REGATUL DAC 1. Premise economice,sociale,etnice,lingvistice,culturale; 2.

Regatul dac n timpul lui Burebista - portret Burebista; - ci de unificare; - aciuni de supunere a alogenilor ; - caracteristici ale statului-monarhie militar,teocratic,arche; - politic intern; - politic extern; 3. Regatul dac de la Burebista la Decebal ntreruperea unitii statale;pierderi teritoriale; - continuitatea n M-ii ureanu; - Basilei (regi); 4. Regatul dac n timpul lui Decebal - caracteristici-ntindere i dezvoltare; - politic extern campania din 87-88;pacea din 89 -rzboaiele cu Traian-cauze; -izvoare istorice; -I rzboi; -pacea din 102; -al II-lea rzboi; 5. Consecinele rzboaielor daco-romane.

1. ntemeindu-se pe comunitatea etnico-lingvistic i pe cea spiritual a daco-geilor din spaiul carpato-dunrean i favorizat de anumite condiii interne sau externe,unirea politic a triburilor geto-dace este realizat n prima jumtate a secolului I .Hr. Progresul economic apogeul civilizaiei fierului va contribui la adncirea diviziunii n cadrul societii getice ,ambele caracteristici constituind premise ale apariiei statului . De asemenea,aciunea de unificare este favorizat i de condiiile externe determinate de tendinele expansioniste ale Imperiului Roman n teritoriile vest-pontice. 2. Cei care vor nelege necesitatea concentrrii ntregului potenial demografic, economic i militar al daco-geilor sunt Deceneu,un slujitor al cultului zalmoxian,i Burebista,eful militar sub al crui sceptru se va realiza primul regat dacic. Unificatorul triburilor geto-dace,al crui nume s-ar traduce prinprimul dintre brbaisau cel strlucit,s-a dovedit , n cei 38 de ani de domnie(8244.Hr.),un priceput organizator ,un bun comandant militar,dar i un abil diplomat. Interesanta este afirmatia lui Strabon ca,in momentul urcarii lui Burebista pe tron,neamul dacogetic era istovit de razboaie dese;intrucat nu se cunosc,din aceasta vreme,atacuri din afara,s-ar putea deduce ca izvorul se refera la conflicte interne,inter-tribale. Aciunea sa , definitivat n anul 82 .Hr.,puternic sprijinit de marele preot Deceneu, ar putea fi,astfel,rezultatul lichidarii faramitarii tribale si al impunerii autoritatii centrale. Ea s-a desfurat pe dou ci-panic i militar,utiliznd ,pentru a-i atinge scopul,dou mijloace:diplomaia i rzboiul. Pe calea diplomatic sunt unite triburile ai cror conductori neleg ,ei nii,necesitatea unei singure autoriti politice,iar metoda molitar este folosit n cazul n care cpeteniile locale ncearc s-i pstreze vechile privilegii.

Aceleai mijloace sunt utilizate i n cazul supunerii alogenilor din spaiul carpato-danubianopontic.Prin aciuni fulgertoare,Burebista i nvinge pe celii din N-V Daciei i cucerete cetile greceti de pe litoralul pontic,de la Olbia la Apollonia. Statul astfel rezultat-o puternic monarhie militar cu caracter teocratic-are caracteristicile unui ntins regat-o autoritate (arche),n sens de putere, stpnire, fiind confirmat i de inscripia de la Dionysopolis,care ni-l evideniaz pe Burebista ca fiind stpnitorul tuturor inuturilor de dincolo i de dincoace de Dunre. Dei fr granie precise,statul poate fi ncadrat ,totui,ntr-un spaiu delimitat ,la vest,de cursul Dunrii Mijlocii,la sud ,de M-ii Haemus,la est,de gurile Bugului i la nord,de Carpaii Pduroi. Despre cel care a creat aceast puternic stpnire ,inscripia de la Dionysopolis ne ntiineaz c a devenit cel dinti i cel mai mare dintre regii din Tracia. n scurt timp,ajutat i de sfetnicul su,marele preot Deceneu,reuete s impun supuilor norme morale pentru a transforma societatea dac ;astfel,i ndeamn la abstinen,sobrietate i ascultare de porunci,reuind s promoveze un nou stil de via,pe care Deceneu l propaga din marele centru spiritual din Masivul ureanu.Aici i n alte incinte sacre s-au descoperit urme ale sanctuarelor patrulatere datnd din timpul lui Burebista. De asemenea,n acelai complex arheologic exist un sistem de fortificaii,care cuprinde cetile Costeti,Piatra Roie,Cplna .a.Aprate de tarabostes ,crora le aparin turnuri-locuin cu etaj ,dar i de comati,cetile menionate constituie tot attea dovezi privind organizarea armatei lui Burebista;aceasta,dup spusele lui Strabon,poate ajunge,n timp de rzboi,pn la dou sute de mii de oameni,aspect care i confer monarhiei i un caracter militar. Forta economica,politica si militara a statului creat de Burebista i-a permis acestuia sa joace,prin politica sa externa,un rol de prima importanta in istoria relatiilor diplomatice ale Imperiului roman din acea epoca. Astfel,politica extern pe care o promoveaz Burebista poate fi caracterizat drept energic,rezultatele ei fiind consemnate de autorii antici :supune cea mai mare parte din populaiile vecine ,ajungnd s fie temut chiar de romani.Aprecierile i aparin lui Strabon,care confirm prezena armatei regelui get pn n Peninsula Balcanic. ndrzneala acestor gesturi este justificat,n parte,prin prestigiul pe care i-l ctigase n zon,dar i prin contextul extern marcat de conflictul dintre Caesar i Pompei,generali i oameni politici romani care i msoar forele ntr-un rzboi civil n care Burebista se implic.Aciunea diplomatic declanat cu acest prilej nu are efectul contat,pentru c protejatul regelui get,Pompei,este nfrnt de adversarul su,Caesar,care plnuiete o campanie de pedepsire a lui Burebista.Aceasta nu mai are loc,datorit asasinrii lui Caesar,la Roma,soart pe care o va mprti,n acelai an,44 .Hr.,i regele get n Dacia. 3. Moartea lui Burebista ntrerupe unitatea statului geto-dac.Cauzele sunt multiple:cetile greceti de pe rmul Pontului Euxin ies de sub autoritatea dacic,triburile alogene ,ndeosebi cele celtice,i proclam independena,iar vechile cpetenii autohtone i reiau privilegiile pierdute n timpul stpnirii lui Burebista. Astfel,ntinsa stpnire de odinioar este mprit n patru,apoi n cinci regate mai mici.Fapt care slbete fora militar a noilor structuri politice,determinnd cucerirea treptat,de ctre romani,a unor teritorii care aparinuser vechiului stat,aprnd noi provincii romane(Pannonia,Moesia). Dar dezmembrarea statului nu a insemnat si pieirea lui:formatiunile politice cunoscute dupa 44 i.Hr.erau capabile sa se confrunte cu romanii,implicandu-se in cateva evenimente militare . Regiune pentru care izvoarele istorice ,literare si arheologice ,confirm cu toata certitudineA continuitatea vieii politice este cea a dacilor din sud-vestul Transilvaniei,identificat arheologic prin complexul de fortificaii,aezri civile i incinte sacre din Munii ureanu.Aici este reedina regal de la Sarmizegetusa(Grditea Muncelului).Pe tronul noii entiti statale se vor succeda o serie de regi,dintre care i amintim pe Deceneu,Comosicus,Scorilo,Duras,care vor asigura continuitatea statului pn la preluarea tronului de ctre Decebal. Dac n cazul primilor trei-care, n calitate de regi,mari preoi i judectori,nu poart rzboaie cu romanii-se poate spune c trstura predominant a statului este cea teocratic,Duras se pare c readuce componenta militar a monarhiei dacice,component demonstrat ulterior de ultimul rege al Daciei , Decebal.

4. Fa de vasta stpnire a lui Burebista,ca ntindere,noul stat condus de Decebal este mult mai restrns,ndeajuns de puternic ns pentru a pune probleme Romei,care stpnea ntreg teritoriul din dreapta Dunrii,parte a regatului de odinioar a lui Burebista. n privina stadiului general de dezvoltare,Decebal conducea un stat superior celui ntemeiat de Burebista,coordonnd un proces mai amplu de de organizare a vieii sociale,spirituale i militare. De la sfritul sec.I i nceputul celui urmtor dateaz construciile cele mai grandioase,locuinele cele mai bogate i uneltele de fier cele mai perfecionate.Au fost identificate ca aparinnd acestei epoci ateliere metalurgice la Grditea Muncelului,cu un inventar de obiecte din fier care rivalizeaz cu cele ale lumii greco-romane.Beneficiind i de sprijinul financiar corespunztor statutului de rege clientelar al Romei conferit de Domiian n anul 89,Decebal a dublat incintele fortificate de la Blidaru i Piatra Roie i a dispus construcia altor ceti i puncte strategice,n vederea susinerii luptelor cu romanii.O component important a politicii interne este aceea spiritual:mrturiile utilizrii n scris a limbii latine ,precum i incintele sacre mbogite cu sanctuare ne demonstreaz stadiul cultural naintat n care se gsea societatea dacic n preajma susinerii conflictelor cu Imperiul Roman. Contextul extern al primei confruntri de anvergur dintre daci i romani este acela al organizrii provinciei Moesia pe locul fostelor posesiuni getice dintre Haemus,.Danubius i Pont. Includerea acestei zone n Orbis Romanus determin din partea dacilor nord-dunreni incursiuni militare (chiar din timpul regelui Duras),menite s l provoace pe mpratul Domiian,care,oricum,socotea Dacia un obstacol n calea expansiunii romane. Domiian ncepe o campanie de supunere a dacilor,care se va desfura n anii 87,88 i se va ncheia ,printr-un compromis,n 89. Prima incursiune,din 87,este sortit eecului:cinci sau ase legiuni ,conduse de Cornelius Fuscus,unul dintre generalii de ncredere ai mpratului,trec Dunrea pe un pod de vase i nainteaz prin Banat.n locul numit Tapae,sunt atacate prin surprindere,de daci,care distrug aproape complet una din legiuni ,i captureaz steagurile i mainile de rzboi,ucigndu-l chiar pe comandantul expediiei. Izvoarele antice,cu precdere opera lui Tacitus,l identific pe eroul dac n persoana lui Diurpaneus,care va purta supranumele Decebal(Cel puternic,Cel viteaz) i va prelua tronul Daciei n acelai an 87. Un an mai trziu,romanii,nemulumii de rezultatul primei campanii,reiau ofensiva.n fruntea unor fore militare considerabile,generalul Tettius Iulianus,guvernatorul provinciei Moesia Superior,trece Dunrea i nainteaz prin acelai spaiu,lupta avnd loc tot la Tapae. De aceast dat,victoria aparine romanilor. Soluia de compromis la care ajung cele dou tabere este justificat de partea romanilor de nfrngerea armatei lor de ctre marcomani n Pannonia,iar de partea dacilor,de ultima confruntare din care ieiser nvini,precum i de prezena legiunilor romane pe pmnt dacic. Pacea ncheiat n anul 89 poate fi,ns,considerat un success diplomatic al lui Decebal,dac lum n calcul avantajele pe care acesta le va avea datorit acesteia.Dei Domiian a fcut toate demersurile s par ctigtorul acestui conflict,n realitate a cheltuit foarte mult pentru ncheierea pcii,acordndu-i lui Decebal nsemnate sume de bani ,meteri pricepui i ajutoare,n schimbul calitii de client al Romei pe care o cpta regele dac.Dei datora ascultare Imperiului,Decebal a folosit toate aceste avantaje pentru a spori fora economic i militar a statului su. Aceasta atitudine,precum si pericolul permanent pe care statul lui Decebal il reprezenta pentru romani ii vor atrage atentia imparatului Traian ,care ,in momentul urcarii pe tronul imperial ,isi propune ca directie de politica externa rezolvarea problemei dacice. Dio Cassius spune ca Traian a hotarat declansarea razboiului din 101-102 pentru ca era iritat de subsidiile platite lui Decebal,dar mai ales pentru ca observa ca puterea si trufia dacilor cresc. Deci,intarirea statului dac constituia o problema pentru Imperiu,amenintand posesiunile pe care romanii le aveau in dreapta Dunarii. Mai mult, el ameninta sa devina initiatorul si conducatorul unei vaste coalitii a popoarelor nesupuse de Roma (germani,sarmati),motiv pentru care lui Traian i se parea oportuna dislocarea acestei lumi barbare . La toate acestea se adaugau considerente de

natura economica :perspective unei bogate prazi de razboi si a exploatarii resurselor umane si materiale ale Daciei. Asadar,cauzele conflictului daco-roman de la inceputul secolului al II-lea au fost ,in primul rand,de ordin politic si strategic,iar in al doilea rand,de ordin economic,legate de speranta de redresare a finantelor Imperiului,secatuite dupa domnia lui Domitian. Pentru reconstituirea celor doua conflicte dintre Decebal si Traian (101-102 si 105106),istoriografia dispune de foarte putine surse literare antice,cele mai multe dintre ele pierzanduse de-a lungul timpului. Din scrierile lui Traian s-a pastrat doar o propozitie,iar din cele ale medicului grec Criton,insotitor al imparatului in razboaiele dacice,n-au mai ramas decat putine fragmente,incluse si ele in operele altor scriitori. De asemenea, originalul cartii a LXVIII a a Istoriei romane a lui Dio Cassius s-a pierdut,fiind disponibile doar rezumatele ei ulterioare. In aceste conditii, este firesc ca istoricii sa considere drept cea mai relevanta sursa un celebru monument al antichitatii,Columna Traiana,care cuprinde relatarea artistica,sculptata,a razboaielor daco-romane din sec. II,in peste 150 de scene. Prin interpretarea lor ,s-a incercat suplinirea absentei izvoarelor literare. Un alt monument , important pentru descifrarea luptelor duse de armata romana in Dobrogea,este Tropaeum Traiani,ridicat la Adamclisi,chiar pe locul unei batalii. Dar trebuie tinut cont de lipsurile pe care le are ,din punct de vedere stiintific,o sursa artistica .Cu atat mai mult cu cat Columna sau monumental dobrogean au fost concepute ca acte de propaganda pentru Imperiu si pentru Traian si ,de aceea,informatiile oferite pot sa nu fie intru totul exacte. Prin compararea si imbinarea diverselor izvoare ,s-a reusit constituirea,in linii generale,a celor doua razboaie de la inceputul secolului al II-lea. Primul razboi dacic al lui Traian (101-102) incepe prin trecerea Dunarii da catre armata romana , compusa din 14 legiuni la care se adaugau trupele auxiliare (cohorte si alae) pe un pod de vase .Scena din Columna care prezinta aceasta actiune il infatiseaza pe zeul Danubius asistand la traversarea fluviului,semn ca era favorabil romanilor . Cei cca 150 000 de soldati depaseau nu numai numeric resursele umane ale dacilor, dar si ethnic,fiind dotata cu masini de razboi si armament superior. Locul bataliei este acelasi Tapae (ca si in anul 88) ,unde Decebal incearca sa-I opreasca pe atacatori,fara success. Dio Cassius a relatat ca insusi Traian si-a rupt vestmintele pentru ca soldatii sai sa fie bandajati. Superioritatea armatei romane si-a spus cuvantul si Traian a castigat batalia si a patruns in Tara Hategului .Decebal s-a retras,planuind ulterior o diversiune la Dunarea de Jos. Impreuna cu aliatii lui,roxolanii si bastarnii,Decebal ataca,pe neasteptate,garnizoanele romane din Moesia Inferior,slabite datorita concentrarii de trupe pentru invazia daciei. Planul regelui dac era acela de a-l oblige pe Traian sa paraseasca tinuturile deja ocupate din Dacia,pentru a veni in ajutorul trupelor atacate. Armatele aliate au traversat Dunarea si si au inceput atacul asupra garnizoanelor romane de pe malul drept al Dunarii. Manevra esueaza,insa,pentru ca Traian a reusit sa intervina,si dupa trei mari batalii (este singura data cand pe Columna apar soldati romani raniti), ii invinge pe daci sip e aliatii acestora. In 102 imparatul a reluat ofensiva ,patrunznd in zona muntilor Orastiei,cucerind cetatea Costesti si atacand concentric capitala Sarmizegetusa. Intr-una din cetatile cucerite,Traian a gasit prizonierii,stindardele si masinile de razboi capturate de Decebal de la Cornelius Fuscus in 87. In aceasta situatie, Decebal cere initierea tratativelor de pace,care au loc in 102 .Pacea cuprindea conditii aspre pentru Dacia. Decebal trebuia sa predea toate armele si masinile de razboi,sa-i extradeze pe inginerii sip e dezertorii romani,obligandu-se,in acelasi timp,san u mai primeasca fugari din Imperiu,sa-si darame fortificatiile,sa cedeze o parte din tinuturile ocupate de romani(Moldova de sud,Muntenia,Oltenia de rasarit si Banatul) sis a renunte la o politica externa proprie (sa aiba de prieteni si de dusmani pe prietenii sip e dusmanii romanilor,spune Dio Cassius). Aceste conditii il sileau pe Decebal sa suporte apasatoarea suzeranitate a Romei,transformand Dacia intr-o prada usoara pentru un razboi ulterior,pe care Traian il planuia a fi decisiv. Dovada a faptului ca imparatul nu considera socotelile incheiate,este faptul ca,pe de o parte,nu-si retrage garnizoanele din zona,iar pe de alta parte,ii ordona lui Apollodor din Damasc construirea podului peste Dunare de la Drobeta.

Decebal nu putea sa ignoreaceste pregatiri si era constient si de pozitia ingrata in care se afla. Realizase ca respectarea conditiilor pacii nu-I aduceau vreun folos si a hotarat sa le incalce,organizand rezistenta armata, refacandu-si cetatile distruse in razboi sau radicand altele noi(Blidaru,Piatra Rosie). De asemenea,a primit in continuare dezertori romani,a cautat aliati,provocand,astfel,redeschiderea conflictului daco-roman in 105. Aflandu-se pe pozitii mult mai slabe decat la inceputul primului razboi,Decebal incearca sa suplineasca vulnerabilitatea armata cu veritabile acte de diplomatie extrema. Ii trimite lui Traian solii de pace prin care refuza sa predea armele,cautand ,de fapt,timp sa se intareasca. Incearca sa se alieze cu neamuri straine,care refuza sa-l ajute,trecand de partea romanilor. Trimite oameni sa-l ucida pe Traian,dar acestia au fost prinsi inainte de a-si duce planul la indeplinire. Il atrage intr-o cursa pe Longinus,comandantul trupelor romane din teritoriile dacice ocupate de romani,incercand sa afle,fara succes,planurile lui Traian. In tot acest timp,romanii inainteaza in Dacia mai mult cu paza decat cu infocare,dupa cum scrie Dio Cassius,indreptandu-se spre capitala din mai multe directii. Pe Columna se succed scene in care apar cetati dacice incendiate,fapt confirmat si arheologic (cetatea de la Costesti este definitiv distrusa). In primavara lui 106 incepe asediul Sarmizegetusei .Trupele auxiliare care au inceput atacul sunt respinse ,dar legiunile romane intervin decisive si cuceresc capitala. Sunt distruse sanctuarele,iar locuitorii raman fara resurse. Decebal,care fusese tradat de o parte a aristocratiei, fuge,incercand sa organizeze o rezistenta in munti. A fost insa urmarit de un detasament de calareti romani,condusi de Tiberius Claudius Maximus,in fata caruia Decebal se sinucide,refuzand sa fie dus in captivitate. Pentru a convinge populatia Romei ca dusmanul Imperiului fusese eliminate,capul lui Decebal a fost expus in capitala Romei. Odata cu inabusirea ultimelor rezistente , cetatile dacice,in frunte cu Sarmizegetusa ,au fost incendiate si distruse. Statul dac este desfiintat,pe locul acestuia fiind constituita provincial romana imperiala Dacia. Actul de nastere al acesteia este semnat la 11 august 106,fapt atestat de o diploma militara descoperita la Porolissum. Consecintele sunt multiple. Pentru romani,inseamna in primul rand eliminarea unui obstacol in calea expansiunii imperiale,care punea in pericol stapanirile din zona . Crearea provinciei Dacia insemna pentru romani implantarea in lumea barbara a unui bastion al Romei. De asemenea,cucerirea i-a adus lui Traian o prada bogata (in care se include si tezaurul lui Decebal),care a redresat situatia financiara precara a Imperiului,permitandu-I imparatului sa organizeze jocuri si spectacole costisitoare sis a ia masuri pentru constructia unor mari lucrari (Forumul Traiani de la Roma,Columna Traiana, monumental de la Adamclisi). Pentru daci schimbarea este majora. Populatia de rand ,evacuate de romani din cetatile din munti,a fost mutate la ses,pentru a fi mai bine supravegheata. Statul dac a fost nimicit si o mare parte a Daciei (cu exceptia Crisanei,Maramuresului si a unei parti din Moldova,in care au ramas dacii liberi),a devenit provincie romana,pierzandu-si astfel independenta. Poate cea mai importanta consecinta a cuceririi Daciei a fost,insa,deschiderea drumului catre un process istoric de mare insemnatate in evolutia poporului roman,romanizarea.