Beduinii

Opinc Sorin gr. 25

Beduin Derivat din araba - badawi, beduin inseamna locuitor al desertului , este un termen general aplicat triburilor arabe nomade ,care se gasesc in cea mai mare parte din desert, de la coasta atlantica a desertului Sahara pana la Marea Rosie si desertul arabiei- Arabia Saudita. In timp ce unii vad in desert doar un tinut uscat si fara viata beduinii vad frumusete. Ei sunt persoane cu o fire poetica innascuta in adevaratul sens al cuvantului. Adevarat, acestia sunt oameni de deert, care traiesc de secole in armonie cu natura in corturi sau in pesteri. Ocupatia de baza este pastoritul si cresterea animalelor caprine, ovine, asini, cai i camile. Sunt excelenti calareti, calul si camila fiind utilizati ca un mijloc de transport in viata lor de zi cu zi ca si popor nomad. Beduinii sunt experti la orientarea in desert iar cunostintelor lor in domeniul astrologiei ,astronomiei si folosirea astrelor pentru orientare si mentinerea calendarului in viata face parte din viata de zi cu zi.Deasemenea si utilizare de ierburi ca produse alimentare, bauturi i medicamente. Ei pot naviga prin desert fara ajutorul reperelor terestre deoarece relieful in desert este la fel de schimbator ca si valurile marii. Aceste triburi au fost organizate pe mai multe nivele Societatea Beduina

n Orientul Mijlociu, acolo au existat ntotdeauna reciproc dependente trei grupuri de populaie: de nomazi (beduinii), a agricultorilor stabili (Fellahin, Hadhar), precum i locuitorii din mediul urban ora. Beduinii sunt foarte buni cititori de urme, recunoscnd animalele i urmele umane, fiind seasemenea capabili sa gseasca drumul fr compas sau harta in desert. Acest lucru a fcut ca cercetaii lor sa fie foarte valorosi pentru diferite armate. Acestia au fost, de asemenea pltiti cu bani pentru a facilita si usura folosirea drumurilor comerciale (taxa de protectie ). Cea mai mare unitate ntr-o societate de beduini este cea de trib (qabila), care este mprit n clanuri (qawm). Fiecare clan are propriile sale fntni i puni si locuri lasate mostenire din generatie in generatie . Clanurile sunt mprie n grupuri de familie (Hayy, Fakhida), care este bazata pe legaturi vechi de pana la cinci generaii pe linie paterna(cu acelai str-str-bunic n linie patern). Aceasta este mprit n grupuri de rudenie, care const din rudele prin intermediul a trei generaii. Rudele de grup sunt responsabile pentru toti membri individuali n chestiuni de onoare i a moralei, inclusiv rzbunarea de sange. Relaiile familiale sunt foarte puternice i sunt consolidate prin cstorie n cadrul tribului, de preferin. Fiecare unitate dispune de un puternic sentiment colectiv de onoare i loialitate pe care le apr fa de toate celelalte grupuri. Un proverb beduin spune: "...Eu ,fraii mei si verii mei impotriva lumii."Acest proverb semnific o ierarhie de loialitate pe baza gradului de rudenie ce isi are originea in nucleul

familiei prin neam, de trib, si chiar, in principiu cel puin, pentru un intreg grup etnic sau lingvistic (acest lucru fiind considerat ca fiind o dovada de rudenie). In societatea Beduina conduc barbatii. Un Sheikh ca lider de trib beduin are o putere considerabila dar totusi nu nelimitata avand de partea sa si un consiliu al btrnilor tribului . Vrsta este respectata, experianta celui batran fiind considerata esenial pentru supravieuire ntr-un mediu dificil.Sheikh-ul este ales dintr-o familie nobila, orice membru al familiei fiind eligibil pentru poziia de lider . Persoana de sex masculin cea mai n vrst este acceptata ca domnitor din fiecare unitate de familie.Beduinii au pstrat stilul de via de-a lungul secolelor, acest stil a fost controlat de un cod strict de reguli pe care le este rusine (BEI) de a le sparge. Acesta subliniaz valorile de loialitate fa de trib, supunere, generousitate, ospitalitate, onoarea, isteime i rzbunare. Fiecare trib a motenit drepturi de punat a terenurilor care s includ un teren de camping atat pentru vara cat si pentru iarna . Beduinii n trecut, petreceau mult timp calarind,la vntoare i rzboi avand calitati fizice deosebite. Nobile sunt considerate acele triburi care pot urmri inapoi in timp toti strmoii lor fie Qaysi (nord arab) sau Yamani (sudul arab) pana la origini. Vanatoarea cu soimi De mii de ani, vntoarea cu oimi a fost asociata cu nobleea i bogia. Cu toate c nu tiu exact cnd a inceput practicarea vntorii cu oimi se crede c a fost practicata pentru prima data n Iran, cu 3000 de ani inainte de Hristos. De-a lungul istoriei, multe imagini de regi i sultani pot fi vzute cu soimi pe umerii lor la vntoare. Pasrea a fost folosita ca un instrument practic de vntoare de catre nomazii beduini. Tehnicile de vntoare cu oimi au fost introduse n Europa de arabi, cum ar fi Fakhr ad-Din al-Farisi, un Sufi persan i consilier al Sultanului Al Malik Kamal (nepotul de Salah Ah Din), care la nvat arta de a vna cu oimi si pe Frederick II n timpul unei vizit n Sicilia. Frederick a devenit un oimar pasionat, angajand personal pentru a ingriji psrile i a scris cartea"Arte Venandi Cum Vibus" (Arta vntorii cu oimi.)

Statutul femeilor beduine este inferior barbatilor , femeile beduine sunt mai puin retrase si marginalizate. Femeile trebuie s munceasca din greu, deoarece acestea au grija turmelor, de menaj, buctarie, au grij de copii mici, cara apa. Oriunde ar fi si indeferent de conditii femeile au grija de aspectul lor.

Exista un limbaj dincolo de gesturi si cuvinte !

Ingradita in ce priveste modalitatea de exprimare si comunicare cu ajutorul limbajului trupului,femeia araba si-a imbunatatit pana la perfectiune abilitatea de a comunica folosindu-si ochii.Si ce ochi! Ospitalitate (diyafa) este cea mai mare virtute a beduinilor. Orice strin, chiar i un duman, poate "bate" la usa unui cort i s fie sigur de gazduire pe trei zile, cazare i de protecie, dup care i poate lua ramas bun. Un cod de maniere reglementeaz acest lucru, precum i toate celelalte relatii. Cnd sosete un oaspete, un covora este rspndit imediat afar i el va fi primul servit cu ceai dulce, n paharele mici. Principalul ritual beduin de ospitalitate este ritualul cafelei. Boabele de cafea sunt prjite in tavi metalice i apoi pisate ntr-un mojar. Un ibric de alama cu coada lunga se umple cu ap si cafea amestecata cu seminte de cardammon . Amestecul este pus la fiert trei ori, i dup care selasa s se "odihneasca" pentru cteva minute.Cafeaua este apoi servita cu o ceasca n form de ou . Prepararea cafelei este o art, i Beduinii femei (si barbati) sunt mndri de priceperea lor n prepararea bauturii. Beduinii ofera oaspeilor lor o mas indestulata, chiar dac , sau imprumutat de la vecinii lor pentru a face acest lucru. Deasemeni beduinii ca si gazde intretin in permanenta un dialog cu oaspetele astfel incat acesta sa nu se simta izolat sau nebagat in seama.