Istoria cowboylor

Perioada cowboy-ilor ncepe n jurul anului 1865 dup rzboiul civil american pe vremea cnd
s-au dezvoltat cresctoriile de vite din Texas.
Cererea de carne era mare. Carnea era vndut mai ales n nord. Pentru munca la ferme era nevoie
de muli cowboy, dintre care muli erau foti soldai. Modelele lor erau cresctorii de vite din Mexic,
numii vaqueros, care erau clrei excepionali. mbrcmintea cowboy-lor avea un scop bine
determinat. Plria cu boruri largi i proteja de soare i de ploi. Deasupra cmii de flanel purtau
veste de piele. Deoarece petreceau mult timp n a, pantalonii lor de piele aveau turul acoperit cu
buci de piele. Mai trziu acetia au fost nlocuii cu blugii.

La munc purtau chaps, adic pantaloni de piele acoperii cu blan, care i aprau s nu se
nepe n crengile ascuite i s nu fie rnii de animale. Cunoscuta lor earf i proteja de praf, la
nevoie i acopereau gura cu ea. De asemenea o foloseau pentru a-i nfura rnile sau labele
animalelor. Cizmele cowboy-lor aveau pinteni de oel sau de argint i slujeau pentru mnarea cailor.
Tocul cizmelor era esenial deoarece i ajuta s nu alunece cnd se urcau pe scara de la a.

Fermierii stabiliti pe Mariile Plaiuri detineau cate o ferma, iar pentru mentinerea si
intretinerea lor era nevoie de multa munca. Sotiile se ocupau de cresterea si educarea
numerosilor copii, care si acestia primeau responsabilitati in gospodarie. Pentru americanii din
est, imaginea vietii la ferma era sinonima cu izolarea si singuratatea, desi in realitate, viata rurala
le-a deschis multe oportunitati fermierilor care s-au imbogatit. De multe ori se sponsorizau
activiti cu munc combinat, i divertisment, cum ar fi ridicrie de hambare, culegerea
porumbului, ntlniri, activiti bisericesti de sarbatori si activitati scolare. Se organizau mese i
evenimente comune, precum i vizite extinse ntre familii.

Antreprenorii au nfiinat magazine i ntreprinderi pentru a-i multumi pe mineri. Cele mai
faimoase au fost casele de prostituie gsite n fiecare tabr minier. Prostituia era o industrie in
cretere din cauza profitului obtinut n ciuda condiiilor de munc grele i periculoase i
prestigiului sczut. Femeile din Chinaau fost vndute frecvent de ctre familiile lor i duse n
lagrele ca prostituate. Au trebuit s trimit ctigurile lor napoi la familiile din China.

Jocurile de noroc i prostituia erau la ordinea zilei n aceste orase din Vest. Si nu numai, ci si
crimele si infractionalitatea crecuta, pistolul facand legea. Existau doua tipuri de crime:
neprofesioniste (dueluri, infractiuni comise de bauti, vanzarea whiskey-ului la indieni, taierea
copacilor de pe terenurile federale) si profesioniste (jaful armat calare si infruntari cu arme de
foc). Criminalii au gasit multe oportunitati de-a jefui familii de pioneri, fapt ce pentru serifi, era
dificil sa-i detectezi, sa-i arestezi, sa-i imobilizezi si sa-i dezarmezi. Pedepsele erau oarecum
extrem de severe (de obicei, prin spanzurare sau impuscare). Banditii, in grupuri de 2 sau 3,
atacau rareori din cauza garzilor ce detineau arme si din cauza solidaritatii dintre locuitorii si
calaretii orasului. Criminalii impanzeau orasele, dezarmau cowboii si violau edictele controlului
armat, incercand sa previna duelurile. De multe ori se desfasurau jafuri armate in banci si
izbucneau confruntari armate pe strazi in plina zi.
Creterea industriei de vite i cowboy este direct legat de dispari ia bizonilor, de obicei, numiti
"bivoli". Dup ce numrau peste 25 de milioane pe Mariile Plaiuri, fiind animale erbivore si
consumatoare de iarba, reprezentau o resurs vital pentru indienii nativi, obtinand hrana,
mbrcmintea i adpost, iar din oase obtineau unelte. Pierderea habitatului, bolile si
vanatoarea constanta desfasurata de colonisti au redus populatia bivolilor in secolul al 19-lea
pn la punctul aproape de dispariie. Ultimii 10-15 milioane au murit ntr-un deceniu, in 1872-
1883. Doar 100 au supravietuit.

Cowboy-ul american este mitul central al Vestului Salbatic. Viaa sa real a fost una grea
i se nvrtea n jurul a dou razii anuale, primavara si toamna, transportand bovine n ora e,
castigand din greu bani pe care avea sa-i cheltuie pe produse alimentare, mbrcminte, jocuri
de noroc i prostituie. n timpul iernii, muli cowboy nchiriau ferme n apropiere de ora e , pentru
a creste bovinele, repara echipamente i ntreine cladirile. Pe un drum lung, de obicei, un
cowboy transporta 250 de capete de bovine.

nainte de o cltorie, datoriile de cowboy includeau respectarea intervalului de mers i

mentinerea vitelor unite. Cele mai bune vite erau selectate, examinate si tratate pentru infectii. Pe
drumuri lungi, cowboy-ul trebuia s in vitele n micare i n linie. Vitele au trebuit s fie urmrite
zi i noapte cum erau predispuse sa se rtceasca. Cowboy-ul muncea in acele zile 14 ore si nu
avea decat ase ore de somn. Munca era istovitoare, desi se relaxau pentru cteva minute. Pe
traseu, consumul de alcool, jocurile de noroc, i ncierarea erau adesea interzise i amendate.
Era o munc monoton i plictisitoare. Cowboii mancau slnin, fasole, pine, cafea, fructe
uscate i cartofi. n medie, cowboy-ul ctiga 30-40 dolari pe lun, iar din cauza greutatilor era
neobinuit pentru un cowboy s-i petreac mai mult de apte ani in gama. Odata cu raspandirea
fermelor, din 1890, zilele de glorie ale cowboyului a ajuns la capt, iar miturile legate de "via
liber" cowboy au nceput s apar.

Multi dintre cowboii au fost veterani ai Rzboiului Civil, provenind si din Confedera ie i
din Uniune, iar dupa razboi, cei care s-au ntors n oraele lor de origine i nu a gsit nici n viitor,
s-au dus spre vest n cutarea de noi oportuniti. Unii au fost negri, hispanici, amerindieni, i
chiar britanici. Aproape toate aveau in medie 20 de ani. Cele mai vechi cowboy din Texas a
nvat meseria lor, s-a adaptat la hainele lor, i a adoptat jargonul lor de Vaqueros mexican sau
"buckaroos" (motenitorii de vite spaniole din Andaluzia n Spania). Esarfa, pantalonii grei din
piele de protecie purtate de cowboy, au primit numele de la spanioli "chaparreras", iar arcanul,
sau frnghia, au derivat de la "La Reata". Toate hainele distinct a cowboy-lor: ei, plrii,
pantaloni, esarfele, vestele, camasile, mnuile, cizmele -au fost practic adaptabile, proiectate
pentru protectie si confort. Palaria de cowboy si-a dezvoltat rapid capacitatea, chiar n primii ani,
pentru a identifica purtatorul ca cineva asociat cu Occidentul. Purtau la ei pistoale Colt pentru
autoaparare.

Pe termen lung, cel mai popular element vestimentar preluat de la cowboy sunt "blugii",
fabricati iniial de Levi Strauss pentru mineri n 1850. Palarie de cowboy, cu toate acestea, a
simbolizat America de Vest.