Fărâmițarea statului dac și refacerea unității lui.

Domnia regelui Decebal.

Cucerirea Daciei de către romani.

,,Istoria-i nemurire”
(Cezar Bolliac)
 Planul lecției:
• 1. Fărîmițarea statului dac.
• 2. Refacerea unității statului Dacia;
• 3. Domnia lui Decebal;
• 4. Conflictele cu Imperiul Roman:
a.) Cauzele conflictelor
b.) I-l război daco – roman (87-89)
c.) al II-lea război daco – roman (101-102)
d.) al III-lea război daco – roman (105-106)
e) Consecințele războaielor daco – romane.
 Vocabular
• Fărmițarea statului –divizarea statului în
formațiuni independente
• Stat laic- stat în care puterea religioasă
este despărțită de puterea regală
• Stat teocratic- stat în care regele
concentreză în mâinele sale toată puterea,
inclusiv cea religioasă
• Regat clientelar- formațiune politică
dependentă total de Imperiul Roman
Obiectivele:
01. să definiți noţiunile: fărămițare, reunificare, castre.
02. să determinați cauzele fărîmițării Daciei după moartea regelui Burebista;
03. să identificați cauzele care au contribuit la cucerirea geto-dacilor;
04. să precizați acţiunile de politică internă şi externă prin care Decebal a reunificat
şi consolidat statul dac.
05. să analizați în baza documentelor rolul rolul lui Decebal și Traian în istorie ;
06 să completați, în baza manualului, tabela ”Condițiile păcii din anul 89 ” cu
specificare pentru daci și pentru romani” ;
07 să demonstrați la hartă hotarele Daciei în timpul domniei regelui Burebista și
Decebal.
08 Motivarea opiniei argumentate vizavi de cucerirea Daciei de către romani;
09. Conştientizarea apartenenţei la spaţiul istoric geto – dac.
 Cauzele fărîmițării statului lui Burebista
”Cât despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei
răscoale, mai înainte ca romanii să apuce a trimite o
armată împotriva lui. Urmașii acestuia la domnie s-au
dezbinat, fărămițând puterea în mai multe părți. De curând,
când împăratul August a trimis o armată împotriva lor,
puterea era împărțită în cinci state. Atunci, însă, stăpânirea
se împărțise în patru.”
Strabon, Geografia

Determinați pe baza documentului

cauzele fărâmițării Daciei.

 Urmașii lui Burebista la tronul Daciei
Coson Dacia lui Dicomes
Sud-est de Carpați

Burebista
Cotiso Roles, Dapyx,
Banat și Oltenia
Deceneu Zyraxes
Teritoriul Dobrogei
Stat teocratic

Comosicus
Scorilo
Stat laic

Duras-Diurpaneus

Decebal
• Perioada fărămițării statului dac a durat mai
mult de jumătate de secol. După moarte
împăratului august în an. 14 p.Chr. Au apărut
premise favorabile pentru declanșarea
procesului de unificare a Daciei sub o singură
autoritate
• În a II jum a sec I. p.Chr.Dacia apare ca un stat
integru
 Decebal
Dacia s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal.
Deși mai restrâns ca arie geografică decât Regatul lui
Burebista -cuprinzând Transilvania, Banatul, Oltenia,
centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai
bine organizat.
Despre Decebal aflăm de la Dio Cassius, în Istoria Romană,
că „Era foarte priceput în ale războiului şi iscusit la faptă.
Ştia să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se
retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă,
ştiind a se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine
dintr-o înfrângere, pentru care lucru el a fost mult timp un
potrivnic de temut al romanilor”,
Cu alte cuvinte era vorba de un rege barbar, abil tactician,
războinic viteaz, probabil cu o mare experienţă pe câmpul
de luptă şi un adversar redutabil al Romei. Este una dintre
puţinele referiri directe la personalitatea lui Decebal.
Întinderea statului dac a lui Decebal vizavi de cel al lui Burebista
 Acțiunile lui Decebal în vederea întăririi Daciei

Domeniul politic Domeniul militar

Domeniul administrativ Domeniul social

Domeniul religios Domeniul economic

 Acțiunile lui Decebal în vederea întăririi Daciei
Domeniul politic/diplomatic:
1. Întreprinde măsuri pentru centralizarea puterii în stat
2. A realizat măsuri menite să protejeze independența statului Dac
3. Încheie tratate cu împărații romani, prin care statul dac s-a consolidat și mai mult
Domeniul economic:
economic
1. Dezvoltă negoțul,agricultura,mesteșugurile pentru o întărire financiară a regatului;
Domeniul administrativ:
1. Întroduce un sistem centralizat de administrație numind prefecți în fruntea
cetăților și în fruntea agriculturii, iar la curtea lui se cunosc multe personalitati ca
viceregele Vezina,fratele regelui Diegis,o cancelarie competenta,s.a
Domeniul militar:
1. Completează sistemul de fortificații din Munții Orăștiei;
2. Mărește cetatea de la Piatra Roșie;
3. Construiește cetatea de la Blidaru;
4. Reorganizează armata: întroduce mașinile de război;
Domeniul social:
1.are loc stratificarea mai accentuată a paturilor sociale;
Domeniul religios:
1. construiește noi și magnifice sanctuare de la Sarmisegetusa (apogeul
atingându-l cu marele calendar)

Concluzie:
Statul lui Decebal vizavi de statul lui Burebista era teritorial
_______________, însă economic mai ___________ și
administrativ _________________.
 Cauzele războaielor daco-romane:
Cauze de ordin economic:
- aurul dacilor, bogăţiile subsolului şi solului dacic, al minelor şi
ogoarelor sale, au determinat în mare măsură cucerirea
Daciei, care astfel putea susţine material celelalte campanii;
- posibilitatea colonizării unor noi teritorii promitea soluţionarea
parţială a unor desparităţi sociale şi devierea unor nemulţumiri;
- linia Dunării era mai uşor de apărat decât o frontiera în
interiorul Daciei.
Armata lui Cornelius Fuscus trece în 87 Dunarea, pe un pod de vase.
 Războaiele daco – romane:
I-l razboi daco – roman

87 – 89

Decebal Domițian
 Condițiile păcii din anul 89

Pentru daci Pentru romani

Cercetând manualul, completați tabelul.

 Analiza surselor istorice:

• 11,4. ... decît un împărat, despre a cărei

înfrîngere şi fugă nu exista altă dovadă mai
sigură decît triumfurile pe care le serba. 5. Prin
urmare au prins curaj, au scuturat jugul şi nu
se mai luptau cu noi pentru libertatea lor, ci
pentru supunerea noastră, şi nu mai încheiau
nici măcar un armistiţiu decît pe picior de
egalitate şi ca să primească ei condiţiile
noastre, trebuia mai întîi ca noi să le primim
pe ale lor.
(PLINIUS CEL TÂNĂR, Traiani Panegyricus)
 Cauzele războaielor daco-romane:

- După Pliniu cel Tînăr - dispreţul dacilor faţă de Imperiul

Roman, lucru dovedit de incursiunile în teritoriile romane;

-După Criton – Pacea din 89, care umilise mult pe

romani. Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-şi
spori capacitatea de luptă. Astfel, el a atras în rândurile
armatei dace un număr mare de transfugi recrutaţi dintre
militarii romani cei mai destoinici. Dacii şi-au fortificat
puternic cetăţile şi au fabricat maşini de luptă eficace.
Armata dacă, pregatită de militari romani, deprindea
tactica de luptă romană.
 Cauzele războaielor daco-romane:
• Cauze de ordin politico-militar:
- statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii să mai poată
asigura securitatea deplină a frontierei danubiene;

- Traian avea intenţia de a făuri în Europa estică o latinitate puternică,

replică a celei create în Occident de Caesar şi de August, Dacia urmând
să devină un bastion avansat al acestei latinităţi, în mijlocul vecinilor
aprigi ai romanilor;

- apărarea provinciilor balcanice de triburile migratoare;

- romanii doreau să cucereasca toate statele civilizate de la frontierele
lor, numite „lumea locuită”, din care făceau parte şi dacii;

- Traian nu considera posibilă o acţiune de anvergură împotriva triburilor

germanice, înainte de a-şi fi asigurat spatele, adică înainte de a fi
lichidat primejdia constituită de statul dac al lui Decebal.
 Exprimați-vă opinia
Cucerirea Daciei de cătreTraian a fost o aventură
militară a unui împărat dornic de glorie sau o necesitate
strategică pentru Imperiul Roman.
 Războaiele daco – romane:
Al II-lea razboi daco – roman
101 - 102
Decebal și Traian
100.000 150.000
 Armistițiul din 102

dacii au fost nevoiți

- să predea toate armele și mașinile de război romane;
- să darâme zidurile cetăților;
- să renunțe la teritoriile ocupate de romani
(Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei);
- nu aveau voie să primeasca fugari din imperiu;
- nu aveau voie să faca aliante cu dușmanii Romei.
Podul de la Drobeta construit în 102-105 din ordinul lui Traian și sub
conducerea arhitectului Apolodor din Damasc
 Războaiele daco – romane:
Al III –lea razboi daco – roman
105 - 106
Decebal și Traian
Sarmizegetusa, nu a reușit sa fie învinsă
decât prin trădare, fiind lăsata fară
conductele de alimentare cu apa.
 Consecințele războaielor daco-romane
Pentru daci:
1.Statul dac este desființat, o
parte fiind inclusă în
componența Imperiului Roman.
2. Dacia este prădată de romani.
3. Se creează provincia romană
imperială Dacia.
4. O parte din bărbații geto-daci
sunt mânați în robie.
Pentru romani:
1. Se extinde suprafața
Imperiului Roman;
2. Traian duce la Roma
165 t aur si 331 t argint;
3. La Roma timp de 123 de zile se va
sărbători Victoria lui Traian în
Dacia.
4. Au fost ridicate două monumente
comemorative: Trophaeum Traiani
de la Adamclisi și Columna lui
Traian
Monumentul de la Adamclisi
Columna lui Traian
 Un rege dac și un împărat roman
• Traian
• Decebal
"Foarte priceput în planurile ”Era un om cu totul deosebit, mai ales prin
războiului și iscusit la înfăptuirea dreptatea și bărbăția sa, precum și prin
lor, știind sa aleagă prilejul
pentru a-l ataca pe dușman și a simplitate. Avea un trup vînjos și înfrunta
se retrage la timp. Dibaci în a greutățile cot la cot cu ceilalți. În lupte își
intinde curse, era un bun luptător văzu răniți pe mulți dintre ai săi și ucisese
și se pricepea sa folosească
izbânda, dar și sa iasa cu bine mulți dușmani. Deoarece îi lipseau
dintr-o înfrangere. Din aceasta bandajele, se zice că nu și-a cruțat nici
pricina, multa vreme a fost un
dușman de temut pentru romani"  propriile veșminte și le-a tăiat fîșii”
Dio Cassius - Historia Dio Cassius - Historia

1. Ce acțiuni ale împăratului arată că războiul a fost foarte greu pentru romani?
2. Ce calități au ambii comandanți de arme?
3. Ce sentimente are autorul față de ambele personalități?
 Eternizarea numelui personalității lui Decebal

• Statuia regelui dac Decebal  de 55 m înalțimea, aflată pe

malul Dunării, în apropiere de orașul Orșova,România.
Statuia este sculptată într-o stâncă.
•  
 Este cea mai
înaltă sculptură în piatră din 
Europa. 
Iosif Constantin Drăgan a
fost cel care a promovat și
finanțat ideea acestei lucrări
efectuate în perioada
1994 - 2004.

Are cu doar șase metri mai

puțin decât Statuia Libertatii,
dar cu opt mai mult decât
monumentul lui Hristos din 
Rio de Janeiro,, și cu aproximativ
10 m mai mult decât înălțimea
legendarului Colos din Rhodos.
 Cum are loc înveșnicirea numelui
regelui Decebal în municipiul Chișinău?
Tema

1.Pregatirea argumentelor și contraargumentelor la tema:

”Cucerirea Daciei de către romani:
un sfîrșit tragic sau un început glorios?”

2. Completarea hărții mute cu referire la

”Statul Dacia în timpul domniei regelui Decebal”.

3. Realizarea unui dosar istoric al personalității lui Decebal.

Bibliografie:
1. Dragnev D., Postică Gh. Istoria românilor. Epoca antică și medievală.
Manual pentru clasa a X-a. Chișinău, editura Civitas, 2001.

2. Parasca P., Negrei I., Gonța Gh., și alții. . Istoria românilor. Epoca
antică și medievală. Manual pentru clasa a X-a. Chișinău, editura
Știința, 2002, 2006, 2007.

3. Cernenco, M., Petrenco A., Şişcanu I. Crestomaţie la istoria românilor

(1917–1992). Chişinău, Editura Universitas,1993.
 Temutul falx dacic

Manica
Lorica hamata Lorica squamata