Moment pentru captarea atenţiei: Există o relaţie între educaţie şi civilizaţie?

Ce ştiţi despre educaţie în Grecia

antică??
- notează pe tablă titlul lecţiei; - precizează ce vor afla, ce vor şti să facă la sfârşitul orei, de ce este
imporant să cunoască cele două modele de educaţie precum şi rolul ştiinţei în lumea greacă;
- organizează învăţarea.

3. Moştenirea culturală a antichităţii

3.2. Modele şi valori în educaţie în lumea greacă. Ştiinţa
În lumea greacă, în domeniul educaţiei, la fel ca în organizarea politică, au existat două
modele: spartan şi atenian.
1. Modelul spartan:
Studiul D1-2 C1 Care era scopul educaţiei băieţilor spartani? Dar al fetelor?
Pentru a menţine sub ascultare populaţia supusă (hiloţi) şi pentru impunerea supremaţiei faţă
de celelalte polisuri greceşti, Sparta avea nevoie de o armată bine organizată şi disciplinată. În
acest scop, întreaga educaţie avea un caracter militar, urmărind să dezvolte forţa şi curajul. Încă
de la naştere, copiii erau examinaţi pentru a se descoperi eventualele defecte care i-ar fi făcut
inapţi pregătirii militare. Cei cu defecte erau aruncaţi în prăpăstiile Muntelui Taiget, ceilalţi
erau lăsaţi în grija mamelor până la 7 ani, după care erau preluaţi de stat şi sub stricta
supraveghere a unui instructor era duşi să locuiască în cazărmi aflate la hotarele statului spartan
pe înălţimile munţilor. Aici ei erau obişnuiţi cu un trai auster, dormeau în aer liber, învăţau arta
de a lupta, disciplina şi să fie curajoşi. Erau învăţaţi doar să scrie şi să citească, aprecind
caracterul şi nu inteligenţa. La 20 de ani intrau în armată, în care slujeau până la 60 de ani,
neavând voie să se căsătorească înainte de 30 de ani şi nici să locuiască cu familia decât în
anumite zile.
Fetele erau lăsate să crească acasă, dar ele trebuiau să se antreneze pentru alergat, aruncarea
discului şi a suliţiei, având rolul să nască copii cât mai sănătoşi, viitori luptători, şi să apere
gospodăria, când spartanii erau plecaţi la război.
În Sparta nu se bea vin şi nu se făceau petreceri ca la Atena, iar celibatul era interzis.
2. Modelul atenian: La Atena, formarea viitorului cetăţean cădea în seama familiei, tatăl
dispunând de educarea copiilor până la vârsta de 18 ani; acest lucru constituia o îndatorire
civică. Până la 7 ani, băieţii erau lăsaţi în grija mamelor, după care începeau şcoala, în timp ce
fetele rămâneau acasă, sub îndrumarea mamei, unde învăţau scrisul, cititul, socotitul, să cânte şi
să danseze, să coasă şi să întreţină casa. Ele erau educate să devină soţii şi mame, retrase în
gineceu. Băieţii mergeau la o şcoală particulară unde, sub supravegherea unor pedagogi,
învăţau scrisul, cititul, socotitul, gramatica şi muzica. După 14 ani, exerciţiile fizice treceau pe
primul loc al educaţiei desfăşurate în acordurile muzicii de oboi, în locuri speciale numite
palestre. La 16 ani copiii atenienilor săraci începeau să muncească iar a celor bogaţi urmau timp
de 2 ani studii filosofice într-o şcoală numită gimnaziu. Între 18 şi 20 de ani se urma un fel de
şcoală militară, efebia. Se antrenau împreună, luau masa în comun, locuiau într-o garnizoană la
graniţă apărând cetatea de un atac extern. La 20 de ani erau declaraţi cetăţeni. Scopul educaţiei
ateniene era pregătirea tinerilor să devină buni cetăţeni.

Dicţionar
Efeb: tânăr între 18-20 de ani, viitor cetăţean, făcând serviciul militar.
Gimnaziu: şcoală greacă antică, alcătuită din absolvenţii palestrei;
Gineceu: încăperi destinate femeilor în locuinţele din Grecia antică;
Palestră: şcoală sportivă destinată practicării gimnasticii, atletismului, luptelor etc.
 3. Moştenirea culturală a antichităţii
3.2. Modele şi valori în educaţie în lumea greacă. Ştiinţa

D1 Educaţia spartană a băieţilor: „Crescuţi în comun, în aceeaşi disciplină, ei nu învăţau

decât strictul necesar; cea mai mare parte a educaţiei consta în supunere. Erau raşi în cap,
obişnuiţi să meargă desculţi şi să se joace împreună mai mult goi. La vârsta de 12 ani dormeau
în comun, organizaţi în trupe şi secţiuni, pe aşternuturi pregătite de ei înşişi din trestii rupte cu
mâinile. Celor puternici li se ordona să aducă lemne, iar celor mici legume. Ceea ce ascundeau
era considerat furt, iar cel prins era bicuit şi forţat să postească. ”
D2 Educaţia spartană a fetelor: “Lycurg a pus la cale să înzdrăvenească trupurile fetelor
prin alergări şi prin lupte atletice şi prin aruncarea cu discul şi cu lancea, pentru ca plămada
copiilor să prindă o rădăcină zdravănă, în corpuri zdravene şi să crească mai bine” C1 Care
era scopul educaţiei băieţilor spartani? Dar al fetelor?
C2 Evidenţiaţi din D2 două informaţi aflate în relaţie cauză-efect.
D3 Regimul hiloţilor la Sparta “Educatorii tinerilor spartani alegeau din când în când pe
cei care păreau mai timizi şi mai îndrăzneţi. Le dădeau pumnale şi alimente şi-i trimiteau să
colinde câmpiile din jur. Aceşti tineri, astfel risipiţi, se ascundeau ziua în locuri adăpostite şi în
peşteri, iar noaptea ieşeau la drumul mare şi sugrumau pe toţi hiloţii care le ieşeau în cale.
Alteori, mergeau în plină zi şi ucideau pe cei mai robuşti dintre hiloţi.” Plutarh, Viaţa lui
Licurg
D4 Educaţia la atenieni: “Dascălii, după ce i-au învăţat pe copii literele şi ei sunt în stare să
înţeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească poemele poeţilor buni şi îi obligă să le înveţe pe de
rost, căci ele conţin multe sfaturi bune, multe desluşiri, îndemnuri şi elogii ale oamenilor,
iluştri din trecut... Îi trimit apoi şi la instructorul de gimnastică pentru ca, având trupuri mai
sănătoase, să le pună în slujba unei gândiri folositoare şi să nu le lase pradă laşităţii.” C3
Care era scopul educaţiei tinerilor atenieni?

Realizaţi corespondenţele:
1. Phidias a. zeul vinului şi al viţei de vie
2. Dionysos b. Discobolul
3. Herodot c. Zeus din Olimpia
4. Myron d. Autor de comedii
5. Aristofan e. Istoria

1. Policlet a. Fizica
2. Pitagora b. Afrodita din Cnidos
3. Euclid c. Doriforul
4. Homer d. Geometria
5. Praxiteles e. Iliada şi Odiseea