico, precum i 37% dintre victime n partea de vest al fluviului Mississippi.
n razboaiele cu apasi, colonelul Christopher "Kit" Carson i-a mutat fortat pe apasii intr-o
rezervatie n 1862. n 1863-1864, Carson a folosit politic pmntului prjolit n campania
Navajo, incendiind domeniile Navajo i case, i capturand sau ucigand animalele lor. El a fost
ajutat de alte triburi de indieni inamice fa de indienii Navajo si Utes.

n Razboiului Red River din anii 1874-1875, armata SUA a forat tribul Comanche pentru a reveni
la rezervatie dupa uciderea cailor lor. Ultimul sef de razboi Comanche, Quanah Parker, s-a predat
n iunie 1875.
Rzboiul Red Cloud a fost condus de eful Lakota Red Cloud mpotriva armatei care au ridicat
forturi de-a lungul traseului Bozeman. A fost cea mai de succes campanie mpotriva SUA n
timpul rzboaielor indiene. Prin Tratatul de la Fort Laramie (1868), SUA a acordat o rezerv mare
Lakotei, fr prezena militar, incluzand ntregul Black Hills.
Capitanul Jack a fost un ef de trib nativ american Modoc din California i Oregon, i a fost liderul
lor n timpul Rzboiului Modoc. Cu 53 de rzboinici Modoc, Capitanul Jack a imprejurat 1.000 de
soldai din armata SUA, care au rezistat timp de 7 luni. Capitanul Jack l-a ucis pe Edward Canby.
n iunie 1877, n razboiul Nez Perce, tribul Perce Nez sub Chief Joseph, nu doresc s renun e la
pmnturile lor tradiionale i de trecere in rezervatie, a efectuat retragere de lupt pe 1,200 mile
din Oregon pn aproape de grania canadian n Montana. Numrul era de numai 200 de
razboinici, Nez Perce "luptand impotriva a aproximativ 2.000 de soldati americani i voluntari din
diferite uniti militare, mpreun cu auxiliare lor de indieni din multe triburi, ntr-un total de
optsprezece angajamente, inclusiv patru btlii mari i ajungand la cel puin patru ciocniri cu
nverunare. Nez Perce au fost n cele din urm nconjurati n btlia de la Bear Paw i s-au
predat.
Marele Rzboi Sioux din 1876-1877 a fost realizat de tribul Lakota sub Sitting Bull si Crazy
Horse. Conflictul a nceput dup nclcri repetate ale Tratatului de la Fort Laramie (1868) dat
de aurul descoperit n dealuri. Una dintre luptele sale celebre a fost btlia de la Little Bighorn, n
care fortele Sioux combinate cu forele Cheyenne au nvins Cavaleria 7, condus de
generalul George Armstrong Custer.
In timpul razboiului spaniol-mexican, apasii s-au implicat cnd SUA au anexat Arizona i New
Mexico n 1848. SUA a indus n cele din urm ultima trupa Apache ostila sub Geronimo s se
predea n 1886.
Sfritul rzboaielor indiene au venit de la masacrul de la Wounded Knee pe 29
decembrie 1890 cand Cavaleria 7 a ncercat s dezarmeze un om Sioux i a precipitat un conflict
n care aproximativ 150 de brbai Sioux, femei i copii au fost ucii. Cu treisprezece zile nainte,
Sitting Bull a fost ucis mpreun cu fiul su Crow Foot ntr-un schimb de focuri cu un grup de
poliia indian, care au fost trimise de catre guvernul american s-l aresteze. Potrivit Biroului
american de recensmnt (1894), "Razboaiele indiene sub guvernul Statelor Unite au fost mai
mult de 40 la numr. Au costat viaa a circa 19.000 de oameni de culoare alba, femei i copii,
inclusiv cei ucii n combate individuale, si viata a circa 30.000 de indieni.

Minuni arhitecturale ale SUA

Statuia Libertii
n jurul anului 1865, istoricul francez Edouard de Laboulaye a propus ca Fran a sa creeze o
statuie pentru a o darui Statelor Unite n celebrare a succesului acestei ri n construirea unei
democraii viabile. Sculptorul Frdric Auguste Bartholdi, cunoscut pentru sculpturile largi, a
ctigat Comisia de partea sa, scopul fiind proiectarea unei statui care sa comemoreze
centenarul de la Declaraia de Independen n 1876. Proiectul va fi un efort comun ntre cele
dou ri - poporul francez au fost responsabile pentru statuie, n timp ce americanii au construi
piedestalul pe care va sta - i un simbol al prieteniei dintre popoarele lor.
Avnd n vedere necesitatea de a strange fonduri pentru statuie, lucrarea la sculptura nu a fost
nceputa pn n 1875. Creatia masiva a lui Bartholdi, intitulata "Statuia Libert ii lumineaza
lumea", era descrisa ca o femeie care deine o tor ridicata in mna dreapt i o tablet n
stnga ei, pe care a fost gravata data adoptrii Declaraiei de independen pe "4 iulie 1776".
Bartholdi, a declarat ca a modelat faa femeii dup ce al mamei sale, cu foi de cupru pentru a
crea "pielea" statuii (folosind o tehnica numita repousse) purtand o coroana cu 7 varfuri. Pentru a
crea scheletul pe care trebuia asamblata pielea, el l-a numit pe Alexandre-Gustave Eiffel,
creatorul Turnului Eiffel din Paris. mpreun cu Eugne-Emmanuel Viollet-le-Duc, Eiffel a construit
un schelet din stlp de fier i oel, care a permis pielea de cupru sa fie ansamblata, o condi ie
necesar pentru vnturile puternice n locaia aleas, New York Harbor.
n timp ce activitatea a continuat n Frana la statuia reala, eforturile de strngere de fonduri a
continuat n Statele Unite pentru piedestal, inclusiv concursuri, beneficiile i expozi ii. Aproape de
final, jurnalistul Joseph Pulitzer s-a folosit de ziarul sau, World, pentru a primi ultimele fonduri
necesare. Proiectat de arhitectul american Richard Morris Hunt, soclul statuii a fost construit in
curtea Fort Wood, o fortareata construita pentru rzboiul din 1812 i situata pe insula Bedloe, in
vrful de sud al Manhattan-ului din Upper New York Bay. In 1885, Bartholdi a finalizat statuia,
care a fost demontata, ambalata n mai mult de 200 de lzi, i transportata la New York, pentru a
ajunge in iunie la bordul fregatei franceze Isere. De-a lungul urmtoarele patru luni, muncitorii au
reasamblat statuia i montat-o pe piedestal. Inlimea sa a ajuns la 305 de picioare (93 de metri),
inclusiv cu tot cu piedestal. La 28 octombrie 1886, preedintele Grover Cleveland a inagurat
oficial Statuia Libertii n faa a mii de spectatori.

Brooklyn Bridge
Finalizat n 1883, leag cartierele Manhattan si Brooklyn din New York City, traversnd East
River. Avnd 1.825 m lungime, a fost cel mai lung pod suspendat din lume de la deschiderea sa
i pn n 1903, i primul pod suspendat pe cabluri din srm de oel. ncepnd cu 1883, turnuri
de granit i cabluri de oel au oferit o trecere n condiii de siguran i pitoresc a milioane de

navetiti i turiti, trenuri i biciclete i maini. Construcia podului a durat 14 ani, a implicat 600
de muncitori si a costat 15 milioane de dolari (mai mult de 320 milioane dolari n dolari de astzi).
Cel puin dou duzini de oameni au murit n acest proces, inclusiv designerul original. Acum, mai
mult de 125 de ani, aceast caracteristic iconic al New York City Skyline are nc aproximativ
150.000 de vehicule i pietoni n fiecare zi.