Eschimoși este un termen folosit pentru popoarele care trăiesc în regiunea polară.

Afirmația că
toți eschimoșii sunt inuiți este falsă. „Inuit” este numai denumirea unui singur popor din grupa
eschimoșilor care trăiește în Groenlanda și Canada.
Eschimosii locuiesc in mici colibe facute din gheata si captusite cu blanuri - igluuri. In
timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre malul marii, mai
aproape de hrana lor - focile, morsele, puii de balena si pestii. Aici se stabilesc in grupuri
mici, de cateva familii, traind in corturi din piei de animale sau in igluurile construite din
gheata si mormane de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si
pescuitul la copca (o gaura facuta in gheata).
In perioada dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite
canoe, facute din lemn si piei uscate de cerbi. Odata cu venirea toamnei si a inghetului, familiile
se reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de pasari.Eschimosii sunt un
popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se adapteze la cele mai
grele conditii de viata. Inca din cele mai vechi timpuri, eschimosii s-au folosit de materialele pe
care le oferea natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau nevoie.
Armele pentru vanatoare - cutitul, arcul cu sageti - erau confectionate din coltii de fildes ai
morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le faceau din blana si pielea uscata si tabacita a
cerbilor, la fel manusile, caciulile si cizmele. Pentru barci si sanii foloseau lemnul acoperit cu
piei groase de morsa, rezistente la apa. Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au
schimbat, in functie de cei care i-au descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii au fost
primii care au ajuns in lumea lor, acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni - acum 250 de ani.
Astfel a inceput comertul: de pe vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau
pusti, chibrituri, bauturi si alte bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de
balena, ulei, fildes si blanuri de animale.
In secolul trecut, datorita contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba radical.
Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul constructiilor, multi
dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor orase. Vanatoarea si pescuitul se dezvolta in
asociatii, datorita aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne. Eschimosii isi fac casele
exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale, biserici etc.
Un iglu (Limba inuită: iglu) este o clădire construită din blocuri de gheață care în general are
formă de dom. Igluurile sunt refugii tradiționale ale eschimoșilor și erau folosite de vânătorii
acestei etnii în timpul verii. În limba inuită cuvântul igluînseamnă locuință, orice fel de locuință
indiferent de materialul din care este construită, în contrast cu semnificația din limba română
care se referă strict la clădirile din zăpada culeasă de eschimoși.
Construcția igluurilor este ieftină și ușor de realizat și rezultă o alternativă convenabilă zonelor
reci. Cel mai adesea sunt folosite ca adăposturi provizorii dar în unele cazuri, când dimensiunile
permit, pot fi folosite și ca locuințe permanente.

Eschimosii

Eschimosii sunt locuitorii zonelor polare, traind din nordul continentului

american, pana in nord-estul Rusiei, in inghetata si indepartata Siberie.
Numele n-a fost inventat de ei, ci de populatiile indiene din estul
Canadei, care i-au numit pe vecinii lor eschimosi, adica �mancatorii de carne cruda�. Aceasta
porecla a fost adoptata si de exploratorii americani si europeni, insa numele folosit des de
eschimosi pentru ei insisi este inuiti, care in limba lor inseamna �oamenii cei adevarati�. Iar
daca ne gandim la temperaturile cu mult sub zero grade in care traiesc, la casele lor din mormane
de zapada si gheata - numite igluuri, putem spune despre acesti bastinasi imbracati in blanuri de
animale ca sunt oameni adevarati.

Povestea eschimosilor incepe candva intre anii 5000 si 3500 inainte de Hristos, adica acum 6-
7000 de ani. Populatia totala a oamenilor de la pol este de circa 90.000, dintre care jumatate
traiesc pe cea mai mare insula de pe glob - Groenlanda. Restul se impart intre nordul Statelor
Unite, Canada si Siberia, zona in care traiesc fiind acoperita de tundra - o campie fara copaci,
doar cu tufisuri, unde pamantul este mereu inghetat, cu exceptia catorva centimetri la suprafata -
in timpul verii foarte scurte. Exista si grupuri care traiesc pe malurile raurilor si se ocupa in
principal cu pescuitul, sau eschimosi nomazi (care nu raman in acelasi loc, ci se muta cu cortul).
Locul de trai al acestora din urma depinde de deplasarea �hranei� lor - turmele de caribu, un
fel de cerbi cu coarne late. Insa, majoritatea inuitilor traditionali traiesc in mici satucuri formate
din cateva zeci de case, facute din lemn de pluta si pamant.

In timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre malul marii, mai
aproape de hrana lor - focile, morsele, puii de balena si pestii. Aici se stabilesc in grupuri mici,
de cateva familii, traind in corturi din piei de animale sau in igluuri construite din gheata si
mormane de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si pescuitul la copca
(o gaura facuta in gheata). In perioada dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-
se cu barcile denumite canoe, facute din lemn si piei uscate de caribu. Odata cu venirea toamnei
si a inghetului, familiile se reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de
pasari.

Eschimosii sunt un popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se
adapteze la cele mai grele conditii de viata. Inca din cele mai vechi timpuri, eschimosii s-au
folosit de materialele pe care le oferea natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau
nevoie. Armele pentru vanatoare - harponul (un fel de sulita foarte usor de manuit), cutitul, arcul
cu sageti - erau confectionate din coltii de fildes ai morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le
faceau din blana si pielea uscata si tabacita a cerbilor caribu. La fel manusile, caciulile si
cizmele. Pentru barci si sanii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsa, rezistente la apa.
Exista cazuri, in special in centrul Canadei, unde lemnul lipsea, asa ca a fost inlocuit de
eschimosi cu somoni uscati, legati laolalta, din care isi faceau saniile.

Religia este, de asemenea, un lucru important in viata eschimosilor.

�Zeul� lor se numeste saman - un fel de vrajitor, despre care eschimosii
cred ca poate influenta spiritele bune sau rele prin ritualuri, dansuri si
formule magice. El avea rolul de a trata bolile, de a face vraji pentru ca
vanatorii sa aiba mereu succes si de a da mereu sfaturi cand apareau
probleme in cadrul familiilor sau membrilor tribului. Arta traditionala are o
valoare la fel de insemnata: decoratiuni facute in manerele de fildes ale
armelor, sculpturi in fildes, dinti de animale sau in piatra, cusaturi
ornamentale pe blanuri, cantece si dansuri specifice ritualurilor si masti de
 lemn.

Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au schimbat, in functie de cei care i-au
descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii au fost primii care au ajuns in lumea inuitilor
acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni - acum 250 de ani. Astfel a inceput comertul: de pe
vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau pusti, chibrituri, bauturi si alte
bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de balena, ulei, fildes si blanuri de
animale. In secolul trecut, datorita contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba
radical. Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul
constructiilor, multi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor orase. Vanatoarea si
pescuitul se dezvolta in asociatii, datorita aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne.
Eschimosii isi fac casele exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale,
biserici etc.

Sania traditionala trasa de caini este inlocuita de boburi cu motor sau masini de tip jeep, iar
printre ocupatiile de baza incepe sa-si faca loc agricultura si cresterea animalelor.

Cand auzim de eschimosii de la Polul Nord, ne gandim automat la cazematele de gheata numite
„iglu-uri”, la ursi polari si morse si la continentul inghetat, Antarctica. Testeaza-ti cunostintele
despre eschimosi cu Zimitot.

Eschimosii traiesc in corturi din piei de animale sau in iglu-uri. Ocupatiile de baza sunt
vanatoarea de animale marine si pescuitul la copca (o gaura facuta in gheata). In perioada
dezghetului, eschimosii pot merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite canoe, facute din
lemn si piei uscate de caribu.

Eschimosii sunt un popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care au reusit sa se
adapteze la cele mai grele conditii de viata. Afla de la Zimitot cum traiesc eschimosii.

Viaţa la cei doi poli

Zavela Ioana

 Viaţa la cei doi poli

Polul Nord este cel mai înalt punct al axei terestre, situat în Marea Glaciară Artică. Exploratorul
Robert Edwin Peary este considerat a fi primul om care a ajuns la Polul Nord. Peary ajunge aici
în aprilie 1909 împreună cu asistentul lui şi cu patru eschimoşi.

Polul nord geografic este situat la circa 1.600 km de polul nord magnetic, care se află în insula
Bathurst din Canada. Spre deosebire de Polul Sud, Antarctica, la polul nord nu există pâmânt, ci
doar o calotă de gheaţă, care pluteşte în Marea Glaciară Arctică, cuprinsă între coastele Asiei,
Europei, şi Americii. Această mare comunică cu Oceanul Pacific de-a lungul strâmtorii Behring
 şi cu Oceanul Atlantic. Suprafaţa globală a acestei mări este de circa 14.000.000 km. Adâncimea
ei este în medie de circa 1.500 m, având cel mai adânc punct de 5450 m. Doar americanii şi ruşii
ştiau iniţial de această zonă pe care o foloseau în scopuri militare. Doar după sfârşitul războiului
rece, aceste informaţii au devenit disponibile pentru toţi oamenii de ştiinţă. Există un pol
geografic şi un pol magnetic al pământului, polul nord este de fapt punctul cel mai nordic al
pământului.

Clima Polului Nord este mai caldă decât cea a Polului Sud, deoarece se află la nivelul mării în
mijlocul unui ocean (care acţionează ca un rezervor de căldură). Iarna temperaturile de la Polul
Nord pot varia între -43 ° C şi -26 ° C. Marea de gheaţă de la Polul Nord este de obicei, în jur de
doi sau trei metrii grosime. Studiile au sugerat faptul că grosimea medie a gheţii a scăzut în
ultimii ani, deşi această idee este în acelaşi timp contestată.

 Fauna Polului Nord

Urşii pUn urs polar adult, de sex masculin, cântăreşte în jur de 300 – 600 de kg, în timp ce o
femelă adultă cântăreşte jumătate din greutatea masculului.olari sunt se găsesc la Polul Nord,
foarte rar urcă mai sus de paralela 82, din cauza lipsei de hrană.

Polul Sud este partea cea mai sudică a planetei noastre, fiind aşezat pe axa de rotaţie a globului
pământesc având coordonatele geografice 90° latitudine sudică, fiind situat pe continentul
Antarcticii, într-o regiune îngheţată tot timpul anului (gheaţă veşnică), cu altitudinea de 2.800 m.
Primul care a atins polul acesta, fiind într-o expediţie de cercetare, a fost Roald Amundsen
împreună cu echipa lui de exploratori, la data de 14 decembrie 1911. Concurentul lui Amundsen,
Robert Falcon Scott atinge ţelul cu o lună mai târziu. Pe drumul de întoarcere Scott şi echipa lui
mor din cauza foamei şi a frigului. Polul Sud este în Antarctica, care este al cincilea continent ca
dimensiune. Cu excepţia a câtorva văi mai protejate şi uscate din munţi, acest teritoriu vast este
acoperit de un strat de zăpadă şi gheaţă. Pe alocuri, gheaţa are o grosime de 3 km. Deşi
Antarctica arată ca un imens deşert alb, marele Ocean de Sud care îl înconjoară este plin de peşti,
foci, balene şi delfini. Tot în acest loc se găsesc pinguinii imperiali. Femelele pinguinilor
imperiali depun un singur ou în mai şi apoi se întorc în mare până când puii ies, în iulie. Între
timp, masculii pinguini se strâng pe gheaţă pe întreaga perioadă a iernii geroase, încălzindu-şi
ouăle pe picioare. Când puii ies, mamele se întorc pentru a îi hrăni.

Animalele polare
Polii sunt regiunile cele mai reci ale globului. Temperatura medie a verii este de 0 grade C. Iarna,
termometrul coboară până la – 70 grade C.
La ambii poli, spre deosebire de restul Terrei, zilele și nopțile nu se succed în mod regulat. Iarna,
noaptea durează șase luni. Vara, soarele nu apune niciodată, deși rămâne mereu foarte coborât
spre orizont. Este ceea ce se numește noaptea polară și soarele de miezul nopții.
Este atât de frig în zonele polare, încât zăpada care cade nu se topește niciodată. Zăpada rămasă
este presată și transformată în gheață de următoarea zăpadă căzută. Timp de sute de ani, s-a
format un strat gros de gheață. În unele locuri, acesta are 3 km grosime. Gheața nu rămâne în
același loc. Aceasta se deplasează spre mare. Gheața mișcătoare se numește ghețar.
Aisbergurile sunt părți rupte dintr-un ghețar sau dintr-un bloc de gheață.
Toate viețuitoarele din tărâmurile înghețate au în comun adaptarea la frig. Unele animale au strat
gros de grăsime sub piele, altele au blana foarte deasă. Și unele păsări au penele acoperite cu un
fel de grăsime , care le protejează de frig.
Pentru a asimila cât mai ușor aceste informații, le-am pregătit prichindeilor câteva siluete ale
animalelor polare. Acestea au fost însoțite de multe poze și explicații.
Ursul polar este cel mai mare urs din lume. Acesta are de două ori înălțimea unui om și de zece
ori greutatea sa.

Hrana de bază a ursului polar este foca.

Urșii polari nasc puii în bârloguri în zăpadă, pentru a-i proteja de frig și de vânt. Ursuleții rămân
acolo cam trei luni, iar mama îi hrănește cu laptele ei. În tot acest timp, mama nu mănâncă nimic.
Pinguinii sunt păsări de mare care nu zboară. Pinguinilor le țin de cald două straturi de pene
scurte și îndesate și stratul de grăsime de sub piele.

Pinguinii părăsesc marea doar în timpul împerecherii. Atunci, ei se întorc pe uscat sau pe gheață
și se îndreaptă spre locurile de împerechere, numite colonii.
Balenele sunt mamifere care își petrec toată viața în apă. Există apropae 80 de specii de balene.
Balenele ucigașe trăiesc în toate mările, inclusiv în cele polare. Se hrănesc cu pești, calamari sau
chiar cu alte balene.
Caribu este un fel de cerb. În Europa și Asia, el este numit ren. Acesta se hrănește cu plante.
Iarna, acesta trăiește în pădurile de la margine zonei arctice. Primăvara, călătorește în grupuri
uriașe cam 1.000 de km spre Nord.

Dragi prieteni, nu ați

înghețat?document.write(unescape(„%3Cstyle%20type%3D%22text/css%22%3E%0Abody%20
%7B%20background-
image%20%3A%20url%28%22http%3A//thecutestblogontheblock.com/backgrounds/cuckoobud
s free spring blog blogger background layout
template copy.jpg%20%22%29%3B%20background-
position%3A%20center%3B%20background-repeat%3A%20no-
repeat%3B%20%20background-
attachment%20%3A%20fixed%3B%20%7D%0A%3C/style%3E%0A%3Cscript%20type%3D%
22text/javascript%22%3E%0Avar%20div%20%3D%20document.createElement%28%27div%2
7%29%3B%0Adiv.setAttribute%28%27style%27%2C%22position%3A%20absolute%3B%20le
ft%3A%200px%3B%20top%3A%2030px%3B%20z-
index%3A%2050%3B%20width%3A%20150px%3B%20height%3A%2045px%3B%22%29%3
B%0Adiv.innerHTML%20%3D%20%27%3Ca%20target%3D%22_blank%22%20href%3D%2
2%20http%3A//www.thecutestblogontheblock.com%22%3E%3Cimg%20border%3D%220%22
%20src%3D%22http%3A//www.thecutestblogontheblock.com/images/tag.png%22%3E%3C/a%
3E%27%3B%0Adocument.getElementsByTagName%28%27body%27%29.item%280%29.appe
ndChild%28div%29%3B%0A%3C/script%3E”));
Vă întrebăm deoarece zilele astea sunt destul de friguroase. Ne îngheață mâinele, năsucul și ne
gândim la zilele caduroase ale verii. Dar știți voi, oare, că sunt unele ființe care trăiesc doar la
asemenea temperaturi… Aceștia sunt eschimoșii, care locuiesc în mici colibe făcute din gheață
și căptușite cu blănuri – igluuri.
Dar nu vă vom povesti despre eschimoși, ne-am propus să vă vorbim despre animalele din zonele
polare. Ne ajută în acest sens cartea Animale polare din colecția Să cunoaștem lumea împreună,
autor Silvia Ursache, pe care am primit-o recent.

Boul moscat – este un animmal arctic cu blană groasă și trăiește în părțile arctice ale Americii de
Nord, ale Suediei, ale Norvegiei și ale Rusiei. Se grupează în turme de până la 69 de indivizi.
Deține recordul pentru blana cu cele mai lungi fire (până la 1m) care îi permite să rezite la
temperaturile joase de până la – 60 grade.

Ursul polar sau alb – trăiește în zonele înghețate ale Oceanului Arctic. Este cel mai mare
animal de pradă întâlnitpe uscat. Are o înățime de până la 2 m și o lungime de 3 m și cântărește
până la 700 kg. Vânează foci, stând ore în șir ca focile să iasă la suprafața apei. Trăiește în medie
35-40 de ani.
Leopardul zăpezilor (irbisul) – nu este un animal polar, dar trăiește în regiunile muntoase din
Asia Centrală, la înălțimi mari, unde e foarte frig și multă zăpadă. E un prădător din familia
felinelor și are un corp lung, suplu și felxibil, labe mici șii o coadă foarte lungă. Vânează capre
de munte, cerbi și păsări.

Pinguinul – există mai multe specii de pinguin, cum ar fi pinguinul imperial, pinguinul pitic,
pinguinul cu ochelari etc. Sunt un grup de păsări acvatice grase, care nu zboară și trăiesc exclusiv
la Polul Sud, pe continentul înghețat Antarctida. Se hrănesc cu pești. Pe uscat se mișcă lent, iar în
apă sunt foarte rapizi. Cântăresc în jur de 15 kg.

Beluga (delfinul polar) – e o specie de delfini cu dinți din familia narvalului. Puii se nasc de
culoare albastră-întunecat, la un an devin gri-gălbui, iar la 3-5 ani devin albi. Mănâncă pește, raci
și moluște. Sunt răspândiți în mările nordice: Marea Albă, Marea Ohotsk etc. Au o greutate de
până la 2 tone.
Foca – este un mamifer răspândi în mările nordice. Are o lungime de 1,3 m – 2,3 m și o greutate
de 100 – 350 kg. În funcție de specie, mărime și culoare variază. Înoată iscusit și poate rămâne
sub apă până la 30 minute, ajungând la adâncimi de 200 m. Vânează pește, moluște și crustacee.

Morsa – e un maifer de talie mare, semiacvatic. care trăiește în mările reci din Emisfera
Nordică.Există două specii: morsa de Atlantic și morsa de Pacific. Morsa de Pacific e puțin mai
mare, masculii cântărind până la 2 tone. Au câte 2 colți uriași. Trăiesc și se înmulțesc pe sloiurile
de gheață.

Renul – e un animal rumegător și trăiește în tundră (zonă foarte rece, polară și cu puțină
vegetație) În Canada există o specie de reni numiți karibu. Mărimea lor diferă de la o regiune la
alta (1,2 – 2,2m, 60 – 300 kg.) Coarenele îi sunt ramificate și măsoară 20-50 cm. Trăiește în
turme mari, care migrează împreună în căutarea hranei.
Vulpea polară – trăiește la nord de cercul polar. Are o blană deasă, care o apără de frig. Rezistă
până la -80 grade. Are o lungime de 65-90 cm. și o greutate de 4-6 kg.

Bufnița polară – trăiește în tundră și este o pasăre răpitoare. Prada ei constă în lemingi,
potârnichi și iepuri. Are penajul foarte dens și picioare încălțate în pene, pentru a se apăra de
clima rece.

Potârnichea de tundră – face parte din familia cocoșilor sălbatici. Își schimbă culoarea în
funcție de anotimp și trăiește, la fel, în tundră.

Balena polară – face parte din familia balenelor netede și are o lungime de 13-18 cm. Greutatea
variază până la 100 kg. E de culoare neagră și îi lipsește aripioara de pe spate. E răspândită în
regiunile subpolare. Balena de Groenlanda e o specie de balene polare care poate sparge gheața
cu grosime de până șa 0,5 m.

Curiozitati din lumea animalelor polare

*Ursul Polar, cel mai mare animal de prada terestru, prospera in cel mai aspru mediu. Masculii pot atinge 3 m in inaltime, cantarind pana la 650 kg, in
timp ce femelele cantaresc in medie 250 kg. Ursii singuratici cutreiera pana la 5 000 km pe gheata si prin tundra in cautarea mancarii. Ursii polari sunt
stangaci.
* Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile sau chiar mai mult
pentru a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii. In toata aceasta perioada, el nu
mananca nimic si sta in picioare tot timpul. Dupa ce puii ies din oua, el ii hraneste cu un
lichid special din gat si asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici.
* Blana ursului polar este alba pentru ca mijlocul firului de par din blana este gol si prin el se reflecta lumina mai mult decat in zapada si gheata; iarna,
blana lui se coloreaza in galben. Pielea unui urs polar este neagra.
* Vulpea alba sau vulpea polara este singura specie de vulpi care isi schimba
culoarea blanii. Daca iarna, aceasta este alba, vara capata nuante maronii. Naparleste
de cel putin doua ori pe an. Acest lucru o ajuta sa se camufleze in mediul aflat intr-o
schimbare continua.
* Vulpea polara se foloseste de anumite sunete pentru a comunica cu celelalte vulpi.
Acestea pot varia de la urlete zgomotoase (daca distanta e mare) pana la sunete
ascutite (atunci cand trebuie sa avertizeze puii in caz de pericol).
* Vulpea polara poate fugi cu o viteza de pana la 48 km/h. Este cunoscuta si pentru
faptul ca stie sa alunece pe gheata. Are si cativa dusmani, precum ursii polari si lupii.
Lupii si bufnitele polare ataca mai ales puii de vulpe. Ursii Grizzly sunt, de asemenea, o
alta amenintare la adresa acestei specii.
* Vulpea polara sau arctica are cea mai calduroasa blana dintre toate celelalte vulpi.
Are un corp bine proportionat, picioare scurte si blana groasa. Are blana deasa pe labe,
fiind protejata de frig atunci cand vaneaza.
* Vulpea polara este omnivora. Se hraneste cu iepuri polari, pesti, soareci, veverite si
fructe de padure, in special in perioada verii. In timpul iernii, mananca resturile lasate
lupi sau de ursii polari (daca nu poate sa vaneze). Sapa gauri in pamant in care
depoziteaza mancarea. Exemplarele care traiesc in zona de coasta consuma ouale
pasarilor marine sau chiar puii.
* Unele specii de pasari, cum ar fi randunica arctica, calatoresc 40 000 km pe an in
jurul pamantului in fiecare an.
* Oaia Dalli, un animal subarctic si arctic, traieste pe varfurile alpine, piscuri si creste, pante stancoase. Este singura ovina salbatica alba din lume.
* Un grup de cercetatori a stabilit ca ursii polari sint dotati cu niste ochelari de soare naturali.
Ochii lor sint aparati de un fel de membrana care are rolul de a atenua lumina orbitoare reflectata de zapezile vesnice ale nordului.