FEMEIA IN ARABIA PREISLAMICA

Islamul a luat nastere in Arabia, actuala Arabia Saudita, ce se prezinta ca un

dreptunghi care margineste Asia Mica la sud Acest ecran urias de pamanturi
ne!spitaliere se interpune intre tarile "abul!ase ale Indiei si ale #rientului $in punct de
%edere ge!gra"ic, in peri!ada preislamica, era ! regiune iz!lata si arida ca ! insula de
nisip, cu bl!curi de la%a si dune batute de %ant Inclinata catre &!l"ul Persic, %asta
plat"!rma granitica, marginita de lanturi munt!ase, ac!perita de r!ci %ulcanice, era
alcatuita dintr'! campie lit!rala prime(di!asa, a"lata de'a lungul c!astei, cu supra"ete de
stepa si de deserturi Aceasta lipsa de !m!genitate a terit!riului a "a%!rizat ! de"icienta
la ni%el p!litic, religi!s si s!cial Peninsula de astazi a "!st strabatuta, cand%a, de
cara%ane de dr!maderi c!nduse de beduini n!mazi Atunci, ca si acum, acestia indurau
! clima tr!picala, unde caldura era c!plesit!are, greu de sup!rtat, iar iarna ramanea
neprielnica, mai ales in stepele g!lase din interi!r Acest terit!riu era di%izat in d!ua
regiuni) z!na arida din n!rd si z!na pl!i!asa din sud) cea din urma "iind binecu%antata
de resurse de pamant si de clima $at!rita pamantului "ertil, apr!pierii de mare si a
punctului strategic pentru rutele c!merciale, Sudul s'a bucurat de ! dez%!ltare p!litica si
de ! cultura a%ansata, de ! c!n"ederatie de state Regiunea a "!st p!pulata si
gu%ernata de multe dinastii in ist!ria sa, "iind in"luentata de mari culturi si religii, cum ar
"i crestinismul, z!r!astrismul si iudaismul In n!rd, a "!st l!cuit, mai intai, de d!ua
grupuri, care %!rbeau aceeasi limba* beduini si triburile asezate Beduinii erau
incapatanati, in%enti%i si past!ri n!mazi, mereu in miscare, iar triburile asezate se
!cupau cu agricultura si cu c!mertul pentru a'si asigura traiul
Fata de Iran, Bizant sau Egipt, tari cu care se in%ecina acest tinut si care p!sedau !
ci%ilizatie in"l!rit!are, Arabia nu bene"icia in nici un "el de ! cultura sau de ! !rganizare
$in cauza !ceanului de nisip, ramasese in c!ntinuare iz!lata de restul lumii
C!merciantii arabi, parcurgand distante uriase, "aceau neg!t cu aceste p!p!are, dar nu
erau capabili sa preia ce%a din cultura l!r Acest lucru se p!ate e+plica si prin "aptul ca
in tara l!r nu e+ista nici un lacas de in%atamant sau %re! bibli!teca Nimeni nu se
pre!cupa de !rganizarea si dez%!ltarea stiintel!r Cu t!ate acestea a%eau ! limba
destul de e%!luata, capabila sa redea superb gandirea umana $eci, mai e+act, ,la est
de Marea M!arta, cam la (umatatea drumului dintre Siria si #cenul Indian, in pr!%incia
numita -i(az, a aparut Islamul,
1

Arabia era ! tara "ara ! administratie statala .ribul c!nstituia principala uniune in
s!cietate, inainte de Islam Fiecare trib se c!nsidera su%eran si independent, "iind
c!mpus din grupuri de clanuri inrudite Fiecare clan era "!rmat din cate%a numere de ,
hayy", ceea ce era un "!rmat de c!rturi, ce reprezentau ! "amilie .riburile erau unite
prin legaturi de sange si erau supuse de un c!nducat!r /sha01h2, un arbitru in
c!n"lictele interne
.ribul era unit si in interi!rul sau si pri%ea pe alte triburi ca pe inamice, d!ar daca se
intampla sa incheie relatii de pr!tectie recipr!ca, atunci nu mai erau
di%ergente Nu a%eau alta lege decat legea (unglei Nu e+ista ! in"rastructura
centralizata pentru a'i pr!te(a pe !ameni si pr!prietatea l!r, iar pentru a supra%ietui,
"iecare indi%id trebuia sa se alature unui trib 3iata, a%utia si !n!area !amenil!r erau
intr'un peric!l permanent 4n alt aspect al %ietii in Arabia preislamica era atasamentul
em!ti!anal al beduinului de clanul sau Familia a "!st cea mai mare d!rinta a barbatului
$!ctrina unitatii de sange este un principiu care a adus Arabia la ! unitate s!ciala,
"!rmata si c!ns!lidata pe mandria tribala M!t!'ul l!r era* ,A(uta'ti "ratele chiar daca e
asuprit!r sau asuprit5, Insa, un beduin se c!nsidera indreptatit sa prade si sa !m!are
pe cine%a din alt trib si nu c!ncepea sa'l ierte
.ribul a%ea ca celula de baza, "amilia largita, care reunea sub aut!ritatea aceluiasi
indi%id ansamblul descendentil!r de se+ masculin si al "amiliil!r l!r Intemeiat pe dublul
principiu al patriliniaritatii si al prim!geniturii, grupul "amilial "uncti!na si ca ! entitate
ec!n!mica, care p!seda c!rturile si turmele sale, a car!r paza era incredintata tineril!r
si "emeil!r sale, cele pe care le primea sau cele pe care le dadea, pentru a c!nstitui cu
alte "amilii relatii de alianta dictate de traditie, de ne%!i ec!n!mice si de calcule p!litice
In ceea ce pri%este !biceiurile, acestea %ariau de la ! regiune la alta, chiar si de la un
trib la altul $in aceasta cauza, gasim aspecte di"erite pri%ind "amilia si r!lul "emeii) in
unele, "emeia a%ea un statut mai imp!rtant si nu ducea ! %iata mai buna si cam ci!ntita)
in altele insa, statutul "emeii, in aceasta peri!ada, a inregistrat un grad a%ansat de
1 Lammens, Henri, Islamul(Credinte si Institutii), Editura Corint, Bucuresti, 2003, pg.15
2
stima La arabi era un 6pret al !n!arei7, atribuit "emeil!r, clanului si tribului Atata %reme
cat "emeile erau caste, irepr!sabile, la adap!st de !rice insulta ce'l p!ate a"ecta pe
celalalt, t!ti barbatii trbului erau mandri si demni $aca trupurile "emeil!r de%eneau
!biectul celei mai (!snice placeri a strainului, numai sangele putea spala aceasta rusine
traumatizanta, caci alminteri tribul era man(it pentru t!tdeauna
1
Femeia se bucura de !
, bucatica, de libertate, detinea p!zitii inalte in s!cietate si e+ercita ! mare in"luenta,
deciziile ei "iind adesea pr!mulgate Era atat de apreciata, incat sangele era us!r
%arsat, in apararea !n!arei ei $e "apt, era cheia decisi%a in luptele sanger!ase sau in
intalnirile de pace In m!d liber, isi alegea s!tii, a%ea dreptul sa di%!rteze si putea sa se
int!arca la "amiliile l!r daca era ne"ericita sau daca era tratata rau In unele cazuri, ea
chiar petea barabatii Era pri%ita egala cu se+ul !pus, nu era scal%a si a c!nstituit !
buna inspiratie pentru p!eti Faptul ca s!ra sau mama unui er!u era c!nsiderata
preti!asa, e%identia caracterul de!sebit si p!zitia "emeii in Arabia preislamica
In ciuda acest!r pri%ilegii, "amilia in Arabia, a%ea un sistem patriarhal $e
e+emplu in"anticidele erau practicate de tatii care nu le apreciau pe "iicele l!r asa
cum isi apreciau baietii In d!menii ca maria(ul, di%!rtul, m!stenirea, "emeile erau pri%ate
de drepturile "undamentale* sa'si aleaga s!tii, sa di%!rteze daca erau batute, sa'si
m!steneasca "amilia In acest sistem, care pri%ilegiaza ascendenta masculin, pentru
"iecare indi%id si pentru !ricare ar urca pe scara generatiil!r, tatal este pers!na(ul
"undamental de re"erinta $ar el nu reprezinta singura aut!ritate "amiliala* cutuma ii
asigura "ratelui, unchiului patern, ! p!zitie eminenta in ierarhie, in special in cazul cand,
"iind mai in %arsta decat tatal, are, in c!nsecinta, in %irtutea regulii prim!geniturii, un
ascendant asupra acestuia in sanul "amiliei Femeia, in schimb, "ie ca e s!ra, mama sau
ne%asta, n'are alta imp!rtanta decat aceea pe care i'! c!n"era l!cul si aut!ritatea sa
m!rala in centrul grupului, de asemenea "ecunditatea sa* in a"ara de care'in special in
ceea ce pri%este deciziile grupului, %iata culturala si ist!ria lui'ea ramane un pers!na(
secundar Ceea ce c!nteaza, in "!nd, este descendenta de se+ barbatesc, la ea si numai
la ea sunt rap!rtate gl!ria, rasa si chiar numele beduinului
Ca membrii ai tribului, barbatii lucrau din greu pentru a supra%ietui si spri(ineau tribul
prin "urnizarea acestuia cu t!t ce a%ea ne%!ie, dar nu puteau acest lucru "ara ! "emeie
1 audin !", cord., #arile religii$Islamismul, notea%a &o"ei' Benc"ei(" el Hocine , &eria Cultura generala, Editura
)ri%onturi si Lider, Bucuresti, 1**5, pg.130
3
$esi, pentru marea ma(!ritate, acea unire !"iciala cu "emeia, a%ea sc!pul de a pr!crea
cat mai multi membrii pentru trib si pentru intarirea puterii lui Ast"el, "amilia era atat de
"ilata de trib incat !rice ranea tribul din interi!r era pedepsit .!tul era pus pe seama
amprentei tribului si a !biceiuril!r acestuia, "acand din casat!rie ! institutie slaba, "ara
restrictii sau reguli C!ntractul nuptial statea in mana tut!relui "emeii ale carui cu%inte,
pri%ind statutul ei material, nu era nici!data c!mentat Bazata pe ! sursa literara cat si
pe casat!riile interzise,
menti!nate in C!ran si Sunna, este pr!babil ca urmat!arele "!rme de maria( sa "i
e+istat in Arabia preislamica*
a Casatoria ca acord' se "acea un ac!rd intre s!t si "amilia "etei $aca s!tul era
dintr'un trib di"erit, "emeia isi lasa "amilia si cauta un l!c permanent in tribul barbatului
.ribul care primea "emeia ii pastra c!pii) ei puteau re%eni mamei d!ar daca e+ista un
c!ntract special de a inap!ia c!piii "amiliei acesteia Ast"el, c!piii erau ai rudel!r tribului
si nu ai mamei In alte triburi era !biceiul ca "emeia sa nu isi paraseasca neamul, ci sa
se casat!reasca cu cine%a din tribul ei sau sa accepte un indi%id strain de trib, care sa
"ie de ac!rd sa l!cuiasca cu "amilia ei In acest caz, c!piii apartin mamei si tribului ei,
crescand sub pr!tectia acestuia Femeile acest!r triburi se bucurau de mai multa
libertate si a%eau dreptul sa'si alunge barbatul) , $aca l!cuiesc intr'un c!rt, il rasucesc
incat usa sa "ie spre %est, desi initial era spre est) si cand barbatul %ede aceasta, stie ca
a "!st alungat si nu mai intra,
1
b. Casatoria ca prada ' aceasta era ! practica uni%ersala inainte de Islam Pe timp
de razb!i, "emeile erau adesea capturate si duse in piete si %andute ca scla%e Islamul a
"acut ca "emeia sa "ie imuna la capturile din razb!i In aceasta casat!rie, "emeia isi
urmeaza barbatul, iar c!pii nascuti apartineau acestuia Ea de%ine pr!prietatea
barbatului si isi pierde t!tal libertatea S!tul are putere abs!luta asupra ei, inclunzand
chiar si dreptul la di%!rt Acest tip de casat!rie a "!st numit ,casat!rie prin d!minare,, iar
s!tul a "!st numit stapanul ei
c Casatoria ca achizitie' in aceasta, "amilia "emeii ! dau pe aceasta cu un pret,
numit zestre/mahr2, care, de !bicei c!nsta in camile sau in cai Inl!cuieste casat!ria
prin prada cand triburile dez%!lta ! relatie de parteneriat, dar "emeia are aceeasi
1 &mit", +o'ertson, ,, -ins"ip. #arrige in Earl/ 0ra'ia, London, 0dam and C"arles Blac(, 1*03, pg.10
2
c!nditie de capti%a Partea buna a acestei categ!rii de maria( c!ntribuie, intr'un "el la
declinul in"anticidului "eminin 3inderea unei "iice pentru zestre de%ine mai pr!"itabila
decat ingr!parea sub pamant
d Casatoria prin mostenire ' acesta a "!st un !bicei intens raspandit in Arabia,
inclusi% in Medina si Mecca, unde urmasul isi m!steneste "emeia $repturile materiale
erau drepturi ale pr!prietatii, care putea "i ap!i m!stenita sau %anduta, daca
m!stenit!rul d!rea asta Acest tip a "!st ab!lit in Islam, dar este intalnit la semiti
Mai sunt si alte tipuri de maria(e, care erau descrise "rec%ent in p!eziile arabe In
cazul de c!ncubina( secret, "emeia primea %izite, !cazi!anal, de la barbatul pe care il
iubea $e !bicei, barbatul apartinea unui trib !stil si isi %izita iubita d!ar in secret .!tusi,
p!etii se laudau cu ele, ca ! relatie mai degraba de drag!ste interzisa) relatia era bine
cun!scuta, dar nu era nici ! rusine sau ! pedeapsa pentru "emeie Secretul era d!ar ca
! eticheta
Casatoria ca schimb era ! alta "!rma, unde un barbat putea sa'si schimbe ne%asta
sau "iica unui alt barbat, "ara a plati ce%a
Pe de alta parte, erau alte straturi s!ciale unde pr!stitutia si indecenta erau
raspandite si "!arte practicate Abu8 $aub, aut!rul ,Cartii nuptiale,, prezinta 9 tipuri de
casat!rii*
: prima era similara cu cea din prezent' dupa pr!cedura nuptiala, in care tatal isi
dadea "ata unui barbat, dupa ce s'a stabilit zestrea
; barbatul isi trimitea s!tia, dupa peri!ada menstruatiei, sa traiasca cu un alt
barbat pentru a c!ncepe, iar dupa aceasta, s!tul putea, daca %r!ia, sa intretina relatii cu
ea
< un grup "!rmat din mai putin de := barbati, intretin relatii cu ! "emeie $aca ea
c!ncepe si da nastere unui c!pil, ea p!ate sa'l cheme pe acel !m si nimeni nu are de
c!mentat .!ti p!t %eni la ea acasa, iar "emeia p!ate spune * ,Stii ce ai "acut Am dat
nastere la un c!pil si este al tau /arata spre unul dintre ei2 Barbatul aratat trebuie sa
accepte situatia
9 a patra categ!rie este ca ! multime de !ameni sa aiba relatii se+ulale cu ! "emeie
usuratica Ea nu p!ate sa impiedice pe nimeni sa nu %ina la ea Ast"el de "emei
!bisnuiesc sa puna la p!arta l!r un steag $aca ! ast"el de "emeie ramane gra%ida si da
5
nastere unui c!pil, trebuie sa aduca la ea t!ti barbatii si un pr!"et le %a spune cine este
tatal Cel numit %a lua c!pilul si il %a recun!aste ca "iind al lui
Cand pr!"etul Mah!med a declarat Islamul ca religie in Arabia, t!ate aceste "!rme de
c!ntact se+ual au "!st anulate, e+ceptand'! pe cea de astazi
In %reme de razb!i, "emeile din Arabia ii ins!teau pe barbatii l!r In%ingat!rii a%eau
adesea relatii se+uale cu aceste "emei, dar disgratia urmarea pe acei c!pii c!nceputi in
acest m!d, pentru t!t restul %ietii l!r
Arabii, in preislam, a%eau un numar nelimitat de s!tii, putand sa se casat!reasca cu
d!ua sur!ri in acelasi timp sau cu s!tiile tatalui l!r, daca erau di%!rtati sau %adu%i
#bsecinitatea adulterului pred!mina la apr!ape t!ate categ!riile s!ciale, e+ceptand
cate%a "emei sau barbati a car!r demnitate era mai presus de aceste situatii Femeile
libere a%eau ! c!nditie mai buna decat cele scal%e, care c!nstituiau ! mare calamitate
Se pare ca marea ma(!ritate a arabil!r din preislam nu ii era rusine sa c!mita aceasta
!bscenitate
Merita discutata pr!lema !r"elinel!r, "ete, care intrau sub pr!tectia unui tut!re, in
cazul in care ramaneau singure pe lume Acesta era in masura sa re"uze !rice cerere in
casat!rie a "etei cu sc!pul de a nu "i lipsit de a%erea ei sau tut!rele pre"era sa se
casat!reasca el insusi cu !r"ana si sa'i dea ! zestre mai mica decat i s'ar cu%eni In
peri!ada pe care ! analizam, barbatul, c!n"!rm C!ranului, isi arunca %esmantul peste
!r"elina a"lata in ingri(irea lui Prin acest gest sugera "aptul ca nimeni nu se mai putea
casat!ri cu ea $aca era "rum!asa, tut!rele ei ! lua de s!tie si de%enea stapanul ei, iar
daca era urata ramanea necasat!rita pana la m!arte si t!t tut!rele ii lua a%erea
1

C!ranul a interzis acest tratament aplicat !r"elinel!r
In ceea ce pri%este relatia cu pr!geniturile sale, !bser%am ca %iata in Arabia era
parad!+ala si prezenta ! imagine de c!ntraste In timp ce unii arabi isi iubeau "!arte
mult c!pii si ii pretuiau, altii isi incendiau de %ii "etitele din cauza "ricii de saracie sau de
rusine Aceasta practica a in"anticidului era %azuta ca ! raspandire ire%!cabila pentru ca
a%eau ne%!ie de urmasi masculiniu care sa lupte imp!tri%a dusmanil!r Mah!med %ine
si interzice aceasta practica, s"atuindu'i pe musulmani sa "aca c!piii si sa nu'i ucida
daca sunt in saracie sau in neputinta de a'i creste
1 Coranul cel s3ant, traducerea sensurilor si comentarii Editia I, 0sociatia &tudentilor #usulmani +omani, 1**4,
pg.352
5
Casat!ria in Arabia era de"inita dupa !biceiurile tribului cat si dupa
in"luenta iudaica si crestina Ceea ce pastreaza un sens de demnitate pentru
"emeie,sub c!nditia umila in casat!rie a "!st atasamentul pentru legatura de sange In
Arabia,"emeia nu isi schimba neamul in casat!rie si c!ntinua sa aiba a(ut!rul si pr!tectia
"amiliei sale .!tusi, ac!rdul casat!riei !"erea barbatului c!ntr!lul suprem asupra
saBarbatul era incura(at sa nu ia ! "emeie din tribul sau, t!cmai ca aceasta sa nu isi
aiba neamurile langa ea, pentru a impiedica galcea%a dintre "amilii A%anta(ul in legaturii
dintre neamuri dispare daca s!tul isi duce s!tia intr'! regiune indepartata Ast"el, ea nu
mai e ! "emeie libera
$intre t!ate "!rmele de casat!rie practicate in preislam, d!ar casat!ria prin ac!rd se
aseamana cu "!rma permisa in Islam $ar ceea ce separa Islamul de preislam, din
punct de %edere marietal este aceea ca Islamul pretinde sa recun!asca "emeia ca !
entitate umana in drepturi pr!prii Ast"el, casat!ria de%ine un c!ntract intre ! "emeie si
un barbat care au ales sa se casat!reasca, iar zestrea de%ine un cad!u pentru ea,
decat pentru tata Meududi menti!neaza, in lucrarea sa, unele in"!rmatii din %iata
beduinil!r*7 Cultura, educatia si ci%ilizatia acestei tari era primiti%e si gr!s!lana Nu
puteau "ace distinctia intre curat si murder, legitim si nelegitim, intre ci%ilizat si
neci%ilizat $uceau ! %iata salbatica si actiunile l!r erau pline de cruzime Adulterul,
(!curile de n!r!c erau la !rdinea zilei, iar (a"ul, crima si h!tia "aceau parte din !biceiul
l!r Fara nici ! (ena umblau g!i, chiar si "emeile, care nu stiau sa'si c!asa haine si nu
a%eau !biceiul spalatului hainel!r
1
7
4nele in"!rmatii pri%ind m!dul cum s'au des"asurat relatiile dintre barbat si "emeie in
Arabia preislamica sunt putine si tratate in c!ntradict!riu de catre in%atatii islamului
4nele dintre ele s'au pastrat dat!rita cercetaril!r despre cuplurile celebre de
indrag!stiti, e+emple ce au "!st cand%a e%!cate si el!giate, ramand un iz%!r de multe
pagini pline de pasiune
1 #eududi ( &e//ed 0'dul 06Laal #eududi), Introducere in Islam, tiparit la &coala 7anessa &.+.L 8imisoara,
nr.122, 1**5, pg.20
4