9.

ISLAMUL ŞI EUROPA
9.1. Califatul arab. Ideea de cruciadă

A. Califatul arab: Studiaţi D1, D2 Naşterea statului arab este strâns legată de
religia islamică care îi uneşte şi mobilizează pe arabii. După moartea profetului
Mahomed şeful statului arab poartă denumirea de calif, adică locţiitor al Profetului.
Primii patru califi care au condus statul între 632-661, au fost aleşi din comunitatea
islamică de la Mecca, dintre apropiaţii şi rudele lui Mahomed.
Statele vecine, Imperiul Bizantin şi Imperiul Persan, istovite de luptele dintre ele
sunt înfrânte. Arabii cucerind Palestina, Siria, Mesopotamia, Egiptul şi Persia.
Studiaţi D3 Disputele teologice, juridice şi politice îi divizează pe credincioşi
islamici în două curente: sunniţii, fideli principiului electiv la conducerea califatului,
şi şiiţii, care susţineau principiul conducerii de către descendenţii lui Mahomed.
În anul 661, guvernatorul Siriei, Muawyia, se declară calif şi mută capitala la
Damasc. Astfel se instalează dinastia Omeiazilor (661-750), în timpul căreia cuceririle
arabe continuă cu nordul-vestul Africii (Magrebul), Spania în 711, Afganistanul, Asia
centrală şi nord-vestul Indiei. Acum expansiunea arabă atinge apogeul, dar, este oprită
în 717 la asediul Constantinopolului, în 732 la Poitiers de Carol Martel şi în 751 la
Talas în Asia centrală de armata chineză.
În 750, şiiţii ies învingători, îi masacrează pe omeiazi şi numesc calif pe Abu el
Abass, un descendent din familia Profetului. Acesta întemeiază dinastia Abasizilor
(750-1258) în timpul căreia capitala este mutată la Bagdad. Expansiunea arabă se
opreşte, dar califatul se consolidează şi cunoaşte o mare dezvoltatare economică şi
culturală. Cel mai cunoscut calif al acestei dinastii a fost Harun al Raşid (786-809) în
timpul căruia Bagdadul devine cel mai mare oraş din lume (1mil.loc.)
Un membru al dinastiei omeiazilor, scăpat din masacrul familiei sale, ajunge în
Spania, unde urmaşi săi întemeiază Califatul omeiad (929) cu capitala la Cordoba.
După anul 1002, califatul omeiad se dezmembrează în peste 20 mici state provinciale
(emirate). Această farămiţare favorizează Reconquista, ultimul emirat, cel de Granada
fiind recucerit de spanioli în 1492. În anul 969, în Egipt, se întemeiază Califatul
Fatimid cu capitala la Cairo, existând acum trei state arabe. În 1055 turcii selgiucizi
cuceresc Bagdatul, iar 1258 acesta este cucerit de mongoli, membrii familiei califului,
care au scăpat, se refugiază în Egipt, unde se întemeiază statul mameluc. Acesta v-a fi
cucerit în 1517 de sultanul otoman Selim care preia şi titlul de calif.
*Temă: Care au fost cauzele fragmentării lumii arabe.

8. ISLAMUL ŞI EUROPA 8.1.B. Ideea de cruciadă

 Studiu D1 1.Def. Cruciadele au fost expediţii militare, sub semnul crucii, organizate
de suveranii occidentali, la îndemnul papalităţii, cu scopul declarat de a elibera “locurile
sfiinte” (Palestina, Ierusalimul, Nazaretul ect.) de sub stăpânirea păgânilor musulmani.
2. Cauzele cruciadelor: în afară de cauze religioase au existat şi alte cauze:
economice (dorinţa de îmbogăţire), politice (dorinţa papalităţi şi a suveranilor de a-şi
consolida şi extinde puterea), sociale şi demografice (atenuarea conflictelor sociale şi
dirijarea surpulusului de oameni).
3. Desfăşurare: între anii 1096 şi 1270 s-au desfăşurat 8 cruciade. Cele mai
importante au fost Cruciada I (1096-1099) cu cele două componente ale sale: Cruciada
săracilor şi Cruciada cavalerilor. “Cruciada săracilor” prost organizată a generat
dezordini şi jafuri fiind masacrată imediat de turci. ”Cruciada cavalerilor” mult mai
bine organizată şi având o conducere mai unitară, a reuşit să elibereze întinse teritorii
din Orient, inclusiv Ierusalimul, unde a întemeiat mai multe state creştine (Regatul
Ierusalimului, Principatul Antiohiei, comitatele de Tripoli şi de Edessa).
Cruciada IV (1202-1204) care deturnată de la scopul iniţial a sfârşit prin a cucerii
Constantinopolul.
4.Urmările cruciadelor: pe termen scurt, cruciadele au contribuit, în Europa la
atenuarea disputelor dintre creştini dar, au generat antisemitism şi accentuarea
disensiunilor între creştini şi musulmani. Din punct de vedere economic rezultatele au
fost pozitive prin intensificarea schimburilor comerciale şi contribuţia adusă de Orient
la dezvoltarea tehnologică, ştiinţifică şi culturală a Europei (moara de vânt, hârtia
tehnica irigării, busola, praful de puşcă, cifrele arabe=indiene, unele plante etc.).
Temă: Care este deosebirea dintre cruciada creştină şi jihad-ul musulman?

Vocabular

Calif: Conducătorul statului arab, considerat a fi locţiitorul profetului Mahomed;

Califat: Statul arab condus de un calif;
Suniţii: Adepţii curentului religios islamic care este fidel principiului electiv la
conducerea califatului;
Şiiţii: Adepţii curentului religios islamic care susţineau principiul conducerii de
către descendenţii lui Mahomed;
Emirate: mici state provinciale arabe (islamice) conduse de emiri;
Reconquista: recucerirea Spaniei de către creştini de sub stăpânirea arabă;
Cruciade: expediţii militare, sub semnul crucii, organizate de suveranii occidentali,
la îndemnul papalităţii, cu scopul declarat de a elibera “locurile sfiinte” (Palestina,
Ierusalimul, Nazaretul ect.) de sub stăpânirea păgânilor musulmani.

8. ISLAMUL ŞI EUROPA 8.1.A. Califatul arab

 D1 “Viaţa Orientului Apropiat a fost tulburată de zîngănitul de arme al triburilor arabe, de
ieşirea lor surprinzătoare pe scena istoriei universale. În mai puţin de un secol ies din întinsa
peninsulă de nisip, din imensa ţară pietroasă şi pustie, întreptându-se către regiunile fertile din jur,
văile Eufratului, Tigrului şi Nilului şi de-aici mai departe, până ating în est Indusul, iar în vest
Atlanticul, punând stăpânire pe un teritoriu imens... Islamul a mănat în lupta împotriva
necredincioşilor masele de arabi săraci a căror nemulţumire a canalizat-o, în afara vetrei lor pustii,
pe frontul lui Allah. Ideea luptei pentru răspândirea islamului prin sabie a fost ridicată la rangul de
doctrină supremă a religiei şi a statului.”
C1 Care este patria originară a arabilor, aceea peninsulă despre care se vorbeşte în document?
C2 La ce perioadă a istoriei arabilor se referă?
C3 Care sunt ţările, precizate în document, cucerite de arabi?
C4 Care au fost limitele expansiunii lor la vest şi la est ?
C5 Care a fost motivul acestei expansiuni?
C6 Cum se numeşte războiul sfânt în islam?
C7 În timpul cărei dinastii a avut loc această expansiune arabă?
C8 Identificaţi două informaţi în relaţie efect-cauză.
D2 Coranul“Luptaţi pe calea lui Allah împotriva celor care se războiesc cu voi. Dar să nu faceţi
nedreptatea de a-i ataca voi cei dintâi, căci Allah nu iubeşte pe cei nedrepţi. Cei ce-şi jertfesc această
viaţă pentru cea viitoare, luptă pe calea lui Allah: fie mor, fie că sunt învingători, noi le vom dărui
răsplata mărinimoasă.”
C9 Cum cere Allah să se răspândească Islamul?
D3“Lăsând deoparte respectul pe care îl aveau Mahomed şi Abu Bakr pentru creştinism în
general, în primii ani ai cuceririi teritorilor creştine se remarcă ceva cu totul neobişnuit: musulmanii
vin şi se roagă în incinta aceleiaşi biserici, împreună cu creştinii, binenţeles unii pentru Alah, ceilalţi
pentru Dumnezeu. Pare ciudat, dar izvoarele atestă că aceasta era situaţia. Deci să nu ne închipuim
pe cuceritori azvârlind afară pe creştini şi dând cu barda în dreapta şi-n stânga în lucrurile sfinte şi
trasformând peste noape biserica în moschee.” (Mehmed Ablai, Arabii)
C10 Definiţi atitudinea musulmanilor după cucerirea teritorilor creştine în secolele VII-VIII.
D4 “Şi după alegerea în funcţia de calif a lui Ali divergenţele au continuat. Unii conducătorii
musulmani au refuzat alegerea acestuia, căsătorit cu Fatima, fiica Profetului. Astfel, au izbugnit lupte
interne între susţinătorii lui Ali (şiiţii) şi adepţii lui Muawia, guvernatorul Siriei (suniţii), păstrători ai
tradiţiei Profetului (sunna). Nici asasinarea lui Ali în 661, nici masacrarea şiiţiilor la Kerbala în 680
şi nici victoria definitivă a urmaşilor lui Muawia nu au dus la dispariţia şiismului. Dimpotrivă,
fatimizii din Africa de Nord, care se considerau descendenţii lui Ali şi ai soţiei sale Fatima, au cucerit
Egiptul în sec. al X-lea. Refuzând să recunoască autoritatea califilor Abbasizi din Bagdad, ei s-au
autointitulat unici imani, titlu care era rezervat teoretic califatului. Venirea la putere a turcilor
selgiucizi, la mijlocul sec. al X-lea, a antrenat o revenire a sunnismului, reinstaurat peste două secole
de Saladin”
C11 Cine era Ali?
C12 Cine erau şiiţii şi suniţii?
C13 Identificaţi două informaţi în relaţie efect-cauză.
D5 “Fiul meu, domniile aparţin lui Alah, care le dă şi le ia după cum crede de cuviinţă. Pentru el
ne-a lăsat pe tronul Spaniei, ca să ne conformăm voinţei sacre, trebuie să ne străduim să facem bine
oamenilor. Pentru acest scop ni se dă puterea. Aşa că justiţia ta, todeauna nepărtinitoare, să
ocrotească deopotrivă pe sărac şi pe bogat. Trataţi pe oşteni cu bunătate, iar ei să fie apărătorii, iar
nu asupritorii poporului. Ocrotiţi pe agricultori, căci truda lor ne hrăneşte, şi păziţi câmpurile. Fie ca
poporul să fie fericit la umbra tronului şi să se bucure de siguranţa bunurilor sale şi de plăcerile
vieţii.” (Testamentul califului Hisham către fiu său)
C13 Identificaţi care era sursa puterii, scopul guvernării, rolul armatei şi raporturile cu supuşii?
 D6 “Bagdadul făcea parte din oraşele întemeiate în timpul expansiunii Islamului. Ca şi oraşele
Orientului antic, Bagdadul era o aşezare întinsă, cu o populaţie superioară oraşelor europene. În
secolul al XI-lea, el depăşea un milion şi jumătate de locuitori. Benefeciind de înzestrări deosebite:
aprovizionare cu apă, canalizare, iluminat nocturn, oraşul avea numeroase băi publice, spitale,
aziluri pentru bătrâni, grădini, moschei, şcoli şi biblioteci care i-au creat faima de “perla
Orientului”. Devenit capitală a califilor abbasizi, Bagdadul a cunoscut un mare avânt cultural, aici
adunându-se matematicieni, medici, jurişti, teologi care au tradus operele vechilor greci şi au scris
valoroase lucrări originale.”
C14 Argumentaţi într-un scurt eseu, folosind informaţii din D6, despre civilizaţia superioară a
arabilor.

8.1.B. Ideea de cruciadă

D1“...Prefer să-mi pun viaţa în pericol pentru a elibera locurile sfinte, decât să comand universul.
Veniţi, fii ai lui Cristos, şi mă veţi vedea în fruntea voastră... Crucea care va străluci pe armele şi
stindardele voaste... vă va aminti fără încetare că Iisus Cristos a murit pentru voi şi că voi trebuie să
muriţi pentru el” (Apelul papei Urban al II-lea către cruciaţi).
C1 Identificaţi principala cauză, oficială, a organizării cruciadelor?
D2 “Femei, copii, bătrâni plecau cu nădejdea de a suferi martiriul în temniţele arabilor şi de a
obţine mântuirea veşnică. Nimic mai mişcător decât să vezi pe aceşti sărmani înjugându-şi boii, în loc
de cai, la carele pe două roţi, în care îşi îndesau copiii mici şi puţinele lor lucruri. La orice castel, în
orice oraş pe care îl întâlneau în cale, întrebau, rugându-se, dacă nu era acolo acel Ierusalim spre
care se îndreptau ” (Guibert de Nogent, Faptele lui Dumnezeu prin franci, 1108)
C2 Identificaţi clasa socială a acestor cruciaţi.
D3 “Vineri, dis-de-dimineaţă, am dat asaltul general asupa oraşului.... Îndată, toţi apărătorii
oraşului fugiră de pe ziduri prin oraş şi ai noştri îi urmăriră, ucigându-i şi masacrându-i... Cruciaţii
străbăteau străzile Ierusalimului, cu spada sau pumnalul în mână, omorând orice locuitor pe care-l
întâlneau, fără să cruţe nici femeile, nici copiii. Spectacolul unui asemenea număr de cadavre era
insuportabil. Dar masacratorii erau şi mai hidoşi la înfăţişare decât victimile lor: din tălpi până în
creştet erau acoperiţi de sânge ”. (Guillame de Tyr, descriind cucerirea Ierusalimuli de cruciaţi în
1099)
C3 Care a fost comportamentul cruciaţilor la cucerirea Ierusalimului? Sunteţi de acord cu el.
D4 “Şi când prada a fost adusă, era atât de bogată... încât niciodată de când lumea a fost creată,
n-a fost văzută şi cucerită o pradă atât de mare... atâta bogăţie se afla în Constantinopol. Grecii
spuneau că două părţi din bogăţia lumii erau în Constantinopol şi cea de-a treia răspândită în restul
lumii. ” (Robert de Clari, Cucerirea Constantinopolului, 1204)
C4 Care a fost cauza cuceririi Constantinopolului?
D5 Cruciada copiilor “Un tânăr cioban, în fruntea a 30 000 de copii din nordul Franţei, pe care îi
fanatizase cu predicile lui, însoţiţi şi de tineri preoţi şi de peleriri vârstnici, au ajuns la Marsilia (după
ce mulţi muriseră pe drum), unde doi negustori i-au îmbarcat pe şapte corăbii. Despre aceşti cruciaţi,
timp de 18 ani, nu s-a aflat nici o veste... În 1230, un preot întors din Palestina povestea că... două
corăbii au naufragiat în apropiere de Sardinia, iar cei care s-au salvat au fost vânduţi ca sclavi... ”
C5 Care a fost soarta participanţilor la “cruciada copiilor”? Şi-a atins ea scopul?