2.4.

REGATUL DAC
1. Premisele apariţiei statului dac:
Studiul D1-5 (2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj)
C1 Care era legătura dintre geţi şi traci? C2 Geţii şi dacii erau popoare diferite?
C3 Ce fel de religie aveau geto-daci? Cum se numea zeul lor suprem?
Geto-dacii reprezentau ramura de nord a tracilor, formau un singur popor şi vorbeau
aceeaşi limbă, ei erau cunoscuţi sub denumirea de geţi de către greci şi daci de către
romani. La constituirea statului dac au contribuit următori factori:
a. interni: - religia comună politeistă în jurul zeului lor suprem Zalmoxis;
- progresul economic reprezentat de înfloritoarea civilizaţie a fierului;
- organizarea în triburi şi uniuni de triburi conduse de un şef militar care îşi avea
sediul într-o aşezare fortificată numită “dava”;
- formarea aristocraţiei militare şi sacerdotale numită tarabostes sau pileati, care îi
conduceau pe oameni de rând numiţi comati.
- puternica personalitate a unor căpetenii politico-militare, spre exemplu Burebista.
b. externi: - influenţele materiale şi spirituale din partea celţilor, perşilor, sciţilor,
grecilor şi romanilor; vezi fig. 1-2 (coiful de la Peretu şi de la Coţofeneşti) Corint pag.36
- ameninţarea militară celtă şi îndeosebi romană a grăbit procesul de constituire a
statului condus de Burebista.
2. Statul dac în timpul lui Burebista:
Studiul D6-7 C4-6 (2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj; 1.2. Evidenţierea relaţiei cauză-
efect într-o succesiune de evenimente şi procese istorice; 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi
grupurilor umane în diverse contexte;)
C4 Care au fost metodele prin care Burebista a întemeiat o mare stăpânire(statul dac)?
C5 Evidenţiaţi o relaţie cauză-efect.
C6 Analizaţi personalitatea regelui Burebista.
Cel care a reuşit să unească toate triburile geto-dacilor a fost regele Burebista (82-44
î.Hr.) el a fost ajutat de marele preot Deceneu.
Studiul H1 Corint pag.38 (5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un
subiect istoric). C7 Care erau graniţele statului condus de Burebista?
Statul condus de Burebista avea următoarele graniţe: Nord – Carpaţii Păduroşi, Sud –
Munţii Balcani (Haemus), Vest – Dunărea mijlocie, Est – fluviu Bug şi ţărmul M.Negre de
la Olbia la Apolonia. Sediul statului se găsea la Sarmizegetusa Regia. Vezi fig.3,4,5 Corint
pag.37-38
Burebista intervine în războiul civil din statul roman dintre Caesar şi Pompei,
trimiţând ajutor militar şi solie celui din urmă. Învingător Caesar preconizează o expediţie
de pedepsire care nu mai are loc datorită asasinări sale. Aceeaşi moarte o are însă şi
Burebista, iar statul său se destrămează în 4 sau 5 regate mai mici. Profitând de dezbinarea
dacilor, romanii cuceresc Moesia şi Dobrogea.
3. Statul dac în timpul lui Decebal: Studiul D8 C8 Analizaţi personalitatea lui Decebal.
Pe fondul agravării pericolului roman, la conducere vine regele Decebal (Diurpaneus)
care reface unitatea dacilor şi poartă mai multe lupte cu romanii conduşi de împăratul
Domiţian. În anul 87 d Hr. generalul roman Cornelius Fuscus este înfrânt, dar în anul
următor (88 d.Hr.) romanii conduşi de generalul Tettius Iulianus îi înving pe daci la Tapae.
Pacea şe încheie în anul 89 d. Hr. Şi este o pace favorabilă dacilor. Statul dac devine regat
clientelar Romei.
 Studiul H1 Corint pag.38 C9 Care erau graniţele statului dac condus de Decebal?
Statul dac condus de Decebal, deşi era mai restâns teritorial faţă de statul condus de
Burebista, era mai puternic şi mai bine organizat.
Noul împărat roman Traian reia conflictul cu Decebal. Între 101-102 are loc primul
război de cucerire a Daciei, încheiat în 102 cu o pace defavorabilă pentru daci. Între 105-
106 are loc a doua confruntare, care va avea ca rezultat ocuparea parţială a Daciei ce va
deveni provincie romană. Confruntările dintre daci şi romani sunt reprezentate pe Columna
lui Traian. (vezi fig.pag.39)
4. Provincia romană Dacia: a cuprins cea mai mare parte din fostul stat dac
(Banatul, Oltenia, Transilvania) Muntenia şi sudul Moldovei au fost incluse în provincia
romană Moesia, care mai cuprindea şi Dobrogea şi nordul Bulgariei, ocupate anterior de
romani. Crişana, Maramureşul şi nordul Moldovei nu au fost ocupate de romani, fiind în
continuare locuite de aşa numiţi „daci liberi” (carpii, costobocii, etc.)
Dacia romană era o provincie de ordin imperial şi era condusă de un guvernator cu
titlul de “legatus augusti” care îşi avea sediul la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o altă
localitate decât Sarmizegetuza Regală. În timpul stăpănirii romane Dacia cunoaşte o mare
dezvoltare economică, construindu-se drumuri, castre şi oraşe. Dacia este populată cu
colonişti şi veterani şi are loc procesul ireversibil de romanizare. Populaţia ce locuieşte în
Dacia se numeşte daco-romană şi îşi însuşeşte limba latină. Ulterior, datorită atacurilor
popoarelor barbare, Dacia romană a fost reorganizată de mai multe ori.
În timpul împăratului Aurelian (272) are loc retragerea armatei şi a administraţiei
romane din Dacia, dar majoritatea populaţiei deja romanizată rămâne pe loc contribuind la
etnogeneza românească.
Concluzie: Elaborarea unei civilizaţii disticte de către geto-daci în spaţiul lumii trace
constituie unul dintre marile capitole ale istoriei antice a Europei sud-estice. Crearea unui
regat dac, care a fost timp de mai bine de un secol şi jumătate un rival de temut pentru
supremaţia Romei în Balcani, este expresia supremă a acestei civilizaţii. Cucerirea Daciei
de către romani a hotărât destinele populaţiei carpato-dunărene; intrarea ei în aria
civilizaţiei romane a dus la modificarea ireversibilă a identităţii lingvistice şi culturale, ce a
avut drept consecinţă naşterea poporului român.

Dicţionar (2.4.Regatul dac)

Comati: gr. pletoşi, oamenii de rând din societatea geto-dacilor, numiţi în izvoarele
istorice şi capillati(termen latin); aveau ca principale ocupaţii agricultura, meşteşugurile şi
comerţul;
Davă: aşezare, reşedinţă geto-dacică fortificată din perioada anterioară stăpânirii
romane;
Politeism: credinţa în mai mulţi zei. Majoritatea popoarelor antice au fost politeiste.
Regat clientelar: regat aliat dar subordonat Romei; trebuia să urmeze politica externă
romană, să nu mai atace posesiunile romane şi aliaţi romani, dar în schimb primea sume de
bani, meşteri şi tehnică militară.
Tarabostes: latină pileati – purtători de căciulă, membrii aristocraţiei militare şi
sacerdotale din societatea geto-dacilor;
Zalmoxis sau Zamolxis, Zamolxe: zeul suprem în religia geto-dacilor.
 2.4. Regatul dac

D1 Herodot despre neamul tracilor “Neamul tracilor este cel mai numeros din lume,
după cel al inzilor. Dacă ar avea un singur cărmuitor sau dacă tracii s-ar înţelege între ei,
neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotinţa
mea. Dar acest lucru este cu neputinţă şi niciodată nu se va înfăptui. De aceea ei sunt
slabi. Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi,
afară de geţi, trausi şi de cei care locuiesc la nord de crestonai. ”
C1 Care era legătura dintre geţi şi traci?
D2 Herodot despre geţi “Înainte de a ajunge la Istru, Darius birui mai înainte pe
geţi, care se cred nemuritori. Căci tracii, câţi locuiesc mai sus de Apollonia şi
Mesembria... s-au predat lui Darius fără luptă. Geţii însă, fiindcă s-au purtat nechibzuit,
au fost pe dată robiţi, măcar că ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci... ”
D3 Strabon, Geografia “Căci pe unii îi numesc daci, iar pe alţii geţi. Geţii sunt cei
care se întind spre Pont şi spre Răsărit, iar dacii, cei care locuiesc în partea opusă, spre
Germania şi spre izvoarele Istrului... Dacii au aceaşi limbă cu geţii.”
D4 Cassius Dio, Istoria romană “Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus,
cum îşi spun ei înşişi şi cum le zic romani, măcar că ştiu prea bine că unii dintre greci îi
numesc geţi. Căci eu îmi dau bine seama că geţii locuiesc dincolo de Haemus, de-a lungul
Istrului. ”
C2 Geţii şi dacii erau popoare diferite?
D5 Herodot despre nemurirea geţilor “Iată cum se cred nemuritori geţii. Ei cred că
nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis (Zamolxis)... Tot
la al cincilea an, ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorţi, cu poruncă să-i facă cunoscute
lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Unii dintre ei primesc poruncă să ţină trei
suliţe cu vârful în sus, iar alţii apucă de mâini şi picioare pe cel ce urmează să fie trimis la
Zalmoxis şi, ridicându-l în sus, îl aruncă în suliţe. Dacă, străpuns de suliţe, acesta moare,
geţii socot că zeul lor le este binevoitor , dacă nu moare, atunci îl învinuies pe sol,
numindu-l că este om rău; după ce aruncă vina pe el, trimit pe un altul . ”
C3 Ce fel de religie aveau geto-daci? Cum se numea zeul lor suprem?
D6 Solia lui Acornion “Şi în timpul din urmă, regele Burebista ajungând cel dintâi şi
cel mai mare dintre regii din Thracia, şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de
dincoace de fluviu.” D7 Strabon despre Burebista “Burebista... luând conducerea
neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesfârşitele războaie şi i-a
îndreptat prin abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât în câţiva ani a
întemeiat o mare stăpânire şi a supus geţilor cea mai mare parte a populaţiilor vecine; ba
a ajuns să fie temut chiar şi de romani... Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea şi
jefuind Tracia până în Macedonia şi Iliria a pustiit pe celţii care se erau amestecaţi cu
tracii şi cu ilirii şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea lui Critasiros şi
pe taurisci. Cât despre geţi şi daci... numărul lor crescuse neânchipuit de mult, într-atât
încât puteau să trimită la luptă până la 200 000 de oameni. ”C4 Care au fost metodele
prin care Burebista a întemeiat o mare stăpânire(statul dac)?
C5 Evidenţiaţi o relaţie cauză-efect.C6 Analizaţi personalitatea regelui Burebista.
 D8 Cassius Dio despre Decebal“Era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă,
ştiind când să năvălească şi când să se retragă la timp, dibaci în a întinde curse, viteaz în
luptă, ştiind a se folosi cu pricepere de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere.”
C8 Analizaţi personalitatea lui Decebal.
D9 Cassius Dio despre pacea încheiată cu Decebal „Să dea înapoi armele, maşinile
de război şi constructorii acestor maşini, să predea pe dezertori, să distrugă întăriturile şi
să se retragă din teritoriul cucerit, ba încă să-i socotească duşmani sau prieteni ai săi pe
cei ai romanilor; să nu mai primească nici un fugar; nici să nu mai ia în slujba lui vreun
ostaş din Imperiul roman.” C10 Consideraţi că Decebal putea să respecte condiţiile
impuse de romani?