PORFIRIE FALA

Cugetari romane0
_ din Basarabia
PARTE.A I.

cX2:e

- BUCUREST1
1927

www.dacoromanica.ro
 PORFIRIE PALA

Cugetári romanesti
din Basarabia
PARTEA I.

We

- BUCURE5T1 -
1927

www.dacoromanica.ro
 FARA DREPT OMENESC.
Nici o zestre pe fume nu este mai folositoare
omului deck desteptAciunea ori intelepciunea. Ave-
rea arde in foc, putrezeste In apA $i o full hotii, klar
intelepciunea nimic $i nimeni nu poate s'o ieie dela
om. Intelepciunea ii apArd omului sAnAtatea $i via-
ta; intelepciunea il inzestreazd cu avere, adecd cu
mijloace d e trai; mai in scurt, este arma cea inai
pretioasd pentru om. led de pildd, jidanii n'aveau
nici drepturi, nici parnAnt, insd trdiau $i trliesc §i
azi mai bine decAt noi, cei cu drepturi $i pAmlint.
$i dece? Deaceea, cd sunt mai de$tepti. 5i de
unde s'au luat ei mai cuminti, cleat noi? Rds-
punsul poate sä fie: pe lAngd alte pricini, pricina
mai de seamd este $coala. $titi cA jidanul, cat de
sdrac, cld copiii la $coald; $i aproape tori $tiu carte.
SArbdtoarea nu se duc ca ai no$tri, la crA$rnA, ci
se due la casa lor de rugAciune, unde unul dela al-
tul a fld ce se face in lume, $i impreund toti 4i, pun
trebile la cale. Au cunoscut puterea intelepciuni $i
unirii. Este o vorbd a noastrd: .
Daca a;i carte, ai parte".
Deci, scoala este rdsadnita intelepciunii. Chiar
intre plugarii nostri, unii primesc avere dela pdrinti
pdmint, vite, bani $i a$a mai cleparte 0 pe
urmd o duc greu. far altii, tot plugari, nu ieau dela
pArinti nimica, insA, fiind intelepti, trdesc mai bine

www.dacoromanica.ro
 4 ----

decal cei cu zestre multä. In Sfanta Scriptura sé

spune, ca ImpAratul Solomon, suindt,se pe scaunul
Tara sale si cerand cu rugkiunea sa de ajutor dela
Dumnezeu, nu voia alt dar, cleat intelepciunea.
Stia ca intelepciunea le aduna pe toate celelalte.
Poporul zice: .

aleargi picioarele, dacA nu-i cap".

Fie un om deosebit fie un norod intreg, de$te-
',Degiaba
ptul träieste mai bine decal cel nede$tept. Din
cele spuse se cunoa$te, ca intelepciunea este pen-
tru oameni cel mai scump dar dela Dumnezeu. 'tSi
tocmai (cife acest mare dar Dumnezeesc ne-a lipsit
pe nloi, Moldovenii Basarabeni, stapanirea ruseasca
timp de o sum.' sase mi.
Dela inceputul vorbei mele zic stapanirea Rusea-
sea $ i nu Rusii, ori Rusul, pentruca de fapt stApa-
nirele se clenciuesc si starnesc ba'tai $i urà intre
noroade; si in fiecare stapinire intrà fel de fel
de oameni si Rusi, si Romani, $i Nemti si asa
mai inainte.
far mai departe in aceastà carte zic cuvintele
Rusul, Rusii, Turcul, Turcii, Romanul, Romanii 1,i
altele asemenea, fiindca aceste cuvinte sunt (in-
trebuintate in graiul yiu al poporului nostru ,$i
mai totdeauna inseamnd stapanirile acestor Tani.
In cat priveste popoarele, fie poporul Rus, fie
poporul Roman, $i oarecare ar fi, ele sunt la fel:
Iii fie care popor sunt $i oameni buni, $i oame-
ni Ili; asa ca vina robiilor, ce-au trecut peste po-
porul Românesc, este a stApanirilor si nu a noroa-
delor.
In vremea de pe urmä noi am avut douà robii:
una turceascA, s'apoi alta ruseascA; $i din ele cea
furceascä a fost mai wail ca cea ruseasa. Turcul

www.dacoromanica.ro
 5

ne drijmuia vitele, painea i allele, dar in viata noas-

tra obsteasca $i sufleteasca nu se amestica. Insä
Rusia, pe langa ea $i de avere ne-a supt mai mult
deOt Turcia, dar ce e mai simtitor pentru fiecare
om i fiecare popor, ne-a oprit cultura, sau invata=
tura noastra nationalà; $i prin faptul acesta ne-a
arestat sufletul nostru Romanesc, individualitatea,
adeca deosebirea noastra hationala. In vremea Tur-
cului era toata averea noastra in mana nostra; $i el,
Turcul era nurnai cu dijma. Dar in vremea Rusului a
lost toatä averea noastra in mina lui. $i nottä ne
da, c e nu-i trebuia lui si ce-i curgea printre degete.
Toate veniturile manästiresti, veniturile de pe ra-
chiu, därile $i alte venituri le lua si le ducea pentru
guberniile r usesti. $1 biata noastra Basarabie, ca
o ioabä, a ramas fárA sosele, drumuri de fier,:scoli,
spitale, $. a. Turcul nu lila oaste dela noi, iar Rusul
lua; fdcea bätàlii pentru interesele Rusesti, care pe
celelalte noroade nu le privia de loc De pita', ce
le trebuia Moldovenilor baltaia Rusilor cu japonia?
La batalie ii baga pe Moldoveni $i alte noroade in
focul Intäiu. Pe Rusi s'au nu-i baga de fel, sau it
cruta. Rusia pentru Rusi era mama dreapta, tiar
pentru noi $1 ceilalti vitrega, mastina. Las' s'o
spuie aceasta Moldovenii, cari au fost la armata ;$i
la batailie; se intelege, aceia, cari pricepeau ceva.
Apoi nici un Moldovan nu se ducea peste Nistru
sä se hraneasca, ci de acolo veneau Rusii earduri
ca cocoarele, in tot anul la no!, in Basarabia, dupa
partied. Fapt, ce dovede$te ea' Rusia avea nevoie (de
Basarabia, dar nu Basarabia de Rusia. Ei se Mu-
dau cd au fabrici. Insd mai degraba vom gasi noi
ceaunul, decat ei cosul cu faind. Dece veniau la
noi ai$tea fära fabrici? Deaceea, c Basarabia

www.dacoromanica.ro
 6

eia peutru Rusl, magazia cu bunatatiie pamantului.

Rusia era mare, dar carmuitori ei erau mici, nu stilau
a povatui Tara. Vorba ceea : Ce folos de lapte gros
daca-i intr'un burduf de cane si nu-I mananca ni-
me". Dar la noi 106 ani dile nu i-a lasat sa
-Ned fabrici? Nu le pasa de noi!!...
Multi flämanzi a mai hranit si oblosit biata Basa-
rabie; si in loc de multumita, dupa ce se saturau
Inca ne batjocoriau Moldovan baran" (berbec),
adeca rasturnau troaca., $i daca Basarabia singura
n'avea nevoie de Rusia, d'apoi Romania intre-
gita cu un numär aproape 20 milioane Romani
cu o asa bogata si mare intindere de paniant dela
Nistru panna Tisa; pamant plin de toate bunatä-
tile, cum nu mai are alt norod; vorba Romanului
par'ca ar fi descalicat Dumnezeu Inteinsul"?!!...
Daca azi se simte oarecare greu, apoi aceasta'i din
pricina räzboiului. In alte täri din aceasta pricina
traiesc oamenii Inca si mai greu. Cine nu crede,
sa <Free la tovarlisii de peste Nistru.
Omului, carria ii es'.e greu, ii pare cAci ca lui greu
nu-i este nimanui. 0 pilda: Un om obosit de cale
fungi pe jos se odihnea in marginea drumut114.
Cum sedea, el vede un boer in trasura cu patru cai,
pe care vizitiul abia-i tinea; mergea de rupea pa-
mântul. Omul, uitandu-se, zice: Nu face Dumrie-
zeu cu dreptul; de ce acesta are patru cai ca smeii,
si eu n'am nici un cal cat de rgu, sa-mi tarai paca-
tele si sa nu mi-se besice talpile picioareFor de mers
pe drum pe jos? Cum ofta sesi plangea norocul
numai ce vede o minune: Un orb ducea calave
dupa cap pe un olog; Meuse tovarAsie doi drept
unul; orbul II slujea pe olog cu piceoarele, iar olo-
gul II slujea pe orb cu ochii. Vazand omul nostru

www.dacoromanica.ro
 - - 7

pe acesti doi mai nenorociti decat dansul, se vese-

leste si zice: nlulturnesc lui Durnnezeu ca's sana-
tos, ma pot hrAui si nu-s ca minunile acestea;
bine a zis, tine a zis:: SA ne fereascA Duninezeu
de mai Mu".
In slujbele obstesti si imparatesti ale Basa-
rabiei puneau Rusi, sau alti straini. Pe Moldoveni
Ii ocoliau, ori II trimeteau la slujba pestre Nistru.
Dar ce-i mai pagubitor pentru un popor, Rusii ne-
au rapit adevAratul mijloc de desteptare, scoala
noastra MoldoveneascA. Sà stie de toata lumea, ca
adevaratul instrument de desvoltare a mini norod
este limba lui parinteascA. Nerntii si Jidanii la nol,
in Basarabia, macar cA'sr veniti, aveau voie a invath
in limba lor. Iar noi, Moldovenii, bastinasii, ode-
varafi stApani ai Basarabiei, n'avearn acest drept!
omenesc, Cuvintele unui Moldovan, Eminescu:
Vai de biet roman saracul"
IndarAt tot da ca racul.
Nici'i merge, nici se'ndeamna,
Nici'i este toamna toamna,.
Nici e vara, vara lui,
$i-i strain in Ora lui
Limba MoldoveneascA se oprea, ori se scurta si'n
biserici, si'n mandstiri, si'n toate asezArnintele.
D'apoi in armata ruseasca cat sufereau biefii flacdi
moldoveni: Ii ametiau si lesinau in batAi pentruca
nu stiau ruseste; faceau Rusii ras de dansii, cum lie
da in gand. De pilda, 11 puneau pe Moldovan la
gura sobei, sá strige o noapte de iarna intreaga:
ia durac i ne smogu jenitisea" (eu sunt nebun
si nu m-oi putea insura). si altele asemenea. Asa
pafiau si pela satele moldovenesti in .§colile in-

www.dacoromanica.ro
 8

cepAtoare rusesti, ii umflau in bAtAi pe copiii, ice nu

5tiau ruseste si pe cei ce se gresau de vorbiau, Mol-
doveneste.
0 adevAratà mucenicie a intregului norod!
$tiinta pedagogick adecd stiinta despre Invà-
area omului, zice, cA trebuie -la invAtare sd se lie
barna' de deosebirile firesti ale fiecArui ucent.. A5a
5i la cultivarea, sau invdtarea., unui norod sA se tie
saind de deosebirile firesti ate -acestui norod. Un
istoric, Boretchii Bergfeld, povestind istoria
Românilor, spune cà intArzierea RomAniei cu cul-
tura fatA de tärile dela apus se datoreste in mate
parte, pe lAngA alte fapte si faptului, cA cultura
in RotnAnia de multe ori sA sAdia pe limbi strAine
si cu interese strAine, cAnd slavoneste, and
greceste; cicd nu poate inainta un popor, unde
Ondul si simtul lui national este cAlcat sau ocolit.
$i nu numai intelepciunea omeneascA zice CA,
fiecare popor sa se invete pe limba lui, dar si in-
,telepciunea DumnezeiascA deasemenea a gdsit de
cuviintA sA samene invAtAtura lui liristos pe limba
fiecarui norod, pentru care scop a cincizecea zi
dupa Pasti a pogorât peste capetele sfintilor apos-
toli pe sfântul Duh, in chip de limbi de foc, ca sh
priceapà ei, apostolii, toate limbile, invAtAnd pc
fiecare popor in limba lui.
Asemenea in ziva de Sf. Pasti, dupA asezd-
mântul sfintilor parinti se cuvine sA se citeascA
Sf. Evanghelie in 12 limbi, ardtând CA Dunmezeu
voeste sA audä rugaciuni pe toate limbile, nu numai
pe una, pe cea ruseascA.
Deci i altii cunosc ea stApanii strAini ,au
fost schingiuitorii si dhlhii sufletului nostru Ro-
mânesc. 7 $i ce urmAri au avut toate nAcazurile

www.dacoromanica.ro
 9
acestea ale bietilor Moldoveni Basaralieni? Ia-
ta-le ce. Copiii, isprävind scoala incepatoare in ru-
seste, scriau si citiau ruseste, dar nimica nu in-
telegeau; invätau numai a incresta hartie degiaba,
si bolborosiau in cartile resesti. lar pdrintii, in
adlinca lor p.rostie, ziceau: bun Het mai am,,
ceteste de roade ghiatd!" Erau .si asa intamplari,
ca intrebandu-1 pe Folar ce insamna moldoveneste,
de pilda cuvintelP: Fedot jil vitbe;" (Fedottrdia
in cdsutd) baetul rdspundcl; pe un netot II juld
0-1 jibe", Sau, ce inseamna; , i rodi Saila i narece
Emu imea Emanuil" Si a näscut pe fiul si 1-a
numit Emanuilprimiai rdspunsul; II rodea in
sand si ragea ca Manole". Unii din cei, care se
duceau la scoli mai mari, se intampla ca se pri-
copsiau si cu asa fel de stiinta ea ziceau; ce Mol-
dovan sant eu, daca-s om invatat!" ori, ce Mol-
do-van sant eu, daca-s fecior depopa!"-----Nurnele
de Moldoxan il asemanau cu nurnele de mojic.
Nemtii, Rusii, Jidanii aveau scoli pe limba Jor
$1 se desteptau, cum se cade. Dar Moldovenii, ine
având .5ocalä in limba inteleasà, nu numai cA nu
se desteptau, ci mai rau se prostiau;
A ajuns treaba pana acolo ca la unii carturari
le era rusine a spune ca-s Moldoveni; ziceau ca-s
Rui, cari se trag din Moldoveni; Limba moldo-
veneacca o socotiau limba de tarld, iar limba Tu-
seasca, limbd delicata, boereasca. Si fiindca pätura
de jos totdeauna se uita la patura de sus, (caci,
pestele dela cap se impute") apoi si faranii Au
inceput a se feri de limba lor, silindu-se a o de-
lica cu cuyinte rusesti, de pildd: am fost la gm},
schi si-am vazut pe sanu cumului cu pereaua diva
uhd". Ce rea sa zica: am fast la judecgtor i
N

www.dacoromanica.ro
 10

am vaiut pc feciorul cumatrului cu condelul dhp5

ureche". 0 moldovanca, cu carte, zicea -c-ä are sa
capete oftica din pricina prostiei taranilor mol-
doveni. De trei ani", zicea ea, sunt in sat la
dansii $i nu-i pot deprinde, bata-i Dumnezeu, sa-
mi zica Vasilisa Tirnofeevna; ei cu-alor nu ma
släbesc, duduca Vasilità; tare mai sunt .prosti,
nu-i poti delica de fel!". Aceasta era prostie ve-
nitä din $colirea ruseasca: Lor le parea, dupa in-
telepciunea dobanditä la $colile rusesti, ca. co-
rova" ii mai delicat de cat yaca, si sobaca"
mai delicat de cat cânele.
In anul 1918 prin Martie mergeam cu trenul
Iasi-Chisinau $i intr'un colt de vagon erau doi
domni $i o doamna, care in ruse$te ii ocarau 'pe
romanii descalecati in Basarabia. Eu dup5tip $i
accent, (caci porecliau cuvintele ruse$ti) i-am cu-
noscut ca-s moldoveni Basarabeni, $i suparandu-ma
rautatea $i prostia lor, ma dau in vorba cu ri $i-i
intreb, de ce ei, români moldoveni, ocarisc pe
fratii lor de peste Pru. Ei mi-au rispuns cii pu
stmt nnpldoveni ci rusi cari se trag dirt moldoyeni.
D'apoi de unde $fiti moldoveneste?" i-am mai
intrebat eu. Ei zic: Traim in sale moldovenesti
$i ne-am invatat dela moldoveni $i romani." Poate
i-a suparat pe acesti domni, mai ales pe doamina,
pentru ca. le injoseam origina, ficandu-i moldo-
veni, adica, cum gandiau ei, mojici". Apoi ca sa
le aflu pronumele ma recomand Fala" iar unul
imi rispunde Cova$A, altul Piamädiali $i dânsa
Placinta. Vedeti!?... Cova$a, P;an:adiala $i Pla-
cint la $coala ruseasca au invatat 7g-s Rusi, care
se trag din Moldoveni.?!?
lata la ce scard de de$teptare ajungeau moldo-

www.dacoromanica.ro
 11

venii la scolile rusesti; moldovenii, aceia, care dupa

cum scrie istoria ruseascd, scrisa in Rusia, pe hartie
ruseasca. cu condehf rusesc si cerneala ruseasca,
au pus in Rusia inceputul celor mai mari aseza-
minte de invalatura:
Moldovanul Dimitrie Cantemir a intemeiat ;in
Petrograd cea dintai Academie de invataturi mari
din Rusia .Fiul hii. Antioh Cantemir, a fost cel
dintai scriitor in Rusia i eel dintai, care a indraznit
a scrie asupra neegiuiri1or, ce le faceau slujbasii
imparätesti. Moldovanul, Mihail Heräscu, a facut
in Moscova cea dintai Universitate din Rusia si-cct
scris cea dintai poema. Rosiada", o vorbire,
cu care canta Rusia. Moldovanul Petrea Movila,
impreuna cu alti carturari Moldoveni a intemeiM
in Chiev cea dintai Academie duhovniceasca, xea
mai mare scoald despre legea crestineasca din
Rusia. Moldovanul, Pavel Berindei, din Botoseni.
calugar la o manastire din Chiev, a alcktuit primul
dictionar slavon-rus, adeca tilnacitor din limba
veche, slava, in limba rusi. D'apoi, fauritorului
Rusiei mad, lui Petru Cel Mare, eine i-au fost cei
mai de aproape sfetnici, daca nu moldovenii
Bour, Neculcea, Rosu Dragutescu, ,Spade-
scu si altii?
Limba marilor moldoveni, marilor lucratori §i
luptatori pentru lumTharea, crestetea si intdrirea
uriasulu imperiu rusesc a ajuns la cinstea sä fie
socotità fl:-.. stapanirea ruseasca ba chiar,§i de unii
carturari moldoveni, intuneckti din nascare, in rand
cu limba tiganeasca; cad precum se 'ice ci nu pste
carte tiganeascä, asemenea se zicea ci, nu este nici
carte -soldoveneasca; adeca eram pusi in rand cu
tiganii, WA' cinstea la care ajunsesem .sub rusi

www.dacoromanica.ro
 12

noi moldovenii; noi cari am fost $i suntem san-

tineld 111 marele drum al aziaticilor asupra Europei
$i cari deci am fost $i suntem scutul de apàrare a
cre$tinitdtei $i civilizatiei europene; noi, care am
nriscut din sAnul nostru pe Stefan cel Mare, care
era nu numai fruntea Moldovei, dar $1 fruntea
Europei, pentruca, din toti voevozii acelor vremuri
lui $i numai lui i s'au incredintat ()stile crestine
europene asupra o$tirilor musulmane; $i el i nu-
mai el din toti voevozii neamului romanesc a dus
pe romanul moldovian la slava de-$i scaldà 'ha-
rabana cu pIvanii sal in Marea de Marmari,
bajut pe cavalerii teutoni sub Tanenburg, a arat
cu lesii Dumbrava Ro$ie, a purtat atatea $i atitea
räsboae, a zidit atatea i atatea rriânästiri, a inzes-
trat pe ostai$ii credinciosi cu räzd$ii, dandu-leinsAr-
cinAri ostrtse$ti In locurile primejdioase ale Mol
dovei, scutindu-i pentru aceasta de beilicuri $i ,a
fdcut astfel din räze$ti cetgti vii ale nemului Roma-
new.
lar_stranepotii acestor marl moldoveni au ajuns
in Rusia cinstea sal fie porecliti berbeci $i boi si
se lepada de limba acestor mari stramosi ai lor.
Vedeti, ce inseamn5 a dezbraca un norod de cel
mai de seamt vemant sufletesc de limba strà-
mo$easca"; $'apoi $i de celelalte täcamuri suflete$ti,
cu cari 1-a inzestrat bunul Dumnezeu?! Nu de-
geaba un moldovan invatat, Gheorghe Sion, icu
jale mare zice:
Dece limba stralmowasca" sà n'o cuvantArn?
Au voim ca sA ro$eascd tarna ce-o calcam?
Limba, Targ, vorbe sfinte la sttramo$i era,
Ei ar plânge in morminte când ne-ar asculta!
Vedeti, ce face stapanirea strAinA, ce face robia?

www.dacoromanica.ro
 - 13 --
Zic robia. Dar robie pe lume este de Crou6 le-
luri: robie de nevoie, când n'ai incotro, i robie de
voie, când de prostie o cauti singur i incko cinste-
ti. Cea dintAiu ii mai bunä ca o t uno0i §i te silqte
a scäpa de dânsa.
A doua insä e Mai rea, cad necunoscind-o, ite
duci bucuros cu colaci la du§man ii-i särti Inca §i
mina. $i tocmai intr'al doilea fel de robie, in robie
de \ oie, in robiea cea mai amará au cgzut Moldovenii
Basarabeni: ei nu numai el nu se sileau sä scutitre
depe ei stäpinirea streinä, dar Inca se gräbeau a
se face Rui.
Moldoveni -CU dragoste de Tail §i Neam erau
floarte putini: ici colea cite unul, ca saminicerii On
codrul tdiat; §i aceOia duceau o viatà silnick ch'n
temnita, uriti §i urmariti mai mult de cei lepadati
de Neam, de cat de Ru§i. .5.
Ce le folosia aceastä dragoste celor lingli din
fire? Nici n'o bea, nici n'o minca, nici n'o ,Im-
bráca; dar, slujind RuWor, se hrineau i necial-
nici" Inca erau.
In iclartea lui Dimitrie Moruzi Ruii §i Romani"
se spune: multi ROmânii din Basarabia cu carte
(se intelege rusasci) se ruOneazá a vorbi moldo-
vene0e i a se numi Moldoveni. Pe gine o chiema
Marghiolita acum o chiama Mara ;Ivinovni";
cui li zicea Niculai Ion Rotariu, acum ii zic Niko-
lai Ivanovici Colesnicov".
$i-i adevArat. Cine din Basarabeni nu §tie, cl
unii carturari Moldoveni, lingu§itori, ca sä se arite
Rui §i credincio§i a-i face Ru0 §i pe Until' lor ne.
invatati 4i schimonoseau pronumele, adecA fami-
liile : din Duman Durnanov, din Tindall Tan-
dalov, din Pauli Pucalov, Talmaci Talmacev.

www.dacoromanica.ro
 14. -
Barbl Barliov, Barliovski, Spoiall SpoIalov
Bacon Baconski, Baconov, Enache Enaclje-
vici, Pelivan Pelivanov, Pelivranicic, Popa,
Apopei Popov, Popovici, Popovski, piaconu
Diaconovici, Diaconov, Buhos Bogos, ,Cracos
Crocos, Pläcinta Platenda; Barbbs Barbos,
Barbov, Barbovschi, Mucea Mucerschi Hrisa
Hriscov, Matei Matteevici, nurnai sa. nu .deie;
semne ca-s Moldoveni adica mojici" Battag
Baltaga, Mosneag Mosneaga, s. a. d. In casa,
ei intre ei, i cu copiii, yorbeau nurnai ruseste; pe
copii Ii pedepseau, daca vorbeau moldoveneste;
ii bateau sa nu se joace cu copiii taranilor, ca skull
se deprinda Moldoveneste i sä nu spurce limba ru-
seasca cu cuvinte Moldovenesti. Ce le strica co-
piilor stiinta a doua limbi una de-acasksi alta
dela scoala? Si aceasta era Inca o minte pe lume ?..
Poate unii din cei, ce se simt cu sagna cu pacat,
vor zice ca nu-i Ina stapanirea ruseasca. Aceasta
nu-i adevärat, caci Ir viata casnica, familiara, sta-
panirea nu se a-rnestica. Acasa vorbeai cum voiai.--
Apoi ce sä mai zicem de biefii plugari ntoidoveni,
neinvdtati? Asa stand lucrurile, ei credeau änici
nu e carte moldoveneasca. Pe moldovenii din Ro-
mania veche ii numeau Rumanta", dupa cum au-
ziau dela carturari, i credeau ca's altd HU, dupa
cum credeau si unii din cei invatati. Chiar din gura
unor Moldoveni cu carte, dela scoli mari, se lauzia
la revolutia ruseasca: noi vrem carte moldovenea-
sea, dar nu româneasca". Deaceea la .evolutia 1917
si abecedarul pentru Basarabia sa numit ,Abc-e-
dar Moldovenesc" si nu Romanesc.
Pe cand incepuse a se invata in 5coli romatie?te,
(hca intrcba-i pe copil, cum se chiama oniul roma-

www.dacoromanica.ro
 - 15

neste, el zicea, a tot om, ca si moldoveneste. Inst,

_dnd II intrebai, cum se cheamA vaca rom.dneste,
spunea cd nu stie. Si intrebAndu-1 dece nu stie,
zicea cà nu-i in abecedar. Deci lui plfrea ca
Ii
limba româneascd o invatä din abecedar si ca n'o
stie de acasä. La 1905, and s'a inceput in Ba.
sarabia misarile moldovenesti, ade A romai,esti,
un invalAdtor le-a cetit täranilor moldoveni, din
satul lui, dintr'o cdrticia pentru copii, adusd
din Moldova, de peste Prut, dela invallitorul din
tArgul Stefanesti-Botoseni, Vasile CumpAtd, care
si azi este tot acolo, scrisd limpede moldovene,-
ste, cum se vorbeste si la noi, in Basarabia, un
capitol. Gràdina":
Pe langal gospoclAria oinului harnic ,se aflä
si ate o gràdina. Gràdina la tarl se imprejrnueste
cu gard de nuele, iar la oras cu gard de sanduri.
Grädina pentru inlesnirea luciarilor se imparte in
straturj, printre staturi sunt_poticuti sau ararusi.
In straturi se searnAnd fasole, bob, mazäre, sfeclA
pi altele asemenea".
Si dupd ce a ascultat-o, unul din tarani, mai bd-
&An, ofteazd si zice: Apoi ce socoti, cumAtre Mi-
halache, au si cei de peste Prut, limb5 in legLa !or".
Invatatorul: cum mosule, au limbd in legea lor r
Parca dumneata, ori eu, sau noi toti, nu stim vor-
bele gràdina, gospoddria, om harnic i asa mai
leparte? Taranul: apoi cum sä nu stim; dar ne
pare desantä cu moldoveneasca asta; cum sA ne
lepadAm noi de limba imparatului nostru Rusesc"?
Alta, data, la un taran, moldovan Basarabean,
care c5ra paine in iarna anilor 1916 1917, din
Basarabia, la frontul Rornânesc, in Moldova de
peste Prut, pentru armata Rusä, i-s'a rupt opleanul

www.dacoromanica.ro
 6 7--
Ia sanie titre gara Trues+i $i tlrgul Stefasieti (Bo-
to$eni). S'a intamplat, c taman atunci trecea pe
langd dansul cAlare un of ter Roman. BasarabeanuJ
i$i ia cu$ma din cap $i, e$ind inaintea ofiterului,
zice: Domnule ofiter, Dumneata stii, mA rog mol-
dovene$te?" Ofiterul zice In glumd: Nu $tiu, mo-
$ule, Moldovene$te; dar dumneata $tii rornane$te?
Basarabeanul faspunede: Nu $tiu, Domnule ro-
mane$te". Apoi ofiterul ii intreabd ce vreaEl
rAspunde, cA i-s'a rupt opleanul la sanie $i nu $tie
unde ar putea cApata un oplean. Ofiterul atunci,
zice: vezi tno$ule, satul cel din vale?" vad
Domnule", rdspunde Basarabeanul. Apoi satul
cela se chiamA Bobule$tii; dar livada, ceea ddini
margina satului, cu copaci inalti, o vezi? O vad
Domnule". Ofiterul spune: Acolo trAieste un
gospodar, Oheorghe Parvu, pe care il cunosc bine;
du-te la dansul $i-i spune, cA un cApitan, Ion Bar-
san, te-a trimis roagA, sA-fi deie un oplean ori
un lemn de oplean; ai inteles, mo$ule?" Basa-
rabeanul raispunde: Apoi cum sä nu intAleg,
Domnule, dacA m'a lAsat Dumnezeu Moldovan".
Sau inteles mdcar cA unul nu $tia moldove-
ne$te $i celdlalt române$te. Basarabeanul s'A dus
la Gheorghe Parvu, care dupd cuvantul of terului,
i-a dat un oplean. Si Inca alt mo)dovan Basa
:abecin, fost la frontul romanesc, spunea acasd, in
Basarabia la sAtenii lui: MAi, da pro$ti oameni
mai sant ik Romania ceea; mA duc eu in stolitla
(capitala) lor, Bucure$ti, la cea mai mare bisericd
a lor unde slujia cel mai mare aPhiereu al lor;
ascult eu, ascult; el sluje$te Moldovene$te taman
ca la noi, mai ascult el tot moldovene$te, $i, oameni
buni, slujba se sfar$e$te, dark cum is en bou cA

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
n'am fost nici la o Koala, asa si arhiereul cela:
nici un cuvant nu stia ruseste!...
Ataa lipsa de invatatura ca sarmanii Moldo-
veni Basaraberki, nu stiu cd numele de Moldovanl
il poarta dupà numele bucatii de pamânt Moldova,
iar numele de neam, adeca de sange, le este Ro-
man", si nu stiu 61,, stinta, ori intelepciunea Ise
ooate scrie in toate limbik; ci in Prostia lor socot,
a este numai scoali rusasca".
Dar este o vorba:
Tot binele asteaptä räu, $i tot räul astept4
bine". Asa s'a intamplat si cu Basarabia pc:as-
trd. Acestui flu i-a sosit capatul. A isbucnit revo-
lutia in Rusia, si toate noroadele dintransa, inghi-
tite de dansa, si-au cerut drepturile. Asa a facut
si fiii plugarilar nostri, Moldovenii cu carte: s'au
unit in partid moldovenesc, cerand autonomia Ba-
sarabiei, precum cereau si celelalte noroade autono-
rnia lor Basarabenii in autonomia lor cereau caBI-
sarabia sa se carmuieasca de basarabeni; Taman-
tul glasuit de revolutie taranilor, sa fie numai
a taranilor Basarabeni, iar nu si acelora, care yor
mai veni din nou de peste Nistru; cad .pamantul
Basarabiei este manos, si vorba ceea: Mustele
la miere trag."
Si cum .eu am, spus mai sus painea am avut-O,
noi Basarabenii in Basarabia mai buná cleat ei
Rusii, peste Nistru. Dar sa ne mai aducern aminte
si de cuvintele Mantuitorului: Nu numai cu painea
va teal omul, adica nu numai cu cerintele trupesti,
ci si cu cele sufletesti. Sunt oameni cu avere,
cari se usuca de amaruri sufletesti OA chiar ii
duce amarul si in mormânt.
Povestea lupului cu cainele: lupul il intAlneste
C. 2.
www.dacoromanica.ro
 181

pe deal pe un Caine, care era gras, si-1 intreba, cum

traeste el de-i asa gras; ciinele ii /A3punde ca, Am-
je$te la stApAn si pentru aceasta este hränit, manan-
ca bine. Atunci lupul il roaga pe caine sa puna
cuvAnt la stäpan sa'l prirneasca si pe clansul la
slujbA si pornesc amandoi spre casä. MergAnd,
lupul baga seama ca ainebe ii este ros parul dupa
cap sil intreabd de ce e aceasta; cainele ii rats-
punde ca sta mai mult la Pegatura. Auzind asta
lupu zice: prietene, nu pot merge la asa slujbA;
mai bine sa fiu slab si (fiber) slobod, deck gras
$i legat". Omul, care-i om, tinde spre libartate
ca sA fie Iaptuitor $i nu nurnai mâncator; tinde
sa'si prelungeasca viata $i prin fapte, precum $i-o
prelungeste prin nasterea copiilor, dar nu sa schiliz-
be numai numele mAmaligii. Deaceea si rid Mol-
dovenici Basarabeni cu carte am ,tinut la ;liberta-
tea noastrA nationala, la unirea tuturor Romani-
lor ca, Româniii la un Ipc, intariti prin ui ire, sd
fim creatori, faptuitori, si nu numai robi ruine-
glitori.
Precum fiecare floare cla mirosul el deosibit
$i, in buchetul de flori unite, creste, adoage si ea
frumusetea si mirosul intregului buchet, asemenea
$i fiecare natiune, fiind -libera, avand viata ide
sine statatoare, este in stare sa deie §i sa märeascA
si ea intelepciunea si binele intregei omeniri;;
adAuga si ea un lucrAtor mai mult pentru yiata,
omeneascA.
Apoi au mai cerut Moldovenii din paridul molt-
dovenesc, ca limba in scoala, biserica, oaste $ i
in toate a$ezAmintele Basarabiei sA fie cea moldo-
veneasca, fiind in Basarabia 80 la suta Moldoveni
si ran asita, 20 la suta, alte neamuri, iar in Petro-

www.dacoromanica.ro
 tg
grad toate noroadele Rusiei sa." vorbesc5 ruse*,
socotind Petrogradul ca o casa de obstie a tuturor
cetätenilor Rusiei. Nemii, Lesii, Jidanii, Tatar,
ru si aRii, fiind oameni mai cu carte, au irnbra-
tisat pe oarnenii lor invatati pentru acest lucru.
lar Moldovenii nostri, thud oameni intunecati 0i
ciascriliti de dusmanii Neamului Romanesc, cari
se temeau de trezirea Romanului, apoi de unirea
,tuturor Românilor intr'o singurd imparatie, i-au u-
.k,at pe oarnenii lor din partidul moldovenesc, fa.-
Ond chiar i schingiuiri cuiva si undeva. Ce era
a prosti pe cei prosti?!? 5i s'au implirit cuvii-
tele Sfintei Scripturi:
Vor ucide pe fiii, frafiii i proorocii lor I vor
socoti prin intunecimea i nestiinta lor, Ca aduc
iertfa lui Duninezeu".
S'au deprins cu jugul rusesc si acum le pare
_desant färä dansul, ..par'ca*: nu le ajunge ceva..
Cum le parea desant Lirsa boeresc unor tarani Ia
riarea pdmantului: '
1)Am ramas ca copiii fard tatd; .ce vom face
noi, pa6tosii din capul nostru", ziceau unii, .
lntr'attata s'a intunecat Moldovanul nostru Ba-
sarabea14, cd nu vrea sal fie singur stäpan pe viata
fi Tara lui, ci cautd stapanire strdinl, bunà, adeca
robie usoard. jdlea dupa jugul boeresc i 'acum
jäleste dupd jugul rusesc. Vita., 6 strämosii au
zis: Mai bine stdpan mic deck slugi mare". iSi
scriptura zice: Fericiti cci ce stäpanesc".
Chiar cartofa si popsoiul, ea sunt pane, cand Wrir
fost aduse in Europa lumea intunecatä le-a primit
uu deasila. Dar acuma dacd s'a deprins 'cu acehstä
hrand, cla6 ai vrea sa e-o iei, trebue tot cu aekt-
sila sA le-o iei; si sA adevereste vorba: ISoultcu co
e deprins dupa aceea rage".

www.dacoromanica.ro
 20

Ii prostiau pe tärani dusmanii no$tri, cà Rusii

le-au dat parnant. In zadar oamenii lor le spuneau
cä vremea le dasamant. Vremea coace prisada,
(para), si nu baba Ilinca. Rusii nu ne-au adus çu
poala pamant din Rusia; dinwotrival ne-au luat
pamant. Bugeagul era pustiu 'Ana a trece Basa-
rabia la Rusi, $i la secete, noi moldovenii, norodul
bastinasj, ducern inteansul vitele la pa.scut. frD?tr'
rusii 1-au cuprins cu Nemti, Bulgari, Rui, GagIuti
si ailii. Printre s'atele molklovenesti au adus sate de
peste Nistru. lar pe moldoveni Ii mutau la Actiubin,
Amur $i alte locuri, unde $i-a Intarcat dracul copiii.
Si chiar moldovenii singuri se credeau mai prosti:
la revolutia ruseasca, dacal trebuia undeva sa se
Infatiseze satul, ei trimiteeau ori un tigan, ori fun
jidan, ori un rus; i cand Ii intrebai de ce fac
asa, ei spuneau, ca tiganul Ii obraznic i obraznicul
rnananca praznicul", ca jidanul Ii mecher $i ra'z-
bate, cd rusul stie ruse1e, $i ca el, moldovat
baran" $i cap de bou", unde sa se mail bage cu
limba lui de oaie!.. Dar de multe ori moldovanul o
face asta $i din alt pleat al lui de pizma:
el lasa sä aibd toata lumea, nurnai pe varul ,isdu
Costache Ii pdzeste sa, nu-I scape cu vaca cu vitelL
Asa ca era nevoie sa-i a.peri pe moldoveni, Ica's
80 la suta, de altii nemoldoveni, care's numai 20
la sutd: Iatä in ce stare de desteptare se afla mol-
dovenii basarabeni din mana Rusilor. lata dovadä
ca robiile duc popoarele la dispreful de sine, jar
libertatile 1x mandria de sine. Robiile fac niste
mortaciun,i, iar libertgile flinte vil, flInte cu
siri mari, cu insusiri de omenie. Robille fac oa-
meni, despre care se zice: din coada de cane siti.
deasa, de inatasa nu faci", sau: pielea rea iit rtipt-

www.dacoromanica.ro
 21

noasa ori o bate, ori.o lasd". Pe c5nd libertatea-

face pe cei, despre care se zice; obrazul suhtire cu
mare cheltuiala se line". Fie cioara si'n caftan) tot
ciiipeste la bostan; fie cucul si descul t, tot sa stai
,a'l asculti", ori: taie de unde-i mai rail $i nianAncd
dar la calic carne nu cere". Robiilf- nc-au istovit
piina la at5ta, c veneticii acasa la noi, iii ard
noastrd, ne coplesesc, ne sug si sa cucuie cap pc
1101.
Dar nu-i cum vrea omuul, ci cum da Domnul".
Toate popoarele au voit sa se deie la matca lor
strabund $i ne-am dat si noi, moldovenii basara-
beni, la matca noastrd, Moldova; Ne-am unit cu
moldovenii din Romania i cu toti românii de
pe fata pärnântului. Si s'au implinit vorbele ma-
relui Moldovan, Dimitrie Moruzi: Ciind norocu'$i
schimba pasu, n'aduc ani, ce-aduce ceasu".
In Ianuarie 1918 a descalicat pe pärnantul Ba-
sarabiei si armata noastra româneasca, care i-a
stArpit, dezarmat i alungat, pe bolsevicii Rusi
peste Nistru. Cum isi luase vant si moldovenii
nostri dupà rusi, apoi nu stim, dacà nu ramanea
Basarabia cenusä pana azi. Dar Dumnezeu-Sfantul
a scapat-o din aceasta ispit grea.
Precum sdnatatea trupului unui om indeosebi
se ingrijeste cu povete bune; s'apoi, daca s'a scapat
boala cu leacul i briciul doctorului, asa si sand-
tatea trupului obstesc, a unui norod intreg, adecd
buna lui rânduiala obsteascd, se ingrijeste cu bu-
nele povete ale scolii si bisericii ; iar, dacd s'a
scapat boala, adecä neranduiala, prada, hotia si
altele asemenea, apoi vine leacul i briciul osta-
sului. Oamenii Inca din vechirne au cunoscut ca:
.),Vrabia malai viseaza si calicul comândare (bol-

www.dacoromanica.ro
 22

sevism"), $i Ca: Oamenii rAi N mai multi la numAr,

de cat oamenii buni; deaceea s'au pus strajd vietii
$i muncii lor. Aceasta strajd, care pa ,,.e$te norodul
muncitor de du$rnanii deafard $i de cei din launtrul,
Orli, se numeste oaste. Sfânta Scriptura spune, ca
$i in ceruri este oaste; zice, ca Arhanghelii Mihail
$i Gavril sunt voevozii o$tilor cere$ti; $i daca
oastea este placutä lui Dumnezel, apoi trebue
sa ne fie plamta si noua. Oastea este ingerul
pazitor al oarnenilor muncitori $i buni, de oamenii
rataciti, lene$i $i CAL Deaceea tot cetateanul ro-
man trebuie sa iubiasca brava noastrà oaste ro-
mâneasca, care in vrernile de azi, grele, este nu
numai aparatoarea, dar $i mântuitoarea noastra.
Insa mai intai sa iubirn pe stApanul oastei ,noastre
române$ti, pe regele nostru, al tuturor roma-
nilor, Ferdinand I, tinand minte ca Apostolul
Pavel z ice:
Tara farä stapan este blastamata, iar Tara cu
stapan este binecuvantata de Dumnezeu".
Cine nu cunoaste aceasta? SA ne aducern aminte
numai de blestemätiile, ce se fäceau la révolutia
ruseasca in lipsa stapanirii. S'a glasuit pa-
mant si dreptate", dar lipsind stapanirea, multimea
de rai s'au apucat de pradal, hotie, ucidere $. a.
Doamne fere$te, sa scapi maciuca in mana ne-
bunului". Dacd $i se Hasiau gospodari cu scaun
la cap si le ziceau räilor, cd aceasta nu-i slobo-
zenie, ci hotie, apoi se incarcau de un bucluc de
moarte. Deci sal ne bucurdm noi, Romanii basarar
beni, de descalecare oastei noastre rornane$ti ;in
Basarabia, caci fapta aceasta este o lucrare Dum-
nezeiasca, pentruca: Ganditi-va cum putea Ro-
mania o tari$oarä asa de mica sa'§i scoata dreptiui

www.dacoromanica.ro
 23

säu, Basarabia, dela Rusi, o tara.' mare, o Ora u-

Hash' ? si nu numai dela Rusia, dar $i dela alte tad
$i-a scos Romania aproape toate pamanturile. A-
poi, aceasta nu-i o fapta, nu-i o rninune Dunn-
nezeiasca? Si daca.' este asa, atunci putcm noi oare
sa nu iubirn faptele Domnului Dumnezeului ,no-
stru? $i se adeveresc cuvintele:
Dreptatea in veci nu piere".
Astazi gospodariile plugarilor nostri Basarabeni
ar fi incarcate cu pane, vite, nutret $i altele, daca
n'ar fi la Nistru ostasul roman, care, ca si stra-
bunii lui, opreste navala barbarilor de_peste Nistru,
dela rasarit?!? i aceasta, ca.' sta romanul Ia Nistru,
nu-i un lucru nou, sau un liicrii intamplator. In
istorie nu-i nimic intamplator, cum i-arparea cuiva.
Poporul românesc statornicit in yreajma Carpati-
lor, pe campiile, ce se intind dela Carpati inteo
parte 'Dana la Tisa, $i'n alt.): parte OA la Nistru,
tocmai de cand l'a inzestrat Dumnezeu cu acest
pamant, i$i are straja la Nistru de grija barbarilor,
ce veniau i vin puhoaie peste dansul. Intamplator
au fost la noi turcii, rush $i alti straini, dar nu
românul, brastinasul locului. Romanul ,de aproape
cloud mii de ani, de cand au descalicat Inca .(ro-
manii, strabunii nostl'i in Dacia, tam depe locu-
rile de azi ale noastre, de atunci stä la Nis-
tru si'si apara parnantul si Neamul; $i tinca 0$4i
tat-He dela spatelle tarii lui, de navala barbari-
lor de peste Nistru, dela rasarit, cari pururea, ca
$i azi, nazuiau la pamantelul nostru romanesc
gras i satos. Asa ca romanul la Nistru a fost $i
este, nu numai ostasul tarii lui, dar si mantaua
de vreme rea pentru Wile dela apus. Deaceeta,
noi Romanii am ramas in urma cu indAatura,

www.dacoromanica.ro
 24

cAci am stAtut si stAm si azi necontenit, in pri-

mejdia barbarilor rasAritului, cari din vechime
ne-au incurcat viata 'si inaintarea noastrd; i5r apu-
senii Isi cAutau de binele lor si inaintau in burbi
pace, care le-o dam noi, mantaua lor de vreme rea"
De ate ori barbarii de reste Nistru i-au adus la sap5
de lemn si la viata cu carul cu doua protapuri si
rasnita in osia carului pe strAmosii nostri!... Dar
de multe ori le faceau $i strabunii nostri bune
frecusuri acestor barbari; cati Tatari, Rusi, Levi
$i alte lifte reau inAlbit cu oasele lor p5mântul
Moldovei dela Nistru! Aceasta poate s'o spuie
Dun5rea, Marea Neagra, stancile Nistrului, codrii
Bacu1ui4 Orheiului si Hotinului, Suta de mo-
vili", $1 alte locuri, cari scriu istoria neamuJui
nostru romanesc cu slove vii. Asa CA nu turcud,
nici rusul, nici alti venetici nu ne-au apArat si sta-
panit parnintul, eel avem, dar oasele stramosi-
lor no$tri, si azi oasele fratilor nostri ostasi cro-
mâni.
$'apoi dura cele vorb:te, Inca se mai asesz
ticalosi la noi, in Basarabia, carora parka I e-ar da in
gand, sa se uite cu ochi nab la oastea noastrA. Acesti
misei, se aseamanA cu cel ce'si tAia creanga de sub
dAnsul.
Deci fiinda fata de ostasul roman avem datorie,
nu numai romaneasca, ci si omeneas A, apoi ar fi
bine, ca un sem de dragoste si recunostinta, sal
aN em chipul lui in teate scolile. At.est chip ar infatisa
fruntea Neamului Românesc, rentruca la oaste se
iau oamenii cei mai tineri si cel mai sat- Atosi, adeca
floarea norodului.
Insd in vorba aici rostita, s'au arAtat mult ur-
mele rele, r5mase in Rom'anii Basarabeni, durA

www.dacoromanica.ro
 25

106 ani de stapanire ruseascI. $i doar s'a facut

aceasta cu scop frdtesc, precum zice preainteleptu(
Sirah:.Mai de folos ii este omului ocara neajun-
surilor deck lauda vredniciilor lui, cdci vredniciile
dela sine se lauda".
Cand s'a vorbit de apasarea Romanului de stra-
iiii, apoi tot cu gand fratesc s'a -Mut: ca românul
sa se trezeasca, iar strAinul sa se intelepteasca,
ajungand prin aceasta la o dreapta fratie cetAtc-
neasca. Noi suntem patiti si Tot pAtitu-i price-
put". Apoi: Ce tie nu-ti place, altuuia nu face".
In cetatea Romaneascd sunt numai cetAteni Ro-
mani, precum in biserica lui Hristos, sunt numai
crestini. Din cele spw-e, se intelegé cà urmélé silin-
tii stapanirei rusesti de a-i face pe Moldovenil
Basarabeni Rusi, sunt: 1) lipsa de invatAtura, 2) le-
padarea de neam, 3) fatarnicia si lingusirea si 4) a
pasarea Romanului de st Aini; adicd patru rane braz
date de jugul rusesc in sufletul romanesc. Dar sa
nu ne scirlYrn, cad ziva mAntuirii -a sosit. Suntem
uniti inteo singura imparAtie romaneascd; suntem
noi singuri stapani pe viata noastra si pe parnantul
nostru, pe care mii de ani, cu mari varsari de sange,
1-au aparat si stApanit strAmosii pentru noi, strane-
potii lor, si nu pentru Turd, Rusi 5i alte lifte, ce
nazuiau a fi stApanii nostri, iar noi robii lor. Astazi
avem $coala, Biserica si Armata noastra romanea-
sea, adica cele trei puteri de sarnA, cari stapanesc
viata desinestätoare a fiecdrui norod. $i deci tre-
buie sa se intareasca ingerul Romanului de pretu-
. tindeni.
Mai departe, ne mai ramâne noud Romanilor
cu carte, sa ne silim prin felurite ase2Iminte de
invataturi a tidica ocara ramasa dupA robia rusea-

www.dacoromanica.ro
 26

scA depe Neamul nostru RoinAnesc, din Moldova

dela Nistru. Tin And minte la acest lucru douA
cuvinte ale strArnosilor no$tri: unul, GrAbe$te-te
incet", $i altul, Vorba dulce mult aduce".; cum
$i cuvintele Bibliei: Credinta farA fapte moartA
este": Fr Atia sA se cunoascA mai intAiu din fapte $i
nu din cuvinte goale, pustii. %

Faptele deosibesc strAinul de frate. Si pe lAngA

lupta noastrA pentru inzestrarea plugarilor cu pA-
mânt, sA ne luptAm incA mai mult, pentru de$tep-
tarea acestorplugari, ca sd nu iasA cA: Boii arA
$i caii mAnâncA", adicA, plugarul sd fie cu munca,
iar aFtii cu folosul.
Si in sfAr$it, fiindcA vorba aceasta este InenitA
pentru fratii no$tri plugari, rarna$i neinvAtati Ila
vetrele lor pArinte$ti $i aflati din mAna Ru$ilor
intr'o stare proastA de de$teptare, apoi la iurma
urmei zic:
Fratilor plugari,
Precum vA siIji a dobAndi pAmAnt, apoi incA
mai mult siliti-vA a dobAndi de$teptare, cAci:
Omul sfinteste locul, nu locul pe om".
lar Sfânta ScripturA zice:
Lumineaza-te $i vei fi".
Musteafa, 20 lanuarie. 1921 Porfirio. Fara

www.dacoromanica.ro
 Unirea noasträ Romaneascä

Pana la anul 1918 poporul nostru romanesc era

razletit. Romanii-moldoveni dintre Prut 5i Nistru,
traiau sub rusi; romanii din Transilvania sub un
guri; iar cei din Bucovina sub nemti. Ii cunoscut
de tot omul cu judecata, cd traiul raz;124 este rau.
Ce ar fi, daca barbatul unei familii ar fi sub.mana
unui vecin; femeea lui - altuia; feciorul-altreilea;
fata - la alpatrulea, si asa mai departe? Ar fi acea
casa pricopsità? --)Se intelege ca nu. Starea acea-
sta an fi pentru dansa o nenorocire, un pastam
dumnezeiesc. Greul traiului raz14 II simte fiecare
om indeosebi 5i noroadele intregi. Deaceea, dea-
lungul istoriei omenirii se vede o silinta : oame-
nilor de-a trece dela traiul razlet la traiul sambras,
adica trai in mai mare numar; cum zice vorba:
Intre oameni si moartea-i mai usoara". Ori cum
canta poetul nostru Alexandri:
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere;
Unde-s doi, puterea creste,
Si dusmanul nu sporeste..."
Sau: In unire sta putcrea".
Acest dor, aceasta nevoe, a oamenilor de-a trai
in sambrie a alcatuit domnii, apoi craii, deacolo

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
impftrgtii ,itari uriase; cum a foss candva im-
paratia stramosilor nostri, a romanilor, numità
Impa'ratia Romei", dupa numele capitalei ei
Roma"; si cum a fost si Rusia, ce s'a prabusit
din pricina revolutiei din 1917, a bolsevicilor i

neunirii. Dar socotiti, ca aceste imparatii au fost

mari de and lumea? Nu. Roma si Rusia la iniceput
erau mici, asa ca un judet al nostru; s'apoi solin
vreme in vreme tot s'au adaogit pana la marimea
de pe urma. ,
§i cum am trait razletiti noi românii, asa de-o-
pilda, au trait si nerntii, ori cum le mai zic, ger-
manii ; si, vazand, ea viata rasleata este grea, s'au
unit toate provinciile, tdrisoarele, nemtesti inteo
singura imparatie, Germania. A7i nemtii, ori Ger-
manii, uniti fac o imparatie puterni -à. Tot asa cu
ajutorul lui Dumnezeu ne-am unit si noi romanii,
insa cu vreo cateva zeci de ani mai pe urma de
cat nemtii. i daca in cateva zeci de ani Germanii
s'au imputernicit inteatata, cà s'au pus in labe",
la lupta, cu cele mai mari imparatii in razboiul
trecut, ei cari au un parnant mult mai sac, mai sa-
racacios ca al nostru, apoi noi romanii, cari avem
un pamant manos, ca un mar domnesc des, ca
un stup de miere, adica cu mult mai bogat ta
al nemtilor; cari suntem asezati in cel mai potrivit
toe al lumii, la gurile Dunarii si in preajma Marii
Negre, langa asa mari si bogate ape; cari avem
ca cetate de aparare muntii Carpati; cari untem,
vietosi din vita noastra Daco-Rornana, irnprospil-
tata in sirul veacurilor cu sangele noroadelor,,ce
ne-au petit cu prietenie, ori dusmanie; si cari sun-
tem mai rezistenti, mai räbdatori, ca orice popor
pe lume, pentruca nici tin near* n'ar putea

www.dacoromanica.ro
purta sapa i coasa din zori i pita in seara cU
ma1i0 si cu eceapa, i nici un neamt n'ar putea tinea
frontul, cum I-au tinut ai nostri in razboiul trecut,
la nevoie goi si cu maligà i fasolle inghetate, vorn
spori, nadajduind in Dumnezeu, inteaceleasi zeci
de ani Inca si mai mult :ca nermtii. Daca azi se
yad uneori neintelegeri si nemultumiri intre unele
persoane din piovinciile alipite si cei din regatul
vechi, apoi asa a fost si la nemti la inceputul,
unirii, p 4-ntrucd deodata are fiecare vederile $i
deprinderile lui deosebite; pe urina s'a facut la
nemti, si sa face si la noi una, cum zice romanul
un par si-o apa".
Si Ru$ii dintr'o parte, $i Ungurii din alta .parte,
$i Neintii din a treia parte ne-au apucat lacomin-
du-se la bogatia noastra; cad ne-au picat mosafiri
nepoftiti nu sa ne hraneasca, dar ei depe spinarea
bietului Roman sa se hraneasca. $tiu de-o-piida, toti
Basarabenii, cà nici un Roman din Basarabia n'avea
nevoie in timpul Rusului sa se clued peste Nistru
dupa, hfrana, ci acei de peste Nistru veneau la poi,
in Basarabia, totdeauna sä se hraneasca. Eram
straini pc parnantul nostru, Ba Inca mai räu
I a strainii, cad.: si Neamt, i jidan si altii
aveau voie a avea scoald in limba lor parintea-
sca, cu care omul mai usor se desteapta, iar poi
oamenii locului, Românii Basarabei,i, n'aeam acest
dept omenesc. Apoi daca n'am fi pus oastea poas-
tra Romaneasca stavila la Nistru, avea sa pavalea-
sea atiltia tovardsi" la pArnintelul nostru Basara-
bean,c a nu ate sase hectare, dar nici cate vase pal-
rue de cap de familie'nu ne ajungeau. Daca ne-am
unit cu fratii nostri din Romania veche, nu ne
supara nici unul la pinant, caci si la dansii este

www.dacoromanica.ro
 10

pamânt si Inca mult si ,bun, nu ca la calicimea

cea de pes e Nistru. Dar ce-i rnai fericit pentru oi
basarabenii, apoi aceia-i, CA UNIREA noastrA ,a
basarabenilor cu fratii de peste Prut ne-a scdpat
pe noi basarabenii de bolsevici, ide potopul cel
mai mare pe lume. Caci (claca au topit ei Rusia, la
150 si ceva milioane de toameni, apoi ce era a topi
2 milioane si ceva basarabeni?
Bolsevicii, aceste fiare salbatice an .fiert si
mancat oamenii avuti, pe urrrga ei se frigeau unul
pc altul, cei tari pe icei slabi; si acurna au ramas
de-si manancd copiii si batranii. Urgie, ce n'a
mai vazut pArnantul! Apoi aceea ne trebuestenoua?
Buclucul nu-i greu a-llstarni, dar ii greu, al potoli"
Spun taranii, moldoveni de-ai nostri, i aRii, cAri
pot fugi de peste Nistru, la noi in Basarabia, zca
acolo dela un hoit de cane, ori de mata, se ,bat
oamenii de moarte; pe oamenii .morti de foame.
cei vii Ii rnanama indatA; tot de foame isi ha"-
nanca copii si femeele. Acolo, cum spune Sfanta
Scriptura, a venit vremea deapoi". Parcd-i po-
veste, nici nu-ti vine a icrede! Insd, dacA auzi 'din)
gura nenorocitilor tarani fugiti din acel iad, poate
sa fie si drept. Oamenii icari au fericirea dela
Dumnezeu sA se strecoare de (peste Nistru ,la noi,
gi care dupa infatisarea lor (sunt numai umbrA dc
'lin, spun bocindu-se si afurisindu-se de lucrurilp
acestea, Inca si mai ceva de cum se scrie in rfin-
riurile de fata. Si spusele lacestor tArani. fie ne
iumatate, ori chiar a zecea inarte drepte, starea
bietului norod de pesje Nistru, este o stare amarA
stare de mare ja'e. Trebue sa fie drepte tnéilé
din aoPste grozavenii, caci se spune: Para ru,
faci focul, nu ese fum". iDupA nevoile, ce se petrec

www.dacoromanica.ro
 31

acolo din pricina bolsevicilor, vedeti, cat sunt de

spurcati la suflet acei politiciani, cari la alegerile
de Parlament, fagAduiesc 4ranilor, ca la niste oa-
meni neinvgati, intunecati, deschiderea Nistrului,
si cat sunt de proti i amdgiti acei larani, cari Ii
asculta i glasuesc pentru dansii?!...
Si oare ce sa fie iaceasta, ea oamenii de peste
Nis' ru, aând slobodna", fug in Basarab:a, unde-i
cum zic bolsevieii, regim, randueald, veche? Dar
iatA ce-i: Oamenii aceia au iinteles slobozenia gre-
sit, ei au socotit ea a fi slobod inseamna a dormi,
a nu lucra si a lua dela cei mai avuti, Asa au si
facut. N'au lucrat, caci sunt .slobozi; iar dela doa-
menii cuprinsi au luat nu Inumai averea, dar §i
zilele, in chipul cel mai ingrozitor: fierbandu-i
in ceaune, scotindu-le ochii, scrijAlandu-i, si asa
mai departe. Fapte de acestea nici dobitoacele nu
fac. Asa ca is mai cuminti si mai bune la inima
dobitoacele, de cat bolsevicii.
Drept, ca sunt oameni, care cu viclesug au fA,lit
avere, insa noua ne iàmâne sa-i dovedim i sa-i
dam judecatii, ca sa-si ieie peieapsa legii. Calea
imbogatirii este comertul, mijlocirea, cAci acolb-i
vArful amagirii si lAcomiei; sa dai cat de putin
si sa iei cat de mult, InEl avem chip sa fac.em
cooperative pentru cornertul obstesc. Si cine nu
ne lasà? Intunericul. Daca am avut, ori avem
cooperative, apoi cei, ce s'au bAgat printr'insele
. folosindu-se de intunericul norodului, s'au umpluit
ci; iar norodul a ramas numai cu datoria cooperar
tivelor. Deci, ne trebueste: scoala, scoalA si iar
scoald!.. $i scoala bund, nu scoald, care cla ori lupi
mai ascutiti, ori lenesi.
Dar sunt multi oameni avtili, care si-au facut

www.dacoromanica.ro
 12
agonisirea cu harnicia, crutarea $i chibzuiala. Apoi
acestia trebuiesc prigoniti, ori uci$i? Nu. Dela ei
trebue sä luam pita de harnicie, crutare i chibzu-
iala, ca sa avem si noi ca dansii. Pi lda iaceasta
Solomon Imparatul zicea s'o luam $i dela furnicA,
si dela albina. Jar fiindcA, cum se zice: Frati
dela o mama si un tatksi nu-s tot una"; $i: Dege-
tele-s la o mând si nu-s tot-una, d'apoi oamenii,
ea unu-i dela rasa/it i altu-i dela asfintit, cum
vor fi e tot-una?" $i afara de ageasta:
Nu toatà musca face mien, numai una: al-
bina".
A$a cà, oameni sAraci is mai multi dar cei cu
avere cinstita is mai putini; si acesti de pe urma
se aseamana cu albinele, iar averea lor cu stiubeele
albinelor. La o seeeta, ori alta nevoie, cei Arad
pot gäsi la cei mai avuti: pot räteza stiubeiul. ,InsA
daca vor ucide albinele, de unde vor mai rdteza
stiubeele la nevoie? Asa cd faptele bolsevicilor,
nu numai ca nu-s fapte omenesti, dar is si fapte
de paguba oamenilor si mai ales celor sAraci. ,Ye-
dem cum i-au pricopsit bolsevicii pe oamenii ide
peste Nisttru cu impArtania; erau sAraci oamenii
acolo, dar acum'i mai rau cu impArtania, cAci tmor
de foame sa mAntuit de impartit Bo1evicii, dacA ar
lua numai averea si pe robacii averii iar lasa wii,
apoi acesti robac,i ar mai agonisi si ar mAi ,AveA
raii i pe arma, de unde dijmui. Ins cu uciderea
isi astupa ei sincruri isvorul. Asta-i ea si la allbina:
ia-i m4erea si pe6clansa las'o vie, sa-ti mai faca jnie-
re. Paeca cei sAraci sunt saraciti de oamenii cu eve-
re cinsttä? Niciodatd. Treaba sta astfel: Toata
suflarea alearga dupd panea noastra cea deapu-
rurea" ; si cei mai harnici, mai priceputi, mai crutA-

www.dacoromanica.ro
 33

tori, agonisesc majj mult, iar cei mai icnesi, mai krei
de cap si mai irositori, mai putin ; i acestia cu putin
is mai numerosi, de cat cei cu mult. ,Dar la anâncare
celui sarac Ii trebueste portie si la imbrAcamintei
haina si cibotd, tot asa de mari, ca si celui avut;
insa cand te uiti in sac, ii mai putin de cat la zel
cu avere. $i iata cà saracul are nevoie a se impiru-
muta dela cel ce are; si zica bodaproste de norm,
ca ce nu-i ajunge lui, gaseste la altul. Mai rau
cand lipsesc burjuii", si n'au la cine gasi! ,Burjui
Ii numesc bolsevicii pe oamenii mai cuprinsi). A-
tunci esä vorba; Da-te, golule In dosul meu, cà
eu crap la dosu tau". Ori cum mai zic:
Doamne feresfe, cand ajunge cel ce n'are, la
cel ce n'a avut nici gand sa aiba". '

Balsevicii zic ca vreau prin irnparteala Jaca

pe ci oamenii totuna. Insä aceasta nici, nu k.sä
poate si nici nu e bine pentru oameni. Cartea, care
ne dovedesfe i ne invatä acest lucru, esté In ochii
si dinaintea fiecarui am. Este mana cu cele cinci
degete. Cartea, sau invatatura, aceasta Inca de mult
au vdzut-o i inteles-o bdtranii nostri si iau zis
cum am pomenit mai sus. Degetele-s la o xnana
si nu-s totuna".Cuvantul, graiul, aceasta mdrturi-
seste cä ei au inteles urzeala si tesatura lucrurilor
in natura; cà ele, lucrurile, pot fiinta numai fiind
din felurite parti mari si mici. Faci un car si p
parte ii mica alta e mare, unde trebue lemn.gros,
unde subtire; unde stejar, unde tei; o parte-i TO
tunda, altai lungáreata si asa mai inainte. Numai
asa, fiind croite si zimilslite partile intregului lu-
cru, fac fiinta i puterea lucrului.
Inchipuiti-vd cà degetele la o mana le facem
tot una de lungi si groase: ori ,le lungim pan5
C. 3.

www.dacoromanica.ro
 34 ,
la cel mai mare,' ori le retezam pand la cel mai
mic, si socotiti cA mana astfel ciuntità are atunci
putere? Nu. Intrebati-1 pe cel ciunt, cu care mi-
na poate el mai mult; cu cea ca la toti
ori cu cea ciuntita; si el va rAspunde, cd
mdna ciuntild n'are putere. Apoi luam saw. la
partile copacului, la pArtile trupului omului, mai
In scurt ori ce am lua; par'cA ele sunt una la fel
cu alta? Nu; lucrurile in naturA pentru buna vie-
tuire a lor sunt alcatuite din felurite parti si deci
nu sunt ciuntite. Apoi clacl. In toatd natura lucru-
rik nu sunt ciunte, cum bolsevicii Ii vor face pé
oameni, cari sunt si ei fApturile naturii, totuna,
adica cum vor croi o viatA obsteascA ciuntd? a face
din omenire pe ciuntul este un rAu, o nebunie §i
peste putintd. Aceasta nu este o treabd naturald
si pand cdnd suntem sub stApdairea acestui ceriu
§i acestui pdmant, nu va fi aceastA buimAcealS,
aceasta nebunie.
Pildele acestea s'au adus pentru Idmurirea tutu-
ror lucrurilor si a!LAtuirilor, de aceea cä in lumea
asta toate sunt tesute la fel, iiind puii si fii acelio-
rasi parinti, a cerului si pArnantului.
Nu vedeti ca oamenii i sAmanta pdnei si a
pasarilor, si-a vitelor o lasA cea mai sanAtoasai, mai
puternica? Uitati-va §i'n codru! ca seminperi
se lasd copacii cei mai Inalfi, mai grosi, mai sa.-
natosi si mai frumosi? Si dece? Deaceea, ca toed,
mlada, toti copacii mici si tineri sd se sileascA
a-i ajunge pe seminceri. Si daca ii in toatdalatura
asa, apoi ior zic: cum noi oamenii, cari isuntem
tot fapturile naturii, sä esim de sub stapdnirea
ei, a naturii? SA ne silim si noi in codrul nostru
omenesc, a-i ajunge pe semincercii nostri.

www.dacoromanica.ro
 a5 --
Adecd, cei, care-s Third carte, s.5 se sileasca a
invIta 5i ei carte; cei, care-s mai slabi din avere,,
sa' se sileasca 5i ei sä aibd; dar nu trebue de ucis pe
cei cu carte 5i pei cell cuprin5i 5i sa iamAie numai In-
tunericul 5i safacia.
Deci, nici sairdcia nu-i vrednicie, nici avutia nu-i
ocarà. Vorba-i numai de cinste, cAci:
Pe lup 11 bat nu pentruca-i sur, dar pentruca
a mâncat oaea".
SA urmärim tâlharia, 5i nu agonisirea omului.
Ura asupra celor avuti a stArnit-o zavistia, invidià.
Cdci and ingerul 1-a intrebat pe Preafericitul Au-
gustin : Cine vede mai departe?"Sfântul i-a
rdspuns: Ochiul zavistnicului". Noi am vhizut la
slobodna, ca unii din tovara5i", cari ca toti to-
vard5ii" erau contra averii, au carat dela curAile
boeresti mai intAi 5i mai mult 5i s'au tixit ti
de avere, pe care and erau calici, n'aveau iochi
s'o vadd; vorba ceea:
MAO, dadi n'ajunge la slanina zice ca pute".
D'apoi ati avem 5i azi in politica', care istriga
asupra boeitiei, fiind ei pricopsiti cu avere, fa-
cuta in scurta vreme, de and au intrat in politica!?
De cei rdi sä ne curAtim, ci nu de oamenii cu ago-
nisiri, din sudoarea 5i singele lor, dela care ca dela
albini 5i furnici, trebue sa luam pilda, 5i nu sa-i
pizmuim, ori sa-i prigonim. SA' fim judecatori fata
de oameni a5a, cum este tata pentru copiii lui; cdci
mai dreapta judecata ca aceà, ce-o race Orintele
fatä de fiii lui, nu este alta pe lume. Pentruca
dupa cum zic pärintii:
,Cum ma Idoare dupa unul, asemenea 5ir dupà
altirl".
), Cum ma doare, când imi tai degetul cel talk,

www.dacoromanica.ro
 36 '
aa ma doare $i cand imi tai degetul cel mare".
0 pild5: Un tatA avea cativa feciori $i-i Im-
pArte$te din averea sa pe toti, totuna. Dup5 ce
i-a impAr(it un fecior i$i cheltue$te banul de se
face cArturar; altulde se face fierar; al treilea
I$i Inmultepe banul cu negustoria, iar al yatrulea
fiind nepAsätor de ziva de mane $i chitind cA
poate i-a mai pica Inch' un colac ca cel dela tatAt
s5u, Ii irose$te cu betia, lenea $i fudulia tot ce
i-a dat pArintii".Acum sa facem o intrebare: TatAl
vAzand feciorul cArturar fArd parale, pe cel ri-
sipitor tot a$a, i pe cel me$ter mai cu putini bani
de cat cel negustor $i gospodar, ia dela cel de pe
urmA, care are mai mult, sA deie celor ce au mai
putin, ori nimica? Sau pe urmA, dacA cel negustor
sArAce$te $i cArturarul ori fierarul imbogAtesc, ia
el, tatAl, dela ace$ti cuprin$i sA deie celor. ce-au
cAzut? Cu totii $tim cA nu. Ori cel lene$, avand
mai multA sAnAtate, ImpArte$te el aceastA sAnatate
cu fratele gospodar care s'a garbovit de munca $i
grija gospodariei; sau cel carturar ImpArte$te el
stiinta lui cu cel gospodar? Si aceasta sal intelege,
ca nu se face. Asemenea judecAtor este 5i TatAl
Ceresc, dupd cum se vede din pilda cu talantii,
precum ne arata sfanta Evanghelie: Cei care au
inmultit talantii, au ca$tigat laudd dela Dumnezeu;
iar eel, ce $i-a Ingropat talantul, a fost lipsit dela
fata Domnului. Vedeti, cd $i lui Dumnezeu mu-i
place omul lene$, care'$i face ras de viata lui, el
singur. Dar bol$evicii pe asemenea nepAsAtori nu-i
lipsesc, ci Ii InzestreazA din stupul celor ca albin;
incurajazd trantorii $i obijduesc muncitorii. Daca
TatAl Ceresc $i tatAl pAmantesc nu face judecata
bol$evicilor, apoi noi sA calleam judecata i.a Ce-

www.dacoromanica.ro
 37

rului, si-a Pamântului? Sa intelege ca nu.

$i socotiti cà bolsevicii din necunostinta, ;din
greseala fac aceea ce fac? Nu. Bolsevismuli este.un
mijloc de a lua scaunul stapanirii de -NV pentru
dansii. Ei ca sa'si ajunga aceasta tintaisi 1fac
oaste, adecd pärtasi, tovarasi. pentru rästurnarea
stapanirii, fagaduind: vrabiei mälai, calicului co-
mandare, tiganului boerie, si flamandului paine.
Si ca urmare a acestor turburdri, bolsevicii se aleg
cu scaunul, iar norodul cu risip, vreme grea.
boeri noi, ori tantari flämanzi, caci: cel cuminte
jurueste, cel nebun trage nädejde"; si : schimbarea
domnilor bucuria nebunilor".
Dupd toate blastamatiile si grozaviile, a le-au
aclus bolsevicii bietilor tärani Rusi din Rusia, socot
cà nu mai este nici un basarabean, atat de greu
de cap ca sä rnai doreasca. bolsevici. Cum is lih-
niti ei acum de foame, de-ar pica la noi aceste urgii
ale pamântului, ar manca panea cu paie cu tot.
Doamne fereste de foarne; vorba ceea: goticimea
inconjoard, iar foamea da de-a dreptul".
Sä ne mai aducem arninte, cd la Dumnezeu",
dupa cum se zice, sunt scari de suit si de coborit":
un fecior de om sarac imbogateste si feciorul celui
bogat saraceste . Scarile acestea sunt de and
Cerul si Pamântul; si de când Pumea-i pizrna se
sileste ale strica si nu le poate. Deci ele, aceste
scari, vor fi cat va fi lumea $i Cerul, si Pamantull.
Taranii nostri basarabeni, at.atati si dais aliti de
dusmanii Neamului Românesc, care se temeau si
pizmuiau unirea tuturor Românilor inteo singurd
imparatie, tocmai acum \id minciunile i pozna ce
avea sä fie din lingusirea si fagacluelile card sfarsit
a bandelor de rai, care dadeau norodului totce

www.dacoromanica.ro
 38

vedeau cu ochii; acuma vdd, cum aveau sa ajung-A

$i ei la zestrea celor de peste Nistru: sa ramao
sa se bath.' dela le$uri de cani $i de mate. ,(Roa-
dele ImpArtaniei?!); acuma vad cA a fost minciuna
spaima, ca dacA yin romanii in Basarabia, ei. ta-
ranii, sunt prapäditi. DimpotrivA, acuma vàd. a
daca nu venea osta$ul roman in Basarabia, apoi
erau prapaditi $i ei, si vitele, $i panea lor; acuma
\fad dreptatea partidului Moldovenesc, care a _lup-
tat in timpul revolutiei ruse$ti din 1917 pentru
limba, Koala $i oastea moldoveneasca $i la urma
pentru Unirea Basarabiei cu Romania-Veche; a-
cuma vad ei $i pa.'catul, care va fi vecinic ocara
$i ru$inea celor, care 1-au faptuit, si-a urma$Por lor.
schingiuindu-1 mucenice$te in satul Glodeni jud.
Ba lti, dela 10-17 lanuarie stil vechi 1918 pe tin
luptätor al unirei tuturor Romani! or, cu strigate:
Steag Moldovenesc $i carte Moldoveneasca iti tre-
bue? Ia sa-ti dam noi Moldoveneasca! Din acest om
neevinovat a curs slingele parau: $i acest sage
1-au supt porcii $i lins canii. Si sa nu fi lOnat mu-
cenicului idealului Romanesc de suferintele, ce le
avea, multimea salbatica era gata sA-I taie in bu-
cati. Apoi Miercuri, 17 Ianuarie, erau pregatiti sA-1
omoare $i mai grozav: ochii sa-i scoata cu cutitulx
dintii cu cle$tele $i la urmd, taind ate o bucatA
dinteinsul, sd-1 svarla la cani. Dar soldatii Ru$i,
dupa judecata, ce i-au falcut-o Dumineck, 14 Ia-
nuarie, in fata catorva mii de tarani din volostea
Balotina $i Glodeni, au cuncscut nevinovatia mu-
cenicului, $i cinci soldati, ca sa-1 scape de moarte,
seara, Marti 16 lanuarie inspre Miercuri, zi 'de
iarmaroc in Glodeni, 1-au furat i 1-au dus la spi-
talul Stefane$ti-Boto$eni. lath intuneric!

www.dacoromanica.ro
 39 _
Vina este a fAtArniciilor si pismasilor, care Au
atAtat schingiuirea si nu a acelora care au sAvArsit
de prostie fapta aceasta neomeneascA.
IatA zestrea RomAnilor Basarabeni, dobAndità
dela stApanirea RuseascA! In veacul al XX-lea
mai sunt asa utrighere pe fata pArnAntului cu a-Ma
sAlbAticie? SA-si schingiuiased cineva singur bine-
voitorul si binefAcdtorul sAu!? Dar pätima§ul
mare-inimos i-a iertat demult pe calAii sAi, vA-
zind cA fapta spurcatà este AN/Al-sad de orbire
de intunecime si indemnul ascuns a dusrnanilor
neamului românesc. Vezi:
1. Revista din ChisinAu LuminAtorul", din Fe-
vruarie 1918 pagina 73 stiri", cat intuneric iai
este pela sate": Muncile instructorului (se in-
telege aide mele, Porfirie Fa là) vor fi insernnate
cu sarbA in istoria culturii Tarii noastre. Instruc-
torul pentru muncile lui cumplite este vrednic de o
cinste deosebitä si de-o rAsplatA de-o potrivA ru
patimile lui cele grele! "(In timpul revolutiei erau
instuctorul invAtAmântului extra scolwar).
12. Gazeta din ChisinAu RomAnia NouA" din 27
Fevruarie 1918. Dela societatea Fàclia. Comi-
tetul central al societAtii a hotArit in sedinta sa de
ieri se publtice un concurs cu premiu de 100 ruble,
pentru cea mai bunA brosurA, in care s5 fie 'descrise
evenimentele sAngeroase, care au avut lac la Glo-
deni, unde fruntasul invAtdtor si nationalist, Por-
firie FalA a avut sà indure chinuri de mucenic din
partea bolsevicilor. AmAnuntele concursului se vor
publica intr'un anunt special".
3. Piesa Invierea Basarabiei", jucatA in vat-4,
mi se pare 1919, sau 19i18, in ChisinAu de artistii
;igei culturale, in care s'a arAtat lupta patrioticA

www.dacoromanica.ro
 40 ,
mucenicului idealului Românesc si sfarsitul luptei
cu aceasta schingiuiire. Lupta patriotical $i schin-
giuirea stint ale merle.
La joctil piesei a asistat $i D-1 General +Joan
Popovici, In original piesa se gaseste acum la ar-
tistii Lucia Calomeri si Armasescu, Bucure$ti, str.
VAlcov, 33-35.
4. CERTIFICAT MEDICAL
Se certified de subsemnatul medic al spitalului
Stefanesti (Botosani) ca d-1 Porfir Gheorghe Fa-
là s'a infatisat in ziva de 17 lanuarie (stil vechit)
1918, preLintand 5 rani ale capului $i anume: una
in regiunea suprasprincenoasa stAngal, una in mi-
jlocul suturei sagitalte, 2 in crestet, una in regjunea
accipitala, interesind pielea $1 denudind osul,, pla-
gi, care s'au insotit de hemoragie abondenta, din
care cauza avea lesinuri dese, echimose (vAnaltai)
intinse pe ambele membre superioare $i inferioaré
$i pe trup. Lesiunele capului au fost insotite de
comotie cerebrald serioasal. A avut newie de tra-
tament in pat pana la 7 Fevruarie 1918, iar panA
se %a insalnaltosi comp1ect ca sa-si reia ocupa tiile
cred CA are nevoie de ingrijiri Inca cAteva Juni).
($tampila spitalultai) Medic al spitalului $tefdne-
$ti M. Ursu. Nr. 1065-7-11-918,
5. Discursul meu, P. Fald, senator de Chisinalu,
rostit in $edinta Senatului dela 20 Decembrie, 1922
cu ocaziunea discutiunii generale la mesajuli tro-
nului, and eu, aparandu-mal de invinuirea imea
dela tribuna senatului de caltre senatorull de Buco-
vina, Onciu la 16 Decembrie 1922, care .pentruca
eu tot dela acea tribunal cu vr'o cateva zile inainte
am aratat uncle rele ale autoritatilor din Basara-

www.dacoromanica.ro
 41

bia, mi-a spus cuvinte banuitoare asupra patrio-

tismului meu, am zis:
7) Patriotismul meu sunt cele trei mari decora-
tiuni, 1. Pamantul din satul Glbdeni judeful Bal-
ti; 2. Steagul, $i 3. Abecedarul Românesc, scäbdate
$i framântate in sangele Meu, cand m'au schin-
giuit mii de bolsevici-banditi, in ziva de 13 lanu-
arie st. vechi 1918 cu strigate: Steag Mo !do-
venesc $i carte Moldoveneascd iti trebuste? Ai
?luat, cane noud mo$ii $i ne-ai vandut la Romani!.
Domnul Alecu Constantinescu, Ministru al agri-
culturii i domeniilor se scoald depe banca mi-
nisteriald $i in fata Senatului spune:
Domnule Fa,lä, $i eu iti dau acest Icertificat.
Si eu $tiu cal, din cauza activitätii Dumitale patri-
otice $i nationale ai fost martirizat de lbol$evicii
revolutionari, caci la mine, la Ia$i te-ai adapostit,
dupa ce te-ai vindecat putin la spitalull Stefane$ti-
Botoani, dupd schingiuirea ce-ai suferit .Eram
pe atunci Ministru de interne la 1a$i. Intamplarea
aceasta a fost in lanuarie 1918. (Aplauze). Este
drept ceea ce spun eu, D-le Fala?". Eu: 4,Da,
este drept".
Insä unirea va $terge acest intunerec, aceasta
salbatacie. Numai in timp de 3 ani stapanirea Ro-
mâneascd a inrnultit $colile primare, a tleschis fn
Basarabia licee $i $zoli Normale cu internate (gaz-
&fire), unde baetii $i fetele de tarani sé invata
pe seama statului in cel mai mare numär.
Uncle invatau la Ru$i atatea MeV de tarani k$i
mai mult pe seama statului, numai sa aiba purtare
buria $i sä invete bine?.
Dupà toate cele spuse se cunoa$te cä unirea
Basarabiei cu România-veche a adus mult bine

www.dacoromanica.ro
 42.

norodului basarabean. De pilcIA: A dat norodului

mai multe si mai bune co1i. Taranului roman )1-a
dat scoala lui adevAratA, pe limba parinteasca, dupa
cum cere intelepciunea omului; si 1-a scos din
ocara strAinilor acasa la clansul. A mantuit plugarii
basarabeni de tovarAsi" la darea pAmintului an
Basarabia si de slujbasii strAini veniti de peste
Nistru.Iar ce-i mai de sarnA, a scapat lumea Basa-
rabeand de potopul bolsevicilor.
DacA se plange cineva cA sunt slujbasi rAi, apoi
aceasta este vina alesilor poporului, cAci ei ii pun
in slujbA. Deaceea oamenii sA ieie seama pe cine
aleg,- cad: cum se vor asterne, asa vor clormi",
ori: cum isi face omul cu mana lui, nu-i face ni-
meni". Acum, dupà legile romanesti, oamenii tofi
aleg; nu ca in vremea Rusului trebile in sat le
fAcea doi trei mancAi, cari &Mau bine cu .nAcial-
nicii, fAceau acesti mancdi ai satului prigavoare
(procese-verbale) in numele obstei si pe obste
o chemau nurnai sà iscAleascA; si, dacA se intarnplä
vreunul mai indrAsnet i intreba ce iscaleste, man-
cäii indatà Ii astupau gura: Mai tu nu est( bucu-
ros cA te chiamA lumea si te bagl in seamA, sa," isca-
lesti, dar tu vrei Inca sA stii si ce iscAlesti!?!..."
§i aceastà sfantai treabA pentru tot norodul Ro-
mãnesc unirea a fAcut-o oastea Romaniei-
Vechi, care este miezul si stalpul unirei patriotii
Romaniei, si din Romania veche si din provinciile
alipite Basarabia, Transilvania si Bucovina, cu
ajutorul lui Dumnezeu. Ajutorul Celui de siis este
pricina cea mai intai, ca si oastea, si patriotii erau
5i inainte, dar fapta aceasta nu se fAcea. ParVA
Romania o tArisoarA mica, cum era pana la unire
se putea gandi sA ieie Basarabia dela Rusia, o tara

www.dacoromanica.ro
 43

uriesd?!?...
Dar voia Domnului: Pe cei man ii voiu an-
josi si pe c.ei mici Ii voiu inalta". Ori vorba Ro-
manului: La Dumnezeu sunt scari cla suit si de
scoborit".
Dumnezeu niciodatà nu ramâne rusinat i de
frkA nu tie. Si fiindcA unirea Neamului 'Roma-
nese, a adus mult si mare bine norodului Romanesc
apoi binecuvantati sà fie toti luptatorii .pen-
tru aceastA unire! Si mai ales, binecuvantatA sal fie
oastea noastrA RomaneascA, care este nu numai in-
tregitoarea Neamului Romanesc, nu nurnai zdrobi-
toarea bolsevicilor depe pAmantul Romaniei, si mai
cu temei al Basarabiei, dar este si apdrarea Arilor
dela Apus de bolsevici, de aceasaurgie lumeascA,
de acest potop omenesc! Asa cà este o cinste sA fim
cetäteni romani, este o cinste s purtdm numele de
Roman, numele acestui vrednic popor, care din
vecie este santineld la Nistru asupra barbarilor,
ce vecinic au nAvAlit peste tArisoara noastrA, ca o
floare, de dincolo, de peste Nistru, venind din
Asial...
Despre grAsimea si manta TArii Romanesti geo-
graful rus Vodovozov spune, cä Romania este una
din cele mai bogate magazii ale Europei si cA
pdmantul ei dupA bogAtie poate sA concureze icu
bogAtia sesurilor raului Misisipi din Arneri,a, cari
sesuri sunt cele mai bogate din toate locurile A-
mericei.
Bogat si frumos e'ste pAmantul Romaniei, dar
minunatà este si intelepciunea Romanului: Sol-
datul Roman la rdsboiul trecut, in cele mai grele
zile, era alAturi de oastea Ruseascl, acum bolsevi-

www.dacoromanica.ro
 44

zata,si avea prilej usor, fiind Rusii 'mai numerosi,

a se bolseviza i uni cu dânii, insa nici unul nu
s'a clintit dela datorie, nici unul nu s'a gandit
la asa ceva. Vorba ceea:
Dupa cal si calaretul".
Adeca, dupd Tara Ii i Romanul.
Inca o intamplare, ce dovedeste simtul randuelii,
insusit Romanului: In anul 14)18, pe and se a-
prinsese niste magazii cu pulbere in Iasi, un Ba-
sarabean 11 intreabal la o gara, intre Chisinau
Ungheni pe un soldat Roman: Domnule, aud
ea si la Dumneavoastra in Esi, Bucuresti si'n alte
locuri este revolutie?".
Soldatul: Nu stiu, Domnule, la noi in compania
noastra n'avem nici un ordin in privinta aceasta".
Basarabeanul: D'apoi ce par'ca revolutia se
face dui-A ordin?".
Soldatul: He! voi, Basarabenii, stiti ca la Rusi.
La noi, nu-i asa: la noi acasä, la gospodaria ta,
faci ce-ti trasneste in cap; iar la armata nimic fara
ordin nu faci. Ordinul este totul; este sfânt; este
Stapanul Soldatului".
Basarabeanul, auzind vorba soldatului Roman,
a boldit ochii mari, s'a uitat lung la soldat si la
Romani si s'a dus in treaba lui luat pe ganduri;
si tot aruncandu-si ochii din cand in and inapoi
la soldat.
Vedeti, simtul de ordine, de randueald, inräda-
cinat in sufletul Romanului?! Par'ca vezi pe vechii
Romani, la care capitanii ostilor singuri isi con-
damnhu la moarte copiii lor pentru cdlcarea ordi-
ttultd.
Cei, care se lepdda de Nearnul Romanesc, fiind
Romani, vor pati ca Porcul intre boi". Spun 0;

www.dacoromanica.ro
 45

Un porc s'a fudulit si nu vrea sa trAiasca intre

porci, si traia intre boi. lata cá dà lupu in owl
si odatä, pe porc. Porcu tipa, iar boii boldeau ochii,
ca nu-I pricepeau. Atunci porcul zice suspinand:
Hei! sà fi fost eu infre porcii mei, ei, sármanii,
acum ar fi sarit si alungau lupu, dar cu boii istea
ma präpädesc".
latA dece, invgtatii Romani Inca demult, cunos-
cand puterea Romaniei in bog-Alia parnantului si
in inteIepciunea Romanului, au crezut in mArirea
si inflorirea acestei fan i Inca mai inainte tin poet
Roman, ochind cu mintea sa adânca prin desimea
anilor viitori, a proorocit:
3) Viitor de aur Tara noastra are
$i prevad prin veacuri a ei inaltare.
20 Srptembrie 1921 P. Fa IA

www.dacoromanica.ro
 STEAGUL
Steagurile sunt: franAtzesc, romAnesc, italienesc,
rusesc i asa mai departe; adica fiecare tara is?
are steagul ei. Steagurile sunt facute din cateva
colon (flori). Steagul nostru românesc este din
trei colori: albastru, gal ben si rosu, si deaceed
11 $i numim Tricolor", Colorile sunt sem-
nele temeliilor, pe care este_ zidità fiecare farA $i
pe care fiecare cetatean este dator, pentru viata
sa i viata fdrii sale a le apara (pe aceste temelii)
cu orice pret, pAna la moarte. In altfel, risipin-
du-i-se temeliile Orli lui, i se risipesc totodatA
$i viata lui individualA $i sodalA (ob$teasca)
iar cu risipirea acestora, omul ajunge la o ,viata
moarta, $i :De cat o viata moarta, mai bine .o
moarte vie".
dece, ostasii intelepti, credincio$i $i vred-
nici, Ii aparA steagul fàrii lor, punandu-si viata
pentru el.
Romanii, stramo$ii no$tri, ostasii vestiti in lu-
mea intreaga, numai morfi Ii dadeau steagal din
mand, nu ca tovarasi rusi, cari se incaltau la slo-
bodna" cu steagul lor, ca $i c'o obeala, i puneau
icoanele pe foc. Si daca" au facut asa, i-a si pricop-
sit Dumnezeu: $i-au prapadit Ora $i au Minas de
rhsul lumii; vorba ceea:
Damnezeu 1711 bate ea bdtul".
Steagul nu este o petich colorata (inflorita.),
dar el estec a si cele doua lespezi de piatra, pe care

www.dacoromanica.ro
 47

trau scrise de Moise cele zece datorii ale ornului,

sau cele zece porunci; caci $i colorile pe pAnza
coloratà Inseamna, ori scriu, datoriile cetaleanului
care tara lui.
Si precum cele zece porunci, sAti datorli ale io-
mului, erau $i sunt cinstite de poporul ovreesc,
si acum $i de cel cre$tinesc, fiind .puse in sicriul
Iegii i pAstrate in altarul bisericii, tot a$a trebue
sä cinstim $i noi steagul tarii. Colorile steagului
sau Tricolorului, nostru românesc au urmatorul'
inteles: 1. ALBASTRU, inseamnA cerul, care fie
aduce aminte de Dumnezeu, de LEGEA noastrA
cre$tineascA; 2. GALBEN-AURIU, este pamAntul
nostru, sau TARA. noastrA romAneasca, care ne
hrAne$te qi care in bel$ugul sAu ii aurie-galbenA
In timpul verii, cAnd se Incarcd cu pAinea coapta;
iar RO$U InseamnA sAngele nostru, puterea te
viata $i,energie strämo$easca, deci NEAMUL nos-
tru românesc. $i s'ar putea citi Tricolorul" nos-
tril astfel: AlbastruRomAni, luptati-vA pentru
Lege, cAci fArA lege nu se poate viata pmeneasca!
Auriugalbenluptati-vd pentru Tara, ori pa-
mântul vostru, cAci pArnântul và hräne$te; $i ROSU
luptati-vA pentru NEAM, ca $i strAmo$ii pentru
noi, fiindcA binele neamului vostru este $i binele
fiecAruia din voi! Jar dacA yeti pierde Legea, Tara
$i Neamul, pierduti sunteti $i voi!
fatA datoriile sfinte $i marl scrise in cele trei
colori ale steagului nostru.
Zic datorii sfinte i mari, pentruca. neimplinin-
du-le sau cAlcandu-le, nu mai putem fi: mu-
rim, cum a pAtimit din cauza aceasta, rAposata
Rusie, Iar, Implinirea acestor datorii ne duce la

www.dacoromanica.ro
 48

marire, fericire, si inflorire. Deaceea_poetul nostru

si. zice:
Cel ce pentru Lege, Tara si Neam moare-
Isi priveste moartea ca o sarbatoare".
Tricolorul nostru romanesc este icoana vie, care
privind-o mereu ne porunceste: ROMANE, TINE
MINTE: LEGEA, TARA SI NEAMUL!
Inteleptul si bunul cetafean roman isi face tot-
deauna si'n orice loc datoria, scrisa pe steagul
sail, cu dragoste si fära fatarnicie pentru cetatea
sa, pentru ROMANIA.
Maiu 1918 P. Fa 41

www.dacoromanica.ro
 NEAMUL
Pe lume sunt fel de fel de nearnuri, depilda:
rusi, romani, greci, evrei $i a$a mai departe. El
sunt tot aceia$i oameni, dar se dcosebesc prin
limbd, lege $i altele.
Am pus limba ca cel dintai semn de deosebire
a unui popor de alt popor, pentruca intai pe limba
imi cunosc omul meu, chiar in graiul viu al noroa-
delor cuvantul popor este tot una cu cuvantul
Imbd; $i in sfanra scriptura se zice: Toate lim-
bile laudati pe Domnul ', adiiä: toate popoarele
laudati pre Domnul",
$i cuvantul lege se tut ebuinteaza uneori la po-
poare in graiul viu in inteles de popor. Deaceea in
al doilea rand am zis Ca semn deo_ebitor legea 1$i
apoi alte semne.
. Neamurile s'au inchegat din le:_hime, in timpul
miscarii tuturor noroadelor. Dupg astampararea a-
cestor mi$cdri, cete de oameni s'au statornicit in
anumite locuri sau parnánturi: unii in munti, altil
pe $es, altii pe insule (ostroave) $i, mai in scurt,
care unde le-a dat mana. Statornicindu-,e pe un
loc, oamenii acestor cete s'au inmultit $i s'au
apropiat unii de altii, adica s'au infratit; au al-
catuit obstii, tovärdsii $i la urmai $i tari intregi,
cari asiazi sunt fata. Si precum broasca sau melcul
(curbecile), cari trdesc in apa sunt suri ca apa,
iar broasca sau melcul, ce trdesc prin erburi si li-
vezi sunt verzi ca iarba $i frunzele copacilor,
cu tOate ca-i broascA $i una ,$i alta, $i-i melc ,I$i
unul $i altul, a$a 5i cetele de oameni, traind din
veac in veac inteun loc, primesc fiecare ceat I
insu$irile trupe$ti $i suflete$ti dela locul, unde
trdesc din mo$i strAmo$i. Cu alte cuvinte, oamenii,
cari frdesc in munti, au primit insu$irile, ce le dau

www.dacoromanica.ro
 50 1
inuntii; oamenii de pe insule au insusirile, ce Je
dau insulele, ostroavele, ori us:atu" si apa; oamenii
tie pe ses au insusinie, ce le dau sesurilte sau tit
caturile, si asa ma;i inainte. Vrea sA zi:A, loculi unde
trAeste norodul, II inzestreazA cu anumite Ansusiri
trupesti si sufletesti; locul ii dicteazd, 'urzATte ,si
cladeste unui popor, sau natie, fata lui trupeascA
$i sufleteasca, adicA caracterul natiei: deosebiri fi-
resti, obiceiuri, placed, datine, legi, felul de car-
muire, limba, moralitate (bunA purtare), i altele
de asemenea, locul creiaza (face) organismull pb-
$tesc cu numele de cutare natie. Asa ca, natia este,
cum s'ar zice, o tovarA$ie, obstile furnicar, ori roiu
omenesc, zAmislit si infiintat de stihiile locului,
unde a trait din nearly in tneam. i precum, ceMi
potrivit pentru tin anumit stup de albine, nu-i po-
trivit pentru altul; asa i ce-i potrivit 'pentru o
natie, nu-i potrivit pentru alta natie; deci ifiecare
natie trebuie sa tralasca cu viata ei proprie indivi-
duala, adeca cu deosebirile, cu armelfe si vestmin-
tele ei sufletesti, croite de natur5 pentru dânsa,
anume: cu cArmuirea ei si cultura (stiinta), (ori
invAtatura ei.
Oamenii I toti oameni, dar la croitor si ciobotar
are fiecare mAsura lui. Deci, viata ;socialk (obs-
teased) trebueste razAmata si clAditä pe temeiurile
individuale, nationale, deosebite ale fiecArei natii,
pe gandul i simtul national. In altfel nu se poate
propAsire omeneascA, cAci mai mare este stApa-
nirea naturalA, stihiinicA, de cat stApanirea iscusitä
a omului; is peste putintà puterile omului fatA
de puterile naturii si-a vremurilor, pentrucA 41.0-
CUL dA präsada (para) iar VREMEA o coace.
Miron Costin a zis:
Nu-s vremurile sub carma omului, ci bietul om
sub vremuri".
www.dacoromanica.ro
 51

Incercarile contrarii (dimpotrivA), adica calcarea

si inlocuirea armelor si vesmintelor sufletesti ale
unei natii, cu care ea anume .este inzestrata de
natura, sunt niste crime (man fArä 'delegi) fata
de natie si omenire.
Din cele vorbite se cunoaste ca natiile sunt niste
roiuri omenesti, nascute si stapanite de :puterilt
. stihiinice, in care se afla; sunt niste cuiburi social-
federative in viata obsteasca (sociala) a ,intregei
omeniri. Iar toate natiile la un loc, ca niste cuiburi
obstesti legate la un loc prin interesul de oameni,
alcatuesc pe fata pamântului un organism omenesc
(trup al omenirei) social-federativ. Iata de ce
cunostinti este condus (purtat) nationalistul inte-
lept constient. Insa nu de gandul ca natia lui este
mai buna deal alte natii, pentruca oameni buni
si räi sunt in fiecare natie; atunci ar fi sovinism,
dar nu nationalism, care este baza (temeiul) vietii
sociale (obstesti) a omenirei. Natia nu-i inchegata
dinteo vitä, sau pareche anumità, ci dinteo ceata
de oameni, descalecati pe un loc si traiti din veac
in veac ih stapinirea stihiilor acelui loc, si cari,
deci_ au acelas interes comun. Depilda, toti oamenii
.aflati in stapanirea stihiilor tarei Românesti, ,sânt
cetateni români, pentruca fac parte din cetatea so-
ciald româneascd; si toti cetatenii români consti-
enti in privinta sociala, cu cunostinte despre yiata
obsteascd, trebue sä fie prieteni cetatii lor Ro-
mâniei, tinand rninte cä, paguba cetatii este pa-
guba fiecdrui cetatean indeosebi. In altfel ivom
zice cuvintele marelui impärat Alexandru Mache-
don : r
,.,Blastamat cel, ce va hràni pe vanzatorul de
,,cetate si pe dusmanul din casä".
Sat Masteata Iulie 1917. P. Fad

www.dacoromanica.ro
 Ce neam santem ?
0 lAmurire pentru moldovenii basarabeni.
Tara romaneasca se intinde dela Nistru parrà la
Tisa. Romanii sant un popor bray i stränepoti'
ai Romanilor, fostii sfa.panitori ai lurnii intregi.
Noi moldovenii facem parte din neamul romanesc,
adica suntem romani.
Romanii din felurite locuri poarta diferite iu-
mini. Asa de pilda, Romanii dintre Nistru, Buco-
vina, muntii Carpati, raul Milcov si Marea Nea-
grä se numesc Moldoveni; Românii dintre Milcov,
Dunärea, Olt i muntii Carpati se rumesc Munteni;
cei dintre Carpatii de jos, Olt si Dur ea, Olteni
cei de pe malul drept al Dunarii, dintre Marea
Neagrd, Bulgaria si Dunarea, Dobrogeri; iar cei
de peste Carpati, Ardeleni sau Transilvaneni; cei
dela varful Prutului si Carpatii de sus Buco-
vineni.
Numirile acestea, Romanii 'e-au primit dela bu-
catile sau rartile de pamant pe care le locuesc.
Adict: Moldovanul si-a prima numel,e dela pa-
mantul zis Moldova: Munteanul dela cel zis Mun-
tenia, Olteanul dela Oltenia. Dobrogeanul dela
Dobrogia, Ardeleanul dela Ardeal si Bucovineanul
dela capul de Ord zis Bucovina. Dar toti acestia,
din toate pamânturile tArii romanesti, sant de tin

www.dacoromanica.ro
 53

sange, de o lege si vorbesc o singur Iimbä, cea

romAneasca.
Romani mai sant si afara de hotarele tArii roma-
nesti: Peste Nistru, in Ucraina, in Bulgaria, Ser-
bia, Macedonia si in alte parti vecine. In total, nu-
marul romanilor cari locuesc in tam romaneasca
in vecinatate, afara de hotarele ei, ajunge la
18 20 milioane. Astfel, neamul nostru romanesc
ste un neam destul de mare.
Din nefericere, cu toate ca numarul nostru g
destul de mare, noi am fost slabiti prin traiul nos-
tru razlet. Numai Moldovenii dintre Prut ,si Car-
pati, Muntenii si Oltenii aveau fericirea sa fie
stapani pe pamantul si viata lor, erau de sinesta-
tatori, alcatuind regatul Romania".
Ceilalti Romani TransilvAnenii si Bucovinenii
au stat pana odinioard sub jugul Austriei; iar noi
Moldovenii dintre Prut i Nistru am stat mai bine
de o sutd de ani sub jugul rusesc. Rusia din pricina
revolutiei, a crapat in mai multe (parti, prabusin-
du-se pe veci. Folosindu-ne de faptul acesta ca de
un dar Dumnezeiesc noi Moldovenii Basarabeni,
la 24 Ianuarie 1918 am avut norocul a ne declara
desinestatatori, numind Basarabia noastra Repu-
blica Moldoveneasca", si ne mai avand .de acum
inainte nici o legaturd cu Rusia. Slobozenia" ru-
sasca, prost folosita, a omorit Rusia i avea sa
omoare si biata noastra Basarabie, cAoi 1/4cete de
tovarasi" lepddand frontul, pralau si jefuiau tot
ce le cadea in cale, indemnand la aceste ispravi si
pe Moldovenii no$tri. S'au pradat gospoddriile, bo-
eresti si incepuse a se prada si batjocori si monas-
ttrile si bisericile; ba chiar au inceput tdranii nos-
tri cei intunecati $i din soiul coadd de cane", a

www.dacoromanica.ro
 54 ,
face si omaruri. Vorba ceea la frical sant toti blajini
si bat cu biserica, dar cand e omul de capul lui, se
cunoaste sdmanta bunA coadA de cane".
Asa-dar, dorul dusmanhor nostri a fost, ca prin
slobozenia eau inteleasA, sa ddrame i Basarabia,
cum au daramat Rusia.
Insd nu e cum vrea omul, ci cum vrea Domnua.
Vazand fratii nostri din Romania, cA Basarabia a
calcat in urma raposatei imparatii rusesti, au luat
armele dela toti tovardsii" din Romania (la un
-milion), i-au trecut in Basarabia si i-au (fugdrit
peste Nistru.
Dar nu numai atat au facut fratii nostri Romani.
pentru noi. Romania( a fost in rasboiul acesta mare
vatra batailor, gazda hotiilor rusesti si optosirea
tuturor Romanilor din locurilie cuprinse de dits-
mani din Transilvania si Bucovina. Ostasul Ro-
man, in tot timpul rAsboiului a luptat cu foc, färä
crutare i cu cea mai mare ascultare: zece tova-
räsi" nu faceau treabd ca un singur soldat Roman.
In luptele dela MarAsesti, MArasti, Muncel si
Oituz, au incremenit de mirare intovarAsi(ii, ,cand
5 divizii romanesti au topit 25 divizil nemtesti
SA nu fi fost oastea romaneasca, noi cu tova-
rdsii" nostri rusi, care nu erau cu gandul la lup-
te, ci cu gandul la hodind, pradd, hotie si .altele
de-ale-lor, de mult ne trezeam cu nemtii in case,
de mult cram robi nemtilor! Si pentruca Romania
toata vremea lAzboiului, ne-a tinut spate; si pentru
ca oastea romaneasca cu vitejia ei de leu a oprit
ndvala nemtilor peste Basarabia, A clezarmat tova-
rash si i-a gonit peste Nistru; si pentruca, venind
si stand la noi, ne-a statornicit liniste i pace,, adica
a laut mAciuca din mina, nebunului", noi basa-

www.dacoromanica.ro
 55

rabenii suntem datori a ardta României cea mai

mare dragoste $i multumire; iar osta$ul Roman tre-
bue$te privit de noi Basarabenii, nu numai ca un
frate de un singe, de o limn' $i de-o lege, dar $i
ca un adevdrat mintuitor al nostru; $i chipul lui,
ca pe o icoand de mucenic, ce a vArsat atAta sAnge
penru binele neamului intreg, sd-1 avem in fiecare
$coald $i cash'. De altfel in $coli ar fi bine sd fie i
chipul plugarului nostru Roman, minile cAruia
lucreaza pentru toti pinea noasti A cea deapu-
rurea".
Oastea romineascd a venit in Basarabia sa stà-
torniceasca rAnduiala; in trebile rdmintului $i id
toate alte treburi ale noastre ea nu se amesticA.
Basarabenii aseazd singuri trebile dupd mintea
si planul bor. Minciunile, precum cd nu ne t ebu-
e$te limba $i legea noastrd strdmo$eascd", le-au
stArn:t dumanii neamu!ui nostru romAnesc, cu scop
sd facd rdu si desbinare intre noi, ca sd nu ajungem
lu unirea tuturor RomAnilor.
I-a bAgat in spairr A faptul, cd o droae de tova-
rdsi, n'au putut tine piept nemtilor dar o mind de
Romani i-au tinut pe loc, 0 la urmd i-au dezarmat,
$i i-au gonit peste Nistru pe tovard$i" $i ,noud
ne-au facut rinduiald in tard.
Se 'gAndesc du$manii no$tri: Ce poate sA fie,
dacd RomAnii, un popor a$a de indirjit si viteaz,
cu asa mare $i bogatd intindere de pdmAnt, dela
Nistru pind la Tisa, vor fi odatd uniti toti la un,
loc §i cei din Austria, $ i cei din RomAnia, $i cei din
Basarabia inteo singurd impArdtie"?...
Pot sd fie groan lor, a du$manilor! Multi bani
au mai cheltuit dumanii no$tri ca sdincurce mintea
plugarilor nostri, neinvatati sd se lepede de limbd,

www.dacoromanica.ro
 56

lege si Asa mai departe. A ajuns treaba pAna acolo,

cà unii din lärani, slabi la minte $i rai la inimd,
au fäcut $i ucideri la indemnul bol$evic rusesc,
ca sd ne faca $i pe noi de hula si ocara, cum sunt ei !
Dar uciderile nu le-au ticnit in cos, cd au sosit
()stile Române la noi, austriace $i germane in
Ucraina $i i-au zvântat pe toti tucigasii; $i s'a
implinit vorba Scripturii: Fiecare fiard are lupul
ei". 1

Partidul National Moldovenesc, care infdtisa in

Basarabia simtul românesc al românilor ,basara-
beni, a pus la revolutia Rusä 1917 inceputul tvie-
tei sale autonome ob$te$ti pe temeiul National,
nationalizand pentru acest scop $coala $i biserica.
lar pentru apararea de dumani a acestor doua
puteri obstesti, fard care nu poate fi viata
obsteaScd, a intemeiat un regiment Moldovenesc.
Dar insä fata de nävala propagandei $i puhoailor
bolsevice aceasta putere ostd$easca, era prea
mica deaceea a fost nevoie ca romanii basarabeni
sA roage stapânirea Româneasca de peste Prut, sa
le vind in ajutor cu puterea ei ostaseascd, ceace
$i facut, $i asa a scapat românii basarabeni cu
$ezamintele lor de temelie obsteasca, scoala $i bi-
serica si altele, adica oastea româneasca ne-a in-
Vara si flU ne-a stricat.
Dar noi trebuie sA pricepern viclenia ,rduvoito-
rilor nostri si sa facem ceace glsim ca e bine
pentru noi; totdeauna, toti sa fim 'gata a värsa
sangele pentru binele neamului nostru Românesc,
$i nu noi intre noi. Sa." nu credem vorbele icJene
$i in$elatoare, ce se samand intre noi de spionii
cumpArati de dusrnanii nostri, a oastea iomaneasca
ne e de stricaciune, cAi i pe Hristos, fariseii $i

www.dacoromanica.ro
 57

jidovii 11 invinoyatau ca stricd legea; dar el le-a

raspuns; Nu sä stric, ci sa intaresc legea am
venit". Asa si oastea rornâna nu sa ne strice,
dar sal ne intareasca a venit.
Moldoveni. plugari! n'ascultati vorbele straini-
lor, cad vorba noastra stramoseasca zice: 7,Mi1a
dela strain e ca unbra dela spin; and vrai sa,te
umbresti, mai tare te dogorasti". Dar ascultati
pe f ratii vostri, moldoveni invatati, urrnand iardsi
intelepciunea stramosilor nostri:
Sangele apd nu se face".
,,Apa trage la matca, da omul la teapa"; si:
copil de suflet sa nu-ti iei".
Martie 1918 P. Fald

www.dacoromanica.ro
 OASTEA
Oamenii, care apdi A Tara de dusmanii din alte
tan si din nAuntrul TArii, se numesc ostasi, (jar
toti ostasii la un loc alcAtuesc toatA oastea Tarii.
DacA n'ar fi oastea ar pieri lumea, pentrucA oa-
menii rAi, care's mai multi la 'numAr de cat oar
menii buni, ar praidA, arde, si ucide tot, si la urmAi
s'ar ucide si intre ei, cum 's'a IntAmplat in lipsa
oastii la Slabodna" ruseascA; cAci, dupd cum au
zis Romanii, strAbunii nostri, homo homini lu-
pus", adecA om pentru om lup este. Numai Intel ep-
ciunea Ii boteazà, sau preface pe om din 1Up,
fiintA bunA. i ca sA fie Jumea scApata de pri-
mejdia celor rAi, oamenii intelepti Inca din ve-
chime, mii de ani inapoi, au gäsit de cuviintà sal-0
puie pazd vietei si avutului bor.
Acesti apArAtori ai vietei si avutului obstesc, Ja-
ded. a Tani, se numesc oaste.
Fiindcd oastea apara viata i averea norddului,
apoi ea, oastea, totdeauna a fost in fata ,popo-
rului in cea mai mare cinste i pret; poporul a
pretuit intotdeauna mai mult apArAtorii decAt in-
vAtAtorii sal. De pildl: pe vestitul ostas, yoeyodul
Moldovei, Stefan, norodul 11 numeste Stefan Cel
Mare"; pe cAnd pe Mihail CogAlniceanu, om cu
mai mare stiintà deck Stefan, il numeste numai
curat Mihail. Poporul, ca un mare intelept, cu-
noa5te drept: pentrucd, daca vom pierde viata, cu
vor fi de trebuinta stiintele? SAmbilta Ii pentru
om, dar nu omul pentru Sambata."

www.dacoromanica.ro
 59

lath dece oastea a fost, este $i se cuvine sä Jie

in cel mai mare pret la norod; $i iatà 'clece capii:
o$tilor in toate vremurile $i la toate neamurile-
au fost cunoscuti ca stApanii $i stalpii tArilor.
Si aici poporul s'a aflat mare intelept, cad: mai
de seamä, mai de folos este lupta ca §a" fii, de
cat lupta cum sd fii; §i Inca: in lupta cea dintaitil
iti pui viata in primejdie, pe and in cea de adoua
iti pui numai truda. AfarA de aceasta, popoarele
totdeauna $i-au pus in fata du$manilor puterile
cele mai tinere, mai voinice, mai sainAtoase $i mai
intelepte, adecA fruntea, sau floarea norodului.
Deci ii lucru inteles $i firesc ca norodul sA cur-
noascA de stApan pe Capul o$til or sale, care este
fruntea frunta$ilor acelui norod. lath' dece popoa-
rele le-au fAcut oamenilor de $tiintA cinste obi$-
nuità; lar Oastea ,si Caput ei au avut cinstea ceà
mai mare, trAind in loca$urile cele mai bune 1.5i
mai frumoase ale Tdrii, avand dela popor cele mai
frumoase intalniri $i a$a mai departe. A$a au
fAcut noroadele intelepte, a$a fac $i acum $i a$a
trebuie sA facem $i noi.
Cine gin cei de azi nu Icunosc adevärul celor
spuse? SA ne aducem aminte numai de fosta Sla-
bodnA" ruseasca la noi in Basarabia: lipsea pa-
stea, cAci sä desfAcuse, $i nu era chip sA e$i din
casä din pricina bol$evicilor. DesfAcandu-se ,a-
stea ruseascA, cei Ili, deacum ne mai avand fricA
de nimenea, prAdau, ucideau, $i parliau pe cine
vreau. $i ar fi fAcut rail cenu$A tot: $i bisericA, §i
$coalà, $i om, dacA n'ar fi sosit la noi in Basarabià
Oastea Romand $i'n Ucraina oastea GermanA, care
le-au dat fried rAilor $i deci Ii-au cumintit; cdci
sd zice: Frica-i ()lin rai, pentru cei MI; $i: Frica

www.dacoromanica.ro
 60

de Dumnezeu este inceputul intelepciunii peatru

cei buni.
Insa nu numai pre pamânt este oastea, ci k.$ i

irnparatia Cereasca are oaste, care ca si oastea pa-

manteasca are menirea de luptat cu räul lumii:
Arhanghelii Mihail si Gavril, dupd cum aratà
sfânta scriptura, sunt voevozii ostilor ceresti. (Asa
ca, daca oastea este de trebuinta i placuta si Pui
Dumnezeu, apoi trebue sa ne fie de trébuinta
placuta si noud, pentrucd in rugaciunea Mântu-
itorului se zice:
Faca-se voia Ta precum in ceriu rasa si pre pa-
m5nt".
Sfânta biserical la toate slujbele se roaga pentru
sändtatea si ertarea de pacate a Capului ostirilor,
adica a Regelui, si a tuturor ostasilor lui.
Am vorbit despre folosul, care'l a*duce oastea
vietei noastre individuale si obstesti, dar trebue sa
aratam si sa bagam sama cu ce greu oastea Isi
face datoria sa; i atunci Inca mai mare pret ii vom
da ei, oastii.
Ostasul isi leapadd casa, femeea i copii i ,se
duce de-si apdra Tara pe campul de ralzboi; osta-
sul pe campul de rázboi ndura itoate nevoile ,
foame, sete, frig si alte.e deaseménéa; ostasul
poate sa raimand beteag si calic din razboi, ca bietul
pe urma sa nu fie bucuros ,nici el, nici ai lui !de
zilele lui; ostasul Ii pune viata pentru Tara i asa
mai inainte. Chiar azi ostasii romani, cari au si ei,,
sarmanii, gospodarii, femei i copii la locurile lor,
stau pe Nistru cu armele incarcate, indurand fel-de
fel de nevoi, ca sa nu lase bolsevicii sa vie la impar-
teala i jaf la noi in (Basarabia, unde ogoarele
sunt incarcate cu pane si imasurile cu vite.

www.dacoromanica.ro
 61

Cum zice vorba: Tovara?i la luat din gospodäria

omului sa gäsesc, dar la, pus nu se gasesc. Azi basa-
rabenii n'ar avea a-fa-tea lite $i ogoare Incarcate cu
pane, daca oastea Romând n'ar sta la Nistru cu ba-
ioneta in pieptul bol$evicului, care necurmat pof-
teste to\ äräsia cu noi basarabenii: Sta bietul sol-
dat roman zi $i noapte cu zilele in mina $i-i apara
basarabeanului viata si averea. Si in loc de niulta-
mita se gasesc printre basarabeni unii tica1o$1, fara
minte si rusine, ce vorbesc cu ura asupra oastei
romane5ti, care le este sluga f A, a plata. Acesti pa-
catosi se aseamana cuporcul din fabula, care rama
la radacina stejarului, ce'l hranea cu ghinda Jui,
nepricepand Ca dacd va pieri stejjarul, el n'a-avea
ghinda de mancare; san se asamana cu cel, ce-$i
taea creanga de sub dansul.
Capii ostilor Rornane $tiu despre acesti ticalo$i,
insä fiind intelepti $i cu rIbdare, in loc sa-i urasca
si pedepseasca pe ace$ti misei $i netrebnici, ii eesc
fräte$te, ca pe niste oameni neintelepti, ingrijin-
du-se sal indrepte din calea gresild mai intai cu
cuvântul, dandu-le voe pentru aceasta sa faca adu-
ndri, sa descidä case de cetiri si altele de asemenea,
unde oamenii buni $i intelepti vor Indrepta pe cei
nesocotiti la calea adevara4ä. Drept, ca sunt misei
$i'n oaste care pe fac nemultdmiri cu räutatea sau
prostia lor, insa este luau firesc ca pddure fara
uscaturi nu se gaseste". Dar ace$ti n-isei ricidecum
nu micsoreaza insemnatatea oastei, pentruca nu
crucea ii vinovata, dar cel ce injw a crucea; $i prin
aceasta nu crucea se injoseste, Insa cel ce injui al
crucea ea semne ca este un om josnic; ostasul, cc
nu-0 face datoria, cum se cade, se injoseste, iar nu
oastea. Este o vorbd:

www.dacoromanica.ro
 62

Pana la Dumnezeu sfintii te gatesc".

Par'ca mai $tiu cei man de toate ce fac cei mici!
Raul, $i binele sunt de cand lumea, dar carmuitorii
buni $i intelepti se vor skill s inlature Mu], de
care se va plange norodul. lar $i norodul sà deee
crezare, pentru ca azi este vremea ,dupa razboi
$i'i greu nu numai la noi, insa in toate tarile. Cu
toate acestea binele de la oaste atata-i de mare,
incat raul dela dansa nu se vede din umbra binelui
ce ni-1 aduce oastea. Oastea ne apärd $i ne stapa-
ne$te pamantul $i slobozenia (libertatea); oastea
noastra Moldoveneascä a glasuit autonomia ,Ba-
sarabiei, ca sä ne scuteascai de tovara$i la pamant
pi slujba$i straini; din sanul oastii noastre mol-
dovene$ti s'a ales Sfatul prii; care a lucrat legea
aril pamântului la tairani a chemat ,pe fratii
sài osta$i Romani de peste Prut sä faca randuiala
in Tara $i-a grabit unirea Basarabiei cu Tara ei kie
ba$tinal, Romania. Fara oaste traiai cu ?zilele. in
'nand, cazi ramasese maciuca in mana nebunului",
pi vorba ceea:
Tiganul, and a ajuns imparat, intai pe tata-sau
1-a spanzurat".
Insemnatatea oastei Fazi se vede mai bine de
cat ori cand.
Sa nu fie oastea Romaneasca la Nistru cu baio-
neta, care sa intepe ratul bol$evicului, de
and bol$evismul, aceastä boala trimisa ca o
bdtae Dumnezeiasca asupra noroadelor pentru pa-
catele lor $i care le vine la socoteall rilor, leni$i-
lor $i hotilor, ar fi cople$it Basarabia si-o facea
pana acum cenu$al.
Oastea Romaneasca ne-a dlruit noua Basarabe-
milor zilele i painea i sarea ce 0 avent noi azi.

www.dacoromanica.ro
 63

Dupa toate cele vorbite, cum sä le mai zicem la

rail $i prostii, ce vorbesc cu ura asupra oastii noa-
stre române$ti, care ne este Mântuitorul $i Ingerul
nostu pazitor?
Frafilor Basarabeni,
Aratati cea mai mare dragoste oastii noastre po-
rnâne0i pentru ca ea, Oastea, ne este Aparatorul
vietii i avutului nostru, sau cum este scris pe stea-
gul nostru: apara Legea, Tara ,si Neamal; pentru
ca soldatul Roman, fiind de o lege si de un sange
cu noi Românii Basarabeni, este fratele nostru;
pentruca ea, Oastea, infatiseaza puterea de frun-
te a neamului nostru Romanesc. Deci, noi, Basara-
bedii, datori suntem a iubi si cinsti pe Capul ostil or
Romane, Maria sa Regele Ferdinand I, si brava
Lui Oaste.
In altfel, sa nu cddem inteo stare mai urea,
cum zice Sfanta Scriptura:
Nemultumitorului i-se va lua darul".
Sau cum zice vorba Moldovanului nostru:
))Sa ne fereasca Dumnezeu de bataia Dumneze-
lased, de mania imparateasca $i de urgia lumeasca"
Insä Tara este datoare nu numai a cinsti ostasul,
dar $i a se ingriji de el imbraca $i hrani bine;
cei mari a se purta cu cei mid cu bunatate $i intep-
dune ; pe cei suferiti din cauza slujbei ostd$esti ,a-i
ocroti cum se cade; iar pe cei suferiti din irdsboiu
nu numai a-io croti, dar, dupa pilda marellai nostru
stramos Stefan cel Mare, $i a-i razdsi, adeca. sa-i
rasplati; atunci, l.a Stefan cu pamânt, caci asa inga-
duiau vremurile cel,ea, iar acum cu pensie, invdtd-
tura copiilor si pe alte cäi potrivit vremurilor de
azi, ca sa deosebim ostasul vrednic $i credinpios

www.dacoromanica.ro
 64

de osta$ul neputincios i nccredincios, drept xàs-

platä $i pildd de incurajare pentru lumea iviitoare.
Tinand minte intelepciunea poporuPui ,nostru:
Multumita saca nimanui nu-i este draga". $i:
sanatatea goala ii jumatate de boal.1" $i sa bagam
bine sama ca: sangele $i viata ornului nimene nu
este in stare sa le rasplateasca, numai Unul Dum-
nezeu.
Noi insä, dupa cele vorbite, facem numai seea,
cc este in putinta noastra omeneascd.
Astfel, pe langà c ne von] face datoria, se N7a
incuraja lumea viitoare, cre$te credinta osta$ea-
sca $i se va intäri sufletuF osta$ului.
Sat Musteata, j. BA lti
August, 1918
P. Fa M.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro