Leaganul formarii societatii arabe a fost Pen. Araba. In sec 6 inc.

procesul de descompunere a orinduirii patriarhale Pen-la Arab este acoperit n special din stepe uscate, deerturi i semideerturi. Doar foarte puine teritorii sunt favorabile pt agricultur.Populaia s-a mprit n agricultori-sedentari i cresctori de animale nomazi.Principala ocupaie a sedentarilor era agricultura irigat. S-au construit : canale, baraje. n deerturi apa se extrgea prin fntni arteziene i se strngea din ploaie. Se cultiva : cereale, trestia de zahr, in , bumbac, legume, via-de-vie, pomi fructiferi.Animale : cmile, mgari, catri, vite mici i mari cornute.Cmile-transport, carne, lapte i ln.dispuneau de rase deosebite de cai care erau pretuite in tarile vecine.Triburile de pe litoral- pescuit, n regiunile unde snt animale slbatice vnatul.in oaze populatia se ocupau cu vinatoarea,dobindeau sarea,aur,argint,si pietre semipretioase. Meteuguri : extractive : sare, aur, argint, pietre semipreioase, prindeau pierle, strngeau miere, rin, corali, scoici. Torsul i esutul, prelucrarea pielii, metalurgia, contrucia brcilor i corbiilor, arhitectura (bazalt, gips, marmur, crmid). Era dezvoltata metalurgia se confectionau arme scuturi sabii.era dezv. Olaritul.se contruiau corabii si barci mici datorita amplasarii fizico-geogr.un rol important il avea femeia se ocupa cu produsele lactate. Viaa economico-social, politic i religioas a evoluat difereniat n funcie de regiune. Agricultura i creterea sedentar a animalelor, meteugurile, negoul i cmtria au determinat o varietate de ocupaii. n aceste regiuni s-au format o aristocraie tribal, posesoare de turme mari de animale i de pmnturi, negustori i cmtari, ndeosebi la Mecca, meteugari, agricultori i cresctori de animale, precum i sclavi.aveau profesii libere cintareti,dansatori,medici. Pamintul devine proprietate privata exista proprietatea ereditara. Proprietatea comuna era apa resursele minerale,paduri.taranii erau grupati in obsti,membrii obstilor erau liberi aveau dreptul sa poarte arma.in sec5-6 robii erau casnici de familie. In rzb.se practica rascumpararea ostatecilor.dispare proprietatea comuna la popoarele nomade paminturile pasunile apartineau neamurilor. Arabii nomazi, ca i cei sedentari, erau mprii n triburi i familii, fiecare condus de un eic sau emir, a crui lance nfipt n faa cortului era nsemnul ordinului caracteristic. Cu toate acestea, funcia respectiv, dei transmis din generaie n generaie, nu era strict ereditar, ci depindea de bunul plac al taberei. Toi eicii unui trib recunoteau un conductor unic, numit eicul eicilor, care putea aduna sub stindardul su toate ramurile risipite n caz c ar fi fost ameninai de vreun pericol. n ansamblu, societatea arab preislamic se gsea n primele secole ale erei cretine, n stadiul destrmrii relaiilor gentilice i al apariiei categoriilor sociale. n aceste condiii, fiecare trib arab avea zeiti proprii, dar n ajunul apariiei islamului, devenise tot mai puternic tendina unificrii politice i religioase a arabilor. Religia Arabiei vechi este la fel de risipit ca i poporul su. Pe baz de animism, ea supunea viaa oamenilor unui mare numr de puteri, djinn-ii, care-i nsoesc, i ispitesc, le inspir gndirea i faptele. Centrul religios al triburilor arabe a ajuns Mecca, care, datorit aezrii sale prielnice, devenise aezarea cea mai frecventat i locul tradiional de contact al lumii arabe preislamice. Oglindind tendinele de unificare politic i religioas a triburilor arabe, pantheonul arab de la Mecca, templul Caaba, ridicat n cinstea celui mai de seam dintre zeii arabi, Alah, cuprindea ca principal obiect de cult, o mare piatr neagr cubic, probabil un meteorit, iar n nie spate n peretele templului circa 360 de zeiti, reprezentnd zeitatea sau zeitile fiecrui trib. n aceste condiii, n secolul al VI-lea a luat natere doctrina hanifilor, care propovduiau renunarea la cultul zeilor tribali i recunoterea existenei unei diviniti unice.copii erau numiti in cinstea obiectelor ceresti.in calitate de idoli serveau pietre unde se aduceau jertfe. Terit.or. meca era considerat sfint aici nu se putea insulta nici ucide.

Lupta politica in statul arab timpuriu,sisiismul si harigismul. Cistigurile in urma capturarii prazii de rzb.au imbogatit califii,guvernatorii,reprezentantii vechii si noii nobilimi.acest lucru a infuria soldatii taraniipastorii care erau impovarati cu taxe.deoarece Muhamed nu a avut urmasi pe linie masculina moartea sa a creat confuzie in rindul asociatilor sai.dupa multe conflicte la Meca Abu Bakr sia dat candidatura.in 634 Abu Bakr era pe moarte a invitat la el asociatii lui Muhamed si a anuntat transferul de putere la Omar. In timpul domniei sale(634-644)sau infaptuit cele mai mari cuceri Siria si Palestina,Egiptul si Transcaucazia.in 644 Omar este ranit mortal de un scal persan succesorul sau a devenit Osman liderii familiei lui Osman au fost initial adversarii a lui Mohamed mai tirziu au trecut de partea lui si dupa adoptarea islamului au detinut functii inalte in stat. Acest lucru a provocat nemultumiri grave in cercurile feudale arabe . nemultumirili au fost grupate in jurul lui Ali si a altor pretendenti la tron adeptii lui Ali erau cunoscuti sub numele de iii se rsp ideea ca tronul apartine lui Ali el fiind cea mai apropiata ruda a lui Muhamed iar Osman ar fi ales ilegal.alaturi de siiti sau alaturat taranii arabi beduinii.propaganda a nc. treptat pt a gasi adepti a lui Ali pina cind si populatia din regiunile cucerite sau alaturat. Talha si Zubair au facut agitatii in Basra si Cufa fiecare din aceste or. Sia prezntat propriul candidat . 656 nemultumitii sau adunat in Medina nici Talha nici Zubair nu doreau sa renunte la ei sau alaturat sotia lui Muhamed cei 3 au uneltit contra lui Ali.in 657 Ali a anuntat resedinta la Cufa a mers cu adeptii sai in nr. De 15-20mii ei au inc. sa duca tratative cu Talha si Zubair in speranta de a opri razboiul civil.cu toate aceste conflictul a izbucnit in care Talha si Zubair au cazut Aisa a fost luata in prizonierat. Ali a inlokuit toti guvernatorii numit de Osman numai in Siria a ramas Muavia unicul adversar politic. Au loc nemultumiri in tabara lui Ali nu toti erau de acord ca dreptul la tron sal detina doar o singura familie multi considerau ca califul putea fi orce musulman indiferent de familie adeptii acestei idei in nr de 12 mii sau separat de trupele lui Ali ei au fost numiti harigiti ei siau ales califul lor Ali vazind in asta o opozitie politica ei erau urmariti si supusi unor pedepse grele.si sisiismul si harigismul au aparut ca miscari politice in ciocnire cu islamul sloganurile lor au fost percepute de mai multe miscari populare. In 661 Ali a fost ucis de haridjit .pina in 750 statul o fost condus de Omaiod.astfel lupta care a durat 3 decenii a luat sfirsit. Califatul Bagdad
Califatul bagdad era rezidenta califilor avea o arhitectura dezvoltata piata era amplasata dupa zidurile or. Au fost desecate terenuri pt agricultura semanau culturi thnice si plante aromatizatoare fiecare regiune avea propria specializare Egipt gru,orez,bumbac,in.Siria si Palestina vita de vie ,trestie de zahar , fructe Arabia cresteau animale cai .orasul devenea centru cultural mestesugaresc si negustoresc. Pe linga Bagdad mai existau mari centre comerciale Damasc Cair Buhara .Basra era un mare port de unde veneau marfuri din tarile straine servea atit pt import cit pt export . In Merve se confectionau haine si pinza de calitate inalta odata cu dezv. Comertului sa intensificat constructia corabiilor se prelucra lemnul piatra si marmura . se extragea aur argint petre pretioase si semipretioase ceea ce a dus la confenctionarea bijuteriilor . Califatul avea relatii comerciale cu tarile din esti si vest negustorii arabi navigau cu corabiile in india china etc intretineau relatii comerciale si cu nordul .netinind cont ca era dezv. Comertul orasenii se ocupau cu prelucrarea pamintului . mestesugarii erau dependenti de feudali in se11 aceasta dependenta slabeste