Mediul de viata si obiceiuri ale

triburilor Masai
Proiect realizat de Brezeanu Gabriel, Iancu Catalina si Botoc Stefan
 Tribul Masai sau „Maassai” se ocupă cu păstoritul. Trăiesc la poalele masivului
Kilimanjaro în sudul Keniei și nordul Tanzaniei, și se numără printre cele mai cunoscute
popoare din Africa de Est.
 Si-au păstrat tradițiile și obiceiurile culturale aproape neschimbate de sute de ani si au
reușit, în același timp, să comercializeze turiștilor cultura lor.
 Maasai sunt cunoscuți pentru convingerile lor tradiționale, dar mai ales pentru măiestria lor
rafinată. Pentru unii dintre noi, portul și accesoriile lor ni s-ar părea elemente de modă, dar
ceea ce mulți nu știu este că îmbrăcămintea și bijuteriile, mai ales arta de a coase și de a
împleti mărgele, au conotații simbolice.
Acest trib are peste 40 de tipuri de împletire cu mărgele folosind
întotdeauna culorile: roșu, albastru, verde, oranj, galben, alb și negru.

 Simbolul culorilor:
 Roșu – culoarea Maasai-lor. Reprezintă curaj, putere, unitate și provocările cu care Maasai se confruntă
în viață.
Albastru – culoarea devotamentului religios. Simbolizează energia, hrana și culoarea cerului, care oferă
apă pentru oameni și vitele lor.
Verde – culoarea binecuvântării lui Dumnezeu. Simbolizează hrana și recolta, reprezentând țara care
oferă hrană pentru oameni și animalele lor. Simbolizează rădăcinile și protecția teritoriului cuiva.
Oraj – Simbolizează căldura, prietenia, generozitatea și ospitalitatea. Este culoarea unei tărtăcuțe, care
este folosită pentru a împărți laptele cu oaspeții.
Galben – Simbolizează fertilitatea și creșterea. Reprezintă culoarea soarelui care ajută să crească iarba
pentru a alimenta animalele și a susține viața.
Alb – Reprezintă puritatea și sănătatea. Simbolizează culoarea laptelui de vacă, care oferă hrană tutror.
Negru – Simbolizează unitatea, armonia și solidaritatea, reprezentând culoarea oamenilor și a
problemelor de zi cu zi.
 Demografie : Numărul masailor din Africa se cifrează la circa 1.000.000 din care 350.000
până la 500.000 trăiesc în Kenia.
 Origine : Masaii fac parte din grupa niloților care au venit din sud fiind dominați de
populația bantu, după anul 1550 masaii au venit probabil din Sudan.
 Religie : Ei cred în zeul „Ngai” zeul ploilor care își are tronul pe Muntele Kilimanjaro și
care a dăruit pământenilor animalele, din care cauză masai cred că toți păstorii trebuie să
fie hoți de vite. Masai cred că ei sunt îndreptățiți să ia chiar cu forța vitele altor popoare.
Această concepție a lor a generat conflicte și războaie cu vecinii.
 Limba : Masai vorbesc limba nilotă care este înrudită cu limba samburu, aceste două grupe
sunt numite limba maa (limba masailor)
 Organizare : Clanurile izolate trăiesc o viață nomadă, și care n-au existat niciodată ca și
regat sau sub formă de stat. Începând din anul 1970 au început masaii de pe teritoriul
Keniei să se organizeze având la conducerea politică, religioasă și militară un Laibon și
Orkoiyoi. Aceștia au avut în trecut un rol religios de conducere. Teritoriul tribal al masailor
a fost în anul 1888 anulat și integrat în colonia britanică a Africii Răsăritene (British East
Africa).
 Cultura : Poporul masailor este cunoscut ca un popor războinic și care se ocupă ce
creșterea vitelor. Prin măsurile organizatorice luate de conducerea statului Kenian, masaii
sunt tot mai mult împiedicați de a continua modul de viață nomad. La aceasta au contribuit
prin limitarea spațiului și apariția rezervațiilor naturale Masai Mara, Serengeti și Amboseli.
Cultura masailor este ancorată de creșterea vitelor. Un masai „bun” trebuie să aibă în
posesie cel puțin 50 de vite.
 Colibele (enk’ang) masailor sunt construite din bălegarul uscat al vitelor. Vitele, caprele și
oile sunt ținute noaptea într-un țarc cu îngrăditură spinoasă. Dansul masailor este reprezentat
prin sărituri, tinerii masai (morani), demonstrează puterea lor prin înălțimea saltului.
Uciderea unui leu de un tânăr masai cu sulița pentru a primi o femeie și de a intra în rândul
bărbaților, aparține trecutului. Totuși acest obicei s-a mai păstrat în unele regiuni, iar cei care
n-au reușit proba de curaj trebuie să trăiască ani întregi în afara satului. La tinerii masai între
vârsta de 7 și 15 ani se practică „circumcizia” în mod festiv ca și la popoarele semite. Mama
va rade în prealabil părul pubian și capul tânărului. Tânărul n-are voie să arate semne de
suferință în timpul operației care este lipsită complet de măsuri igienice. După circumcizie
membrii tribului îmbrăcați în negru vor dansa și cânta toată noaptea, iar la câteva zile vor
pleca la vânătorea de păsări care vor fi împăiate și purtate ca trofeu.
 .
 Fetele suferă și ele un fel de „botez” prin îndepărtarea clitorisului, ele au voie să țipe de
durere. În schimb la durerile nașterii femeile masailor nu se vaietă, fiind disprețuite
femeile care nasc în spital. La vârsta de 35 de ani masai trec în rândul bătrânilor
(seniorilor) eveniment festiv sărbătorit cu ceremonie. Masaii neavând un șef de trib, sfatul
bătrânilor hotărăște rezolvarea problemelor tribului.
 Prestigiul unui masai este hotărât de numărul de animale și femei pe care le posedă. Un
masai cu cinci femei este ceva obișnuit, fiecare femeie trăiește cu copii ei într-o colibă
separată. Seara masaiul se hotărăște la care dintre femeile sale va petrece noaptea.
Neacceptarea bărbatului este luată ca și jignire, femeile în-au nici un drept de a se
amesteca în treburile familiei. Nefolosirea prezervativului a dus la răspândirea HIV-ului în
rândurile masailor
Bibliografie :

 1. https://
ziare.com/magazin/obiceiuri/triburile-masai-ritualuri-sangeroase-si-traditii-galerie-foto-11
90973
 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Masai
 3. http://www.cunoastelumea.ro/masai-cel-mai-autentic-trib-din-kenya/
 4. https://lumeamare.ro/2015/03/09/tribul-masai-ngorongoro/