Dr. S.

BAI H 6 LAS 5

PALE5TIHA
f I Z J r A
ETn06RA firA
EconomICA'
POLI TICO SOCI A LA

EDITURA .,rA RTE A"

BUCU R E T I t945

www.dacoromanica.ro
 Dr. S. BAINGLASS

PRLESTINn
FIZICA
ETNOGRAFICA
ECONOMICA
POLITICO-
SOCIALA

BUCURESTI 1945

www.dacoromanica.ro
 Caracterul Iucrril noastre
(In loc O prefoid)

Paginile ce urmeaza cuprind desvoltarea cursurilor ce le.am

tinut in diferite randuri la seminariile asociatiilor de tineret sionist.
Pe masura trecerii anilor, notele noastre au suportat modi.
ficari triumfatoare privind metodele si cifrele, care traduceau
stadiul de inflorire a Palestinei i imbogateau argumentarea pen.
tru temelia Palestinei evreesfi : munca sub diferite forme in tara
numita provizoriu Caminul evrees- c" l destinata a redeveni Sta.
tul evreesc.
Lucrarea de fata se prezinta cu unele calitati negative : nu
este un manul de geografie, nici ghid pentru turisti. Autorul
deschide mai curancl o poarti : pentru cei ce vor sa priveasca tara
din afara dar mai ales pentru acei ce vor sk intre si sa thmani.
Descrierea eIementelor de geografie fizica a Palestinei este
un prilej pentru expunerea situatiei geopolitice si antropogeogra.
fice a Palestinei ; obiectivul principal este deci o m u 1: noul
evreu din Palestina.
Ne.a preocupat, in decursul studiului pe care kam facut in
Palestina ca i in cercetarea literaturii de specialitate, mai mule
omul : Omul, care, dupa rigidele legi biologice, a inceput prin a
fi o creatie a pamantului dar care a ajuns azi, printr'un efort de
vointg de mari proportii, s impuna sMulni vitreg i climei in .
grate legea sa de reintemeietor.
3
www.dacoromanica.ro
 12eintemeierea t'arii, care se face ca o mare actiune nationala
de politica sociala, ne=a indemnat sa dam o desvoltare deosebita
ideei sociale si precumpanire momentului politico=social, care s
la baza polificii colonizarii evreesti in Palestina.
.5i cum tara se recladeste cu oameni, am asezat la locul cu.
venit elementele de geografie umana, legand pe om de fiecare
moment fizic, economic, administrativ. Am schitat un fablou et.
nografic, poate inegal in proportiile sale, dar care alcatueste pi.
torescul Palestinei tocmai prin fractiunile mai putin cunoscute
ale poporului evreu.
Lucrare, pe care ne=am silif a o alcatui obiectiv, cu ultimele
date ce Stan la di4pozitie in actualele imprejurari, incercarea noa=
sfra de Palesfinografie este prezentata citiforului infr'o forma,
care sa permia. citirea chiar a celor mai aride pagini.
Flutorul

4 www.dacoromanica.ro
 COtre cititori
Prezentam fineretului evreu din Romania o carte care sa=l
familarizeze cu problemele stravechei sale t'ari! Viziunea Palesti=
nei i=a fost in timpuri de opresiune o mangaiere si o imbarbatare,
i=a dat speranta in zilele mai bune si mai fericite, in zilele .de
munca libera intrjo tara libera.
Cunoasterea Palestinei va apropia pe tinerii evrei de tara si
de continutul ei ideologic. Orice fiu al unui neam, atunci cand
cunoaste muntii si dealurile Orli sale, cararile si drumurile, lun=
cile si vaile, flora si fauna ei, se leaga de ea cu o dragoste pu=
ternica si devotament care nu se desminte niciodata.
Are un merit in plus aceasta carte.
Noi, toti fiii Palestinei, vom fi si ziditorii ei, realizatorii
idealurilor ei politico=sociale in viitorul cel mai apropiat. Cunos=
cand tara, locuitorii ei, coloniile ei, viata in kibut, aclimatizarea
ne va fi mai usoara iar perioada de tranzitie va deveni astfel
mai scurta.
Sa studiam deci cu toata luarea aminte aceasta carte pentru
ca in clipa cand vom sosi aeolo, sa nu ni se para noua si sur=
prinzatoare, sa nu ni se para. eret lo nodaat", o tara necunoscuta.
Este t ara noastra chiar daca Inca nu ne aflam acolo, si avem
datoria sa o cunoastem!
mercaz Hehalutz
Bucuresti 1945.

5
www.dacoromanica.ro
 I. Trecutul Palestinei
R. Tara Thainte de (:iezarea fiilor lui Israel
Regiunea numita in ultimele 2000 ani Palqstina a lost canoscuta
Inca din cea mai adancii antiChitate. Cu mult inainte ca stramosii
lui Israel, tribul Semitic al ebreilor, sa S2 fi desprins de triburile
fraterne spre a se indrepta spre viitoarea Iui patrie, acest tinut a
fost cutreerat de popoare numeroase, a fost teatrul a malte lupte
si obiect de cuoeriri.
Dar inainte de a fi pomenita in Bib lie, Palestina de azi este
citata mai rar ca entitate geografica sau geopolitica bine inchegata.
Ea este inglobatd, in antichitatea Indepartat, in vasta regiune a
Asiei apusene, unde se desvolta in acele vremuri o civilizatie pu-
ternic. Cunoscuta azi sub =male de Mesopotamia, aceasta mare
regiune cuprindea la granitele sale dinspre apus Palestina.
Dupa ,unele texte depe tablitele de argil arsa, apartinnd bib-
liotecii regelui Asurbanipal al Asiriei (668-626 a. Chr.), dar da-
,

tand dintr'o epoca cu molt mai veche din istoria BabilonulA, vastul
spatiu geografic al Asiei apusene era imphrtit in patru regiuni:
1. Akkad (Sumer) la sud, 2. Elam la est, 3. Fimuru la vest si 4. Su-
bartu la nord. Orientarea geografica a Babilonienilor nu corespunde
insa cu punctele cardinal!e de azi, orientate dupa o axd nord-sud,
ci se facea dupa o directie de (baza nord-vestsud-est. Aceasta
asezare corespunde realitatilor geografice. Intr'adevar, tara Ikkkado-
Sumerilor, corespunzdnd Babilonului, se 6f1 in Mesopotamia info.-
rioara, intre cursul inferior al fluvillor Tigra si Eufrat; Elam se
afla cam la granitele sudestice actuate ale Iranuiui (Luristan, Ara-
bistan) ; Subartu cuprindea Mesopotamia superioara ; iar Amitru, tarn
mentionata de geografii celui de-al 3-lea mileniu dinaintea erei ac-
tuale i cuprinzand regiunea ce se va numi mai trziu Palestina, cra

7
www.dacoromanica.ro
alcatuita din de;ertul siiar1, vechiu te-itoriu de rescdint a popoa-
relor serniti:e, etapS a ma:.ilor migratiuni, de uncle uncle s'au ras-
pandit in Mesopotamia de sud si de vol.() au trecut in Palestina.
Amuru este important pentir poporul evreu fiindca" din tribu-
rde nomade de pe a.zest terito:iu s'au diferentiat stramosii arameeni-
lor i deci si ai ebreilor.

Ankara !dare&
Gaepic&

A 11
Be i rut

Dema se
AMU/let AXKAD
0

Iotuee lim

Mesopotamia In
Suez Golful
epoca preisraelit

Asezat intre Egipt i Babilon, cele dotra centre de mare ci-

vilizatie, tinutul mic al Pale'stinei de azi si-a ,creat o structurd or-
ganizatorie proprie. Astfel, in timp ce Babilonul sr Egiptul erau
constituite in state mari, formate din adevrate confederatiuni de
popoare, regiunea geografica care avea ca centru Palestina era im-
partit in principata mici, cu populatie stabild pa de o parte si cu
triburi nomade si seminomade de alta parte. Qondusd de mid dorn-
nitori, care nu erau totdeauna uniti, regiunea era fatal s cada
prada dorintei de stpanire a statelor puternice, ce-si intindeau dont-
nia dela Nil la Eufrat.
Nu bogatia solului, care nu a lost niciodatS mare, a atras pri-
virile marilor potentati orientali asupra Palestinei prebiblice, ci fap-
tul cd era o regiune de transit, arra din putiuele cM comerciale prac-
ticabile, care lega Asia de Africa, contineate 'desprtite intre ele
tocmai prin imense tinuturi de desert, pe care caravanele le evitau.
In afara de Golful Persic, singura ,esire mai apropiat la mare a
Babiloninului era coasta de sud-vest a Asiei, udatS. de Marea Me-
diterand. Deaocea litoralul Palestinei i Feniciei era tints de cu-
cerire i deaceea si-au intins male state vestasiatice ale antichittl-
tii dornnia asupra tinutului oe constitue azi Siria si Palestina. Pen-
tru o natiune mare, tendinta de expansiune politick si economicil
8

www.dacoromanica.ro
a lost dintotdeauna o cerinta bio1ogica fireasca', iar una din formele
sub care s'a manife3tat ace3sta tendint a fost esirea la mare. N2-
voia unei esiri spre maie a determinat pe regii asLo-babflonieni s
spuria, ca mai tarzia Petru cel Ma:e, potentatul rus, noi cautam
apa, nu uscat".
Intr'adevar, pela anul 2000 a. Chr., regele Hammurapi al Ba-
bilonului cucereste Palestina, 1ocuita pe atunci de Amoriti, tin po-
por semit, si ajunge astfel pand la Marea de Apus, care este Ma-
yea Mediterana.
In antichitate, Palestina mai este pomenita ca entitate geografica,
la ocuparet ei de catre Egipteni. Iii secolul XV dinaintea erei cres-
tine, Tutmosis III, faraonul Egiptului, dupa ce invinge Babilonul,
intalneste rezistenta neasteptata a principilor mai mici din Siria si
Palestina, asa ea aceste regiuni i Se supun abia mai thrzia.
In epoca preisraeat, care deci precede inchegarea statului ev-
reesc, Palestina este mentionata cu diferite denumiri. Astfel, in in-
scriptiile egiptene si asiro-babiloniene, tinutul este intatnit sub nu-
miri ce aniintesc populatiile ce o locuiau. Asa, pe monument:21e egip-
tene gasim denumirea de Haru, probabil dupa Horiti, locuitori de
care porneneste Bib lia. Numele Canaan din Bib lie, pentru epoca pre-
israe:ita, deriva din egipteanul Kinachi ori Kinachna, ce se intal-
neste qri inscriptiile desgropate la 1888 in cetatea Tel-el-Amarna
din nord-estul Egiptului.

B. Palestina biblicei
Despre aspectul geografic general al P'alestinei iii epoca biblica,
se poate vorbi chiar dela aparitia in Canaan ,a tribului semit al
ebreilor, pornit din rezervorul urias de popoare, ce s'au revarsat
din Arabia in Mesopotamia. In Biblie, elementele de geogrtfie sunt
foarte .numeroase si confruntarea Ior cu datele geografice culese din
alte isvoare perrnite stabili:ea configuratiei Palestinei in epoca biblica.
Nu exista capitol in Biblie, unde sa nu fie vorba de regiunile si
localittile unde migratiunea si luptele au dus pe fiii liii Israel.
Asezari1e. i luptele purtate dau indicatiani pretioase pentru reconstitui-
rea geografica a Palestinei biblice.
Dupa inmultirea lui Israel si imprtirea in triburi, care Se des-
varseste in epoca dintre inceputul secolului XIII si finele secolului XII
a. Ch., cand fiii lui Jacob, numit in Biblie Israel, cuceresc Canaanal,
tara capata configuraje geografica precisa. Astfel, in Bamidbar, car-
tea a IV-a a lui Mose, gasim dfelimitata cu preciziune tam fiilor
lui Israel.: La miaza-zi, granita (Canaanului) sa fie: dela pustiul

9
www.dacoromanica.ro
Tin, dealungul Edomului, astfel ca granitts1 de miaza-zi sa inceapa
dela captul Marii &grate care rsrit. Granita sa carmeasca spre
inaltimea Acrabim, s treaca prin Tin i sa iasa la miaza-zi de
Qades-Barnea, si sa tot mearga prin Hatar-Fidar i sa se indrepte
catrc Almon. Apoi dela Almon sa porneasca spre raul Egiptului si
sa iasa la mare. Granita dinspre apus sa fie Marea cea Mare...
,,Iat care va fi granita spre miazanoapte: Dela Mama cea Mare
sa insemnati drept pada la muntele Hor; dela muntele Hor sa
,,ieSiti la intrarea Hamatului i sfarsitul granitei sa fie Tedadal,
apoi granita sa iasa la Zifron si sa Se ispraveasca la Hatar-Enan.
,,...Apoi sa trageti granita la rasarit dela Hatar-Enan. la Sefani, iar
Sefam, granita s coboare la Rib la la rasarit de Ain, apoi sa co-
boare i sa se intincla dealungul dealurilor Marii Ghenezaretului
spre rsrit, apoi sa se lase granita spre Jordan, si sa ias la
Marea &rata. Acestea s fie granitele pamntului... pe care a po-
runcit Domnului sa-1 den la noua semintii si la jurnatate din Manase,
caci semintia lui Ruben cu familiile ei, a lui Gad cu familiile ei
,si jumatate din Manase si-au luat partea 1pr de mostenire. Deci
doua sernintii i jumatate si-au That partea lor de mostenire din-
colo dc Iordan, la rasarit, in dreptul Ierihonului"...
Testamentill lui Mose, este adus la indeplinire de Jehosua care
cucereste Canaanul si-1 imparte intre triburile israelite. Tara cucerita
a lost impartita dupa principiul triburilor si anume: fiecarui trib i
s'a atribuit o regiune la a carei cucerire tribal a contribuit fie direct,
fie prin ajutorul dat celorlalte triburi fraterne.
In Transjordania s'au stabilit triburile seminomade de pastori
Reuben si Gad. In sudul Canaanalui, la apus de Marea Moarta, s'a
stabilit tribul lehuda. La sud, in apropiere, in stepele din Negev,
ratacea micuI trib nomad Simeon. In partea centrald a tarii s'pu
asezat: tribul Efraim, Marose, Benjamin si Dan. In nord, in re-
giunea dintre IordanuI superior i coasta feniciana s'au stabilit tri-
burile Isaschar, Zebu lon, Aser, Naftali.
Cionfiguratia politica interioara a Palestinei, adica asezarea reci-
proca a triburilor s'a modificat ulterior in chipul 'armator: Dan a
trecut din centrul tarii spre extremitatea ordica, la granita cu Fe-
nina determinat de evenimente ce vor fi expuse mai departe.
Din ac'easta epoca, in care Canaanitii dispar din istorie, flind
absorbiti i parte de catre evrei, parte de celelalte po-
asimilati,
poare din jur, tara ia numele de Eret-Israel (taro, lui Israel), sub
care e pomenita nu numai in Biblie ci si in inscriptiile egiptene
ale tirnpului.
Dupa. cum se vede din harta asezarii triburilor, litoralul Marii

10
www.dacoromanica.ro
Mediterane este sthpanit de popoare str6ine: Fenicienii .si Filistenii,
ceea ce face ca Palestina biblica. sa' MIA de suferit dealungul acestei
epoce din cauza lipsei de eire la 'mare. Filistenii erau chiar adversari
ai exfkiIor, cu cari au dus lupte gnele. a pretiutindeni, situatiai
geografica explic i aci evolutia istoriei poporului evreu in acea-

don j 96E.
t.... S CRIS
T,.../. .....

/ .1N a '
=c ,t a 1
a. VI
. 't.,
2ebulok
F., .
a a g e
r
0 4f a ..s ..,.-
47 a
e
I. Er
1 .
4
'.--.... ,,,,
320
e
Sara ! 4 . Gad
i ,.,. } ,......
a, Jahn i '''' iniamin' -.1 4
Air /- le'''. R ub a
i t
42a0 do A, /
47
.4/7 ...1
4v/ ,6 <9
04' .., .0
k/ 0 .../ . 4
0 -,
: v.. :." ,,,,.?..:

..,'"A 7 ,
Plezarea friburilor in Canaan

11

www.dacoromanica.ro
 sta epoca: regatele Iuda 5i Israel au luptat pentru e5irea la, mare
cu uncle din popoarele de pe litoral, iar cu altele aa facut aliante
in acelas scop.
Pa!estina biblica se intindea la o mica distanta de coasla, in
toatii desfasurarea Qi dela nord la sud. Partea de nord a -cesteil
fasii de coasta era locuita de fenicieni, la stabilirea fiilor lui Israel
in Canaan. Coasta mediterana, C2 se intinde cam din dreptul orxiului
Tel-Aviv de azi si pana la granita egipteana era in stapanirea unui
popor navalit proaspat in regiune 5i care era renurnit printre con-
ternporani ca un popor de pirati. Aceasta reese limpede dintr'o in-
scriptie depe monumentul farconulai egiptean Ramses al III-lea.
E vorba de poporuI numit in I3iblie pelistirn", care venia din
oentrul Mediteranei, probabil din .insula Creta. Facand parte din
grupa popoarelor indo-europene, filistenii au adoptat curand limba
semitica 5i religia popoarelor canaanite, peste care s'au a5ezat 5i
pe care le-au stapanit.
De5i coasta Mediteranei, dela _Jaffa la Gaza 5i la granita ac-
tuald a Egiptului, nu are porturi naturale 5i deci nu avea impor-
tanta pentru cornertul epocei, totusi dealangul acestei coaste, fasia
de pamant a constituit o cale minunata pentru caravanele nenumrate,
care trans'portau mrfuri intre Egipt 5i Siria, in ambele sensuri.
Aceasta a5ezare geografica favorabila a teritoriului, precum i spi-
ritul rasboinic al locuitonlor, a facut ca statul Filistenilor s se des-
volte repede. Alcatuit din cinci orase, fiecare cu principele sau, 5i
legate intr'o federatie puternica, statul filistean a lost o primejclie
pentru Eret-Israel, mai ales ea' statul evreesc nu a avut o coeziune
cu adevarat puternica decat in timpul celor 3 regi mari: Saul, Da:-
vid 5i Solomon.
TribuI care a avut mai mult de suferit din cauza acestei ye-
cinatati a lost Dan, al carui tinut se apropia de mare in regiunea din-
tre coasta feniciana si oea filisteana. Samson, acest Hercule al Evrei-
lor, este personagiul legendar, care intruchipeaza invingerea tribului
Dan de catre Filisteni. Danitii se hotaresc sa se stabileasca in nord,
uncle coasta era locuita de Fenicienii pacinici. La poalele muntelni
Hermon, in regiunea unde se afl isvoarele Iordanului, cercetasii tri-
bului Dan descopera, intr'o vale roditoare, o colonie de sidonieni
veniti depe coasta feniciana. Danitii cuceresc regiunea 5i infiinteaza
orasul Dan, in care tidied un templu in cinstea lui jehova. Orasul Dan
a fost in epoca biblica punctul de frontiera cel mai nordic al tarii
fiilor liii Israel.
Pentru geografia Palestinei, poporul filistean are o importanta
. de prim rang. Intr'adevar, in secolul al II-lea d. Cir., i anume

12
www.dacoromanica.ro
la anul 138, Romanii dan tarii Evreilor numele de Palestina, ca 6
masura antievreeasca, desi poporul filistean, care stapanise pe vrernuri
o parte din tard, nu mai exista de mult.
I Azi scopul vexthoriu al numelui Palestina" s'a uitat iar acest
amine al tarii s'a oficializat; el este intrebuintat de toate popoarele,
inclusi7 evreii. In limba ebraica s'a pastrat insa denumirea de Eret-
Israel" din antichitatea biblica si pana azi.
Dar daca configuratia geografica a Palestinei ramane neschirn-
bata dealungul intregei istorii a tarii, diviziunea politica inregistreaza
schimnri cu prilejul sciziunii statului. Dupa moartea regelui Solo-
mon, cflnd s'a urcat pe tro. Rechabeam, fiul lui Solomon, numai tri-
Inrile Benjamin, Jehuda si Levitii 1-au urmat. Tribul Efraim, care
s'a releuat totdeauna printr'o tendinta de hegemonie, 1-a proclamat
rec;e pe Ierobeam; a fost urmat de celelalte 10 triburi, formand re-
ga:u1 Israel cu capitala Betel. Regatul lai Rehabeam s'a nurnit jada
si avea capitala Jerusalim. Granita care despartia cele dona regate
fralerae, trecea cam pe la rnijlocul distantei dintre cele doub. capitale.

13
www.dacoromanica.ro
 II. Geograffa fizica
R. Flezareo Polestinei pe glob
Palestina este asezata in emisfera nordica a globului panidntesc,
cu malt Mai aproape de ecuator decat de polul boreal. Face parte
din Asia, aflandu-se la extremitatea vestica a acesteia. Palestina face
chiar hotarul dintre sucl-vestul Asiti i nord-estul Africei.
Palestina se intinde intre urmatoarele coordonate geografice: ex-
tremitatea sudica atinge paralela 29030' iar cea nordica are latitudinea
33017'. Tara se asterne deci in interiorul a aproape 4 grade de la-
titudine, ceea ce inseamna c intre punctele ei extreme: Galileea de
nord i golful Akkaba, distanta este cam de 445 km. Paralela mij-
locie (360 latit. nordica) trece la nord de Ierusalini.
Fata de tropicuI ancerului, care are latitadinea 23027'15" nord,
Palestina se afla relativ aproape si anume: sudul trii este numai la
6 grade iar nordul 10 grade de tropic.
In ce priveste longitudinea, Palestina se intinde intre meridianul
34015' est de Greenwich si meridianul 35030', Vara a umple insa
complect spatiul dintre acestea. Meridianul 350 est taie tara dela
Haifa la Akaba, atingand acest golf al Marii Rosii chiar in punctul
unde incepe frontiera. Intre punctele extreme est si vest, distanta
este die 1030' adica aproape 150 km.
% Situatia aceasta a Palestinei pe glob are desigur avantagii si
desavantagii. Fiind foarte aproape de tropic si nu prea departe de
ecuator, vom avea tot anul ziva aproape la fel de mare ca noaptea.
In lunile Februarie, Martie i Aprilie, adica in jural echinoctiului de
primavard si in August, Septembrie si Octombrie, in juraI echinoc-
tiului de toarnna, deci in tot'al 6 luni pe an, zilele stint sensibil egale
cu noptile. In Mai, Iunie i Iulie, zilele sunt ceva mai mari decat
noptile iar in Noembrie, Decembrie si Ianuarie, ceva mai mici. Di-

14
www.dacoromanica.ro
fertnta nu este insa atat de mare ca in centrul si nordul Europei, uncle
iarna insereaza la 4 d. a, si S2 face ziva la 8 dim., iar vara ziva
tine dela 4 dim. pana la 10 seara.
:Alarimea noptii este in Palestina un corectiv pentru desavantajul
incalzirei puternice a pamantului in timpul zilei. Noaptea pamntul
se racoreste atat de mult incat vaporii de apa din atmosfera se con.-
denseaza pe solul rece, asa ca avem primavara i vara rou, acea
roua a Palestinei care tine loc de ploaie.
FaptuI Ca Palestina se afla la granita a cloud mari continente,
geograficeste bine distincte si care au fost leaganul marilor civilizatii
din epocile in care alte regiuni ale globului eraa Inca nelocuite de
om, a constituit un avantaj important pentru tara. Transitul neincetat
de triburi si popoare, de cete de beduini 5i de armate, de caravane
si de bande, au fcut ca regiunea sa se poata bucura mai usor si
rnai repede de toate cuceririle mintii omenesti si de toate binefa-
cerie civilizatiei in toate domeniile. Alfabetul fenician, astronomia
babilonian, reflexivitatea semitica, spiritul rasboinic al subateenilor,
s'au putut transpIanta .usor i sa gaseasca aci, in virtutea legilor pro-
gresului, o perfectionare, o amplificare de ofizont, o aprofundare in
cugetare i sa permita chiar creatii de mare sintezd cum a fost mo-
noteismuI.
Dar $i poporul care a luat nastere in acest tinut a suferit influ-
enta imprejurariIor geopolitice speciale. Poporul evreu a aparut in
istoria ca un produs de amestec intre elementele etnice principale
din regiunile vecine: semiti, hititi, canaaniti.
Dealungul vremurilor, pozitia de tara de trecere si-a aratat efec-
tele bune prin. aceea ca s'a mentinut o legatura permanenta intre spas
si rasrit, si efectele rele prin faptul ca toti navalitorii: arabi, turci,
etc. pe aci au trecut.
Asezarea Palestinei pe glob si situatia ei in interiorul continentu-
lui asiatic, cu alte cuvinte pozitia sa geograTica, a avat in toate
vremurile influente hotarAtoare si asupra sitaatiei geopolitice a trii,
adica a raporturilor cu statele invecinate. Azi, asezarea geografica a
Palestinei constitue un mare avantaj din punct de vedere economic,
precum se va arata la capitolul respectiv.

R. Hotorele
Palestina de azi, asa cum se gseste sub mandatul incredintat
Angliei de catre Societatea Natiunilor, dupa primul razboi mondial
(1914-1918), nu alcatuieste c unitate geopolitica bine caracterizata,
nu e complecta, deck clan se considera irnpreuna cu Transjordania,

15
www.dacoromanica.ro
 tot asa cnm asezarea triburilor, acum 3500 ani, s'a Meat de arnbele
,maluri ale Iordanului. Acest rau si cele 3 lacurl pe care le uneste
nu constitue o granita naturala, la care popoarele ,s se fi oprit,
fie din cauza ea nu 1-au putut trece cu usurinta, fie c se considerau
aparate contra navlirilor prin marimea apei. Gonfigurdia regiunei
cisiordanice nu este diferith de cea a tinutulai transiordanic pentru
ca ele s nu fi putut alcatui impreuna, dealungul vremurilor, o sin-
gura Ora. Faptele istorice mai mult decat orice considerente teoretice
au aratat ca ,numai itnpreuna, Palestina mandatului actual si Trans-
jordania biblica constitue o imitate geopolitiaa.
lath hotarele Palestinei mandatului:
Marea Niediterana scalda Palestina la apus, pe o ,distinta de
peste 200 km., incepand, la ford, dela Ras-en-Nakura si terminand,
la sud, la Rafia, la est de gura raului Wadi-el-Aris.
De aci coboara o linie conventionald orientath nord-vestsud-est,
peste 200 km., incepand, la nord, dela Ras-E-Nakura si terminand,
De aci coboara o linie conventionala orientath nord-vestsud-est;
care ocoleste ca un mare arc de cerc regiunea Negev si o desparte
de desertul si peninsula Sinai; se terminA la varful nordic al golfului
Akkaba, la 10 km. la vest de orasul cu acelas nume, care ramne
in Transjordania. Dela golful Akkaba, o linie conventional se in-
dreapth spre ford prin valea Araba pana la Marea /Marta. Granita
de nord este forrnatd deasemenea dintr'o linie conventionala care por-
neste dela Ras-en-Nakura si se duce spre rasdrit, taind Galileea in
dou, pana la Kedes Naftali. De aci porneste spre nord ocolind
valea lacului Hule si se opreste la Metala, purittul cel mai nordic
al Palestinei. Ia din nou directia vest-est pana la poalele masivului
Hermon, de unde coboara apoi spre sud, Ia est de lacul Hale, pe
malul stang al Iordanului. Incepand de aci, frontiera urrneaza cursul
Iordanului, ocoleste lacul Tiberiada pe la est, se departeaza cu 5
kin. de Jordan spre a atinge raul Iarmuk la est de confluenta
.

lui cu Iordanul si urrneaz din thou cursul acestuia Wand la varsarea

lui in Marea Moarth. Granita taie apoi Marea Moarta in dou, dea-
lungul unui diametru orientat nord-sucl. Lungimea totath a hotarelor Pa-
lestinei trece de 600 km.

C. Vecinii
In regiuni'e populate, cu densitata mare, vainii S2 canosc si se
influenteaza re iproc si ca indivizi si ea entitate sociologica. In vestiil
Asici, configuratia terenului si existenta unor pustiui imens deter-
rninand o foarte mica densitate a populatiei, chestismea vecinttii ia

16
www.dacoromanica.ro
 aspecte caracteristice. Hotarele tiu sunt iixe si liniile conventionale
sunt numai pe harta. Triburi migratorii, care exista si azi circula
intre regiuni!e invednate.
, Popoarele care inconjoara Palestina sunt toate de nearn arab.
Egiptenii la sud-vest nu sunt turmasii egiplenilor din an'zichitate ci
sunt de neam arab si vorbesc limba araba. Migratiunile pacinice

Be i rut co

q.
jI Deuttaac
4.) rt,

Hal f
%, at.

J .' S
t ...-
..
c:,
.4
; Salt
......
' ... 4
\ ....
Tel -A iv
co,
Ja f fa
z Amman t .

Teru a 4 .... .. ...-

E-. 0
Pogid
co
cw.)
.3.=Arict%
I
st.
1. `It 1 45,

I P 11.
It II K -.........
%)

*
I. , Aka ba .3.: ,,,,iv ea." "

o
...,,
,.:. ..,. : lful
-.....
'II. 41.60'..
..
'kk
P.

c.
Peninatira. Sinai ba II(
A
Ttly

Palestina ;i jrile vecine

expeditiile rdsboinice au raspdndit in tot vestul Jlsiei i nordul Fad-
cei neamuri arabe. La fel, se gdsesc in Siria, Liban, Hedjas si Trans-
jordania, arabi.
Palestina evreeasca se gaseste deci ca o mica insula intr'un ocean
arab./Daca azi puterea arabd nu mai este cea din evul tnediu, totusi
numarul lor covdrsitor i intinderea mare a regiunilor locuite de
popoare de neam arab constitue pentru Palestina un factor de mare
important.

Dr, S. Stang lass .Palestina. (2) 17

www.dacoromanica.ro
 In epoca in care s'a produs hegenionia araba, evreii n'au lost
prezenti in Palestina. Numai coloanele avansate arabe au luat con-
tact cu fractiuni evre2sti si anume in nordal Africei si in Peninsula
Iberica. Daca asupra puterii militare arabe, o Palestina medievald
evreeasca nu ar fi avut prea mare influenta, legaturile evreo-arabe,
pe care istoria le-a aratat ca fiind atat de fecunde in Europa, ar fi
dat Palestinei un rol de seam in evolutia evulai media. .

D. Intinderea farii i diuiziuni naturale

Palestina mandatului are o intindere de 26.158 kmp. In corn-
paratie cu trile europene, Palestina este o tara mica, mutt mai inica
chiar deal I3elgia care are 34.443 limp.
Aruncand o privire de ansamblu asupra Palestinei dimpreand cu
Write arabe asiatice vecine si anume Irakul, Siria si Transjordania,
se constata ca suprafata totala a regiunii este felativ mare: 568.000
kmp. In aceasta vasta suprafata, Palestina intra numai cu .4,60/o. Fata
de imensul teritoriu arab, care S2 intinde dela Golful Persic pinta
la Marea Mediterana, Palestina este o particica infima.
Natura speciala a regiunilor arnintite determina insa parasirea
criteriului pur geografic pentru comparatie si cere adoptarea crte-
riului antropogeografic. Din acest punct de vedere trebue comparata
Palestina ca intindere cu acele parti din ladle arabe, cake ofera con-
ditiuni de locuit. Pustiul si uncle regiuni muntoase neindeplinind con-
ditiunile cerute dc o regiune de locuit, ;nu'intra in calculul comparativ.
Nu intotdeauna se judeca insa importanta unei tari dupa in-
tinderea ei. Belgia, Olanda, Elvetia sunt rnarturie de C2 poate rea-
liza, in 'economic, in cultura si in civilizatie in general, un popor
vrednic, chiar daca tara este mica in intindere.
Un factor important din punct de vedere antropogeografic, est?.
densitatea populatiei. Intr'adevar, in timp ce Transjordania are 7,3
locuitori pe kmp., Irakul 10,9 si Siria 16,25, in Palestina densitatea'
populatiei a fost, inaintea celui de al doilea razboi mondial, de
peste 500 locuitori pe kmp. Dintre statele arabe, densitatea populatiei
*Siriei este numai o medie aritmetica. Realitatea este: mica republica
a Libanului are densitatea 93 iar restul Siriei 8,79, media pentru
ambele state devine 16,25 loc./kmp. Deci, intinderea solului si cd-
pacitatea lui'clte a i locuit, este una din conditinnile esentiale pentru
desvoltarea unei tan, insa nu este singura.
Palestina biblica, care includea si Transjordania, era aproape de 3

18
www.dacoromanica.ro
ori mai intins decal Palestina mandatului, aceasta fiindca actuala
Transjordanie are suprafata de 40.000 krnp.
Palestina se imparte in cateva regiuni nau .ale, corEae:ae isoric
si anurne:
Gatileea (Galil), care se intindc dela fronie..a no' lien a PaEstinei
$i OM la Emek Iesreel (Valea lesreel, Cmpi.i Esd elonului). Ga-
liked se subdivide in 2 tinu`..u-i: cel de no:d nu:nit Gali:eca supe ioard,
se opre$te la linia ce duce dela Acico pn Ii intra ea forlanului
in la-ul Tiberiada. Re-rtul s rrirrrs'e Gui e?.a nli a 1 e n[nde
la sud dc linia a.nintita, pand in Erne'c Iesreel.
Samaria (Sornron), linut care incepe de:a Valea Ierve1 i
acopera cif zegiunea Li) i a at iThrita tribului Efrain.
JadPea (Jlehuda) se intinde dela limitele Sarnarei si plia la
sud de Beer-$eba.
Negev este regiunea oea mai sudicd, cc confiaeaza cu pustiul
si peninsula Sinai.

E. Structura geologicti a Palestinei

Din punct de vedere geologic, panintul Palestinei face parte
integranta din lantul muntos ca:e incepe din A Ii Mica (mtniJi Tail-
rus) $i se indreapta spre sad, peste peninsula Sinai p3n Ia Gol-
ful. Akaba i granitele Egiptului.
Rocile arhaice, formate mai ales din granit, apar la suprafata
numai la sad-est de Marea Moarta. Deasupra acestor roci se in-
tind, in restuI tarii, straturi de nisip, roci calcaroase $i dolomiti. Pe
malui estic al Mani Moarte' $i la sud de aceasta mare, se afla gresie
ro$cata, care-$i datore$te culoarea marei cantitati de oxizi fero$i $i
ferici. Prin culoarea lor ro$cata, aceste roci au dat tinutului dela
sud de Mama Moarta numele de Edom (ro$u).
Urmeaza apoi straturi triasice, jurasice, crefacice inferioare si
gresie nubica, care a,pare la suprafata in multe locari la est de
Mara Moarta, ca rood de 1)4zd pentru straturile sedimentare .groase
depe valea raului Jabok.
Deasupra, s'au a$ezat, in ultima epoca a formatiunei suprafetei
.solului, straturi de creta, dolomiti $i cvart arnorf, din care surit for-
math aproape toti muntii Palestinei. Coasta Marii Mediterane dela
sud de Carmel $i pana la El-Aris este formata din movile de ni-
sip. CuIoarea variara a acestor straturi este datorita compusilor fos-
fatati $i continutului variat in compug ai cromului i ai fe:ulai (coin-
pug fero$i $i ferici). Astfel, pamantul nordului regiunei Sefela, la
Nes-Tiona i Ri$on Letion, este acoperit cu nisip mobil, de adan-

19
www.dacoromanica.ro
cime mica, sub care S2 afla un strat adanc de pamant iisor, mai
totdeauna rosu inchis sau cafeniu inchis, produs de sframare at
unui calcar silicios i feruginos, de origina marina diluviana. Aceasta
roca-rnama apare rar la suprafata. Alaturi apare i pamantul galben
cu aluviuni fluviale.
Numeroase fosile care se gasesc in diferitele straturi geologice
ale Palestinei area ca regiunea a fost candva un fund de mare.
Acolo unde rocele superioare sunt calcaroase, apa de ploaie se
infiltreaza adanc in sol si, gratie bioxidului de carbon pe care-1
contine, disolva calcarul, facand excavatiunile si pesterile numeroase
oe se intalnesc in Palestina.
Factorii climatici au influentat structara solului. Clima foarte
calda i ploile au dus la desagregarea fizica si apoi la desOorn-
punerea fizica a rocelor de suprafata. Acest proces geofizic a fost
util in uncle regiuni, inzestrandu-le cu un sol arabil bun. In lo-
unge uncle nu cade ploaie multa, vantul puternic a maturat stratul
faramitat si a desgolit muntii. Astfel, in muntii Iudeei si in pasha
ludeei, vantul si torentele au carat dela munte la vale roci fa-
ramitate, le-au asezat in straturi, in vai, dand acestora o forma mai
putin abrupta iar raurile, prin eroziuni indelungate, si-au sapat albii
adanci in munte.
Nord-estuI Palestinei este una din regiunile vulcanice insemnate
de pe glob. In Hauran. mai ales, mai putin in Giolan, Galileea
sudica si Emek Iesreel, se afla vulcani stinsi, in ale caror cratere s'au
format lacuri vulcanice. Asemenea lacuri se gasesc la Birkat Ram, la
isvoarele Iordanului, langa Banias; langa El-Dsis in Galileea de
nord Se gaseste deasemenea un lac mare in craterul unui vulcan stins
Aceasta regiune este acoperit cu lava si bazalt care a erupt pe vre-
muri din craterele vulcanilor si s'a revarsat in imprejurimi.
Prin desagregarea acestor roci s'a forma un teren fertil, foarte
potrivit pentru cultura cerealelor. Acest fel de sol se gseste in va-
lea Basan, in Giolanul de sud, in Galileea de sud-est, in Emek Iesreel
si in valea Bet-Sean. Acolo unde procesul de desagregare nu s'a ,

produs, ci a avut Ioc unul de de indurare a diferitelor conglomerate,

s'a format o pustie stancoasa, stearpa (la riord de Haman).
In direct legatura cu 'activitatea vulcanica a regiunei este si
formarea isvoarelor minerale fierbinti din valea Iordanului, la Ti-
berias, El-Chamma, la Iarmuk si pe litoralul estic al Marii Moarte
(Chamam-es-Serka). Apele de infiltratie and peste roca eruptiva
fierbinte, se incalzeste si pot astfel disolva mai multe substante mi-
nerale din straturile. prin :care trec, spre a esi la suprafata calde
si puternic mineralizate.

20
www.dacoromanica.ro
 Dar cea mai importanta caracteristica geologica a Palestinei este
Vara indoiala depresiunea Iordanului. Aceasta scufundaturd care taie
podisul Palestinei, dupa directiunea nord-sud, in cloud pri aproape
gale: Cisiordania (Palestina mandatului) i Transjordania la ra-
sarit de Jordan, este o parte a marei depresiuni siriene, ce incepe
cu podisul strabtut de thul Orontes, se continua cu valea Iorda-
nului, Marea Moarta, valea Araba $i se terrnina cu golful Akaba
si Marea Rosie. Este cea mai adanca depresiurie continentala de
pe fata parnantuIui. Ea merge adancindu-se din ce in ce mai malt,
dela nord spre sud, spre a ajunge la malul Marl Moarte la o
adancime de 392 rn. sub nivelul Mara Mediterane. In partea nor-
died a Mani Moarte, fundul are adancimea de 793 ni. sub nivelai
Marii Mediterane.
Din cauza framantarilor tectonice care au creat scufundatura Ior-
danului, structura Palestinei cuprinde locuri de un echilibru geologic
mai putin stabil. Aceasta explica repetatele cutremure ce bantue tar
si care sunt uneori catastrofale. Astfel de cutremure sunt inregistrate
istoriceste mai ales in Galiteea: pe timpul regelui Jerobeam, al regelui
Irod I, in anul 1837 (cancl Seed, Tiberias si multe sate din Galil
au lost nimicite). Cel mai recent cutremur a fost in 1927 $i a produs
pagube mari atat in Palestina cisiordanica cat si in cea transiordanica.
Goncomitent cu formarea depresiunei Iordanului, s'au scufundat
in Vest straturile pana sub nivelul Marii Mediterane; prin aceasta
s'a nascut peretele muntos sudic, care dseparte manta Judeei dea-
lungul meridianului 35 de movilele campiei Sefela.
:Mama s'a retras in era quaternara de pe regiunea muntoasa. Ea
a lsat sedimente diluviale groase in regiunea actuala de coasta. La
acestea se adaoga dunele de aluviune care provin din nmolul varsat
de Nil in Marea Mediterand i cari tiveste intreaga coasta a marii
cu tin brau larg de nisip fin. Aceste dune mobile impiedeca var-
sarea in mare a raurilor de munte $i a torentelor fluviale, asa ci
acestea se termina inapoia dunelor sub forma de balti.
Coasta Mara Mediterane a fost foarte putin modificata de apth,
din cauza Iipsei fluxului $i refluxului. Hula marina, care irilocuie$te
fluxul si refluxitl, a scobit totusi, la nord de muntele C;armel, mai
multe golfuri, dintre cari golful Akko este cel mai mare.
Prin ridicarea coastei, au aparut pe malul marii, la Iaffa mai ales,
stanci submarine care ameninta navigatia. Ele forrneaza uneori ade-
varate insule, cum sunt cele de langa ora$ul Tir, la nord de Palestina.
Mai mult decat in alte tari, structura geologica a Palestinei are,
prin factorii pe care i-am expus, influenta hotaratoare asupra desvoltarii
economice a tarii.

.21
www.dacoromanica.ro
 F. Relieful
Structura geologica a Palestinei explica limpede configuratia re-
liefului ei: inteadevar, mischrile scoartei panfantului au dat nastere
muntflor i depresiunilor, iar agentii atmosferici si marini au torn-
plectat aceste modificari spre a inzestra pamantul tarii cu vai si
dealuri, movile si dune.
Pamantul Palestinei are, in general, forma de podis.
Aoest platou face parte din relieful general sl Asiei de apus, dela
muntii Tarus din Asia Mica si pana la golful Akaba si peninsula
Sinai. Podisul Palestinei are aproape pretutindeni aceeas inaltitne,
intre 500 si 600 tn. Din loc in loc insa, se ridica brusc un masim
muntos, ceea ce cla tinutului aspectul variat i interesant al adunrii
laolalta, pe o mica intindere, a diferitelor forme de relief: munte,
deal, podis, vale.
PodisuI palestinean este taiat iii dou, dui:A directia nord-sucl,
de va'ea rhului Iordan, care-I imparte in 2 regiuni de caracter orografic
distin t: re iCul transjo-danic i cel cisiordanic.
PoCisul trctisjo dar.i.: este mai curand o imensh steph presarata
cu numeroase oaze. Inaltimile de langa Iordan i Marea Moarta rnhrind
umislitatea aem:ui i sporind astfel cantitatea de ploaie, muntii Ghi-
lead sunt acoperiti de pacluri iar chmpiile dintre rhurile Iabok
Arnon precum i cea dela sud de acest din urma Thu, devin foarte
potrivite rentru cultura. Podisul transjordanic are versantul dinspre
apus foarte abrupt, deoa;e:e valea Iordanului este o depresiune de
reief de adhn ime mare. Pornind spre rasarit, stepa se transforma
tepee in pustiu. Sore Stitt, poclisul rasritean se ingusteaza i devine
mai inalt. Ondulatiile a_e.;tui platou se pot schita astfel, dela sad
spre nord: Muntii Moab ating la sad de Ka ak inIine de 1240 rn;
po, teal ol,oara cpoi la Bilk pada la 600--800 ni. Muntii Ghilead,
la nord de la o:, ating din nou mari (1261 m.); podisul
coLoara apoi din nou in dreptul chrnpiei Esd elonului si al GaLlesi
inferioale, sp.e a se ridi2a apoi, in Giolan, la 1300 rn. altitudine.
Si in Ci jordania casi in Transjo dania, mijlocul tarii este mai
pu:in ii i at dec.it margini e. Va ioille de alti udine se pot rezurna
a...t;e:: In C. li eii supeloark, masivul G2bel Germac htinge 1199 m.;
podisul oloara ins brusc spre Galneea inferioara, unde cea mai
inalta regiune de podis are 550 m. Diferenta de altitudine dintre
oe'e 2 regiuni ale Galileei impiedeca desvoltarea cornunicatiilor di-
rec e, d.uu i urnind oii va:ea Io:danului, ori litoralul mediteranean.
P atoul Iudcei coboara dela nord sp:e cantru si se inalta din
u ,pre sud. Goaste.e sale sunt abrupta i alcatuesc pustia start- .

22
www.dacoromanica.ro
coasa a Iudeei, pe cand versantul apusean al acestui podis, pe care
cad precipitatiuni bogate, este roditor. Privit din departare, din apus,
dela Nes-Ziona de exemplu, relieful Iudeei apare ca un decor violet
proectat pe orizont, cu detaliile orografice estompate; se pot distinge
insa caracterele generale ale reliefului. Inteadevar, regiunea de deal

Pustia stancoasa a
ludeei

apare bine separata, iar podisuI se distinge clar ca o linie orizontala

sub varfurile masivelor muntoase. In. Iudeea, muntii ating 1000 m.
altitudine. In general, podisul cisjordanic e mai putin inalt decht
eel transjordanic si mai bine articulat, are panta spre Iordan niai
dulce decat Transjordania, unde relieful scade brusc spre depresiunea
mediana a tarii.
iMwitii. Muntii Palestinei sunt de inaltime mijlocie, cuprinzand
toata wgama de altitudini dintre 600 si 1200 m.
(Muntii Samarief hu s'unt prea inalti i sunt acoperiti cu vegetatie
iar intre ei, vane sunt strabatute de rauri si acoperite de ogoare, pa-
suni i livezi. In nordul Samariei, Se afla cloud masive muntoase: Car-
mel si Gilboa, ale caror culmi ajung pana la 550 m. inaltime. Sirul
Carmel, despre frumusetea caruia se vorbeste si in Biblie (...capul
tau este frumos ca i Carmelul" spune coral catre mireasa din Can-
tarea Cantrilor), porneste dela sud de golful Haifa si se indreapta
spre sud-est, pe o distantta de 40 km. La nord-est de orasul Haifa,
masivul Carmel coboara brusc pana la mare. Mai la sud, se afla
irul Ghilboa, care are aceeasi directie nod-vestsud-est si care se
intinde ca un arc de cerc spre Emek IesreeL Muntii Samariei au
cateva varfuri inalte (Gherizim are 868 m. i Ebul 938 m.), care
spre deosebire de culmile joase sunt stancosi si sterpi, fra niciun
fel de vegetatie.
Trei lanturi de munti brazdeaza podisul Iudeei: muntii Ierusali-

23

www.dacoromanica.ro
mului (895) m.), muntii Benjamin (1011 m.) i muntii Hebron (1027
m.). Aceste siruri sunt paralele si orientate dela ,nord-est spre sud-vest.
inluntii din Negev sunt cei mai inalti din Palestina si sunt al-
catuiti din trei siruri paralele, cu directia est-vest. In apropiere de
frontiera sud-vestica a Palestinei, acesti munti ating inaltimea de
1200 m. Spre Beer-Seba, altitudinea lor scade.
Galileea de nord este inconjurata din toate patru partile de munti
abrupti. Spre apus, acesti munti ajung pana la Marea Mediterana;
iar doua masive: Ras-en-Nakura si Ras-en-Abjad intr chiar in mare.
Galileea cu muntii sal inalti si impaduriti, cu vaile sale, cu torentele
sale sgomotoase, cu peisagiile sale fermecMoare, care au ca decor
departat perspectiva muntilor Libanon si Hermon cu varfurile acoperite
de zapada, este pentru Palestina o adevarata Elvetie, destinata unui
mare viitor turistic.
Dealtirile insotesc peste tot, in Palestina, masivele muntoase, pe
care le marginesc, facand transitia spre campie. Numai Galileea de
sud are dealuri care nu insotesc masivele muntoase, care aci lipsesc.
Dealurile Galileei inferioare sunt impadurite. In regiunea Beer-Seba
dealurile despart Iudeea 'de Negev.
Campine. Palestina are putine regiuni de campie: una pe lito-
ral, alta dealungul Iordanului, apoi Emek Iesreel. Dealungul litoralului
Marii. Mediterane, solul Palestinei este format dintr'un strat gros de
pamant, peste care s'au asezat dunele mobile de nisip. Incepand dela
versantul apusean al muntelui Carmel, care coboara pana la mare,
podisul palestinean se departeaza treptat de litoral; campia, In drep-
tul bocalithtii Beniamina, ajunge lata de 12 km., pentru ca sa alba
la Gaza 21 km. si la El-Aris 40 km. latime. In partea de nord, cam-
pia de litoral se numeste Emek Zebulun, in centra campia Saronului
si in sud Sefela.
Litoraiul ses al Marii Mediterane este intrerupt, spre sud, de
un masiv stancos inalt numai de 36 m., pe care este dada orasul
Iaffa. A:ea-Ad inflime desparte campia Saron de Sefala.
Sefe'a este o campie intinsa, a carei fertilitate creste dela aid
spre nord, pe masu:a ce creste cantitatea de umiditate primit de
sol. Din cauza climei subtropicale, diferitele Wale, ale caror val
brazdeaza campia Sefela, nu au apa decat in cateva luni pe an, in
restul tirnpului ele fiind secate. Numai cloud ape sunt permanente:
Nahr Sikrer i Nahr Rubin. Solul acestei campii, mai ales la nord,
este format dintr'un pamant usor, calcaro-feruginos, foarte bun pentru
plantatii de citrice.
Saronul se intinde intre Iaffa si Carmel si merge ingustandu-se
spre nord. Soiul el este format din (humus negra-cafeniu, foarte

24 www.dacoromanica.ro
roditor, dar impermeabll, a$a ca apele ce nu se pot infiltra in sol,
stagneaza pe parnant formand mlastini. Terenurile mlastinoase din
Saron au fost ins prefacute in ogoare roditoare $i gradini bogate
prin drenaje $i plantare de paduri de eucalipt. (Asa au Meat co-
loniile evree$ti Petah-Tikwah, Chedera, Zichron Iacob). Aci raurile,
care yin din muntii bogati in isvoare ai Samariei, sunt aproape toate
permanente: Iarkon, Nahr-el-Falaik, raul Crocodililor. Campia Sa-
ronului are avantajul unei structuri geologice care face ca panza
de apa subterana sa nu fie prea profunda asa ea terenul este poi:1.i-
vit in special pentru plantatii de portocali.
Pornind dela golful Akko, intre Carmel $i dealurile cu ean l. se
termina platoul Galileei inferioare, se afla campia Akko. Ad se aduna,
in dunele de nisip, apele raurilor Kison si Nahr Namen. Ambele rauri
sunt inconjurate de bMti, in care nu cresc decat trestie $i ierbari
acvatice. Totusi $i aci o parte din regiune $i anume terenul dealungul
cursului inferior al raalui Kison a fost asanat de colonistii evrei si
cultivat. La nord de Akko, campia de pe litoral se ingusteazd din
ce in ce pana 2 complect intrerupta de masivele muntoase, ce infra
direct in mare.
In afara de sesul de pe litoral, Palestina mai are o regiune de
k

$es in valea Iordanului, dela lacul Flule $i pand la Mara. Moarta.

Valea Iordanului coboara cu repeziciune. De nude la isvoare se and
in inima podi,uIui, deci la 500 m. deasupra marii, la Flute are
nivelul Niediteranei, la Beisan are 100 m. sub nivelul marii pentru
a ajunge la varsarea in Mara. Moarta la o altitudine negativa de
392 m.
Cele dou $2suri paralele: $esul litoralului $i $esul Iordanului
sunt legate intre die In treimea de nord a tarii de campia Esdrelo-
nului (Emek Iesreel). Aeeasta campie se afla prinsa intre muntii
Samariei $i ai Galilei. Este udata de raul Ki$on, care se vars
in mare $i de raul Goliat, aflaent al Iordanului. Emek Iesreel este
o vale de aluviune, de forma caracteristica triunghialara. Porne$te
dela poalele muntelui paduros Tabor, inalt de 540 tn., si se ter-
mina, latindu-se din ce in ce mai mult, la poalele muntelui Carmel.
Campia este in panth, cu directia vest-est. La apus are altitudinea
60 m., deasupra nivelului marii iar cand ajungz la Iordan, la Bei-
san, are 100 in. sub nivelul Maria Allediterane. Structura aceasta a
campiei precum $i compozitia sa aluvionara au facut sa fie un tinut
mla$tinos. Pionierii evrei au asanat insa aceasta regiune, care cu-
prinde azi cele mai frumoase $i bine organizate colonii colective
din Palestina.

25
www.dacoromanica.ro
6. Clirna
Daca se considera a5ezarea Palestinei fat de ecuator, clima tarii
ar trebui sa fie subtropicala, data Hind apropierea ,de tropicul can-
cerului. Clima Palestinei este ins corectata de vecinatatea Marii Pile-
diterane. Caracterele climei mediteraneene influenteaza starea clirna-
tica aproape a intregei tari din apusul Iordanului. Dincolo de Jordan,
clima sufera influenta pustiului arzator de nisip din estul i sudul
apropiat.
Ameliorarea climei palestinene se face prin actiunea dc temperare
pe care o exercita marea asupra regiunei de litoral prin faptul ca
apa se incalze5te greu 5i deci race5to litoralul in anotimpul calduros
-5i se raceste incet, deci cla caldurd in anotimpul racoros.
,Clima Palestinei este caracterizata prin cloud anotimpuri deosebite
categoric *nut de altul: o vara calda far-a ploaie i o iarna mai rece
cu ploi dese. Pentru diferitele regiuni ale tarii, clirna este determinata
de latitudinea locului, d2 altitudinea precum 5i de departarea lui de mare.
In campia de litoral, clima este mediteraneana, dulce i uniforma.
In regiunea rnuntoasa dela apus de Iordan, clima este aspra iarna
5i schimbtoare in restut anului. Li depresiunea Iordanului, clima este
aproape tropicald; iar in Transjordania clima este continental.
Temperatura aerului este primul "factor din ansamblul studiat in
climatologie. Adunand temperatura observata la o anurnIta or, in
fiecare zi, in tot tirnpuI unui an, i impartind la numarul zilelor, se
obtine o medic aritmetica, care se nume5te temperatura mijlocie anuala.
In Palestina, temperatura medic anuala a oscilat in ultirnii ani in
jurul a 22 grade C.
?Qum insa factorii de productie nu se conduc peste tot la fel
5i nici in tot timpul anului, iar pe dealta parte recoltele nu Se .,coc
intr'un an intreg, calcularea tempeturii medii prezinta namai irn-
portanta statistic'a. Interesante sunt temperaturile medii, flu anaale,
ci pe anotimpuri 5i pe regiuni geografice. Dintre aceste date in-
tereseaza mai mult temperaturile mcdii din Ianuarie, lana cu cea mai
racoroasa clima a anului 5i din August, care este luna cea mai cal-
duroasa. Ele sunt redate in tabloul armator:
. Temperatura medie, in grade Celsius
Regiunea
Ianuarie August

Ierusalim 8,2 25,4

Tel-Aviv 12,0 27,8
Hailfa 13,4 29,2
Beer-aba 12,4 27,7
Iericho 12,9 31,9

26
www.dacoromanica.ro
 Dar aceste rnedii climatice, anuale si lunare, sunt rezultatuI ob-
servatiunilor zilnice. Stint zile cu temperatura maxima foarte ridicata
si minima foarte coborata. Amplitudinea de osdilatie a acestor cifre
este destul de mare, ea nu se apropie insa de cea a unei tad de clima
ternperat continentala, cum e, de exemplu, Romania. Diferenta dintre
temperaturile extreme in interiorul until an este !in Palestina de
25 grade C. pe cand in Romania, iarna temperatura scade uneori
pana la 35 grade C., iar vara se urea la 40 grade C., deci ampli-
tudinea temperaturilor extreme este de 70 grade Celsius.
0 alta observare climatica se face asupra temperaturilor maxime
$i minime zilnice, insa prezentate ca medie anuala de maxime si minime,
pe regiuni i localitati. Tabloul urmator arata maximelei minimele
anuale in doi ani din deceniul trecut, pentra cote 5 localilati ale
caror carcteristice climatice stint diferite intre ele din cauza ase,
zarii, altitudinei, etc.

Medii anuale In anii

Ormul 1930 1931
maxime minime maxime minime

Ierusalim 39,4 2,1 39,4 1,0

Tel-Aviv 40,0 5,6 36,0 3,2
Haiffa 41,2 5,5 41,5 4,1
Beer-Saba 42,5 0,5 43,8 0,9
Iericho 45,0 6,3 47,0 0,1

Se rernarca influentele marii in orasele de pe litoral, wide ma-

ximele sunt mai mici 5i minirnele mai marl. Cum ne departam de
mare si inaintam in stepa, incepe sa se resimta clima de influe!nta
pustiului, temperatura maxima medic se mareste (Iericho, Beer-Seba).
La IeruEalni, din cauza altitudinet. orasalui, tempe:atura este mai
scazuta.
Ternre7aturVe di2e ite ale regianilor Palestinei au consecinte ini-
portante asupra f:o ei tarii. Plantele euflivate au epoci diferite de
seceris: astiel, in valea Iordanului, granele so coc malt mai devreme
deck in regiunea, dealurilor si pe podis.
Iarna, temperatura nescazand aproape niciodata sub zero, inghe-
tul este un fenomen rar intalnit i numai in regianile muntoase din
nordul tarii. La intervale mari, cam la 13-14 ani, cand se accent-
tuiaza pe tot globul frigul si caldara din cauze legate de revolutia
petelor solare, ninge iarna in Palestina, la Ierusalim, pe dealurile si
podisuI nordic. Muntii dela nord, de dincolo de frontiera an var-
ful adesea acoperit de zapada. Iarna palestineana, in general blanda,

27

www.dacoromanica.ro
nu lasa arborii desfrunziti; acestia raman verzi, schimbarea frunzelor
facandu-se pe rand si pe nesirntite, ca la coniferi. Din aceeas cauza,
avem Cate cloud recolte pe an la unii arbori fructiferi.
Presiunea atmosferica urmand gama de relief, va fi in Palestina
foarte variata in diferitele regiuni. La Marea Mediterand, presiunea
este normala, adica de 760 mm. La lerusalirn, care are altituclinea
de 700 m., presiunea atmosferica medie anuala este de 596 mm.
Pe rnsurd ce coboram spre depresiunea lordanulai, presiunea at-
mosferica creste, col.oana de aer Cc apas asupra depresiunii fiind mai
mare tocmai cu adaricimea \Tall. Astfel, la Tiberias media anuald este
781 mm., iar la Marea Moarta ajunge la presiunea de 810 min. mercur,
ceeace este aproape unic pe glob. Din cauza presiunii arcate in
depresiunea Iordanului, fenornenele atmoferice legate de presiune: van-
turile, ploaia, etc. nu pot urma regimul regiunilor cii presiune nor-
mala i nici prevestirea vrernei probabile nu Sc psate face dupa
indicatiunile obicinuite, ci -dupd o scara proprie vaii lordanalui.
Van/urge. Regimul vanturilor este si el influentat de situatia geo-
'grafica a Palestinei, intre pustie i man& Vor predomina deci van-
turi periodioe, uncle cu perioada diarna, legata de influenta termica
exercitata de Marea Mediterand, sltele cu revenire anuald, legata
de incalzirea excesiv a pustiului. Vantul cii perioada diarna este
briza. Ziva nisipul de pe litoralul marii inferbntandu-se, aerul de
deasupra se incalzeste si el, se dilata, isi micsoreaza densitatea 5i
se ridica in sus. Local lui este haat de aerul de deasupra marii, rece
fiincicd marea nu se incalzeste atat de mult in timpul zilei cat se
incalzeste uscatul, 5i in special nisipul. Ziaa (5i anume della amiazd
5i pana seara) bate deci briza dinspre mare in spre uscat, %rant rece
care patrunde &lane in interiorul tarii i racoreste atmosfera incalzita
de soare, Noaptea, fenomenul se petrece invers. Pamantul racindu-se
repede i aerul odata cu el, acesta se duce de ia local aeridui de-
deasupra marii, care ramas caldut din cauza c marea se raceste
incet, se urea usor in sus. Noaptea, dela miezal noptii 5i pand
dimineata, va bate deci vantul dinspre uscat spre mare.
Primavara, vars i toamna, bate un vant dela apas, iar la munte,
dela nord-vest. lama, nordul tarii este batut de vantul de rasarit
iar sudul de vant de apus. Dintre toate acestea, vantal dinspre sud-
vest vine dinspre mare incarcat de vapori de apd st aduce deci ploaie.
Vantul de rasdrit vine dinspre pustiu, e taios 5i rece iarna si
alunga norii. La inceputul verei (Aprilie-Mai) si la sfarsitul ei (Odom-
brie), acest vant este foarte cald si usuca atmosfera. Vantul cald din-
spre rasarit, 'numit de arabi Hamsin, tine de obicei 3 zile. In aceste

28
www.dacoromanica.ro
zile, temperaturd aerului se arca pana la 450C. la umbra, ilerul de-
vine foarte uscat si greu de respirat; in afara de aceasta vantul aduce
o pulbere foarte fina de nisip, care face ca cerul sa para ca de plumb,
stralucirea soarelui sa slabeasca considerabil. Florile se ofilesc, iarba
vestejeste, animale tanjesc, iar oamenii stau in cas, cu respiratia

US,

Transjordania i pusfia ludeei vazufa dela Universifafea din lerusalim

uscat, Uflhl cu dureri de cap si bataie de inima. Orice activitate eco-

nomica este suspendata acolo unde mijloacele technice moderne nu
pot racori artificial atmosfera ambiantei de lucru.
Precipitatiile atmosferice nu au fost in cantitate apreciabila nici
in epoca biblica, atunci cand tara era acoperit de paduri i culturi
bogate. Mai tarziu, cand Palestina a fost pustiita si cand vegetatia
nu mai era cea de odinioara, s'a instalat un cerc meteorologic vi-
tios: nu se puteau face calturi bane din cauza lipsei de ploaie si nu
se prOduceau precipitatii atmosferice suficiente din cauza lipsei de
vegetatie (plantatiile si padurile marind cantitatea de ploaie prin
functiunile lor vitale i prin influente mecanice asupra agentilor at-
mosferici).
In tirnpul unui an, cea mai mare cantitate de apa cade in Pa-
lestina iarna, sub forma de ploaie. Incepand din Octombrie si sfar-
sind in Aprilie, ploaia cade abundent, mai ales in jumatatea nordica
a Orli. In regiunea de munte si mai !ales la nord, cade uneori

29
www.dacoromanica.ro
zapada. Vara ploile sunt mai rare, dar in schimb cade roua, binefaca-
toarea roua a Palestinei, care salveaza culturile de seceta.
Cantitatea de apa ce cade in medic intr'un an, in toata tara, este
de 520 mm., ceea ce nu este putin. Dar stratul de apa cc cad2 intean
an nu este peste tot de aceeas grostrne, cifra inclicata fiind doar media
aritmetica. In ordinea descrescanda a cantitatii de ploaie primita in-
tr'un an, diferie regiuni se insira astfel:

Localitatea Stratul de precipitatiuni

atmosferice Inteun an

Safed 820 m.m.

Haitfa 630 rn.m.
Beer-Seba 570 m.m.
Ierusalirn 560 m.m.
Beisan 298 m.m.
lericho 138 m.m.

Acest tablou sintetic arata limpede ca descreste cantitatea de spa

anuala cu inaintarea spre sud a localitatii.
Diferenta dintre cantitatlle de ploaie ce cad in diferitele regiuni
ale Palestinei stabileste si o econornie agricold diferentiala pentru fie-
care din ele.

H. Fipele
Apele Palestinei fac parte din doua bazinuri diferite: bazinul Me-
diteranei si bazinuI Mrii Moarte.
.Marea Mediterana ucla coasta Palestinei pe Q distanta de peste
200 km., cuprinsa intre Ras-en-Nagura la granita Siriei i Rafia la
granita Egiptului. Mare inchisa si de dimenstuni ,mici in raport ea ma-
rite oceane, Mediterana are inumai un -rudiment de flux si reflux,
mai mult o miscare ritmica a valurilor, numita hula. Aceasta ab-
senta a puternicelor miscari periodice ale apelor marii, are con-
secinte geologice i geografice importante pentru litoralul Mediteranei:
lipsa de estuare in care apa math sa intre adanc in uscat in epoca
de, flux, inaintarea uscatului in mare si formarea de delte, etc.
In Marea Mediterana se vars fluvii man i numeroase din cele
trei continente intre cad marea este inchis. Cum insa apa dulce
adusa de aceste fluvii nu este in cantitate atat de mare incat sa
intreaca apa ce se evapora din mare din cauza caldurii, Marea Me-
diterana se concentreaza mereu in saruri, aa Ca devine din ce itt ce

www.dacoromanica.ro
inai sarata $i mai' amara. Nivelut ei nu scade insa, ( a$a cum vom
vedea ca se intampla cu Marea Moarta) fiindca Mediterana comunica
prin stramtoarea Gibraltar cti Oceanul Atlantic, care complecteaza
lipsurile datorite evaporarii. Apa Mediteranei . este mai concentrata
in saruri decat apa Marii Negre, unde din cauza temperaturii mai
scazute evaporarea nu intrece enormele cantitati de spa aduse in
Marea Neagra de marile fluvii europene.
rfrebue mentionat un fenornen hidrografic important, care de$i
nu se petrece azi in Palestina, are repercusiuni asupra litoralului de
rsarit al Mediteranei: e vorba de malul adus de Nil in mare. Apa
sarata a parii fiind o sdlutie electrolitica, precipita suspens:ile fine $i
substantele in solutie coloidald din apa marelui fluviu. african. Acest
fenomen fizic are Ioc chiar la gura fluviului, acolo uncle apele dulci
intra in mare. Precipitarea necontenita de mat impinge mereu usca-
tul in mare $i astfel delta Nilului cre$te in chip sensibil. Ceeace se
intampla azi este o continuare a -procesului din marile epoci geolo-
gice, cand aluviunile Nilului au umplut on mare golf din sud-estul
Mediteranei, punand astfet o baza aluvionara sudalui Palestinei de
azi. Dar mi$carile apelor Mediteranei duc suspensiile i primele de-
pozite Inca neconsolidate dela gura fluviului, mutt mai departe dea-
lungul litoralului estic al marii. Fundul Mediteranei se ridica deci
din ce in ce mai molt in fata Palestinei, in regiunea granitei spre
Egipt.
Mare lini$tita, cu largi orizonturi, cu an Moral variat $i accesi-
bil, Mediterana a determinat din eele mai vechi timpuri popoarele de
coast sa se aventureze in Iarg $i a prilejuit astfel descoperirea $i
colonizarea de tinuturi nelocuite. A stfel au plecat din Fenicia cora-
bierii puni pentru a infiinta Cartagina $i tot de aci au pornit cei
ce au colonizat rnai tot litoralul nordafrican. Evreii au participat din-
totdeauna la acenste eppeditii de cucerire a parnantulai nelocuit. Au
insotit pe navigatori $i au infiintat colonii $i centre eomerciale in
apus, pe litoralul Mediteranei.
Leagan al celor mai vechi civilizatii aiatice, africane $i euro-
pene, Marea editerana are pentru Palestina de azi rolul de a o
lega de restul lumii pe calea cea \mai accesibila $i mai comoda pentru
marele schimburi de avutii.
Afluentii din Palestina ai Mediteranei vin de pe versantul apu-
sean al podi$ului. Din cauza apropierii de .mare a muntilor $i po-
disului din care isvoresc, acesti afluenti sunt ,foarte scurti. In cainpia
Sefela, dintre diferitele paraie care vin sarace in apa din podipl
Iudeei, numai doua sunt permanente: Nahr Sikrer $i Nahr Rubin;
toate celelalte au apa numai in primvara si sunt secate in tot restal

31
www.dacoromanica.ro
anului. In Saron, raurile yin din muntii Samariei, bogati in isvoare,
si sunt aproape toate permanente. Mai insemnate sunt: Iarkonul, care
se vars la nord de Tel-Aviv, Nahr-el-Falaik i raul Crocodililor. In
Emek lesreel, curge raul Kison, care se .varsa in mare langa Akko.
Inainte de varsare, apele raului Kison casi cele ale raului Naamen,
formeaza, din cauza pragului alcatuit din dunele de nisip, mlastini si
balti in care creste stuful, papura siialte plante de balta.

1-1

La izvoarele raului
larkon

Mama Moarta ocupa partea cea mai profunda a depresiunii Ior-

danului. Intr'adevar, la extremitatea sudica a acestei depresiani, la
392 m. sub nivelul Mediteranei, se afla acest lac foarte intins, nu-
mit si LacuI Asfaltit, Marea Sarata sau Marea Moarta. Acest lac isi
datoreste fiinta sa actuala faptului ca in depresiunea Iordanulai, care
s'a despartit de Mediterana prin ridicarea podisului palestinean, pa
ramasa s'a evaporat in regiunea terminala mai repede, adica in can-
titate mai mare in unitatea de timp, decal a sporit prin aportul de
apa al Iordanului si al celorlalti afluenti. Si cam, din apa cu saruri
putine, adusa de Iordan, se evapora la suprafata Marii Moarte na-
mai apa, iar sarurile raman in mare, apele acestel niari devin 'din ce
in ce mai concentrate in saruri. Marea Moarta nu comunica cu alta
BO, cum comunica de exemplu Marea Neagra cu Mediterana, sau
aceasta cu Oceanul Atlantic. Deaceea ea seaca din ce in ce, devenind
tot mai saran. Procesul se continua pana la stabilirea unai echi-
libru intre cele cloud fenomene opuse: evaporarea la nivelul Marii
Moarte, unde clima este subtropical, i aducerea de apa de care
Iordanul alimentat de isvoare si afluenti din regiunea nordica bogata
in ploi. Faptul ca acum 70 de ani nivelul Mani Moarte era cu 3
m. mai jos deck este azi, arata ca procesul de echilibrare este pe
cale de irnplinire, modificarile nivelului fiind neinsemnate i Mean-
du-se in ambele sensuri: urcari i scaderi.

32
www.dacoromanica.ro
 De forma ovala, afara de peninsula 81-Lissan din sud-est, Marea
Moarta are o Iungime in dire2tiunea nord-sud de 18 km. i o latime
est-vest de 5 km., ceace-i da o suprafata de aproximativ 920 km.
Pe malul sudic, pe o distanta de 11 km. se intinde un deal inalt de
180 m. si format cu totul din sare. Este dealul Sodomei (Gebel
Msdum). BIocurile de sare cristalina, albastr, rotunjite de ploi
vant, au cpatat aspect de figuri omenesti. Aci este de cdutat originea
legendei biblice, care povesteste c sotia lui Lot a fost prefacuta irL
Os7-17Wvr,r77771,ILY-.

;11

Marea Moarfa (cu blocuri de sare ;i gips pe mal)

stanch' de sare drept pedeapsa pentru curiozitatea ei. Straturile de sare
sunt acoperite pe alocuri de altele de gips si de creta. De aci
aduc beduinii sare Ia lerusalim.
.Maximul depresiunei Iordanului se and' in partea de nord a
Marii Moarte; de acolo fundul lacului se ridica treptat astfel ca la
partea de sud el este adanc numai de 2-4 metri. Din fund se
ridica la suprafat bucati mari de asfalt, produsi de oxidare a unor
roce lichide de natura petrolului, si care aa dat Marii Moarte pi
numele de Lac Asfaltit. Nu departe de dealul Sodomei se and valea

Dr. S. Being lass Polesfina. (3) 33

www.dacoromanica.ro
 Siddim, unde s'au sapat din timpurile biblioe puturi de asialt. bin
cauza .unor miscOri tectonice violente, firesti in acest Ulna vulcanic,
regiunea s'a soufundat si a fost acoperit de apele Marl Moarte.
Orasele Sedom si Amora, care se aflau aci, au fost astfel nimicite,
locuitorti neavand timpul s se salveze. Dupd legenda biblic... Dom-
nul a turnat asupra Sodomei si Gomorei ploaie de padoas si de
foc dela Domnul din cer si a prapadit oetAtile acelea si tot kautul
si pe toti locuitorii si tot ce crestea pe carnpie...
Cuprinsul in sdruri al Marii. Moarte este de 260/0, ceeace d
apei o densitate mutt mai mare deck a apei de rau si chiar a apelor
celorlalte marl. cum eea mai mare parte din sabstantele in solutie
sunt cloruri si bromuri, putem spune CO Marea Moart este o ade-
vdrat saramura, o solutie aproape saturat de diferite cloruri si
bromuri. In 'ultimele decenii, se extrag aceste bogatii minerale din
uriasul rezervor ce Ii constitue Marea Moartd. Din cauza mud con-
oentratii saline, animalele nu pot tri in acest loc i pestii adusi de
Jordan mor die indat ce intra in apa -Sarat. De aci numele de
Marea Moartd. Marea densitate a apei face ca omul s pluteascd
chiar fara" so inoate.
In Marea Moarta, se varsO la sud raul Waadi Araba, care 'por-
neste din apropierea golfului Akaba, trasand prin ,cursul sOu panta
sud-nord a depresiunei ce se termiad Ia Marea MoartO. Acest rau
alcatueste granita dintre Palestina 51 Transjordania. In Marea MoartO
se varsO pe litoralul estic raul Amon, iar pe cel Vestic raul Kidron.
Gel mai important rau al Palestinei este lordanul (Iarden). El
ia fiintd in :nordul Palestinei prin confluenta ,a trei cursari mai mid,
care se unesc mai ,la nord de lacul Hide. Alimentat de isvoare bo-
gate, Iordanul devine curand un ran mare. El traverseazd lacul Kine-
reth'$i se varsa apoi, mai la sud, iii Marea Moor-M. Afluentii palestinieni
ai Iordanului sunt: Wadi-d-Bire, Naar Gialud, Wadi-el-Giosele, Wadi
el-Kalt, Wadi-el-Arib; in Transjordania prirneste raurile mai mad:
larmuk si Iabuk.
f Venind din nord, uncle pIoile stint mai dese, Iordanul este bogat
in ape. El debiteazd in Marea Moarta peste 3 milioane m. c. de apa
pe an. In cursul su, Iordanal dand peste piedici geologice, se revarsa
(land nastere unor mlastini. Astfel, mlastinile lacului Hule aim luat
nastere din cauza unui prag natural de bazalt, pe care-1 true raul
Jordan. Aceste mlastini sunt in curs de asanare spre a se da agri-
culturii tinuturi fertile.
LacuI Tiberiada se and mai la sud de lacul Hule (Marea Me-
rom) $i anume intre dealurile Galileei $i podip.1 Giolan. Lacal Ti-

34
www.dacoromanica.ro
beriadei, numit in Cartea Makabeilor Ginossar si in Talmud Tiberias,
poarta si nurnele de Kinereth i Genezareth in diferitele epoci din
istoria Palestinei. El este inconjurat de munti $i suprafata sa se afla
la 208 m. sub nivelul Mediteranei. Are 20,5 km. in lungime, 8,5 km.
in latime la Tiberias si 12 km. in latime la Migdal. Suprafata la-
cului este de aproximativ 170 kmp. Adncimea cea mai mare e de
48 m. Apa adusa de Iordart si de isvoarele proprii ale lacului fiind
dulce, alimenteaza intreaga regiune. E foarte bogat in peste. E foarte
linistit, afara de o epoca din iarna cand vanturile ridica pe lac valuri
marine. In apropierea lacului Tiberiada se afla orasul Tiberias, in
vecinatatea caruia se gasese isvoare termale foarte apreciate de locui-
torii Palestinei $i ai tarilor invecinate.
Pentru a complecta hidrografia Palestinei, trebue sa mentiondm
$i panza subterana de apa a, tarii. De sate de ani, Palestina este
socotita ca fiind saraca in isvoare $i cu o panza subterana destul de
ingrata. Desi ruinele instalatiilor de irigatie din veacurile trecute
arata Ca s'au facut sfortari si altadata pentru a ajata agricultura, care
sufera din cauza putinelor precipitatiuni, tocmai in epoca in care
cuIturile au mai mare nevoie de apa, totu$i nimic nu s'a intreprins
in aceasta directie pana la colonizarea agricola evreeasca. Colonistii
evrei au descoperit $i valorificat marea comoara de spa subterana
a tarii. Cum exploatarea intensiva a unor suprafete mici de sol cere
in primul rand a irigatie bogata, colonistii au fost siliti, ca odinioara
Mow, s scoatd apa din stanca.
Desi nu exista cifre precise cu privire la panza de apa subterana
a Palestinei si la utilizarea ei, totusi faptul ca, din 70 foraje facute
intr'o epoca recenta in Campia Iesreer, jumatate au fost incunanate
cu succes, da indicatii pretioase cel putin pentru o apreciere apro-
ximativa. In Galileea $i Samaria s'a gsit apa in regiuni ca javneel
Karkur, uncle nu s'au asteptat nici cei mai optimisti colonisti. In
anii din urma, s'a gasit ap, la adancimi variabile, destul de niari,
dar accesibile (300 m.) in Negev, unde s'au pus recent bazele primelor
colonii agricole evreesti din extremitatea sudica a Palestinel.

I Flora i fauna Palestinei

1. Uegetatia
Vegetatia unei regiuni este functie in acelas timp de clima sa
(adica de latitudine, relief, asezare) si de natura solului. Oricat de
bun ar fi insa solul si favorabila clima, teritoriile locUite de oamoni

35
www.dacoromanica.ro
Mai au de indeplinit Inca o conditie pentru Ca vegetatia sa fie aburi-
dent& variata si de bund calitate: interventia omului.
Palestina nu indeplineste toate aceste conditiuni.
Paraganit in aproape intreaga sa intindere, limp de secoIe, paman-
tul amestecat cu bolovanii i pietrele rezultate din distrugerile din
epocele de lupta, pietrificat din cauza nelucrarii indelungate, parea
la prima vedere nerodnic. Defrisat, irigat, ingrasat acolo unde e nevoe,
secafe mlastinele, drenate ogoarele, toate aoestea au redat in ulti-1
mete decenii pamantului fertilitatea pc care a avut-o In epoca biblica.
Clima este proprie vietei vegetale, cantitatea mai mica de ploaie
ce cade in uncle regiuni In timpul verii fiind complectat in mod na-
tural prin roua ce cade zilnic si in mod artificial prin numeroase
irigatii rational facute.
Vegetatia Palestinei este de tipul mediteranean in vai i pe litoral
si de stepa pe dealuri si in regiunile sudice.
In regiunea dela apus de Jordan cresc aceleasi plante ca in toate
trile mediterane subtropicale iar in valea Iordanului cresc chiar plante
tropicale africane. In plantatiile frigate artificial, cresc specii de plante
cc apartin florei indiene, iar in Transjordania si Negev, domina
plantele de stepa ale orientului.
Caracteristica florei palestiniene consta in adaptabilitatea ci 13
vara lunga, calda i secetoasa a Orb.. Dintre plantele necultivate,
e drept ca numai arborii si in special coniferele precum i uncle ierbari
de stepa rezista aoestui anotimp; in schimb, in plantatiile de porto-
cali si in gradinile de zarzavat cresc in anotimpul calduros chiar cele
mai delicate specii, irigatia inlocuind ploaia.
In afara de relatarile biblice i istorice referitoare la existenta
In antichitate a numeroase paduri, se mai gasesc i azi urmele acestora
O

sub forma de radacini, chiar in soIul regiunii sudice, uncle singura

vegetatic care a mai Minas azi consta din rari coaiferi cu coroana
deasa, care inseamna prin pustin puncte de orientare pentru calator.
In nordul Palestinei, padurile de stejar aoopera (Carmel si Gali-
leea) cam 600 kmp. Regiunea dela rasarit de Jordan (Hermon si
Hauran) este mai bogata in paduri iar masivul Ghilead are paduri
mari. Arborii de padure au frunzele perrnanet verzi, dar lemnul lor
este usor Si nu este bun pentru lucrat mobile sau ca material de
constructie.
Arborii de padure mai des intalniti in Palestina sant: diferitele
varietati de stejar, maslini, sicomorul, plopul, chiparosul, salcamul.
Eucaliptul adus din Australia a fost aclanatizat usor i s'au plantat
paduri intregi, in regiunea de coast, mai ales la Chedera. In valea

36
www.dacoromanica.ro
 Iordanului si a afluentilor sai precum si in jurul lacului Kinereth,
-cresc salbatec: smochinul, migdalul, oleandrul, mirtul.
Mlastinele din Hu le si din luncile raurilor sant pline de stuf,
papura si alte plante de baltd.

Plantatie de
Eucalipt in
Mikweh Israel

Campiile sunt impodobite primavara cu florile multicolore ale

plantelor din familiile liliaceelor, leguminoaselor, ranunculaceelor, pa-
paveraceelor, etc. Pe podis 5i coastele muntilor, ierburile de pasune
sunt singura vegetatie.
Culturile de pomi roditori sunt foarte nameroase si sporesc in
raport direct cu imigrrile de oameni si capital evreesc in Palestina.
Maslinul isi are patria in Palestina si este plantat pe ambele
maluri ale Iordanului. Mari plantatii s'au fcut si in Campia de litoral,
la Gaza, Ludd i in vecinatatea oraselor Hebron, Betlehem, Ierusa-
lirn, Ramalah, Nablus, pe Carmel, in muntii Galileei in vecinatatea ora-
selor Nazareth, Safed si in muntii Ghilead. Maslinul se caracterizeaza
prin rezistenta sa la uscaciune si internperii precum i prin varsta
mare pe care poate s o atingd. Randamentul economic fiind foarte
mare, cultura msIinilor este foarte rentabild; dupd 1918 ea a fost
insa neglijat n favoarea citricelor. adslinele se consurnd fie crude,
fie gatite, dar mai ales conservate in saramura. In cea mai mare
parte servesc ins la fabricarea undelemnului.
SmochinuI este la fel de rezistent ca 5i maslinul i cultura lui
reuseste tot atat de bine in terenuI pietros. De multe ori creste sIn-
gur, in mijlocul viei sau pe camp si plantele agatatoare, vita sau le-
guminoasele, S2 agata de ramurile lui si-1 imbraca de frunzis oferind
si azi umbra muncitorului sau trecatorului, casi in vremurile biblice:
...Si asa in toat vremea domniei lui Solomon, Israel si Iehuda au

37
www.dacoromanica.ro
trait in pace, fiecare sub vita lui si sub mochinul lui, dela Dan si
pana la Beerseba...
Vita de vie a fost cultivata in Palestina din vremurile cele mai
vechi. Biblia povesteste despre Noe ca ...a sadit vie... si a Mut yin

4;

fr

Mdslin bdtrein kind lerusalim

si s'.a imbtat.,.". Viile sunt numeroase pe Carmel, in imprejurimile
localitatilor Hebron, Ramallah si Salt (Transjordania) iar din cele
cultivate de primii colonistii evrei citam: Zichron Jacob, Ros Pina,
Kiriath Anavim. Cu toate ca si viticultura, casi cultura maslinului au
fost putin neglijate in 'favoarea citricelor, importanta economica a vitei
de vie este inca mare pentru Palestina. Ea acopera eererea pietei
locale cu struguri, stafide, yin i bauturi spirtoase fermentate i disti-
late. Vinul i bauturile spirtoase se fabrica in pivnitele sistematice cl-
dite de Baronul Edmond Rotschild "la Rison Letion, apoi la Zichron
Jacob, Mikwe Israel. Ierusalim, etc. Cultivatorii arabi fac stafide din
struguri san scot din ei, prin fierbere, un sirop dulce si aromatic
numit Dibs (miere), pe care-I consuma cu paine sau ii intrebuinteaza
la indulcirea mancarurilor i prepararea prAjiturilor.
Migdalul este cultivat pe scara intinsa in coloniile evreesti: in anul
1927, din suprafata de 28.000 dunami cultivat cu migdali, 21.000
dunami erau evreesti. Migdalul creste si salbatec in Palestina. Ii
prieste orice teren si nu cere ingrijiri speciale. Migdalele putand fi
pastrate multa vreme, constitue un produs de export foarte bun.

38
www.dacoromanica.ro
 Palmierii. Cultivarea bananierilor a luat avant mare dupa 1918.
Bananierul se cultiva in valea Iordanului, in campia de Moral, si in
Emek Iesreel. In anul 1930, era cutivata cu bananieri o supra?*
ide 2400 dunami. Bananele palestinene au un gust foarte bun si
sunt mult pretuite. Curmalul creste bine chiar si la poalele muntelui
Carmel

et,

Yemenit
culegand
_vs-, \
banane
pentru 1

masa de ' '4'

Stimbett -

Marturic bimilenara pentru toate aceste plante sunt monezile ba-

tute de Antipa i Agripa II si care au in efigie frunze de vita, pal-
mieri precum si spice de grau.
Plante le citrice fac obiectul unei ocupatii agricole de cea mai mare
importanta. Ele sunt cultivate in numeroase i vaste plantatii (pardess)
ai fructele lor sunt apreciate in toata lumea. Se cultiva portocalul, la-
maiul, mandarinul, arborele de grape-fruit, de chard si de pomela.
In celelalte capitole, privind viata economica a Palestinei, vor fi
expuse mai pe larg valorificarea prin export si industrializare a plan-
telor citrice. Ele nu sunt cultivate in Palestina, ca de altfel in tot
basinul mediteraneean de cat dela inceputul evului media si au fost
aduse din oentrul i sudul Asiei.
Arbori fructiferi, in afara de cei pomeniti mai inainte, mai sunt:
castanul, caisul, persicul, marul, parul, prunul, gutuiul, precUm i ar-
bustii de rodie i alunul.

39
www.dacoromanica.ro
 Legume, zarzavaturi si fructe de camp cresc deasemenea in Pa-
lestina: fasole, mazare, linte, eastraveti, bostani, pepeni verzi si gal-
beni, patlagele rosii si vinete, sfecla, gulii, spanac, conopida, spa-
ranghel, cartofi, ceapa, patrunjel, coriandru s. a.
Gerealele sunt din ce in ce mai mutt cultivate: In primul rand
vine grata (profesorul Aronsohn a gasit in campia Genezareth o
varietate de grau care o crede a fi grant palestinian stravechiu).
Campia Mahna de land Nablus, Emek lesreel i Galileea inferioard
produc cele mai mari cantitati de grau din tara. Se mai cultiva or:
zul, durrah, secara, ovazul si lucerna.
In fine, reusesc bine plantele industriale: tutanul in Galileea
(eel mai bun tutun este produs in Ros Pina), inul, canepa si bum-
bacul (in oazele transjordanice).

Z, enimalele
Fauna Palestinei este foarte variata si se divide, casi flora, in
doua: animalele salbatice (mamifere, pasari, reptile, pesti) care tresc
libere in paduri, campii, mlastini, ape si animalele domestice, de a
caror crestere se ocupa omul.
Speciile de animate salbatice sunt in Palestina mai numeroase decat
in alte regiuni. Li interiorul Orli, se constata o deosebire accentuat
intre fauna tinutului dela nord de Emek lesreel si animalele eelui
dela sud de aceasta campie. Nordul Orli se incadreaza in fauna
Siriei, sudul tine de regiunea etiopica, iar Iii rasrit apar animate
provenind din Arabia, Mesopotamia si India.
:Mamifere salbatiee: Caprioara ajunge pana in Libanon si Car-
mel, care este cel mai sudic punct in 'care traeste acest animal. Ursul
traeste deasemenea in Libanon, pe Hermon, in campia Basan si in
Gbilead. Mai traesc apoi: cerbul, hermelinul, dihorul, harciogul, car-
tita, castorul. Din fauna etiopica gasim animate de stnca i stepa:
capra de stancd, gazela in valea Iordanului si in junil A/151.H Moarte,
mai multe specii dc feline: pisici salbatice, pantera (Tabor, Carmel,
Transjordania); apoi vuIpea de Nil, ariciul si porcul spinos. Porcut
mistret traeste mai ales in Valea Iordanului. Mai sunt apoi animate
de stepa rasriteana: luput palestinian, hiena inolensiv pentru om.
Magarul salbatec vine din Mesopotamia in stepa transjordanica.
Sacalii se afla pretutindeni si se aude mereu, noaptea, .arletul lor.
Allamiferele domestice: Solul palestinean nu este potrivit cres-
terii vitelor marl si nici evolutia economic& in sectorul agricol, nu
a fost favorabila inmultirii acestei ramuri a faunei tarii. Pasuini Nine
se Osesc numai In campia Saron, in valea Iordanului i in cele

40
www.dacoromanica.ro
ale afluentilor lui, a$a c nurnai aci Si? pot creste cirezi mari. In
regiunea din jurul mla$tinilor din Hule traese cirezi de bivoli. Ra-
sele vechi de bovine sunt inferioare i numai vacile de rasa egipteana
sunt bune de lapte. Coloni$tii evrei au adds vaci i tauri din Olanda
$i au creat prin incruci$dri cu rasele locale o rasa noaa bine aclima-
tizat, care da lapte in cantitate mare. Vitele de taiere se aduc din
Liban.
Beduinii, avizati numai la pasunele de step& cresc mai ales ani-
mate mici, care nu sunt pretentioase. In Transjoidania sunt turme marl
de ovine, iar in Cisjordania pasc turme de capre care au distrus
orice urrna de padure.
Anirnalele de povara sunt: calul, magarul, cataral $i camila, Cre$-
terea vestitilor cai de rasa arabd a lost neglijat. Se mai gasesc din
aceasta rasa cai la beduinii din Ghilead,. dar ace$tia nu-i vand; se
aduc pentru nevoile armatei cai din Arabia $i Mesopotamia.
Magarul sirian este puternic $i vioiu $i serve$te la calarit i dr-
ratul poverilor ; felahul II inhama $i la plug. Catarul este animal de
calarit si dc povard, mai ales in regiunea muatoas a Galileei, unde
inlocuieVe calul.
Camila este cel mai important bun al beduinului $i de multe ori
al felahului. Acesta o inhama la plugul sau primitiv, o incarca cu
cerealele pe care le duce la targ $i traverseaza in spinarea ei pustiul,
bea laptele ei, iar femeia beduinului toarce din Oral camilei fire din
care tese panza de cort. 'Cand camila nu mai e buna de munca,
beduinul o sacrifica $i se brneste cu carnea ei i intrebninteaza pie-
lea ei.
Cainii si pisicile umbr adesea fra stapan $i vara se ivesc cazuri
de turbare.
Pasarile sunt reprezentate in Palestina prin specii numeroase.
Stoluri de pasari calatoare traverseaza tara trecand spre sud la in-
ceputul lernei i spre nord la sfar$itul ei. Mentionrn astfel: cocovii,
berzele, care fac un scurt popas $i in, tall, apoi cucul. Uncle pasari
ealatoare, cum este de exemplu privighetoarea europeana $i-au ales
locul de iernare in regiunile mai calde ale Palestinei, cum e valea
Iordanului. In general, aceasta vale este populat de pasarile can-
tatoare de diferite specii: ciocarlia, privighetoarea palestiniana, etc.
Dintre galinacee trae$te salbatec cocosul de munte $i coco$ul cenu$iu
si Mk de pustiu. In regiunea mla$tinoasa se gasesc rate si ga$te sat-
batice, barza, pelicanul, flamingo, lebada, iar in nord stoluri intregi
de porumbei salbateci. In jurul Math Moarte traesc pasari tropicale.
Rapitoarele sunt deasemeni numeroase: vulturi i ulii in pastia Iu-

41
www.dacoromanica.ro
deei, clod (7 varietati), cucuvele si bufnite, care populeaza ruinele
$i scobiturile stancilor.
Domestice sunt rasele de galinacee aduse din Europa si aclinia-
tizate, care dau Wand la 200 oua pe an. Deasemenea gastele, ratele,
bibilicele si curcile.
Reptile. In Palestina traesc 30 varietati de serpi, dintre cari unele
foarte veninoase (Cobra egipteana, Dabia Xant. indiana). Printre pietre
si in numeroasele pesteri se tarasc nenurnarate soparle (40 varietati),
precum si cameleoni. In Nahr-es-Serka s'au gasit exemplare dintro
specie mica de crocoda african. In campia de litoral se afla broaste
testoase mad.
Ape le sunt bogate in pest, dintre cad s'au studiat Wand ,acum
43 specii: numai in lacul Tiberiada traesc 40 specii, din care un
crap foarte apreciat pentru carnea lui gustoasa. In lacul Hu le (Ma-
rea Merom) traesc 2 specii foarte,interesante de peste: charia mae-
rocanthus, care scoate un sunet caracteristic si Qironus Simonis, ai
carui masculi poarth in gura icrele fecundate pana ce ies din etc
pestisorii, precum si pe acestia cateva vreme dupa ce es din icre.
Albinele traesc salbatice in crapaturile stancilor si ale zidurilor,
dar se si cresc in stupuri sistematice. Apicultara se raspandeste din
ce in ce mai mult.
Lacustele indigene, de numeroase varietti, nu sunt primejdioase
ca cele din Africa. La cativa ani odata insa, se abat nod uriasi dc
lacuste din pustiu si distrug recolta, golesc arborii de frunze. Plaga
aceasta este combatuta de catre rganele guvernulai in. mod sistematic
si cu succes.
Dintre insecte mai sunt de mentionat =stele si mai ales tantarii,
atat cei inofensivi cat si variettile de anofel icare transmit malaria.
In general, viata animala se desfasoara in Palestina luxuriant
in regiunile cu china subtropical mediteranee.

J. BogtiVile niinerale
Palestina are nurneroase bogatii minerale, atat in subsol cat si
in imensul rezervor de substage chirnice care este Marea Moarta.
Impartite pe categorii, aceste zacaminte minerale sunt:
a) Minereuri de mangan si de cupru,
b) Zacaminte de calcar, dolornita, bazalt, gips, sulfuri, fosfati,
clorura de sodiu,
c) Zacaminte de petrol, astfalt i calcar bituminos,

42
www.dacoromanica.ro
 d) Substante minerale in stare de solutie in ,Marea Moarta (do-
run i bromuri de sodiu, potasiu i magneziu).
,Galcarul din care sunt formati muntii Palestinei, alcatuiesc un
excelent material de constructie. Deasemenea i roca vulcanica a Ga-
lileei: bazaltul. Piatra de var se arde pentru a se obtine varul necesar
mortarului intrebuintat la constractii. La sud de Bethlehem, se gaseste
oanarmora cu frumoase vine colorate. Din calcarul negru bituminos ce se
gaseste langa Nebi Musa, la vest de Marea Moarta, in Gaiileea su-

Stancile de pe
podiul ludeei,
ce au servit ca
tortarefe natu-
rale in razboiul
contra Roma-
nilor

perioara i langa Iarmuk, se lucreaza la Bethlehem statuete religioase,

obiecte de cult, ornamente, etc.
Solul de lava din EI-Ledja contine piatra ponce. In Hauran se
fabrica din bazalt dur pietre de moara, care se exporteaza prin portul
Tir. Gremenea (silex) se intrebuinteaza pentru facerea cuptoarelor
tindca rezista la temperaturi mari. Se mai gaseste creta curata si
creta bituminoasa. La Melchamie, pe Jordan, se gaseste un mare
zacamant de sulfat de calciu (gips), exploatat in parte. Langa Beth-
lehem, Nebi Musa si Es-Salt (Transjordania) se gsesc fosfati iar
la Gaza si in peninsula El-Lissan din Marea Moarta SC gseste sult.
La Akaba se gasesc minereuri de mangan si cupru.
Marea Moarid este un lac puternic mineralizat. Ea a avut o in-
tindere mai mare dar din cauza evaporarii a ajuns in alhia ei ac-
tual. In locurile uncle a fost insa apa acestui lac, au farms de-
43

www.dacoromanica.ro
pozite de substante minerale depuse in urma retragerei lacului spre
fundul depresiunii uncle se afl azi. 0 analiza a apei Marii Moarte,
facuta in 1910, in regiunea nord-vestica a lacului, deci acolo uncle,
Iordanul aduce apa dulce, a dat iurrntorul rezultat:
Densitatea apei 1,124.
Substante solide disolvate 23,85-27N dupa adancime
Ficeste substante disolvate sunt:
Bromurd de sodiu NaBr 0.52 0!0 Clorurd de potasiu KC1 1,52 0/0
Clorurd de magnesiu MgCl2 10,03 0), Cforurd de sodiu NaCI 7,85 0/0
Clorurd de calciu CaCl2 1,52 00 Sulfat de calciu SOICa 0,146 '10

In ce priveste cantittile enorrne de substanta cuprinsa in Ma-

ra. Moarta, ele se apreciaza astfel:

C1orurd de potasiu 2000 milioane tone

Bromurd de magneziu Mg Br, 980 77
Clorurd de magneziu MgC12 22,000
Clorurd de calciu CaCI, 6000 7/
C1orurd de sodiu NaCI 11,000 17

Fundul Marii Moarte cuprinde, in bazinul sudic, malt asfalt, care

la cutremure, se desprinde din rocele din jur si, avand densitatea
mai mica decat apa sarata, se urea 1 i pluteste la suprafatd. Pe ma-
lul sud-vestic al lacului, in rnuntele Gebel Usdurn, se gaseste sare
in cantitati mari iar pe malul nord-vestic stint depozite de salpetru
(azotat de potasiu) si gips. Spre apus si sud-vest de Marea Moart
se gsesc zacaminte de petrol, care au lost inchiriate in 1914 de
catre Standard Oil Comp.
CArbuni de pamant se gasesc in Palestina in cantitate mica i
de calitate inferioara. Astfel, langa Iarmuk se gaseste un carbune
cafeniu deschis, cu putere calorica mai mica decat a lignitului; arme
de turba se gasesc in campia Hu le si la Audja.
In fine, trebue sa mai mentionam ca bogtie minerala nisipul
do pe coasta marii, intrebuintat la fabricarea caramizilor do silicat
si placilor de pavaj. In antichitate Fenicienii fabricau sticla re-
numita a lor din nisipul de pe coast& Azi, nisipul din jurul orasului
Gaza serveste la aceeasi fabricatie.

K. Isuoarele minerale termale

In intreaga depresiune a Iordanului, incepand dela lacul Kine-
Nth si pana la Marea Moarta, se afla raspandite numeroase isvoare
termale, cunoscute Inca din antichitate pentru actiunea lor terapeu-

44
www.dacoromanica.ro
tica. Teinperatiga urcata 'a acestor isvoare permitand diso1varea mai
usoara a substantelor minerale din straturile pe care le strabate apa,
spre esirea la suprafata, aceste ape termale sunt puternic mineralizate.
Etc cuprind substage minerale din subsolul lath si anuin2 Nag,
(clorurd de sodiu), CO3Mg (carbonat de magneziu), SO4jCa (sal-
fat de calciu), Cl9 (clorurd de calciu), Si011-12 (acid silicic), etc.
, La o distanta de 2 km. de orasul Tiberias, si anume la poalele
muntelui ce se ridica abrupt la apus de lac, se gasesc 5 isvoare ter.
male, ale caror ape contin sulf (sub forma de sulfari alcaline si al-
,

calino.parnantoase) in cantitate mai mare decat multe isvoare sul-

furoase europene cu rename. Mai contin sare, fier si clorurd de mag-
neziu. Gradul de mineralizare este relativ mare: 30 gr. la litrn. Apa
isvorului mare are temperatura de 65 grade C. la esirea din pamant
si e singura adusa la instalatia de bai. Gdelalte isvoare se varsa In
lacul Tiberiada fara a fi ,utilizate.
'Aceste terrne sunt renumite pentru eficacitatea lor in boli de
piele, reumatism, sciatica si boli de femei. Importanta ce se acorda
Inca in antichitate acestor bai se poate aprecia dupa faptul ca pe
monezite romane batute la Tiberias erau figurate termele.
In aceeas regiune, se mai gasesc isvoare termale si la El-C,hamam
si anume 5 isvoare pe dreapta raului Iarmak i unul pe stanga lui.
Apa aoestora contine sarurile amintite mai sus dar fara sulfuri. Qel
mai cald isvor are tempgratura de 48 grade C. iar cel mai rece 25 grade
C. In Talmud, aoeste terme sant mentionate sub numele de Chamat-
Geder.
In apropierea Marii Moarte, la 4 km. la nord de Ein Gedi si la
5 km. la sud de aceasta localitate se gasesc deasemenea isvoare calde
mineralizate. Langa rani Anion, se gasesc isvoarele termale din Kal-
linrhoe, renumite Inca in antichitate pentru virtutile lor terapeutice.
Apele celor 3 isvoare se varsa in Marea Moartd. Se mai vad si azi
rttinele termelor cladite ad de' trod. In epoca post.talmudica, aceste
isvoare erau numite Maian Tova (isvor bun).
La 3 km. de varsarea raului Serka Main in Mares. Moarta, se
afla isvoarele calde numite Qhamam-es-Serka, utilizate mai mult .in
Transjordania. Au temperatura de 62 grade C. si dupa un curs
subteran, apar la suprafata spre a se varsa in lac irnpreand ca rata
Serka. Sunt foarte bonate in suit.
Instalatiile rudimentug i comunicatiile greoaie fac ca aceste is-
voare terapeutice sa nu fie atat de frecventate cat ar indica-o excelen-
tele lor calitati. Totusi studiile ce se fac in vederea exploatarii ratio-
nale,.prezic un viitor mare acestor isvoare termale ale Palestinei.

45
www.dacoromanica.ro
 III. Etnografia Palestinei
Euo lutia nurnericti a populatiei
Putine sunt Wile care au cunoscut atatea fluctuatii, in ce pri-
veste cifra populatiei, ca Palestina.
. Tara foarte populata in epoca biblica, avand sate infloritoare si
orase pline de lume, in fruntea carora Ierusalimul avea peste juni.
milion locuitori, Palestina a vazut plecAnd in exilul roman o mare
parte a populatiei sale. Au venit apoi diferite popoare de s'au avzat
vremelnic, pentru mai mult sau mai putin timp, urcand si cobordnd
astfel numarul locuitorilor.
Pentru cunoasterea evolutiei numerice a populatiei Palestinei in
ultimele 9 decenii, tabloul urmator este edificator:
Populatia Palestinei Intre 1856 i 1944
Anul Totalul populatiei Evrei Neevrei

1856 300.000 10.000 290.000

1868 400.000 13.000 387.000
1922 671.485 83.794 587.691
1933 1.141.000 235.000 906.000
1936 1.261.409 375.000 886.409
1937 1.401.800 395.800 1.006.000
1944 1.800.000 700.000 1.100.000

Pentru Pultirnii 12 ani, pentru care avem date mai precise asupra
asupra distributiei populatiei pe confesiuni, singurul criteriu care per-
mite o privire de ansamblu, situatia este urmatoarea:
Populatia Palestinei pe confesiuni, dela 1933 la 1944
Anul Totalul populatiel Evrei Mahomedard Cretini Diver1.
1
1933 1.141.000 235.000 798.500 96.800 10.700
1937 1.401.800 395.800 883.500 111.900 11.600
1944 1.750.000 700.000 960.000 130.000 20.000

46
www.dacoromanica.ro
 Pentru 1944, cifrele stint estimatiuni foarte apropiate de reali-
tate, situatia precisa putandu-se canoa5te abia dupa terminarea raz-
boiului si facerea recensarnantului periodic.

Copulatia actuald a Palestine!

1. Eureii
Pentru Palestina nou, populatia cea mai importanth este cea
evreeasca.
Desi numeric au lost pand mai eri o infima minoritate 5i nici
azi flu au ajuns numarul arabilor, evreii constitua totu5i populatia
cea mai importanta a Palestinei, iar tara exist ,azi ca atare 5i se
poate vorbi de ea in lume numai gratie evreilor. Opera evreeasca
in Palestina si viitorul tarii pregatit de evrei fac sa se intrevada
pentru curand o majoritate compacta 5i atunci caractarul etnic al Orli
va deveni precumpnitor evreesc.
Populatia evreeasca actuala n'a venit in Palestina nici in aceeas
zi i nici din acela-5 loc. Este deci firesc sa existe ii tara numeroase
ramuri ale poporului evreu. Pentru a putea intelege aparitia acestor
fractiuni si mentiherea lor ca grpe, secte etc., trebue sa aruncanl
in primul rand o privire asupra procesului de formare a poporuIui
evreu 5i apoi asupra etapelor de evolutie, in care s'au desfcut ramurile
evree5ti din tulpina comuna.

. Origina poporului evreu

Origina evreilor este aratata simbolic in Biblie. Pe pamantul

tarii ganaan, in epoca de migratiuni continue 5i de lupte pentru
dorninarea pamantului roditor de pe coasta mediterana, fugind de
pustiile de nisip infierbantat i sterp, populatii diverse, dar nu prea
straine intre ele, se intalnesc atat in epoci, de .1upta cat 5i in cele
de pace.
Biblia vorbeste de ebreii ce veniau de dincolo de Eufrat. Ebreii
au lost tun trib de beduini, rapt din marea tulpina linguistica semit
si plecat de langa triburile fraterne, care aveau s devina ulterior
stratnosii altor popoare semite. Superioritatea moral, intelectul deo-
sebit de desvoltat, cunoasterea tainelor cerului, gandirea profundai
care a dus mai thrziu la conceperea monoteismului, au fault ca
aceasta populatie ebree sa transmita in mod predominant caracterele
ei populatiei indigene cu care s'a amestecat. Sub forma de legen,da,

47
www.dacoromanica.ro
dar pe un fond de adevar, .pe care descoperirile arheologice 11 ve-
rified cu fiecare desgropare in Asia Mica, Siria $i Mesopotamia,
Biblia vorbe$te de legaturile patriarhilor $i ale poporului evrea de
mai tarziu cu hititii $i canaanitii, cu care au conlocuit in Canaan.
Din amalgamarea acestor trei elernente etnice: ebrei, hititi si canaaniti,
precum i in mai mica masura a altor populatii inradite: amoritii,
horitii, precum $i a cu$itilor de origind 'africana, ia na$tere poporul
evreu. Dupa Biblie, aceasta se intampla in epoca judecatorilor, a$a
Ca regele Saul dome$te asupra unui popor oarecum omogen.
Din punctul de vedere tiintific, problerna formarii poporulai evreu
nu este tot atdt de simpla ca in legenda biblica. Desgroparile re-
cente din Mesopotamia au scos la lumina vestigiile unei civilizatii
stravechi, numita subareeand. La inceputul celui de-al II-lea mi-
leniu a. Chr., triburi indo-europene nurnite Nesite care veniait din
nord-vest, deci din insulele europene, invadard Asia apuseana $i se
stabilird in- Asia Mica, in tara Khatti, pe care au supus-o. Nesitii
razboinici au supus cii incetul o mare parte a regianii subareene apu-
sene, iar regii lor primira numele de regii tarii Khatti. Toata popu-
latia acestei regiuni Subartu, despre care am vorbit la inceputul
acestei lucrdri, au purtat :ulterior numele de hitUl, indiferent_ dc ori-
ginea lor mai indepartata sau mai apropiata $i de limba pe care
o vorbeau, fie ca erau nesiti cuceritori sau subareeni invin$L
Locul de origine a acestor Nesiti (sau Nasiri), care dupa ce s'aa
asezat in tara Khatti $i-au luat numele de hititi (sau hetiti), ramane
inconjurat de intunerec. Monumentele lor i inscriptiile descoperite
recent arata ca ei apartin grupului linguistic indo-european. Dupd
unele date arheologice, ci ar fi de rasa nordica; intr'adevar uncle
sculpturi ale lor arata trasaturi somatice caracteristice populatiilor
cari trdesc azi in nordul Europei.
Incepand din secolul XX a. Chr. Cand hititii strabat victorios
Mesopotamia, regatul hitit exista pdnd in secolul XIII a. Chr. cdrid
se prabu$e$te sub presiunea frigienilor, alt val de tribari indoeuro-
pene ce navalesc in ASia Mica. In epoca de diecadenta politica a
hititilor, apare puterea nond a Arameilor in regiunea care cuprinde
si Clanaanul. Erau nomazi semiti, a cdror origine pare a fi fost
sud-estul peninsulei arabice. In Biblie, patriarhul Iaacob este nu-
mit arameu nomad". Terah, tatal lui Abraham, a plecat din Ur
Clhasdim (Chaldeea) in directia Hauran. La Harran mai exista $i
azi amintirea lui Laban Arami $i a surorii sale Rebecca, sotia pa-
triarhului Isaac. Relatarile Bibliei concorda cu scrisorile desgropate
Ia Tel-El-Amarna i cari pomenesc de triburi nomade din demtul

48
www.dacoromanica.ro
sirian, incepanci din Secolut a XIV-lea. Uncle din aceste triburi eraU
atat de puternice incat au impiedecat adesea comunicatiite intre re-
gatul hititilor i Babilon.
Starea de anarhie ce domnia in Asia apuseand in secolul XIII
a dat posibilitate beduinilor aramei s inainteze cu turrnele lor din
stepele arabe in sore nerd. Sositi in regiuni cultivate, acesti beduini
au trecut la viata sedentara i s'au amestecat cu indigenii. Ei de-
yin stabili in mare parte, unii din ei Malan totusi serninomazi. Ara-
meii pstreaza lirnba lor semita i intrebuinteaza cuneiformele pentru
la o scrie. Au creat insa si o scriere proprie, care avea sa devina al-
fabetul de mai tarziu, si care nu se sapa in tblite de tut ci era
scrisa cu substante colorante p2 papirus sau pe pergament
Acesta este procesul stiintific de sinteza a poporului evreu, re-
prezentat simbolic in Biblie prin transcrierea traditiilor ce circulau
asupra acestei origini, atunci cand au fost scris2 cartile biblice ce
cuprind relatrile acestei sinteze. Este uimitoare concordanta dintre
fazele de evolutie stabilite dupa criterii stiintifice pentru aceast
sinteza si relatarile biblice.
In epoca acestei sinteze, etnologia Canaanului este foarte in-
teresanta. Ebreii semiti sunt aratati de biblie i documente arheolo-
gice (desene pe monumente egiptene, etc) ca populatie bruna, parul
de culoare inchisa i putin ondulat, ochii de caloare inchisa, nasul
drept, putin ourbat, barbia preeminent& statura mijlocie, cranial mai
mult lung decat lat (dolicocefali); in general beduinut arab de azi,
neamestecat cu alte neamuri, reproduce tipul ebreilor de acurn 3500
de ani. Amoritii stint blonzi, cu ochii albastri, nasal drept si subtire,
barbia ascutita. Hititii au nasul mare si gros, incovoiat, barbia ener-
gica, statura inalta. Asemanarea figurilor hitite de pe monumentele
egiptene i cele desgropate la Tel-Halaf in Mesopotamia, cu tiput
armenesc de azi este isbitoare si a determinat pe Umi cercetateri
s denumeasca armenoid" tipul hitit. Horitii erau rosi, Enakii crau

Oricat de diferite emu insusirile antropologice ale diferitelor grupe

ce populau tara Canaan in epoca sintezei rasei evreesti, ele nu dis-
tonau atat cat faptul ca intr'o regiune subtropicala se afla si un
mic grup etnic cu par blond i ochi albastrii. Faptul na constitue insa
un fenomen etnografic local. Dealungul intregei coaste nordafricane
si pana in insulele canare din Atlantic, se gsesc risipite grupuri
de populatie cu par blond, urme a migratiilor preistorice a unel
populatiipordice. Sunt azi berberi (populatie nord-africana rezultata din
arnestecul negrilor cu arabii), cari sub pielea arsa de spare au pistrui
si al caror par foarte cret, ca al negrilor, este de culoare rosie-cafenie.

Dr. S. Bainglass Palestina. (4) 49

www.dacoromanica.ro
 (Qapitalul spiritual pe care ii aduce poporul evreu In epoca formarii
sale este rezultanta insusirilor celor 3 principale elemente etnice care
au contribuit la aceasta sinteza. Insu,5irile superioare de gandire, re-
flexivitatea, dragostea de cercetape a fenomenelor din univers, ale
ebreilor semiti au dus la conceperea monoteismului si la crearea
alfabetului. Istetimea, vitejia, spiritul de organizare i simtirea ar-
tistica a hititilor au facia ca acest popor s stapaneasca timp de 7
secole un teritoriu vast pe care sa; creeze o civilizatie puternica. Sen-
sibilitatea amoritilor i instinctul lor artistic si practic au imbogatit
rasa evreeasca cu insusiri estetice i tehnice.

b. Evolutia lui

Dar poporul evreu, asa cum s'a format in Canaan, nu si-a mentinut
forma etnica initiala in tot cursul celor 3 si jum. milenii de existenta.
S'au produs amestecuri numeroase dealungul istoriei, din cauza va-
riate.,Unul din fenomenele mai importante care au adus elemente straine
in poporul evreu, dupa formarea lui, a fost proselitismul religios.
Proselitismul evreesc a cunoscut cateva etape importante. Pro-
selitismul biblic s'a facut in epoca de consolidare, care a urmat ime-
diat dupd formarea poporului evreu, iar elementele etnice care s'au
amestecat cu evreii erau putine si inrudite cu grupele ce participa-
sera cu putine secole in urma la insasi sinteza rasei. In epoca pre-
crestina, numerosii prozeliti eleni din Asia Mica, Opru si Africa
de Nord, desi adoptaserd cu entusiasrn religia evreilor, nu au intrat
totusi in legaturi de familie cu ei. La aparitia crestinismului (care pu-
nea mai putine ingradiri prozelitilor, ba ii i chema la noua cre-
din-0 monoteista) prozelitii eleni au trecut la religia-fiica a moza-
ismului si au alcatuit primele mase crestine de importanta numeric.
Persecutiile din timpul imperiului roman, din epoca navalirilor
barbare, a cruciatelor, si mai tarziu a inchizitiei, nu au putut favoriza
un prozelitism evreesc in evul mediu. An fost desigur cazuri izolate,
chiar numeroase, de prozelitism, dar efectul lor a fost infim, cei cativa
inspirati, atrasi de misticismul vietii spirituale evreesti, nu au putut
devia drumul fiintei fizice a evreilor prin intrarea lor in acest popor.
Amestecuri s'au mai produs: prin violent in epoca cruciatelor
si in timpul pogromurilor din rasaritul Europei si de band vote prin
casatoriile rnixte, care in ultima s4ta de ani au leat, mai ales in
unele tan, proportii mari. In acesf din urma caz, statistica arata ca
aproape unanimitatea evreilor casatoriti mixt trec in tabara cealalta,
ducand sangele evreesc in poporul cu care se amesteca.
A mai aparut insa in istorie un fenornen de prozelitism tardiv,

50
www.dacoromanica.ro
 caror influenta a fost obiectul a numenciase cercetari. Este vorba
de fenomenul chazar. A lost exploatat de evreii medieval! (Jehuda
Ha levy) pentru a face apologia credintei mozaice $i de unii cer-
cetatori ntoderni pentru a sustine ctevreii actuali din central $i r-
saritul Europei sunt urmasii exclusivi ai chazarilor iadaizati din se-
colele XXIII d. Chr.
Cercetarile istorice au dus insa la eoncluzia ea, la desfiintarea
statului chazar, acest popor tie neam ugro-finic, inrudit cu tatarii,
a trecut, in majoritate, in marea massa a invingatorilor mohamedani;
unii s'au cre$tinat In Bizant iar altii, cateva zeci de mii, ramasi rno-
zaici, conlocuind cu $ecta caraita din Crimeea, care s'a tinut tot-
deauna departe de iudaisrnul rabanit, s'a contopit ca aceasta sectd.
Intr'adevar, caraitii de aZi din Lituania, urma$ii celor din Crimeea,
se prociama neam chazar de religie mozaica".
Ar urrna, dupa aceasta privire fugitiv asupra evolutiei poporului
evreu, sa se admita ca majoritatea populgiei evree$ti de astazi, si
mai ales acele fragmente, care au evoluat in masse eompacte in
Diaspora, evreii askenazi i evreii sefarzi, prezinta azi aceleasi in-
su$iri somatice cu micile modificari aduse in imprejurarile pet-
menite cu populatia Palestinei din epoca regilor evrei. Aceast
ipoteza este verificat prin metode tiinjifice. Masuratorile antropo-
logice facute in ultima jumatate de secol au aratat Ca populatia ev-
reeasca are azi cam 300/0 caractere somatice globale semitice, 55 la suta
armenoide (hitite) I loco nordioe (blonzi), ceea ee reprezint aproape
procentele celor 3 grupe mai importante de populatie ce au luat
parte la alcatuirea poporului evrea in Canaan.
E firesc ca unele grupuri evree$ti, pe care vicisitudinite istorice
le-au silit sa traiasca separat $i departe de tulpina evreeasca, sa se
fi incruci$at mai puternic cu neamurile conlocuitoare. Intr'adevar, evreii
yemeniti, tunisieni, marocani $i, in mai mica masura, chiar evreii spa-
rdoli au procentul de insu$iri partiale semitice mai sporit din cauza
atnestecului cu arabii conlocuitori.
Un alt fapt important a fost adaptarea la mediul geografic:
intr'un fel a evoluat timp de 2500 ani grupul evreesc din Yemen,
sub soarele torid al Arabiei de sud $i in alt fel, timp de 1000
ani evreii din centrul, nordul $i estul Europei. Au mai initervenit
apoi fenomene sociologice specifice: selectia sodial a sporit numrul
blonzilor cu ochi albastri in Europa de nord $i est pentru ca evreii
fsa semene cu populatia germano-slava, i numarul celor cu ochii
negri $i parul negru ondulat in peninsula iherica, pentru ca evreii
sa semene cu spaniolo-maurii.

51
www.dacoromanica.ro
e. - Populatia evreeascil actuald a Palestine!
OricAt de atent ar examina azi cineva multirnea care nmple stra-
zile orasului Tel Aviv sau ale cartieralui modern din Haiffa i Ie-
rusalim, nu ar putea distinge deosebiri esentialfi intre evreii pa-
lestinieni. Portul europeaa, limba ebraica vorbita curent, aspectele fi-
zionomice legate de aceeas viata libera i demna in tara proprie
si mai ales pielea imbrunata de soare fac din locuitorii evrei ai Pa-
lestinei o massa de prezentare aproape omogena. Din cand in cand
in cand o figura mai brunet& un cap mai cret, ochi mai riegri,
gau .un cap blond cu ochii albastri atrag atentia. Aceste accentuari
nu distoneazd ins ci se incadreaza armonic in aspectul etnografic ge-
neral al nouei Palestine.
Si totusi evreii aflatori azi in Palestina au venit in diferite
epoci, din multele si variatele regiuni in cari i-a dus pe vremuri
soarta si uncle au dus Ian trai diferit.
Sosirea lor in grupuri i epoci distincte a determinat crearea
in Palestina a numeroase.grupuri. Daca aveau explicatia pentru pri-
mul moment, eic nu mai aveau ins mai tarziu nici un rost. Totast
multe din aceste diviziuni momentane mai persist si azi; au insa
ml caracter pur organizatoriU, iar nu cel exclusivist pe care uncle
Ii aveau la sosirea in Palestina.
Evreimea palestinean este imprtita in urmatoarele grupe: as-
kenasi, sefarzi, gemeniti, buchari, nordafricani, caucazieni, etc. Mai
sunt apoi cloud grupe sectante: samaritenii si caraitii.

Evreii askenazi

Evreii askenazi sunt eel care au venit in Palestina din Wile eu-
ropene: Rusia, Austria, Ungaria, Cechoslovacia, Romania, Po Ionia,
Lituania, Olanda, Franta, Letonia, Germania (Askenaz Germania).
lrnigrarea acestor evrei in Palestina s'a fcut in majoritate in secolul
actual.
Imigrari sporadice de evrei askenazi ce citeaza ins chiar din
timpul cruciatelor, nu malt dupd despartirea evreimei europene in
cele cloud mari grupe: askenasi i sefarzi. Astfel, sub denumirea de
irnigratia,rabini!or", un grup insemnat de evrei credinciosi a plecat
in anul 1211 din Anglia si Franta spre Palestina. In secolul XVII,
rabbi Jehuda Hasid vine in lerusalim cu 800 evrei; iar la inceputul
secolului trecut, numerosi btrani piosi yin din Europa sa ingroase
numarul askenasilor din Palestina. Ei yin cu scopal unic de a in-
chide ochii in tara stramosilor si a se odihni de veci in tarana sfanta.

52
www.dacoromanica.ro
 In secolul trecut, evreii askenazi erau in Palestina putini la
numar: In 1840, se aflau in Ierusalim 1000 askenazi iar in anul
1856 intreaga Palestina numara 4000, din cari traiau in Ierusalim
1700. Finul 1880 gaseste in lerusalim 6660 askenazi. Numarul lor
sporeste incet Wand in epoca cunoscuta in istoria colonizrii sub de-
numirea de Chibat Zion", cand pogromurile din rasaritul Europei
si starea economica si politica a evreimei in general aduce in Pa-
lestina prima imigratie evreeasca.
Inainte de inceperea colonizarii agricole, evreii askenazi din Pa-
lestina traiau in cea mai mare parte din ofrandele ce se trimiteau

..;;,4y

Pionieri fain rusurnul Europei (Tipuri askenaze)

din tarile curopene special pentru intretinerea invtatilor i ptosilor.
Fondurile astfel stranse purtau numele de haluca" (parte), pentru
ca sa nu alba caracterul unei ofrande jignitoare ci sa constitue un
fel de parte datorit omului pios si studios. Astfel, din cei 2500
evrei adulti care S2 aflau in 1868 in Palestina, 375 erau meseriasi
si mici comercianti, iar 2125 traiau din haluca sau erau intretinuti
de copii si rude din Galuth.
Evreii askenazi vorbeau, in afara de limba ebraica, limba idis
adus din Europa, iar in prima generatie si ,limba trii din care
veniau. Copiii invtau numai ebraica i idis.
Pentru motive legate de felul cum se distribuia haluca, evreii
askenazi din Palestina, erau organizati, pada in ajunul primului raz-
boiu mondial, in peste 25 comunitati. Criteriile erau: tam, regiunea
ori chiar localitatea de origin. Haluca era trimisa in moneda Orli
trimitatoare i varia in valoare cu starea economica a comunittii
care trimitea: comunitatile din America trimiteau ofrandele cele mai

53
www.dacoromanica.ro
mari iar evreii din Rusia pe cele mai- mici. Linde comunitati din Pa-
lestina trimiteau rabinii lor in Odle din Europa pentru a strange
fonduri (Fondul Rabbi Meir Baal Hatless, etc.). Cum o mare parte
a fondurilor astfel adunate era absorbit de enormele cheltueli de ca.-
latorie, revenia cate o suma foarte mica fiecaruia din evreii din
comunitatea palestiniand respectiva.
Epoca halutiana a avut meritul de a trezi i pe tinerii din fa-
miliile Ce traiau din haluca; acestia an trecut i ei la munca agricola
din colonii si in industriile evreesti ce se infiintau in orase.
Portul batranilor askenazi, care mai pstreaza traditiile grupului
venit numai pentru studiu i rugaciune, este cel al evreilor piosi din
rasaritul Europei, vestigiu tarzia al portului medieval: caftan de ma-
tase lung, negru, plarie de catifea mare iar sambata caciula cu cozi
de blana, ciorapi albi si papuci in picioare, barba netunsa si zulufi, fru;
mos carliontati. Tipul social al evreului askenaz de !Ana la 1918 dispare
odat cu imigrarea noud, care aduce In Ora un evreu nou, modern,
mandru si muncitor.
Daca evreii askenazi intrebuintau pana acurn cateva leceniii lim-
ba ebraica numai ca limba sfant a bibliei, pentru rugaciune si stu-
diu, ea este azi limba vorbita in scoala si pe stracia, in presa si
teatru, pe camp si in fabrici, la radio si conferinte, este limba co-
piilor si a parintilor. Progresul limbii ebraice s'a facut in detrimentul
limbii idis, care tinde s dispard complect din Palestina, odata cu
disparitia Reneratiei azi batrane. Deaceea la recensamantul facut de
guvernul palestinean .in Noembrie 1931, evreii din Ierusalim au decla-
rat in proportie de 940/0 limba ebraica drept limba lor materna
(51.118 evrei 'din cei 54.538 recenzati).
Importanta numerica a populatiei askenaze reese din tabloul urma-
for, unde sunt redate cifrele pe 1944 ale grupdrilor din Palestina.

Askenazi 602.000 86/,

Selarzi 42.000 6,10
Yemeniti 21.000 3,.0
Alte grupdri evreesti 35.000 5P/n
Total 700.000 1000)0

Ocupatia majoritatii askenazilor este agricultura i mann iii-

dustriala. Sunt apoi comerciantii mid si mari in ,centrele comerciale,
meseriasi de toate categoriile, functionari comerciali si industriali,
profesionisti liberi: medici, profesori, ingineri, arhitecti, muzicieni, etc.
In ce priveste caracterele somatice ale lor, evolutia acestei mari
ramuri a evreimei in Europa a facut ca ,ea s alba indivizi blonzi

54 www.dacoromanica.ro
mai numerosi, sa fie mai inalti, cu ochii cla culoare mai malt deschisa,
nasul de forma hetitica. G2i mai multi stint de tipul brachicefal (au
craniul apreape rotund).
2. - Ewell sefarzi

Sunt evreii ai caror strarnosi au venit din Spania (Sefarad

Spania) si Portugalia Ia finele secolului XV precum si din alte tad.,
uncle stramosii lor se stabilisera la alungarea din peninsula iberica.
Inteadevar, multi sefarzi au venit in Palestina din Italia, Africa
de nord, Balcani, etc.
Imigrari de sefarzi in Palestina se mentioneaza inca ,dirtainte de
sec. XV, unii sefarzi stabilindu-se in Ierusalim in timpul cruciatelor.
Maimonide a lost in Palestina in 1165 si a vizitat Pdcico, Ierusalim
si Hebron. .Dup un veac (1267), Rabi Mose ben Nachman (Ram-
ban) a venit deasemeni in Palestina.
, Az! sefarzii din Palestina stint mai putin numerosi decat askenazil;
era insa o vreme cand sefarzii alcatuiau majoritatea. Numarul lor
a evoluat in ultima arta de ani in jnod ascendent in cifre absolute ins
descrescator ca proportie. Din tabloul urmator, uncle sun.t redate cifrele
absolute in estimatie, rees procentele sefarzilor din totalul popu-
latiei evreesti in diferite epoci.

Populatia u
'o
Anul Regiunea evreeasca Sefarzi din totalul popu- Observatiuni
a regiunii latiei evreesti
1840 Ierusalim 4.000 3.000 75 la suta
1856 Palestina 10.000 6.500 65
1856 Ierusalim 5.700 4.000 70
1880 Ierusalim 13.900 7.000 50
1895 Icrusalim 15.000 10.000 66
1931 Palestina 174 610 28.000 16 " 7, recensamant
1934 Palestina 300.000 30.000 10
1935 Ierusalim 60.000 24.000 40
1938 Palestina 404.000 37.000 9
1914 Palestina 700.000 42.000

Reese din tabloul comparativ de mai sus, ea de$i numarul se-

fprzilor s'a inzecit in. Palestina in 100 ani, procentul lor a sc6zA it
dela 65 la 60/0 pentru intreaga tara si dela 75 la 40 la suta pqntru
Terusalim, aceasta din cauza ca cifra absoluta a imigrantilor askenazi
creste mult mai repede decat cea a sefarzilor.
Evreii sefarzi sunt stabiliti in majoritate in Ierusalim, Tiberias,
Sged si Hebron, iar in ultimele decenii,si in unele colonii agnicole.
Pana dupa razboiul 1914-1918, ei traiau in cea mai mare p,arte

55
www.dacoromanica.ro
din haluca, la fel ca askenazii. Unii din ei erau insa i mici comercianti
pi meseriasi.
Limba pe care o vorbesc sefarzii este dialectul castilian din se-
colul XIV rams neevoluat i impestritat cu cuvinte ebraice, turcesti
si arabe; dialectul se numeste ladino". Tot ay cum evreii askenazi
scriu idiu1 cu caractere ebraice, evreii spanioli scriu si ei ladino in
caractere ebraice, cum dealtfel fac i evreii nord-africani cu idiomul
lor berber i caraitii din Europa cu idiomul lor turcoi-tatar. Evreii
sefarzi vorbesc apoi i limba tarilor din care au venit recent: ita-
liana, bulgara, greaca, sarba i turca. Procesul de ebraizare s'a Meat
la sefarzi in generatia Mika' de dupa 1918, casi la askenazi, ladino

WegOzrzealik,,ait'i?.$1 Sefard batran

tinzand treptat spre disparitie, odata cu generatia celor ce sunt azi

foarte batrani. Pronuntarea sefarda a limbei ebraice a fost adoptata
in Palestina drept cea oficiala si in 'Diaspora la fel.
Portul batranilor este cel oriental, pe c'and _tinerii au adoptat
portul european.
Profesiunile principale ale sefarzilor sunt comertul mic i mare,
operatiile financiare, profesiunile libere. Ei sunt medici, scriitori,
judecatori, functionari publici si particulari in banci si case comerciale.
Practica meseriile curente: croitoria, Cismaria, feraria; unii din ei
sunt harnali. Dintre cei mai recent imigrati, unii s'au grupat in for-
matiuni agricole, cum este mosava Hartub a evreilor sefarzi veniti
din Bulgaria, mosav Cfar Hanan de langa Nes-Ziona, infiintat de
sefarzii din Bulgaria si Cfar Baruch.
In ce priveste ritualul, au intervenit diferentieri in Diaspora din
cauza unei separatii de secole intre grupa askenaza i cea sefarda,

56
www.dacoromanica.ro
prima ocolind Europa dela vest spre est, secunda stand pe loc in
peninsula iberica pana la finele secolului XV. Ritualul oriental sau
sefard a lost adoptat de toate' ramurile de evrei care nu sunt askenazi
anume: evreii berberi din Africa de nord, evreii buchari, evreii
gemeniti, persani, curzi, etc. Deaceea de multe ori se dan cifre
pentru sefarzi dar care se referd la cei de ru sefird, ceea ce constitue
o eroare din punct d2 vedere etnografic. E deajuns s aratarn ca. in
1934, in timp ce grupul de evrei de origina sefarda alcatuia 100/0 dirt
populatia evreeasca a Palestinei, cei de rit sefard alcatuiau 280/0 din
evreirnea tarii. Pentru 1944 cifrele sunt 60,i0 sefarzi si 14 la suta cei
de dt sefard.
Din punct de vedere fizic, am mai spus ca sefarzii prezinta azi
mai multe caracteristici semite dee& evreii askenazi si aceasta din
cauza convietuirii cu arabii in Spania, intr'o epoca de toleranta si
conlucrare spirituala; deasemenea a intervenit fenomenul de selectie
sociala, mentionat de Ruppin si care cerea ca evreii sa semene cat
mai mult cu conlocuitorii. Evreii sefarzi au prul negru, ondulat,
ochii negri, pielea bronzatd, nasal aquilin, barbia proeminenta, statura
mijiocie. Se gasesc printre ei un procent mai mic de tipuri castanii
si chiar blonde, cu ochii albastri i pielea mai deschisa.
In orasele cu populatie sefarda mai numeroasa, acestia s'au or-
ganizat in comunitati, au temple, azile de batrani, institutiuni de
osistenta medico-sociala, scoli, etc. In orase cu populatie sefarda
mai mica, ei participa la viata religioasa i organizatiile evreimei as-
kenaze. Dintre 'cei 2 mari rabini ai Ierusalimului, unul este askenaz
5i unul sefard. Acesta din urm are portal asernhator cu al patriar-
hului latin al Ierusalimului. MareIe Beth-Din, tribunalul religios al
tarii, este format din 3 membri sefarZi. si 3 askenazi.
Sefarzii participd la viata publica, politica si sociala, fac parte
din Consiliul national, din Sfatul reprezentantilor, etc. Nimic din
antagonismul anilor trecuti, din Palestina si mai ales din Diaspora,
nu turburd ammonia generala. Casatoriile frecvente intre cele doua
mari fractiuni evreesti: askenasim i sefardim contribue in cea mai
mare parte la resintetizarea poporului evreu, si la crearea tipului
evreului palestinian nou.
5.-- file grupe evreeVi
In afara de evreii askenasi si sefarzi, am aratat c mai tresc
in Palestina numeroase alte grupe, originare din diferite alte regiuni
geografice i cad numard (in 1944) cam 56.000 suflete.
Evreii din Odle arabe: Babilon, Siria, Yemen, Egipt, Africa
de Nord, sunt in numar tOtal de 30.000i in Palestina, din care 23.000

57
www.dacoromanica.ro
in Ierusalim. Ei vorbesc limba araba in diferitele idiome ale ta-
rilor de origina. Au avut in generatia trecuta portal oriental: turban,
caftan, salvari, brau colorat, papuci brodati.
Evreii din Persia, Afganistan, Buchara (cam 400Q suflete), vor-
besc limba persana si au comunitatile lor. Evreii buchari au o viata
culturala $i econornica intensa $i portul lor face parte din pitorescul
Vara.
Evreii din Daghestan, Caucaz $1 evreii cerchezi vorbesc limba
tat". Ei sunt cam 15.000 suflete din care 10.000 in Ierusalim.
In fine evreii curzi sunt in numar de 7000 din cari 5500 in Ie-
rusalim. Ei vorbesc limba tatard $i curda. Mai exista si un numar
foarte mic de evrei din India $i din Abisinia.
Toate aceste grupe vorbesc $1 limba ebraica.
Doua din aceste grupe de evrei au yentru viata econornica a
Palestinei o anumita importanta: e vorba de gemeniti si de buchari;
iar un mic grup sectant strvechi: samaritenii, reprezinta o latura
pitoreasca a tarii $i sunt de un interes etnografic i tiintific deosebit;
Viata acestor grupuri Hind mai putin cunoscuta decdt cea a ma.-
jorittii evreilor, askenasim 8 i sefardim, vom face un tablou et-
nografic ceva mai arnanuntit pentru ele, astfel ca ,fiinta lor trecuth
$i actuala, pitorescul vietii lor $i locul lor In evolutia viitoare a po-J
porului evreu din Palestina sa poata fi mai usor sesizata.
a. Evreii yernenifi

Grupul evreilor gemeniti" (sau temanim" in limba ebraica) este

originar din statul Yemen de p2 coasta de apus a eninsulei arabe.
Legendele si traditiile privind stabilirea evreilor in Yemen au
tost culese de rabinul Jacob Safir din Ierusalim, intr'o calatorie fa-
cuta la mijlocul secolulai trecut. Dupd o iegend locald, evreii s'ar
Ofla acolo de pe vremea lui Jehosua. Dupa o traditie ,veche, ci s'ar
ufla in Yemen de pe vremea regelui Solomon. In fine, alte traditii
:suStin c evreii au venit in Yemen ca Iuptatori. Ei ar fi cladit orapl
Sanaa pe care I-au stapdnit pana Ia aparitia lui Mohamed. Istori-
ce$te nu s'a .putut stabili epoca sosirii evreilor in Yemen, date pre-
cise neexistdnd decdt din secolul V d. Chr. -
Asp'ectul geopolitic al peninsulei arabe in poca imediat pre-
mohamedana, cand se constat ,existenta unor importante colonii evreesti
in Yemen, face sa se adrnita existentta evreilor cu cel putin 2-3 se-
chle dinainte dc Mohamed. Trebue admis Ca drumul :neintrerupt dealun-
gul tdrmului apusean al peninsulei, drum de negot $1 de civilizatie,
precum $i pamdntul mai putin sterp decal in fiord, an determinat stabi-

58 www.dacoromanica.ro
lirea a numero$i evrei in Yemen Inca de pe vremea regilor. Mai
tarziu, ei trebue sa fi venit in sudul Arabiei din Siria i Mesopotamia,
uncle se afla, in epocile respective, central de Diaspora al poporulai
evreu.
Evreii s'au adaptat imprejurarilor geoclimatice $i sociale ale YQ-
menului i s'au incadrat in economia specifica a tinutului. Conlocui-
rea cu arabii a dus la o schimbare profunda a felalui de viata at
evreilor $i in urma la contopirea partiald a celor dou elemente et-
nice. Evreii au adoptat yid de viata al indigenilor, portul, limba,
moravurile sociale i familiale, revenind la viata de trib a stramo$ilor.
Ei se ocupau cu plantatiiIe tropicale de coasta $i de oaza $i in timp
de razboi, participau la luptele dintre triburile arabe. Cei din sud
faceau agricultura in regiunile fertile depe malul Marii Ro$ii $i co-
inert cu ora$ele de pe coasta. In aceast convietuire, superioritatea
culturala a evreilor a avut drept consecinta fireasca convertirea 3
numerosi arabi la religia mozaic.
La inceputul secolului VI d. Chr., triburile arabe himiarite au
infiintat un stat in Yemen, condus de Abu Kariba. Inteo expeditie
irnpotriva Jatribului, regele face cunostinta CL1 invatatii evrei d acolo
$i impresionat de cultura $i credinta lor trece la mozaism impreuna cu
fruntasii $i o mare parte a poporului. Iii acest regat ca patura con-
ducatoare neo-mozaica, evreii traesc fericiti o jumatate veac. Dar
Etiopienii de dincolo de Marea Ro$ie atacd statul yemenit, desfiinteaza
regatul, "distrug capitala i duc pe multi evrei in captivitate. Ceilalti
s'au refugiat in nord, la triburile fraterne din Hedjas, unde stau
100 atti..
Dar profetul cel nou vine la Mecca $i-si impune religia cu sabia.
Multi evrei, dar mai ales numerosi arabi mozaici, sunt siliti a trece
la religia Islamului.
0 alta epoca agitata este pentru evreii din Yemen cea a misca-
rilor mesianice. Reaua stare sociala $i politica, oprimarea $i ingradirea
economica pe deoparte, sperantele $i asteptarea mantuirii pe dealta,
au pregatit terenul pentru transplantarea in Yemen a tnesianismului
din nord, unde luase fiinta cu David Alrai, in secolul XII. Credali-
tatea evreilor yemeniti a fost insa exploatat de diferiti fal$i soli ai
nfantuirii. In acea vreme, (1166), Maimonide tocmai sosise in Egipt.
Evreii din Yemen se adreseaza rnarelui invatat cerandu-i sfatul. Mai-
monide le raspunde printr'o scrisoare lung, cunoscuta sub denamirea
de Igeret Teman", prin care chiarnd pe' evrei la calm $i prudenta
si-i sfatueste s nu sileasca venirea lui Messia. Marea influent pe care
a avut-o imonicle asupra yernienitilor se deduce din faptul ca

www.dacoromanica.ro 59
multa vreme dupa moartei invatatului, gemenitii ii pomeniau in ru-
gaciunile lor.
In secolul. XVIII, cateva date concludente arata ca situatia ev-
reilor a cunoscut unele ameliordri. Astfel, evreul Salem ben Aron,
sfetnicul Imamului, a concesionat evreilor, in namele stapanului sau,
fabricarea prafului de pose& una din tehnicele cele mai delicate ale
epocei 5i care era o specialitate industriala evreeascA la finele evului
mediu; le-a mai incredintat i. baterea monezilor pentru stat. In se-
colul XIX, sub Turci, evreii o duc alternativ mai bine si mai rail,
din cauza rascoalelor arabe i represiunilor. La 1911, cand Turcii sunt
invin5i de Italieni: Yemenul se declara independent. Imamul reintro-
duce toate ingradirile 5i persecutiile medievale contra evreilor.
. PAnd la inceputul secolului actual, evreii din Europa au 5tiut
prea putin despre cei din Yemen 5i la randul lor ace5tia 5tiau 5i
mai putin despre viata evreeasca din lume, despre sperantele 51 mi5ca-
rile din interiorul iudaismului.
""TZ' '

Tineri yerneniti
din Palestina

La inceputul secolului XX, in 1903, Herzl se sesizeaza de starea

precara a gemenitilor i determina astfel prima lor imigrare in Pa-
lestina iar in 1910, Alianta Israelita Universala din Paris se ocupa
de aceasta ramura nefericita a poporului evreu. Alianta trimite in
1910 pe Iomtov Semacli din Begruth sa studieze starea gemenitilor
si metodele de remediere.
Dupa datele lui Semach, S2 aflau in 1910 .in Yemen, 12.000
evrei dintre cari 2500 erau me5te5ugari, 600 negustori mici 5i am-
bulanti, iar restul lucra in agricultura i cresterea vitelor. Date culese
dupa doi ani de S. Iabneeli, trimis de Hapoel Hatair (1911-1912),
arata ca numarul evreilor gemeniti era de 30-40.000. Comunitatea din
Sanaa, care pe timpul lui Iacob Safir avea WO case, a ajuns dept

60 www.dacoromanica.ro
45 ani s alba numai 5000 sufiete evreesti. 'bate certe din ultimul dace-
niu arat ca in Yemen exista actualmente cam 30.000 evr2i, din care
6000 in Sanaa, 2000 in Sada iar restul .risipiti prin catune, oaze
oi pustiu.
Starea material& sociala $i politica a gemenitilor este la fel de
rea: Mizerie crunta, lipsa. de protectie, statut juridic medieval de io-
bagi legati de prnant. Gei mai multi sunt meseriasi: croitori, cis-
rnari, tesMori, giuvaergii, olari, zidari, distilatori, tutunari, tamplari,
fierari, carbunari, lucratori d:e praf de pu$ca. In comert traesc cam
1000 familii. Unii se ocupa cu negotul mare, au pravalii -in orase,
altii fac comert ambulant prin ora$ele si sate, cu cafea, alama, piper,
tesMuri, fesuri, turbane, $aluri. In agricultura $i cre$terea vitelor
sunt mai putini.
. Portul evreilor este extrem de surnar: o haina u$oara, un fel de
cama$d de culoare albastra, strans pe $olduri cu un brau, san-
dale in picioare $i fes cu turban pe cap, aceasta e toata imbracamin-
tea. Nu lipse$te niciodata vesta de panza scud& de care sunt prinse
titith" traditionale. Sarubdta cand nu es in ora$ i$i pun haine alba
de sarbatoare.
Profund religio$i, ei cunosc tora la perfectie. flu avut poeti si
scriitori. 0 trasatura caracteristica care s'a mentinut pana azi este
credinta lor nestrmtitata in Messia. La fel de raspandita la lard
$i la ora$, credinta mesianica imbraca in colectivitatile mai mici $i
mai izolate, forme naive apropiate de superstitiile musulmanilor din
jur.
Sambdta este serbata dupa un ceremonial special. Vineri dupa
masa, barbatii se duc la baia rituala, se rad pe cap reciproc, doi cate
doi. Se duc apoi la sinagoga pentru rugaciunea de minha, dupa care
se intorc acasa. Dupa ce mananca, sa imbraca in haine de sarbatoare,
alba, $i deasupra vesta cu titith", Se duc apoi din nou la si-
nagoga i canal Sir Ha$irim (Cantarea Cantarilor), citesc cu voae
tare din Zohar, recita rugaciunik de primirea sambetei $i ruga-
ciunile de arvit and es stelele. Acasa fac kidu$, $i iau masa de
seara. sambata dimineata, s scoala mull inainte de rasaritul soa-
relui, se duc la sinagagd, citesc din Zohar i recita rugaciuni viand
in ziva. Beau cafea din sticla adusa d2 acasa $i pastrata calda de au
seara. Qetirea din Tora se face cam pe la amiaza, Ccl chernat Ii
cite$te singur paragraful cu melodia corespunzatoare. In acest timp
un baiat de 10-11 ani traduce textul citit din Tora. 6upa ru-
gaciunea de musaf, capul sinagogii cite$te poporului cate an pa-
saj din Halacha $i din Hagada. Masa de 'Sambata este mai bogata
deck celelalte $1 e compusa din legume, fructe, branza.

61
www.dacoromanica.ro
 Dupa masa, gemenitii se intorc la sinagoga uncle citese $i cqscuta
texte din tora.
Sambt e liniste in cartierul evreesc, pravaliile si, locuintele sunt
inchise, niciun om fur se vede pe-afara. Femeile si copiii stau acasa
in timp ce barbatii i baetii mai marisori sunt la sinagoga.
In ce priveste viata igienica, ei flu sunt in urma populatiei arabe
din jur dar nici cu mutt inaintea lor. Preceptele biblice sunt pa-
strate cu sfintenie: baia, capul ras, haina usoara, fac ca igiena sa
nu fie din cele mai rele. Mortalitatea eopiilor este datorita lipsurilor
deci strii de subnutritie permanenta. Populatia pierde insa mai
putin decat s'ar putea astepta dela asemenea conditiuni economice,
tocmai din cauza pro1ificitii evreilor $i a ingrijirii pe care o dau
copiilor.
Legatura Yemenului cu Palestina a lost intretinuta in toate tim-
purile. In secolul al XVIII-lea rabbi Salom Sarabi s'a stabilit la Ie-
rusalim.
Prima mare emigrare din Yemen a avut loc la 1882, cam in
timpul primei emigrari drin Europa. Un numar de 300 familii ge-
menite au ajuns la Ierusalim, !uncle an gasit repede de lucru. Imi-
grarea urbana a continuat pana in 1910, gemenitii stabilindu-se la
Jaffa j Ierusalim j lucrand la orice fel de munca grea, iar sotiile
fetele angajandu-se ca ajutoare in casa. Si-au adanat bani i si-au
cladit case curate mici, cu gradinita. Cartierul gemenit al Ierusalimului
nou ofera un aspect reconfortant. Inainte de 1918, yernenitii aveau
in Icrusalim 20 sinagogi.
Din 1913 incepe imigrarea rnrala a gemenitilor, care a adus in
Palestina elemente, ce au fost plasate la munci agricole si colonizate
apoi in jurul micilor localitati evreesti. Yemenitii in agricultara particu-
lara inlocuiesc mana de lucru araba, nedisciplinata. Felahul avand
un standard de viata mai mic i procurandu-si mancarea die acasa poate
tezauriza tot castigul, care este astfel scos din circuital economic al
Palestinei evreesti. Yemenitul tot ce castiga utilizeaza pentru acoperi-
rea bugetului sau si cldirea casei, ceea ce readuce castigul in eco-
nomia evreeasca. Si apoi gemenitii s'au atasat de munca in Palestina
yi cu sufletul, nu numai cit interesele.
Infiintarea $coalei de arte si rneserii Reza lel" din Ierusalim
a permis yernenitilor sa lucreze de cum soseau in Palestina, ca unij
ce aveau filigranul ca meserie din tata in fiu. La Ben Semen s'a
infiintat o colonic Bezalel cu un atelier de filigran.
Dela 1918 la 1926 au intrat in tara 1653 gemeniti, care s'au sta-
Hit la tara. In primii ani dupa razboiul terminat in 1918, s'a produs,
in legatura cu gemenitii, o serie de fapte sociologice caracteristice tu-

62
www.dacoromanica.ro
furor regiunilor de imigrace. Atunci cand gemenitii stabiliti iii Pa-
lestina au venit in contact cu evreii europeni imigrati proaspat, aa
isbucnit unele conflicte, care erau inerente intre elemente cu o evo-
lutie, conceptie $i standard de viata atat de disparate. Totusi suflul
de unificare a invins diferentdc, iabicea comuna de tara fiind mai
puternica deck resentimentele explicabile create de primul contact.
In urmatorii 10-15 ani, politica sociala $i economica a Palestinei
a dus la armonizarea $i a acestor grupari evreesti.
In 1939, numarul gemenitilor din Palestina a trecut de 20.000.
Din ei, cam 6000 locuiesc in Ierusalim, cam 6000 in colonii i restul
in Tel Aviv, Haiffa, Tiberias, $i alte localitti. olonii1e gemenite
din 1940 sunt: Nachlath Jehuda, Tirat. Salom, Kfar Marmorek, Mahne
jehuda, Kfar E1iau, Searim, Nachliel, Sivat Zion, Wrath; Zion.
Dupa calcule aproximative, evreii gemeniti din Palestina, aka-
tuesc azi cam jumatate din numarul tuturor gemenitilor din Palestina,
Yemen, Aden, Egipt.
; Evreii gemeniti sunt actualmente un element de oarecare impor-
tanta pentru structura economica a Palestinei. Ei lucreaza la $o-
sele $i binale, in colonii $i in industrie, sunt meseriasi si oameni de
serviciu, paznici de noapte, negustori si ambulanti. Iii jurul sinagogilor,
gemenitii au scribi care transcriu texte sfinte i catiheti (melamedim)
care invata pe copii Tora. \ .1
Ei duc o viata simpla, modesta, fara pretentri, nu frecventeaza tea-
trele i cinematografele $i nu fac lux. Ziva nu se culca. Sunt foarte
harnici $i staruitori, con$tiincio$i i seriosi. Gusta din plin fericirea
muncii in libertate moral i fizica. Sunt foarte piosi. Dela varsta de
7: - A.VtZ.

Melamed yemenit
face coala in aer
liber ,

63
www.dacoromanica.ro
4 ani invata tora $1 fac rugaciunile cu serlozitate mistica. Au Int
ritual propriu, de$i la inceput S2 ata$aserd de comunitafea spanioId,
al carei ritual il adoptasera. Vorbesc ebraica clasica chiar inainte de
a porni la $coald i nurnai cei batrani mai vorbesc dialectul arab,
cu care au venit din exilul yemenit. Pronuntarea lor are ins unele
particularitati, ce tind sa dispara: In unele privinte, pronuntarea se a-
propie de cea a sefarzilor, in altele de ,cea askenazd.
Impletirea muncii cotidiane $i a vietii religioase da un aspect
din cele mai pitoresti a$ezarilor gemenite.
Educatia gemenitilor este obiectul unei atentiani speciale. In o-
ra5e, copiii lor cresc impreuna cu ceilalti. Sunt inteligenti, au simt
practic desvoltat i indemanare la obiectele practice. Agerimea de
spirit ii apropie de askenazi $i lasa in urma pe sefarzi, buchari, cau-
cazieni $i sirieni dirt clasele respective. In localitatile mai mici uncle
gemenitii locuiesc in amniar mai mare, au $colile lor proprii, grdi-
rate de copii $i $coli primare, precum i camine pentru copiii Orin-
tilor ce stint du$i la munca ziu.a. Ia Rechobot exista $i o scoala de
rneserii, care pregate$te 120 copii yemeniti pentru viata profesionala.
Starea sanitara a '10r se imbunatate$te mereu. Situatia demogra-
fica este buna. Populatie prolific& casatorindu-se de timpuriu, ei
se inmultesc repede. Mortalitatea infantild descre$te gratie bunelo?
ingrijiri sanitare publice $i particulare. Qolibele neigienice din pri-
mele timpuri au inceput sa facd loc casutelor gospodare$ti. Au tot
ajutorul organizatiilor muncitore$ti pentra ridicarea nivelului lor de
viata.
Studiul $tiintific al acestei populatii nu s'a putut face in Yemen;
in Palestina s'a facut ins cu atentiune deosebita. S'a stabilit astfel
c yemenitii alcatuesc un tip antropologic mult mai \deosebit decat cel
askenaz $i mai apropiat de cel sefard. Ei se apropie de arabi prin
forma craniului, nasul drept, path." _convex, statura mica, Oral negru
$i ondulat, barba rara, pielea de culoare maslinie, ochii negri, mari,
foarte stralucitori, toracele putin desvoltat. Tipul semit, reprezentat
azi prin beduinul arab din pustiu, se intalne$te .1a 90 la suta din
evreii yemeniti, la 60 la suta din cei sefarzi $i la 35 la arta( din
cei askenazi. La evreii yemeniti, se gasesc mai multe elemente negroide,
rezultat al infiltratiilor de peste Marea Ro$ie.
In afara de evolutia istorica, conditiile mediului geografic au in-
fluentat $i ele mult desvoltarea grupului; deasemenea $i ,cele ale me-
diului social care au dat gemenitalui o fizionomie specific& asemana-
toare cu cea a evreului askenaz din tarile de mare perseciutie.
Pentru a se putea studia consecintele amestecului etnic al ye-
rnenitilor cu celelalte ramuri evree$ti din Palestina (fapt ce parea

64
www.dacoromanica.ro
imposibil acum 5 decenii, care azi se produce cu oarecare timiditate,
dar care se va face cu siguranta in generatiile urmatoare malt mai
intens), s'au intreprins i cercetari asupra grupurilor sanguine. S'a
stabilit astfel ca evreii yemeniti, georgieni, persieni, tunisieni, sefarzi
5i sirieni au aceeas formula sanguina.
Absorbirei lente, dar sigure, a yemenitilor nu i se opun nici
motive de ordin social. Infratirea tineretului in coala si la munca

w-

Tandr yemenit

duce la amestecul grupelor, mai ales in formatianile agricole uncle

numarul mai mic al femeilor 5i frumusetea exotica i harnicia yeme-
nitelor sunt factori decisivi in determinarea amestecului. Metodele ac-
tuale de educatie 5i indrumare 5tiintifica la munca 5i viata, adaptarea
tinerelor generatii la 0 viata igienica i culturala, redau yemenitilor
loculin randul grupelor fraterne, in procesul de creatie a Palestinei noi.

b. - Evreii buchar
In Ierusalimul nou, cladit imediat inainte de razboial 1914-1918,
se afla un cartier curat, aliniat, cu cinci-sase strazi in lung i r1 lat
si tendinta de expansiune spre stadionul Macabi. Este Schunat Ha-
bucharim", locuit in cea mai mare parte de evreii buchari.
Evreii buchari sunt urma5ii evreilor ce au trecut din Babilon

Dr. S. Being Ian Palestina. (5) www.dacoromanica.ro 65

in Persia, in antichitate $i in 2111.1l mediu, fie d4in cauze politice, fie
din motive economice, urmand marea cale comerciala care duce din
Babilon pana in C1hina $i in celelalte regiuni de trafic din Asia
centrala $i rasariteana.
Dupd legenda, evreii buchari ar fi urmasii celor zece triburi lev-
reWi exilate in Asia centrala de Salmanasar, la distrugerea regatului
Israel (720 a. Chr.). Este foarte posibil ca invingatorii asirieni sa
fi deportat grupe da evrei $i in Bucharia sau in Persia invecinata. Is-
toriceste, filiatiunea palestinisn a evreilor buchari se poate stabia
usor fiindca in vinele lor curge in orice caz sangele evreilor din
Persia $i Media, dusi in exil din Samaria $i din Iudeea (586 a. Cm.).
Din Persia, evreii au trecut in Turkestan, probabil in Secolele II
$1 III ale erei actuate. In secolul V documente pomenesc de persecuta-
rea evreilor din Persia; atunci a avut probabil loc trecerea spre nord.
In secolul VIII, evreii buchari sunt persecutati i ei de moha-
medani in cautare de prozeliti. Multi evrei tree la mohamedanism in
mod si:it, dar pastreaza legaturile cu religia veche, dand astfel na$tere
fenomenului caracteristic ,pentru evreii de pretutindeni, precursor ca
7 veacuri al maranismului spaniolo-portughez i cu 4 veacuri celui
gemenit. Mai exista i azi in uncle centre buchare, familii $i spite
intregi; care de$i sunt mohamedane, tin totu$i sambata i respecta
regulele mancarilor rituale.
In secolul XII, calatorul evreu Benjamin din Tudela aminte$te,
In povestirile sale de calatorie Masseot Beniamin", despre evreii
din Buchara. In Kiva, centru comercial uncle se adunau negutatorii
din toate trile orientului, Beniamin a gasit 8000 evrei; iar la 5
zile de drum, in Samarkand, ora$ mare la marginea tarii, el gaseste
50.000 evrei, din cari multi erau foarte bogati $i invatati i printre ei
Rabbi Obadia Hanassi.
Viata culturala i economica a evreilor a fast mereu sustinuta.
In secolul XVIII poetul Josef ben Isaac (1755) scrie un poem epic
Cei 7 frati" pe tema martirilor ha$monei $1. a mamei lor, opera ras-
pandita i azi in familiile buchare. La finele ,secolului XVIII, Josef
ben Moise Maimon contribue la ridicarea starii culturale a evreilor
buchari $i, cu prilejul unor relatii comerciale, stabile$te legaturi cul-
turate i religioase cu evreii din Rusia, pe care ii intrealA daca sant
$i ei urnia$ii celor zece triburi".
La inceputul secolului XIX, legaturile evreilor buchari cu cei
din Rusia se intensifica. La Vilna se tipare$te an siddur dupa ri-
tualul buchar. Negustorii evrei buchari duceau la Moscova celebrele
covoare de Buchara i matasurile lor i aduceau de acolo obiecte
manufacturate.

66 www.dacoromanica.ro
 In aceias epoch, ei aduceau din India ceai. Comertul de bum-
bac al Buchariei era in mainile evreilor.
In 1914, numarul evreilor buchari era, dupa o apreciere a lor,
cam die 60.000, cifra dovedit ca mult exagerata. Erau grupati in
comunitati, dintre care ode mai importante erau: Buchara (15.000),
Samarkand (12000), Ta$kend (3000), Hogond (1000), Turkestari
(500), Andigian (1000), Namangan (1000), Katigurgan (1000), pre,
cum $i grupe mai mici in alte localitati urbane $i rarale.
In Bucharia, evreii S2 ocupa $1 azi, casi in secolul trecut, on
Aegotul intern, extern $i de transit; sunt comercianti de matase bruta
$i de tesaturi de matase, sant vopsitori de stole si fabricanti de co-
voare. Inainte de 1917 unii aveau fabric/ de textile, altii cultivau
parnantul cu lucrMori agricoli. Cativa din ei au fost intreprinzatori
de lucrari publice, sosele, cai ferate.
In ora$ul I3uchara exist o sinagoga mare, veche de 5-6 se-
cole, cane are o genisa cu importante documente vechi. S'a desco-
perit de curand existenta unei sinagogi $1 mai vechi. Samarkand are
un cartier evreesc numit Mechnei Israel", cu 'an teatru ebraic, ziar
ebraic, 40 sinagogi, un muzeu, 3 scoli cu 500 elevi, $coli ebraice
din care una poarta numele lui Brenner $i alta a lai Bialik. In
Ilaskend exista o scoala normala de institutori evrei cat 150 elevi.
Ritualul religios al evreilor buchari a lost, in decarsul veacurilor,
cel persan, care s'a rnentinut foarte apropiat de cel palestinean din
cauza legaturilor continue at Palestina. In secolul XVII, sub influenta
culturii sefarde dusa in toate colturile lumii de evreii din penin-
sula iberica, bucharii adopta ritualul sefard, pe care il practica $1
acum.
Limba lor curenta este un dialect persan, impestritat cu cavinte
turcesti 51 ebraice.
In ce priveste viata sociala $i obiceiurile evreilor buchari, este
firesc ca acestea sa fi suferit, in atatea secole de convietuire, influenta
mediului oriental obscurantist $i avand o viata sociala specifica. Po-
zitia barbatului MO' de fetnee este in Bucharia cea a stapanului fata
de slugile sale: el poate divorta usor de sotia sa pentru a se Casa-
tori cu alta femee. Fetele se casatoresc intre 10 si 20 ani, iar baietii
dela 13 ani in sus. Ca toti locuitorii tarilor mohamedane, evreii
buchari sunt $i ei superstitiosi, coed in spirite, iii farmece, in talis-
manuri, in deochi. Femeile lor sunt frumoase. Ele se impodobesc
cu bratari, inele, cercei 5i lanturi de aur $i argint, dar le poarta cu
masura. Barbatii poarta haine de matase de culori vii, largi, pentru
a nu impiedeca miscarile. Se Incing cu un bran lat. Pe cap, spre
deosebire de musulmani cari poarta turban, evreii buchari poarta

www.dacoromanica.ro 67
un ki de caciula neagrd, adoptata desigur dela gruparea etnicd tue-;
comana conlocuitoare a Karacalpacilor, al card mime inseamna toc-
mai caciula neagra.

verip.Mgrivt-,,,TAVINsncian,"2,Mringli.ef",11,1

k'.

Femei buchare din

lerusalim

Din punct de vedere antropologic, evreii buchari prezinta in

general tipul evreesc din epoca de sinteza a, poporului evrea. De sta-
tura inalta, cu umerii largi, spatosi, cu. membreIe .proportionale, sunt
brachicefali (craniul mai mult rotund decal alungit), cu nasal map
drept, neincovoiat, umerii obrajilor pronuntati i barbia scoasa in
afara, evreii buchari au calitatile caracteristice ale tipului numit de
antropologi preasiatic" sau al Asiei anterioare", o varietate a ti-
pului numit de Von Luschan armenoid" i pe \care poporul evreu.
1-a mostenit in proportiile pe care le-am aratat, dela hititi. Este ade-
varat ca un oarecare arnestec persan In decursul .conlocuirii face ca
sa se resimta tipul antropologic al evreilor buchari. Acestia capita
un prooent mai mare de elemente preasiatice decat au ceielalte frac-
tiuni evreesti, ceeace determind o asemanare mai accentuata cu ar-
menu i persanii. Pe de alta parte, vecinatatea tatarilor, care se
aflau in secolele VIIIIX in apropierea Buchariei, a adus o nuanta
mongolida, prin urnerii obrajilor i pleoapa mongola, la un numar
de evrei buchari.
Tipul evreu buchar verified unitatea in timp si spatiu a al-
catuirii fizice a poporului evreu. Inteadevar, desi izolati complect in
oentrul Asiei si avand foarte slabe legaturi cu .Rusia si numai in
ultimele secole, evreii buchari prezinta totusi un tip rasial foarte
curent intalnit la evreii din rasaritul Europei, unde ,evreii se Old
de cel putin 6 secole (Ruppin da ca exemplu figura lui Theodor
Herzl ca Hind tipic buchara). Unitatea tipului predominant este deci de

68
www.dacoromanica.ro
raportat la epoca originilor comune, a sintezei care a avut loc in
Canaan. Intocmai cum la yemeniti tipul semit este mai accentuat de-,
cht la restul popekrului evrea, din cauza conlocuirii cu arabii, la bur-
chari este mai accentuat tipul hilit din cauza conlocuitirii cu per-
sanii in antichitate. Evreii buchari de azi, cu figura lor irnpurtatoare,
cu(trhshturile accentuate si brbiile lor, reproduc figurile regilor asirienf
si ale lupttorilor hititi de acum 4000 ani, asa cum le gsim sculptate
pe monumentele desgropate in ultimele decenii in Asia apuseand
(Tel-Ha/at etc.).
' In Palestina, evreii buchari au venit pentru prima oarh, ca imi-
granti, la 1868. Au infiintat in Ierusalim o sinagogh i o coi-
munitate buchara. In 1892, au venit multi evrei buchari bog*, cari
au pus bazele cartierulai Schunat Habucharim". Unii din ei s'au
stabilit in Ierusalim, altii au venit in Palestina numai pentru afaceri,
investind fonduri in cladiri frumoase din cartierul bucharilor; s'au
intors apoi sh-si continue afacerile in Bucharia. Unii si-au inchiriat
casele din Ierusalim, altii le tineau pentru prima musafirii din Bu-
charia care erau ghzduiti la Ierusalim luni de zile. S'au dada in acea
epoch, in cartier, chteva sinagogi si o scoala Talmud Tora.
, In 1914, nurnhrul evreilor buchari era in Palestina de 1500.
Aveau Beth-Din propriu i erau in strnsh leghtard cu comunitatea
sefardd din Ierusalim, care le dhdea profesori pentru scoll si ofi-
cianti (hazanim) pentru sinagogi, ritualul bucharilor Hind cel sefard.
Phnd la rdzboiul 1914-1918, C21 mai multi din evreii buchari
din Palestina se ocupau cu negotul mare si mic. Numaj putini din
ei erau meseriasi i lucratori. In timpul acelui razboiu casele lor,
utilizate de armath, s'au distrus. Din cauza lipsurilor, foametei si
bolilor, au murit 700 evrei buchari in Ierasalim. Multi bArbati au
phrhsit tara ruinath de rhzboi reintorchndu-k in Bucharia, dar la-
sand copiii i batranii in Palestina. In 1919, s'a reluat si s'a i6-
tensificat leghtura dintre Bucharia si Palestina. Impreun cu cei ce
se reintorceau, au venit i imigranfi noi. Imigratia a continuat astfel,
inceatI dar sustinuth (cam 200 persoane pe an). In 1936, se aflmu
in Palestina cam 2500 evrei buchari Azi numrul lor trebae sh fie
cam de 3500. Jurntate din ei trdesc in Ierusalim. Cei bogati fac
negot, ceilalti au invatat meserii si numhrd azi printre ei buni me-
canici i testori de covoare. Unii din imigrantli tineri au fost incadrati
ca halntim in munca agricol din colonii, aIUi lucreazd la constructii
in orase j ca lucratori industriali iii fabricile din Haifa si Tel-Aviv.
In Ierusalimul nou, in $ehunat Habucharim, cartier frumos, cu
case mari mai vechi si cladiri moderne mai economice, cu santiere
tnereu in activitate, viata cotidianh se desfasoard duph canoanele igi-

www.dacoromanica.ro (19
enice traditionale dar st dupa normele moderne. Vitalitatea grupului
buchar ii incadreazd in procesul demografic infloritor si excedentar
al Writ Viata spirituala pulseaz intens: sinagogile sunt frecventate,
scolile de ba'eti si fete sunt pline. Nevoile si framantarite evreimei
buchare au rsunat in cornunitatea Ierusalimului si interesele lor spe-
cifice, legate Inca in generatia actuala de ceeace locul comun de
origine da ca zestre emigrantilor, gasesc ascultare in presa si politica
Palestinei.

c. Samarifenil

In Samaria, la periferia orasului Nablus, pe local uncle se ridica

iiiantichitatea biblica orasul Sichern si unde imparatul Vespasian a
ridicat mai tarziu orasul Flavia Neapolis, traeste in zilele noastre,
izolata de restul populatiei tarii, gruparea mica a Samaritenilor, ur-
maii celei mai vechi secte evreesti.
Origina acestei grupari se situiaza la rascrucea istorica, ce a fost
pentru poporul evreu distrugerea regatului: Israel (720 a. Chr.). In
locul celor 10 triburi duse in exil in Babilon dupa unele inscriptii
recent desgropate, 27.290 oameni au fost adusi colonisti asirieni
din Babilon si mai ales din regiunea Cuta. Acesti asirieni au fost
asezati intre Iordan si Marea Mediterana, in regiunea al Orel antra
era orasul Sichem, si in care mai ramasesera multi evrei. Din ames-
tecul acestor bastinasi evrei cu colonistii asirieni a luat nastere gru-
pill etnic stramos al samaritenilor de azi.
Cele cateva spite samaritene de azi isi afirm ins filiatiunea
strict evreeasca si anume direct din triburile biblice Efraim si Ma-
nasse, pe granita carora se afla odinioara orasul Sichern; grupul de
cohanim isi duce originea inapoi pana la tribul Levi. Samaritenii au
respins intotdeauna numele de Cutei, ce ii s'a dat in literatura ra-
binica dupa orasul Cuta.
Fapt isteric este insa c evreii ramasi neexilati si-au dus viata
sub dominatie asiriana, in mijlocul coloniilor asirieni, separat de restul
poporului evreu, cu toate ca au fost vecini Inca art veac si jurnatate
cu regatul lehuda. In afara de prima colonizare, regii asirieni au
mai facut altele, aducand triburi din Mesopotamia si functionari
i
asirieni persani din Arak, Babilon, Elam i Susa.
i
La 586, cand Nebuchadnetar duce in exil restul poporului evreu,
samaritenii sunt lasati pe loc. Dupa 50 ani, cand Ezra si Nehemia
incearn refacerea statului, samaritertii se opua si se proclama inamici
ai evreilor.
In epoca 429-424 a. Chr. schisma se produce formal i ia fiinta

70
www.dacoromanica.ro
secta samariteana. Manasse, fiul marelui preot din Ierusalim, plead
la Sichem, se casatore$te cu fiica $efului samaritenilor $i se proc-
lama mare preot al sectei. Aceasta se consolideaza prin ridicarea tem-
plului sarnaritean de pe muntele Gherizim, langa Sichem. Deatanci,
in locul Ierusalimului, samaritenii considera muntele Gberizim ca loc
sfant pentru secta lor.
Desi legaturile de vecintate diritre evrei $i samariteni nu se
rup de tot, sciziunea se accentuiazd din ce in ce, spre a deveni com-
plecta pela .anul 200 a. Chr., inn epoca redactarii definitive a cartilor
profetilor.
In epoca dominatiei cre$tine $i mohamedane, evreii i sarnaritenii
au indurat deopotriva oprimarile, dar prapastia era prea de mult
sapata pentru ca popoarele fraterne sa se mai poata apropia, mai
ales in acea epoca de obscurantism $i fanatism medieval.
Numarul samaritenilor a fost, in uncle epoci, foarte mare; dar re-
voltele lor din secolele IV $i VI impotriva Bizantului precum $i o
north' invazie persana reduc atat de mult nurnarul samaritenilor, Inca
In ajunul erei mohamedane (636 d. Chr.), ci numdrau doar cateva
zeci de mil de suflete. In secolele urmMoare seaderea numerica con-
tinua, a$a ca, la inceputul sec. XVII, supravietuitorii sectei simt ne-
voia de a se aduna, printeun efort suprem, pentru pastrarea semin-
tiei. Ei se strang la Nablus, uncle urmasii lor traiese i azi.
Samaritenii de azi sunt rezultatul unor suprapuneri etnice, in
diferite epoci $i proportii, a elementelor conlocuitoare $i stapanitoare:
evreii, asirienii $i arabii de neam semitic $i deci de tipuri asemana-
toare, persanii $i turco-tatarii de tipuri rasiale mai departate. Aceste
infiltrari au determinat samaritenilor o cale care nu mai este cea
a poporului evreu dar care nici nu s'a departat prea mult de tulpind
gratie caracteristicilor somatice asemdnatoare ale celor mai rnulte din)
elementele straine intrate in alcatuirea grupului samaritean.
Prezentarea etnografica actuala a samaritenilor este demna de
interes.
Dup datele diferitelor recensaminte i anchete, samaritenii nu-
marau: 173 suflete in anul 1909 (Kahle), 163 la recensamantul din
1922, apoi 190 in anul 1929 (Ruppin) $i 182 la recensamantul din
1931. 0 cercetare $tiintifica a sectei, vasta i aprofundat, a fost
intreprinsa in 1933 de comitetul italian pentru studiul populatiei,
in cadrul studierii populatii1or care traesc in grupuri restranse. Fcut
pe teren, cu concursul autoritdtilor si al unor personalitati stiintifice
din Palestina, cercetarea care a durat d luna de zile a adus date im--
portante pentru cunoa$terea acestui grup etnic din Palestina.

71
www.dacoromanica.ro
 Aceasta cereetare gaseste, in anul 1933, un numar de 213 sa-
mariteni
Viata acestui grup reese limpede dintr'o relatare facuta de un sa-
maritan unei publicatii palestiniene in 1938: ...Cssi stramosii din cele
mai vechi timpuri, samaritenii celebreaza sarbatorile si pazesc posturile
dupa poruncile lui Mose. Ei aduc jertfa de pasti ap cum facea Israel
in antichitate; cantecele si imnurile din cartea sfanta au pastrat me-
lodiile din secolele trecute..."
...Grupul sarnaritean posecla foarte putin pamant... o parte a
muntelui Gherizim, uncle se Malta altarul pentru jertfa de pasti pre-
cum si 0 zona uncle se gssesc modestele lor locuinte. Strdvechea lor
sinagoga a fost distrusa de cutremurul din 1927..."
...Credintele lor religioase se rezuma in urmatoarele dad prin-
cipii fundamentale: unitatea lui Dumnezeu, atotputernicul creator; ade-
vrul cuvintelor lui Mose legiuitorul, dupa care nu a mai aparut
nici un alt profet in. Israel; sfintenia celor 5 carti ale lui Mose;
caracterul sacra al muntelui Gherizim, socotit ca poarta a raiului";
pazirea zile de judecatd", zi de pocainta si de pedeapsa...
...Sambata este zi sfanta pentru samariteni: nici unul na se
departeaza de cartier decdt pentru a se duce la sinagoga, in Nablus.
Ei nu vorbesc despre lucruri profane sambata si nu citesc decdt ceea ce
este scris in vechiul alfabet sfant... Sambata fiind a 7-a zi a crea-
ttiunii, ei recit toate rugaciunile de 7 ori... Slujba dureaza 3 ore
si iau parte toti membrii comunitatii, imbracati in haine de sambata..:
Cele 9 zile dinainte de Tom Kippur sunt numite, impreana cu aceasta
cele zece zile de selichot"... Unii postesc chid zile din aceste ZeCe...
In ajun de Kippur, sarnaritenii se due in corpore la vechiul cirnitir
depe muntele Gherizim, marele preot fiind in fruntea cortegiului...
In aoeeasi zi de ajun, cu 2 ore inainte de apus, inireaga comunitate
barbati, femei i copii se aduna la sinagoga samariteana pi
se pregatesc pentru postit. Toti cei de fat:a pun hainele abbe, speciale,
iar peretii vechiului templu sant impodobiti cu stofe scumpe, cu-
prinzand tesute versete din Tora..."
Mai pitoreasca si caracteristica deeat la toate grupele si sectele
evreesti este sarbtorirea pastelui la Nablus. Samaritenii mai ser-
beaza i azi pastele asa cum se srbatoria in Iudeea, dupa reforma
lui jesaiahu: ceremonia de pasti nu se face in fiecare localitate ci
numai in templu. Samaritenii aduc jertfa lor pascala, dapa ritul din
judeea, pe muntele lor sfant de ldnga Nablus. Inainte dc paste,
fiecare gospodina isi face azimele, cu ajutorul sotalui ei, din coca
nedospita, intins in foaie subtire pe o piatva sferica; azimele se coc
in cuptoare primitive.

72
www.dacoromanica.ro
 Pelerinajul de pasti la muntele Gherizim este deosebit de impresio-
nant i atrage mii de vizitatori, tucisti, oaspeti oficiali de toate reli-
giile, etc. Dupa un urcas de cloud ore, pe stand plesuire, arse de
soare, se ajunge in varful muntelui, la ruinele templului samaritean.
In haine albe, ei se aduna intre colibele i corturile, printre care
se afld altarul uncle se va aduce jertfa, precum a poruncit Mose.
jertfa are loc in seara de ajun de paste.
Iata cum descrie o calatoare crestina sarbatorirea pastelui la
Samariteni:
...Pe platoul de piatra din varful muntelai,... s'au adunat ofi-
ciantii samariteni. Sunt imbracati in vestminte de un alb imaculat...
sunt inalti, drepti, frumosi, cu parul negru ori rosu, cu barba fina,
foarte mladiosi i foarte sprinteni. Se impart in doua grupe: levitii

Samarifenii serbeazd
Pafele pe munfele
Gherizim dupa ritualul
stravechi, i.
impreund cu marele preot psalmodiaza ridicand mainile in gestul de
ofranda al adoratiei egiptene. Mai departe, ceilalti oficianti s'au adu-
arde un foc, ale carui flacari lungi incing pietrele. Deasupra gropii
este atarnat un cazan de arama plin de apa. ...Intre cele doua grupuri,
este atarnat un cazan de arama plin de apa. ...entre cele cloud grupuri,
se vad cinci oi albe, insemnate pe spinare cu un semn rosu. ..."
...La inoeput melodia este inceata i fiecare grup este campus
numai din patru sau cinci samariteni;. apoi pe masura ee cantecul
devine mai repede, ies cate doi samariteni din multime i infra in
eele cloud grupuri, ea miscari ritmice. Astfel, grupurile oficiantilor
se maresc din ce in ee, in ritmul din ce in ce mai repecle al cam-
tecului... In cazanul de amnia, apa ineepe sa clocoteasca ...cinci ofi-

73
www.dacoromanica.ro
cianti se indreapta spre oile insemnate si cu ,gesturi ritmice, cu o
iuteala i o indemanare deosebita le culcd la pamant, in gropi rnici,
...nici un strop de sange nu pateazd hainele Jungi si albe ale levitilor.
......i jupoaie oile si le aseaza tina peste alta intre pietrele infer-
bantate ale gropii si le acopera cu pietre si ramuri... In clipa aceea
lundplina, o tuna de aur imensa, se ridic de dupa muntele Gherizim...
...Prima parte a sacrifiCiului s'a terminat. Timp cle cateva ore,
cat se coace carnea, samaritenii se odihriesc in corturile din apropiere...
Aproape de miezul noptii, sarnaritenii se aduna din nou. Levitii im-
bracati in alb si oficiantii ajutatori au in mana totegele lungi de
pastor si sunt incinsi cu braul greu al calatorului. Ei intruchipeazd
pe stramosii pribegi si comemoreaza iesirea din Egipt... Cantecele
reincep in aeelas ritm repede. Un suflu de bucarie strabate multimea,
...apoi fiecare samaritean isi ia bucata de carne dupa puterea sa...
Luna atinge zenitul. Exaltarea samaritenilor atinge si ea punctul
culminant. Ei canta inca multa vreme dupa terminarea cerernontei,
...exaltarea si cantecele se potolesc iar samaritenii se raspandesc in
noapte..."
0 caracteristica a vietii sociale a samaritenilor este traditia de
spit si trib, precum si a filiatiunii directe din triburile biblice. Tagrna
preateasca, care alcdtueste cam o cincime din intreg grupul samaritean,
se considera descendenta a lui Uziel, find lui Kochat, find lui Levi.
Conditiunea femeei este aceeas ca la arabi. Morala familiala este
foarte rigida.
Portul lor este eel arabesc: les rosu si turban. Copiii sant im-
bracati in haine de panza. Organ; tineretul se imbraca azi ca in
Europa.
Viata lor culturala s'a marginit, pana in anii din urma la cultura
strict religioasa. Barbatii stiu sa scrie i sa citeasca limba araba.
Ferneile sunt in majoritatea analfabete.
Tinerii, care yin in contact cu lumea Palestinei noi cunosc limba
ebraica si cea engleza. Copiii tor au in general aptitudini scolare
remarcabile.
Starea economica a samaritenilor este precara. Veniturile lor sunt
foarte mici. Micile parcele de pamant le cultiv ,pentru nevoile lor.
Lipsa de debuseu in Nablus pentru activitatea lor profesionala a de-
terminat multe familii sa caute de lucru in alte centre (Tel-Aviv,
Jaffa, Haiffa). Comunitatea hind saraca nu poate satisfaee nevoile
numerosilor preoti, asa ca acestia sunt avizati la veniturile dela taristi.
Neincrezatori i rezervati la inceput fata de straini, samaritenii isi
deschid repede inima si devin comunicativi i chiar primitori. Nein-
credirea, izolarea, egoismul de sect datorit oprimarilor din trecutul

74
www.dacoromanica.ro
lor, au fost intr'o vrerne foarte accentuate. Deaceea Benjamin din
Tudela, caltorul exuberant $i generos, venind din tarile uncle evreii
traiau o epoca de aur, caracterizeaza pe samariteni astfel: ...cornu-
nitatea lor e mic, sunt uniti, nu risipiti, sant putini si rai..."
De$i conditiile economice sunt rele, totu$i respectarea prescrip-
tiilor igienice din Bib lie precum $i configuratia terenului, absenta mla$-
tinilor, altitudinea medie de 600 rn., determina o stare sanitara nor-
mal: boli putine, malaria $i tuberculoza putin rdspandite, rare cazuri
de trachom. Mortalitatea infantila este destul de mare. Se constata
o foarte freeventa longevitate.
Studiul antropologie al grupului samaritean, pe land interesul
$tiintific general, a ridicat o interesanta problem de biologic corn-
parata, in timp: Faptul c samaritenii locuesc de 2500 ani in acela,
loc $i pastreaza printr'o traditie foarte severa curatenia se-
mintiei, ar face plauzibila ipoteza c samaritenii ar reprezenta astazi
tipul evreesc din epoca regilor, adica tocmai din vremea ce a ttrmat
imediat dupd consolidarea etnica a poporului evreu, dupa sinteza
rasei evree$ti.
Mai putin dolicocefali cleat sefarzii $i mai putin brachicefali
decat askenazii, samaritenii an craniul de capacitate mica in ra-
port cu statura. Fruntea lot* _este mare, dreapta, fata ingastd si lungd,
peretii laterali ai figurii aproape paraleli. Nasul este lat in raport
cu ingustimea fetei $i u$or incovoiat, preoji au nasal drept. Pia gura
mare, buzele carnoase $i barbia proerninenta. Urechea este mare, lobul
bine desvoltat si deslipit de fata, ceea ce este atat de caracteristic
pentru samariteni incat arabii, pentru a indica prin mimica pe sa-
mariteni, duc degetul la lobul arechii. Parul e negru $i ochii de
loare inchisa. Totu$i printre ei sunt 4 la suta ca ochii albagri $i
8-9 la suta eu parul blond. Se explica aceasta aparenta anomalie
pentru o populatie din regiunea sabtropicald prin migratiunea in an-
tichitate a populatiei blonde roseate amintite, care a lasat urmele
pan azi in toatd Africa de nord $i Asia de apus. tqurzii din Asia,
triburile berbere din Libia si populatiile din insulele Canare au $i
azi indiizi cu parul roscat, pistrui, ochii de culoare deschisd. Biblia
spune dealtfel Ca Essau era roscat $1 David era blond; populatia ho-
rita era blonda.
Un cohen samaritean seamand perfect cu felahul arab, ceeace se
explica printr'o selectie indelungata i ingrijitd precum $i prin aplica-
rea interdictiei biblice a oricarei transactii in materie de casatorie
a unui cohen cu strainii, neofitii $i arma$ii Jon
Cercettorii s'au oprit la faptul ca samaritenii au trait, inai oles
in ultimele secole inchi$i in interiorul sectei. Endogamia, cdsatoriile

75
www.dacoromanica.ro
numai intre rude, nu aa dus care la degenerarea grupei? Or, an-
cheta demograficil din 1933, de care am pomenit, a stabilit c nu
exist caractere degenerative la samariteni. Marea mortalitate infan-
Ulu este intr'adevr datorit casatoriei repetate intre rude, dar ea
nu arath degenerare decat clad e insotita si de Sae fenomene. La
samariteni, bolnavii mintali si surdomutii sunt in numar ,foarte mic.
Batrdnii sunt zdraveni la trup si la minte. ,Casatoriile sunt fecande.
Toate acestea arat oh prezentarea biologic deficitara a samaritenilor
de azi este datorith mai curand mediului, prelungitei rsthri rele eco-
nomice i politico-sociale decat unui proces de degenerare.

We:

4tr
p

Preof (cohen)
samarifean
cu copilul sdu

In ce priveste atitudinea samaritenilor fata de Palestina ,nona,

e deajuns s citam afirmatia lor toti suntem evrei", faptul cd tine-
retul incepe s incheie cAsatorii mixte" cit evreii de diferite ramuri
si ca se incadreaza in activitatea economica a tarii, inregistrandu-se in
Histadrut. Experientele de incrucisare evreo-sarnaritene au dat re-
zultate bune. Elementele antropologiee sunt inrudite, nurnarul samarite-

76
www.dacoromanica.ro
nilor este iniim, asa ca reamestecarea lor, chiar ,total, va fi ul
fenomen biologic normal, fara nici un fel de consecinte biologice asupra
poporului evreu. Traditia de grup, pastrarea unui trecut .istoric 5i
chiar spiritul religios de secta nu sunt stanjenite, spiritnl national
fiind cel ce se uniformizeaza.
2. Eirohii
In afara de evreii de diferite origini geografice, populatia Palestinei
este alcatuita dintr'un numr, mare de nearnuri, reprezentate prin
mai multi sau mai putini indivizi.
11/lajoritatea populatiei Orli o formeaza arabii. Sub aceast denu-
mire se cuprinde populatia originara din Arabia, Siria, Egipt, care vor-
beste limba araba sau dialectele ei.
Arabii au venit in Palestina in secolul Vu ,d. Chr. Califul Omar
a intrat victortios in Ierusalim la 637 dupa ce a batut armatele im-
paratului bizantin Heraklius. In timpul domniei califilor omiazi ,si
_

abasizi, tara s'a bucurat de pace si a ,cunoscut buna stare si avant

cultural. Prin cladirea de terase pe coastele dealurilor si ameliorarea
instalatiilor romane de aductie de apa precum si prin introducerea
de culturi noi (portocali, lama), Arabii au adus agricultura la in-
florire, intinznd regiunea cultivata adanc in pustia.
Dupa apunerea puterii politice i militare a arabilor, .a ramas in
Palestina, asezata alturi de evreii palestinieni si de alte neamuri,
o populatie arabA numeroasa; arabii de azi din Palestina sunt in
mare parte urmasii lor.
Luand de baza statistica religioasa a Palestinei, putem unman
evolutia numerica a populatiei arabe care este aproape exclasiv musul-
mand, dela 1922 pasna azi, din tabloul urmator:

1922 1931 1944

Grupul recensamnt recensamnt
22.X.1922 18.XI.1931
estimatie

Musulmani 583.188 759.712 900.000

Evrel 83.794 174.610 700.000
Crqtini 84.559 91.398 130030
Divers'. 7.509 10.100 20.000

De unde acum 20 ani, arabii alcatuiau 6 iseptimi din populatia Pa-

lestinei, ei nu sunt azi dect ceva mai ,mult de jumatate, desi sporul
lor de populatie este foarte accentuat. Ei se Impart in: orseni 250;0,
trani (felahi) 66 la sutd si beduini nomazi 9 la suta.
Cea,mai interesanta prin pitorescul vietei sale este ,grupa beduinilor.

77
www.dacoromanica.ro
 Beduinii, traind departe de restul populatiei, aa putut evita ameste-
cul de rasa inerent marilor aglomeratii, asa ca ,sunt considerati ea
purtatorii adevaratului tip semit" (desi din punct de vedere stiintific
notiunea semit" se refera mai mult la limbile ,yorbite de.populatiite
ce au venit in epoca protoistorica din sudestul peninsulei arabe, decat
la alcatuirea lor etnica).
4`. "."*:41FriRM Mb+

. \
.VP
41

Mb, tfir( ,,'

49 rf) ', 1' .e)S' I a 141 Familie de beduini

,'
arabi de langa colon! a
,...1,,,..-1,-..- , ;1' Isud Hamaala

Beduinii seminomazi poseda mari cirezi de camile si turme de

capre i oi si-si duc viata prin valea Iordanului, pe coasta, prin
sudul Palestinei si mai ales la rasarit de Jordan. Ei locuiesc in
corturi tesute din par de capra. Mandru, serios si modest, beduinul
este insa foarte vindecativ. Multi din cei seminomazi au locuintele cele
mai primitive, incepand cu pesterile naturale sau bordeele sapate in
pamant, ca in vremurile preistorice.
Arabii stabili locuesc in colibe de pamant si case piatra, cladite
din blocuri brute, bolovani suprapusi, fait a fi lipsiti cu mortar sau
cu pamant. In localitatile mai mari casele sunt zidite. Cel mai frumos
aspect il au satele arabe de langa coloniile evreesti.
Aproape toti arabii sunt musulmani saniti, care onoreaza si co-
mentariile primilor califi pe marginea (sunna) Coranului. Ei cred
in existenta unui singur Dumnezeu si in profetul sail Mohamed. Adam,
Noe, Abralfram, Mose si Iisus sunt eonsiderati profeti. Ei au fost
insa intrecuti de Mohamed, reinoitorul religiei lui Abrahamal carai
fiu Ismael este stramosul arabilor. Coranul a luat fiinta inainte de
crearea lumii si a fost revelat ide Dumnezeu hii Mohamed; e scris
in limba araba clasica, sfanta pentru mohamedani. Religia mohamedana
nu eere o zi de odihna pe saptamana. Vineri este insa zi de adunare
a credinciosilor in moschee, la slujba religioasa publica. ,Ei celebreaza

78
www.dacoromanica.ro
 doua mari sarbatori: Bairam si Ramadan. Capul comunitatii .este muf-
tiul. Preotimea este formata din ulema (teologi), care sunt: Iman
(studios al Coranului) si muezin (oficiantul care chiama pe cre-
dinciosi la rugaciune). Dervisii sunt calugari facatori de ,rninuni.
In afara de Meca si Medina, este considerat ,ca oras slant i Ieru-
salimul. Mai sunt locuri sfinte Nebi-Musa unde ar fi inmormantat
;Mose, deasemenea Nebi Haschin, la Gaza, unde e mormantul bunicului
lui Mohamed.
In sudul 43alestinei si in centru (Ierusalim, Bethlehem, Gaza, Ra-
mallah i Ludd), precum i in Galileea (Haiffa, Akko, Nazareth)
traesc urmasii vechilor sirieni indigeni. Ei sunt atat de puternic
amestcati cu arabii, incat este greu sa se faca vreo deosebire intre
aceste grupe. Cea mai mare parte a aoestor sirieni au acceptat religia
musulmana, la sosirea arabilor; unii au rams crestini. In Palestina
sunt azi cam 70.000 sirieni crestini.
In privinta stadiului cultural, trebue retinut ca la recensmantul
din 1931, procentul analfabetilor in varsta de mai mult de 7 ani,
era astfel repartizat:
la arabi, analfabeti 35,50/o din populatia arab&
la crestini, analfabeti 23.080;0 din populatia crestina
la evrei, analfabeti 8,60/0 din populatia evreeasca.
In satele arabe mai mari sunt scoli primare de baieti cu 3 clase.;
In orase sunt scoli primare cu mai multe clase, iar in centrele mai
mari sunt si scoli medii.
Portul arabilr 'este pitoresc dar neigienic. Imbracamintea bedui-
nului si a felahului consta dintr'o camasa de bumbac lunga, stransa
cu IUfl nur sau cu o curea pe mijloc. In anotimpul racoros, poarta pe
deasupra o haina scurta de bumbac sau de land. Cand pleaca la

Felahi pe strada
In lericho

79
www.dacoromanica.ro
 drum, mai poarta si o manta de land in dunegi albe si negrc sau
cafenii, tesuta grosolan si care-i serveste i ca invelitoare in timpul
noptii, drept covor de ingenunchiat la rugaciune i ca sac pentru
targuieli.
Falahul poarta un fes de pasta (tarbus) pe care-I fixeaza cu un
turban colorat. Beduinul isi acopera capuI cu .0 pdnza alba de
bumbac, care-i atarnd pe spate si e fixatd pe cap cu in nur negru
gros, de par de cdmila sau capra. Fiemeile poarta o cdmasa lunga
alba, ori albastra si deasupra 0 haina rosie scurta. Se impodobesc cu
cercei si inele si-si acopera capul cu 0 basma de land sau rnatase
alba sau neagra iar obrazul cu un vat subtire, atunci eand QS iii oras.
Dupa religie si troditie, femeea arabd este considerata ca ser-
vitoare sau copil: ea nu arc fata' de bthrbat nici un drept. Poli-
garnia este practica pand la a 4-a sottie. Numai dupa ce are mai
multi copii, femeea incepe sa aiba o inserimatate mai mare. In cen-
trete urbane, femeea este emancipatd si urmeaza conditiunea femeei
moderne..

3. C

In Palestina locuiesc si alte gripe de populatie. De origine atat

de eterogend, ele se pot grupa insa dupa religie. Unul din cele mai
importante grupuri religioase este cel al crestinilor, subimpartit si el
dupd diferitele rituri sau secte.
Ortodoxii sunt in numar de 50.000 si au ca autoritate religioasa
suprema pe patriarhul Ierusalimului. Biserica ortodoxa poseda; averi mari
gi intretine numeroase institutii: biserici, mandstiri, scoli, misionari, etc.
Catolicii din Palestina sunt in numar de aproximativ 20.000 si
recunosc autoritatea patriarhului latin al lerusalimului, care se intinde
si asupra Siriei si insulei Cgpru. Diferitele ortdine religioase ca-
tolice, congregatii, etc. (Jesuiti, Domunicani, Franciscani,) desfasoara
o intensa activitate in .sanul populatiei. Catolicii intretin biserici, ma-
ndstiri, scoli, biblioteci, orfelinate si spita12. Ei au reusit a lega
prin acte de unire, diferite grupe ale bisericii ortodoxe: Iacobiti, Ma-
roniti, Melkiti, Nestorieni, Copti, etc. Numarul acestor uniti se urca,
I in Palestina, la 20.000 suflete.
Evanghelicii si mai ales biserica aglicand, in fruntea careea se
afl episcopul Ierusalimului, desfdsoard in mediul evreesc o activitate
misionard intensa, care se dovedeste insa fara succes. Mai fac mi-
sionarism evanghelicii suedezi, scotieni i americani. Toti evanghelicii
insumeaza 10.000 suflete.
Nuniarul total al crestinilor se urcd azi, in Palestina, la 130.000.

80 www.dacoromanica.ro
 1U. Palestina economicel
FL Figricultura
Baza economica, sociala si politica a Palestina de azi o for-
meaza agricultura. Reintoarcerea evreilor in Palestina, inseamna re-
intoarcerea la munca pamantului, oricat ar pare aceasta de paradoxal
cand e vorba de un popor care a exercitat timp de 2000 alai orice
profesie afara de cele legate de sol.
Agricultura se face azi in Palestina dupa metodele si cu inij-
loacele cele mai moderne. Ea a reusit sa se infiripeze numai gratie
operei de colonizare evreeasca. Exista intre aceste doua fenotnene
sociologice o stransa legatura de reciprocitate: colonizarea a permis
desvoltarea agriculturii, iar agricultura a prilejuit intensificarea co-
lonizarii.
1. In ajunul colanizdril euree*ti

Agricultura; asa cum se race azi in Palestina, este de, data re-
centa. Inteadevar, primele incercari de colonizare agricola evreeasca
gasesc Palestina inteo stare de totala paraginire. Terasele atat de
mult folosite in antichitate pentru a obtine suprafete orizontale de cal-
tura pe coastele muntilor si dealurilor disparuser cu totul. Timp de
secole, ploile torentiale de iarna au spalat solul vegetal al coastelor
desgolind staricile. Padua le ce acoperiau o mare parte a trii in
timpurile biblice, fuseserd ilistruse. Vantal puternic dinspre sud ne-
mai intalnind in cale obstacolul paduros a impins incet incet dunele
de nisip depe litoral spre interiorul Ora, impiedecand varsarea nortnala
a raurilor. in Marea Ildediterana si prefacand astfel in mlastini de
revarsare regiuni intregi. Chiar daca aceste locuri ramaneau fertile,
deveniau insa focare de friguri palustre din cauza vecinatatii baltilor
unde se adaposteau anofelii.

81
Dr. S. BaInglass Palestina. (6)
www.dacoromanica.ro
 Timp de veacuri, lucrarea solului s'a facut prin metode primitive.
Pamantul a fost epuizat fara a se fi facut vreun efort pentru a se
reinoi ferti:itatea. Intrebuintarea gunoiului animal era necunoscutd.
Sate le arabe de azi sunt cladite pe straturi groase de gunoi animal
aruncat de zeci de generatii de felahi, care nu stiau sa-1 intrebuinteze
la ingrasatul. solului. Irigatia nu exista aproape de loc. Animalele
domestice erau de calitate inferioara, o vac dadea cel mutt 800 litri
lapte pe an i o gaina hu punea decat 70 oua anual. Recolta de grail
nu trecea de 500 kgr. de hectar.
Tranul arab felahul care ,tria foarte primitiv, cu an stan-
dard de viata foarte coborat amintind pe cel al taranilor hindusi din
provinciile cele mai inapoiate ale Indiei, nu putea face agricultura clupa
cerintele moderne.
0 asemenea situatie nu se putea modifica decat prin munca a
catorva generatii.
eNtArg:Ei :4;fgaiebreedgf.-

Roam hidrau-
lica primitive!
Intrebuintata
de arabi pen-
fru irigarea
plantathlor

Solul a fost totusi redat agriculturii, inteo singur generatie, de

catre colonisiii evrei. Agricultura se face azi in coloniile evreesti in
conditiuni tiintifioe, tehnioe, economice si igienice din cele mai ina-
intate. Pentru ca aceasta sa fi fost posibil, s'au cheltuit same foarte
mari pentru asanarea terenurilor, drenarea, impadurirea i construi-
rea de drumuri. Gratie acestor eforturi rationale, bazate pe cercetarile fa-
cute in statiile de experimentare, recolta medie de grau se urca
la 1000 kgr. de hectar, deci indoitul cantitatii recoltate de arabii vecini.
Desi climatul, pozitia geografica i solul Palestinei nu pledeazd

82
www.dacoromanica.ro
pentru o cultura intensiva de cereale, realizarile ultimelor decenii arata
ca posibilittile agricole ale tarii sunt mult mai mari decat sperau
cei mai optimisti conducatori.
Z. Irigatia
Productia cerealelor, dar mai ales a celorlalte produse agricole,
,'a marit mult cu ajutorul irigatiei artificiale. Astfel un hectar irigat
produce 10-12 vagoane 1e sfecla furajera si un sfert de hectar
irigat produce planta alfa suficienta pentru hranitul unei vaci. Trifoial
se coseste de 8 ori pe an; un hectar da 14 vagoane pe an in Pa-
lestina in timp ce in Egipt, in campia Nilului, cu 5 cosiri pe an,
se obtin 10 vagoane trifoi, oeeace este considerat acolo ca foarte mult.
In general, un dunam irigat, pe langa ca produce de 10 ori mai
mult decAt unul neirigat, dar mai favorizeaza si cresterea vitelor, pa-
sarilor, in timp ce pe terenul neirigat se pot produce numai cereale
si Inca cu un randament scazut.
Yier-Ti144firgair71fid,

Din turnul de apa al

coloniei, apa vine cu
presiune din- cauza
diferenfei de nivel i
se raspandete ca c
ploaie arfificial pril
fevile perforate, tran
sportabile

Un urias proect de irigatie este actualmente in studiu in ce pri-

veste regiunea Neghev, care este azi un imens desert nisipos, intins
de 13 milioane dunami. Redarea rodniciei acestei regiuni ar avea con-
secinte incalculabile azi asupra desvoltarii agricole i deci generale
a thrii. E vorba de un proect american, care preconizeazd abaterea
cusului Iordanului Inca de acolo wide el curge la o altitudine destul
de mare deasupra nivelului marii i aducerea ptin apeducte, pe o
distanta de 280 km. a apelor sale astfel ca in loc sa se verse
in Mama Moarta, etc s se raspandeasca prin . numeroase canale
in desertul Neghev, unde sa fie absorbite sle pamant. Cheltuelile de
83
www.dacoromanica.ro
realizare cam 25 rnilioane lire patestiniene) s'ar recupera prin va-
lorificarea energiei electrice obtinutd pria caderile artificiale de apa,
ce se vor amenaja dealungul cursului nou al Iordanului. 0 asemenea
lucrare nu este nerealizabild, caci s'a facut una similara in America.
In afara de irigarea unui tinut atat de mare, abaterea cursului lor-
danului ar intrebuinta cativa ani mii de lucratori; ea ar avea pentru
industria chimica a Palestinei un elect neasteptat: Mara Moarta
nemai primind enorma cantitate de apd a Iordanului care ii mentine
actualmente nivelul oarecum constant, ar incepe sa sece intr'un ritm
mai accentuat, desi foarte lent, si apele sarate concentrandu-se ar per-
mite scoaterea mai cu usurinta a sarurilor.
Pentru agricultura palestineana, irigatia artificiala sub diferite
forme, fie prin canalele care imbiba pamantul cii apa, fie prin forma
ploilor artificiale realizate cu tuburi stropitoare, este de o impor-
tanta capitala. In rarele- cazuri cand arabii irig terenul, ci o fac
intr'un chip rudimentar, cu ajutorul unei roti care are cupe si este
miscata de o camila.

3, Suprafata arabild

Suprafata totala a Palestinei mandatului este de 10.100 mile pa-

trate, adica 26.158 kmp., sau In unitatea curenta a tarii: 26.158.000
dunami metrici (un dunam avnd 1000 m.p.). Din aceast suprafat,
1.700.000 dunami apartin evreilor, 7 milioane arabilor i restul de 18
milioane sunt nelucrate si considerate pana mai eri clrept sterpe.
Actualmente se pot socoti arabile 16 milioane dunami din intreaga
tara, fireste dupa o ameliorare sistematica, reasezarea Iii terase a
coastelor si Tegiunilor deluroase.
In ultimii ani, atentia oficialittii a lost indreptata asupra re-
giunii Neghev, considerata pana acum ca pustia subtropical. Fo-
rajele au dat peste un strat de apa cam la 300 m:. si primele colonii
au fost instalate. Proectul de irigatie, relatat mai sus va reda acestei
regiuni rodnicia. Suprafata arabila actuala si potentiala se arca deci
la 22 milioane dunami, adica la 85 la arta din suprafata totala a
tarii mandatului. Ramane ca sol nearabil regiunea muntoasa plesava
(3 milioane dunami) si de pustiu (1 milion dunami).
Din intreaga suprafata arabila, se cultiva actualmente cam 6
milioane dunami.
Ciim achizitionarea de teren. de catre evrei a intampinat piedici
de natura politic, sociald si financiara, agricultura evreeasca a trebait
sa se faca pe terenuri lirnitate ca suprafata, in raport cu marile intin-
dari cultivabile si necultivabile. Achizitiile se fac totusi intr'ana si

84
www.dacoromanica.ro
mereu se pun terenuri noi la dispozitia co1oniti1or agricoli. In timpul
razboiului 1939-1945, prevederile Cartii /Ube, privind interdictia de
cumprare de terenuri in anumite regiuni au cazut in desuetudine, in-
stitutiile funciare evree5ti facand mari achizitii in vederea colonizarii
postbelice.
4. Capacitaka ae absorbfie

S'a calculat ca agricultura poate absorbi o populatie foarte nu-

meroasa de imigranti noui. Pe dealuri, pe podi5uri, in campiile iri-
gate, pot fi colonizate cam 150.000 familii. In Neghev, cand mi-
, lioanele de dumani irigate vor fi Ideate roditoare, se vor putea in-

fiinta gospodarii rurale pentru 500.000 familii.

Calculand ca aceste 650.000 familii ce vOr putea fi colonizate in
cativa ani insumeaza cam 3 milioane locuitori 5i tinand seama ca pe
langa colonitii agricoli traesc intotdeauna numeroase familii de meseria5i,
profesioni5ti liberi, functionari, etc., reese limpede marea capacitate
de absorbtie agricola, directa sau indirect& a tarii.
Un alt proect de colonizare pe scara mare este cel alcatuit pentru
Campia Iordanului, unde sute de mii de coloniti vor putea fi a5ezati.

Parroanful coloniei este desfelenit cu tractorul

85
www.dacoromanica.ro
 Dar nu numai cmpia i podi$ul cu sol arabil pot primi noi imi-
granti. Si in regiunile muntoase, solul poate fi fertilizat sau hogatiile
locale exploatate i deci create noi colonii. Exemplu ii alcatue$te
colonia Hanita din nordul tarii uncle s'au a,ezat terase ca in antichi-
tate $i s'au plantat vii $i brazi.

5. Ramurile agricole

Antagonismul dintre limitarea terenului de cultura $i cre$terea

numarului de colonisti agricoli prin imigrare a dus in mod firesc la
o agricultura intensiva: lucrarea rationala a pamantului cu ajutorul
ma$inilor agricole moderne $i compartimentarea productiei pentru ca
randernentul economic sa fie maxim.
Ramurile mai importante ale agriculturil palestiniene sunt: cerealele,
plantatiile, padurile, plantele industriale, gradinile $i livezile, etc.
CEREALELE. Grdal ocupa, printre cerealele cultivate in Palestina,
suprafata cea mai mare. Cultura graului este foarte veche: o dove-
de$te traditia biblica i recenta descoperire a varietatii de grau stra-
vechi, cultivat in antichitate; deasemeni $i monezile regilor Has-
monei, pe care sunt reproduse spice de grau. Dupa unele cifre de
dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, suprafata totala insa-
mantata cu gran a fost de 160.000 ha., din care coloniile evreesti po-
sedau abia 6000 ha., adica 40/0, restul fiind proprietatea marilor mo-
ieri arabi. Dar in timp ce, dupd cifrele oficiale din anul 1933, in
coloniile evreesti se recolteaza 110 kg. grail pe dunam, agricultorii
arabi nu obtin decat 48 kg. pe dunarn, adica nici jumatate. In anii
trecuti s'au produs in medic cam 90.000 tone grau anual, care aco-
perea ceva mai mult de jumatatea nevoii de grau a tarii. Restul s'a
importat din Transjordania i Hauran iar faina de grau din Romania.
In epoca la care ne referim s'a consumat in Palestina pe an $i locuitor
tate 172 kg. Mina. Acest consum urcat avaza Palestina in fruntea
tarilor consumatoare de grau, inaintea Angliei $i a State lor Unite;
se explica prin faptul Ca populatia evreeasca consurna numai paine
iar populatia arabk nu consuma -faina de secara, cartofi sau ma-
maliga, cum face in general patura rurald a altor tari. Grad da
o singura recolta pe an: se seamana in OctombrieNoembrie $i se
recolteaza in Mai-Iunie.
Orzal se seamana in aceea$ epoca, dar fiind cultivat in sudul
Palestinei (intre Gaza $i Beer-Seba), se coace mai repede, a$a ea'
se recolteaza in Apri lie-Mai. Orzul ocupd a 2-lea loc in productia
de cereale a tarii. Se exporta in buna parte in Wile din jur.
PLANTATIILE. Dintre pornii plantati in tara, primul loc 1-a ocupat

86 www.dacoromanica.ro
pAnd in deceniile trecute maslimil. kids linul 5i untdelemnul sant po-
menite din oele mai vechi timpuri. In Bib lie gSsim pe Noe trimitOnd
din corabie o porurnbitd care s'a intors cu o flynza de mdslin. Alo 5e
binecuvAnteazd pe A5er: ...bine placut s fie el fratilor sal 5i sa-5i
scalde piciorul sdu in undelemn..." Si intr'adevdr, in Galileea supe-
rioard, regiune care fusese atribuit tribalui A5er, dealurile sunt aco-
perite 5i azi cu maslini. Suprafetele plantate cu maslini se repartizeaza,
in ordine descendentd, astfel: Ierusalim 17000 dunarni, Akko 16100,
Sichern 14480, Ein Ganirn 13180, Tulkarern 7980, Jaffa 7050, Hebron
3870, Nazareth, 3100, Haiffa 2990, Safed 1880, Gaza 890 dunami.
Din suprafata totald de 90000 dunami plantata cu maslini in 1936,
a 10-a parte, aproape 9000 dunami, era evreeasca.
Aidslinul nu are nevoe de umiditate prea multd, e foarte putin
susoeptibil la schirnbarile de temperaturd 5i poate fi cultivat atOt in
terenul argilos din vale cat 5i in teren calcaros de coastd, in terase.
DS fructe deabia in al 10-lea an dela plantare si numai odatd la doi
ani. Un thSslin produce 15-30 kgr. mdsline, dupd marimea po-
mului 5i dupd calitatea solului in care cre5te. Astfel, in Sefela 5i Sa'ron
un mdslin da 15-17 kgr., in .muntii ,Judeei 5i Sarnariei 17-20 kgr.
5i in Galileea superioara 25ZO kgr. mdsline (in anii buni se
recolteaza chiar 40 5i 50 kgr. mdsline dintr'un porn). In Palestina
erau plantati in *inn rdzboiului 1939-1945 peste 1 0 juin. milioane
maslini care produceau 30.000 tone mdsline, din care se extrdgea 5500
tone untdelemn, in afard de cele ce se consurnau ca atare, crude sari
oonservate. Din temnul de mdslin, compact 0 utelos, se fac obiecte
de pret, mobile, obiecte de cult, sculpturi artistice, etc.
Analiza chimicd oficiald a maslinelor palestiniene aratd urniatoarea
compozitie in substantele ce intereseazd:
Componenta pulpei ms1ine1or palestiniene
Apd 37,51 la sutd
Oleind 38,19
Stearind 1,86
Celulozd si albumine 20,59
Ceuusd 1,91
Total 100,00

Citriccle alcdtuesc un coMpartiment important al agriculturii evree5ti.

Dintre plantele citrice, se cultiva rnai mutt portocalul, arborele de
grape-fruit 5i mai putin cel de chard., lanidiul 5i mandarinul. ExistentS
dinainte de 1914, cultura porton-11, lor a suferit din cauza razboinlui
purtat pe terbydul Palestinei in 1917. Plantatiile de portocali nu luat
insd o mare desvoltare indstd dupa terminarea primului razboia mon-

87
www.dacoromanica.ro
dial, odath cu inceperea colonizarii agricole evreesti curioscuta sub
denumirea de imigratia a doua". Cultura agrumelor a mers propsind
papa in ajunul celui de-al doilea razboi mondial, cand a cunoscut
9 epoca de mare inflorire, devenind cea mai irnportanta raniura de
productie a Palestinei.
Conditiile de plantare relativ ware, capitalurile puse la clispo-
zitie si mai ales debuseul cornercial bine asigurat, .au facut ca in
cele doud decenii interbelice, suprafata cultivata eu portocali sa treaca
dela 30.000 &nand. (in anul 1922) la 250.000 dunami (in anul
1936). Din aceste suprafete, erau evreesti 10.000 dunami in 1922 si
180.000 dunami in 1936. Dup calitatea pamantului care prieste mai
mult portocalului, s'a calculat ca in anul 1935 se aflau in Palestina
5 si jum. milioane dunami de sol irigabil si plantabil cu portocali.
Cel mai bun pamant pentru acesti arbori fructiferi se gaseste in
Saron i Sefela septentrionala. Intradevar, in regiunea Nes-Tiona *si
Rison-Letion, solul arabil este acoperit de un strat subtire de nisip
mobil. Sub nisip se afl un_strat gros de pamant usor, mai totdeauna
de culoare rosie inchisa sau cafenie inchisa. Acest pamant este un
produs de sfaramare a rocelor calcaro-silicioase, puternic amestecate
cu oxizi de fier, de origina marina diluviana. Roca-muma a acestui
sol apare rar la suprafata, alaturi de pamant galben sau argila cenusie
cu aluviuni fluviale. Recolta S2 amelioreaza prin ingrasare i irigare.
Plantatia de portocali (pardes) incepe sa dea rod in anul al
6-lea iar cele cu pomi altoiti, in anul al 4-lea. Din anu,l al 10-lea,
incepe randementul mare, iar in anul al 12-lea se recO1teaz4 120-150
lazi de cate 200 portocale pe fiecare dunam. Recolta se mentine
astfel ani dearandul daca se dau plantatiei ingrijirile necesare. In
anul 1934 s'au exportat 6 milioane lazi de portocale, cifra care a
niers crescand Wand in ajunul razboiului al ,doilea mondial (1939),
cand s'a produs 14 milioane lazi portocale. Trilc catre care se fdce
exportul palestinean sunt: Australia, Anglia, Canada, Statele Unite,
Romania, Polonia, etc.
Grape-Fruit. Arborele care cla acest fruct a fost introdus din
Statele Unite, unde se cultiva mai ales in Florida. Pomul creste usor
in orice teren si se poate deci cultiva acolo uncle portocalul na
prinde. Mai viguros decat portocalul, west arbore ?reuseste mai bine
fiindca rezist mai usor i da roade mai repede. Debuseul este
mare dar nu este ca al portocalelor, fiinclea grape-fruit nu este Inca
un fruct de mare consumatie ca portocala ci este abea pe Cale de
introducere. Cultura aceasta a prins repede in Palestina, unde i
s'au destinat terenuri din campia Iordanului, Emek Iesreel, in ju-
rul Lacului Tiberiada, uncle atat solul cat i clima sunt ingrate. Se

88
www.dacoromanica.ro
recolteaza ad grape-fruite care concureaza pe.piata mondiala a citricelor
cu cele americane. Palestina ocupa al doilea loc dirt lume in ce
priveste exportul acestui fruct.
Dintre celelalte citrice, trebue sa mentionam chiera, (ethrog) care
se exporta in Diaspora chiar in vremuri cand transportul se Men
cu mijloace primitive, pentru ca impreuna ca un lulav facut din frunze
de curmal, sa implineasca traditia sarbatorilor de Succoth.
Citricele de export sunt stmdardizate dupa metodele de ratio-
nalizare. Ele sunt selectionate dupa marime si calitate, stampilate
si invelite in hartie subtire, apoi arnbalate Ta lazi de Cate 50-100
si 200 fructe. Cele ce au coaja stricata, San forma nenorrnala, se
consuma in tard iar cele stricate se utilizeaza la fabricarea uleiurilor
eterice (oleum citri, oleum aurantiarum, etc.), care servesc la prepararea
apelor de toaleta, liquerurilor, limonatelor, siropurilor si preparatelor
medicamentoase. Aceste uleiuri eterice se scot din coaja fructelor ci-
trice, unde se afl in cantitate apreciabila sub forma de mici glo-
bule sterice, vizibile i cu ochiul liber. ,

Desi un fenomen 'economic momentan, totusi pentru ca a dant

in tot timpul celui de al doilea razboiu mondial, trebue sa-1 men-
tionam: e vorba de suprimarea posibilitatilor de export pe mare pen-
tru fructele citrice, din cauza starii de razboi. Consumul intern oricat
ar fi fost de fortat, este foarte rnic, iar Odle din jur, uncle s'ar fi
putut face exportul pe ,uscat, sunt toate producatoare de citrice si ele.
Din cele 14 milioane lazi de portocale Jecoltate in 1939, abia 4-5
milioane s'au putut consuma in tara i anume: 2 milioane de armata
restul de populatie si de industria citrica. Inteadevar recoltele au
trebuit sa fie valorificate prin prelucwe industrial: fabricarea de
jams, marmelada, dulceata, siropuri, si sa S2 scoata esentele eterice
chiar din coaja fructelor bune, s e scoata acidul citric dirt rniezul
lamkielor, etc. In cele din urma s'a Oda nevoia unui aspru sacrificiu:
s'au smuls din pamant puietii si arborii tineri care nu dadeau Inca
fructe. S'au smuls astfel 25 la suld din portocali si s'a schirnbat cul-
tura. Cum aceleasi imprejurari legate de starea de razboi irnpiedecau
aducerea de cereale din strainatate pentru a acoperi deficitul in acest
compartiment agricol, s'a plantat cu cereale terenul din care s'au
scos portocalii tineri Revenirea la economia normala, dupa terminarea.
razboiului, va aduce desigur din non cultura citricelor la locul de frunte
pe care 1-a avut in economia general palestiniana.
VITICULTURA. Plantarea vitei de vie este veche cat istoria.;
In rnorrnintele faraonilor s'au gasit_vase cu yin resinificat; in Biblie,
Noe este aratat drept cultivator al vitei de vie. Arabii au cultivat vita
si inainte de colonizarea agricola evreeasca. In vremea noasttra

89
www.dacoromanica.ro
(in anul 1933) in timp ce viile evreesti dadeau in medie cate 450
kgr. struguri pe dunam, cele arabe dadeau numai 175 kgr., ceea ce
arata rnodul inapoiat in care se face viticultura la arabii din Palestina.
Prime le plantatii rationale de vita de vie au fost facute in Rison
Letion, in anul 1883 de Baronul Edmond Rotschild. In 1889, Rotschild
construeste pivnitele sale sistematice in aceasta colonie iar in 1892
cele din Zichron Jacob. Din cauza impriejurdrilor economice, fiscale,
filoxera, etc. plantarea vitei nu a avut desvoltarea cuvenita. In 1932,
cooperativa viticola care a preluat Inca din. 1900 plantatiile de vita
ale lui Rotschild a produs urmatoarele cantitati de struguri:
Rison Letion 208 vagoane (a 10.000 kgr.)
Zichron Jacob 216 vagoane (a 10.000 kgr.)
Vita de vie gaseste conditiuni de sol si clima bune in regiunea
Ierusalimului, in nordul tdrii si in jumatatea nordica a litoralului.
Vinurile palestiniene sunt din cele mai bun2 din lume, strugurele
avand clima i timpul pentru a se cove si a se urnple de glucoza,
care apoi prin ferrnentatie s dea alcool IU procent mare i extractul
care cla gustul dulce si aromatic vinului. Vinul palestinean se asea-
mana cu vinul de Porto, Sauternes, Medoc, etc.
PLANTELE INDUSTRIALE. In Emek circa 5000 dunami sunt
plantati cu bumbac, in i alfa. Fibre le textile obtinute micsoreaza
importul insemnat de materie prima necesara industriei textila a Pa-
lestinel.
Se cultiva floarea soarelui, din fructele careea se scoate aleiu
.comestibil; deasernenea trestia de zahar, din tulpina careea se extrage
zahrul colonial.
'Tutunul a suferit din cauza restrictiilor din tirnpul regimului
de dinaintea primului razboiu mondial. Din 1921, de cand s'au ridicat
aceste restrictii, cultura tutunului a luat o desvoltare insemnata. In
anul 1932, au existat in Palestina 1300 plantatii de tutan. Planta-
torii furnizeaza fbricilor de tigari jumatate milion kg. tuturt pie an.
In ce priveste caltatea, tutunul din ,coloniile evreesti este, gratie se-
lectiei Si a ingrijirei, cu mult superiortgelui produs de arabi.
Se mai cultiva o categorie de plante, alcatuita din. numeroase si
variate speji, destinate industriei uleiurilor esentiale si produselor
farmaceutice. Climatul palestinean asigura !an parf urn de intesitate mare
unora din aceste plante, parfum dispersat in giobule mai mari sari
mai rnici in frunze, flori, fructe, sentinte, scoarta si chiar lemnul
speciei respective. Cultura plantelor pentru esente corespunde prin:
cipiului economic de a S2 obtine un randement economic maxim pe
suprafetele minime de teren. Am aratat cum se valorifica cojile citricelor
stricate sau neexportabile pentru diferite motive. Industria acestor

90
www.dacoromanica.ro
uleiuri eterice de citrice a cerut instalatii $i aceste instalatii sant in-
trebuintate $i la distilarea, rafinarea $i Separarea u1eiurilor esentiale
$i -din alte plante. Distileria de uleiuri esentiale PICA din colonia
Beniarnina (Samaria) fabrica aceste produse. Uleiurile eterice de jasmin,
geraniu, narcise, etc. sunt exportate in Franta, , unde sunt foarte
fipreciate $i servesc, alaturi de renumitele esente franceze, la fabricarea
parfurnurilor, produselor cosmetice i farmaceutice.
ALTE CULTURI. De5i mai putin irnportante deal plantatiile de
portocali, cerealele $i viticultura, dar destul de insemnate pentru eco-
nomia variata a trii sunt culturile de porni fructiferi de livada
$i gradina precurn $i legumele din gradinarii.
Bananierul este plantat pe o sUprafata de 3000 dunami, pe litoral,
in valea Iordanului $i in Emek Iesreel. Da un fruct care rut 'se asea-
mana in forma cu bananele africane si este mai gustos $i mai aromatic.
In anul 1932, s'au exportat 120.000 kgr. banane.
Afigdatal creste numai in coloniile evreesti, pe o suprafata de
30.000 dunami. Nu cere pamant special $i cla randament satisfactor.
Fructul fiind uscat se preteazd bine pentru export. In 1934, s'au ex-
portat 594.000 kgr. rnigdale.
Legumele cultivate in Palestina sunt cele cunoscute in Europa cen-
trala $i sudica: car toful, fasolea, mazarea, lintea, ptlagelele ro$it
vinete, conopida, sparangbelul, castravetii. Rentabilitatea mare $i
debu$eul imediat a dus la desvoltarea acestor calturi mai ales in
fermele din jurul ora$elor unde produsele se pot desfacq usor.
Pomi roditori obicinuiti sunt deasemenea cultivati in ferme si
vezi: marul, Oral, caisul, piersicul, gutuiul, prunul, castanul, smochi-
nul i currnalul de gradina.
PALTRILE. Ramura forestiera a agriculturii a fost object de
atentie pentru colonizatorii agricoli. Plantarea de arbori de padure
are de scop reimpadurirea trii. Efectele climatice ale reirnpaduririi
sunt salutare pentru restul econorniei agricole, fiindca umiditatea creste
$i tinutul devine mai ferit de vanturi. Se planteaza pinul, bradul,
eucaliptul, castanul slbatec, salcmul. Gratie campaniilor de plantare
duse de institutiile financiare sioniste, s'au plantat milioane de ar-
bori, care redau peisajului Palestineni culoarea verde plina de viata,
in locul tristului aspect salbatec de culoarea pietrei.

E. Ocupatiuni in legaturei 'cu agricultura

In econotnia palestiniana, cre$terea diferitelor categorii de animale
(matnifere, pasari, albine) alctue$te o ocupatie a agricultorului $i
se face cu ajutorul procluselor sale agricole.

91
www.dacoromanica.ro
1. Cre0erea uitelor

Cresterea vitelor valorifica pasunile naturale si artificiale ale ta-

rii si aduce un venit important agricultoralni i fermierului. Colonistii
evrei au ameliorat rasele bovine indigene (vaca siriana) .incrucisan-
du-le cu rase aduse din Olanda si aclimatizate in tara. Dupa cativa
ani de incrucisare a rasei indigene cu cea europeana, s'a ajons la o
rasa care da un randement dublu de lapte. Intr'adevar, lasAnd la o
parte vacile arabilor, care dau in mediu.pe an 500 1. lapte, vacile colo-
nistilor dadeau 2000 1. lapte pe an inainte de incrucisarea olandeza.
Dupa obtinerea metisilor aclimatizati, s'a ajuns 1a 4000 litri lapte
pe an, iar in mediu pentru sectorul evreesc 3500 litri de lute pe
-an de fie,care vaca. Sunt cifre record pentru, economia mondiala a
laptelui.
In 1934, existan in Palestina 165.200 vite cornute than, 247.700
oi, 380.600 capre, 74.200 rnagari, 14.100 cai, 32.309 camile, 7400
bivoli.
Cresterea vitelor mari nu se face in Palestina cu scopul coftsu-
marii sau industrializarii carnii, ci numai pentru munca i lapte.
Numai cand nu se poate altfel, vita este destinata consumului de came
si utilizarii pielii in industrie. Vitele de consum se aduc din Siria,
Evreii consuma carne de bovine, de pasare si peste. Populatia turala
araba, care se ocupa mai mult decal evreii cu cresterea vitelor, consuma
numai carne de capra si de oaie si prefera seul, laptele, untul si
brdriza obtinuta dela aceste animale. Blana lor ,serveste felahului si
beduinului sa-i apere de frig, lana ,cle oaie se exporteaza in mare
parte si la fel si matele, destinate industriei alimentare. Din parul
de capra se tese panza de cort, covoare si saci.

2. euicultura
Desi parea inteo vreme ad n'are sorti de reusita, cresterea pa-
sarilor a continuat sii coneentreze eforturile colonistilor evrei. S'a amelio-
rat astfel rasele de galinacee locale. S'a iniportat apoi exemplare din
rasa Leigh-Horn din Anglia, care incrucisate cu rase locale, au dat
metisi reusiti. ficesti produsi de incrucisare, gaini bine aclimatizate, au
ajuns sa dea 180 oua pe an, iii loc de 70 cum dadeaa gainile in-
digene si 50 cum dau gainile arabilor. S'au constrait cotete sisternatice
si igienice, amenajate cu tot ce este necesar unei propasiri a aviculturii.
S'au instalat clocitoare artificiale in toate coloniile inixte si astfel s'a
ajuns la rezultate foarte bune. In 1938, existau in Palestina 2 si jum.
milioane pasari de curte. Consumatorii cei mai mari ai oualor i carnei

92 www.dacoromanica.ro
de pasare sunt evreii.- Se face si putin ekport in ladle invecinate,
mai mult in scopul introducerii acolo a raselor palestineene.
Cu toate acesea, cantitatea de oda nefiind suficienta, s'a adus
(Dana la razboiul isbucnit in 1939, in fiecare an, transporturi mari din
strainatate. Astfel, in anul 1934, s'au importat 11 milioane ou,
din cari o buna parte din Romania. Deasemeni s'au importat i pa-
sari din Europa (inclusiv Romania).
3. Apicultura
In tara, in care, in vremea Bibliei, Curgea lapte si miere" era
firesc sa se fi pastrat traditia cresterei albinelor dealungul timpurilor.
Mentinuta dc arabi, dar inteo forma primitiva, apicultura a luat
avant in coloniile evreesti, unde e facuta in mod rational. Intr'adevar,
pentru a evita pauze in producerea mierii, din cauza lipsei de flori
sau a distantei prea mari pe care o au de strabatut albinele pana la
livada sau gradina cu plante inflorite) stupurile sunt mobile si se
transporta rnereu In alte locuri, dupS inflorirea succesiva a plantelor
din care albinele culeg nect,aral i polenul. Stupurile sant sistematice.
Mierea se scoate din faguri prin centrifugare i fagurii goliti se aseaza
la lac in stup pentru ca albinele sa-si intrebuinteze timpul i energia
numai fabricarii mierei, nu si a cerei. Colonistii evrei obtin Wand la
50 kgr. de miere de fiecare stup pe an. Produsele apicole: mierea si
ceara sunt foarte apreciate pe piata palestineana.

4. Pisricu Itura
Inca nu a lost introdusa piscicultura propriu zisa in Palestina.
Terenul disponibil e prea mic i scump pentru crearea marilor ba-
sine necesare unei crescatorii de peste. In schimb pescuitul, ca pro-
fesiune aparte, nelegata de agricultura, nici prin teren, nici prim ocu-
patia secundara a agricultorilor, a luat oarecare desvoltare in Jul-
timele decenii.
Dela metodele de pescuit primitive, cu plasi improprii, s'a tre-
cut la pescuitul cu barci cu panze sau cu motor si plasi puternice si
mari. Pescuitul se face in Marea Mediterana dealungul coastei, intre
Haifa si Jafa. Flotilele de pescuit, sub forma Inca modesta dar pline
de avant si tenacitate, se avanta uneori in larg, la distante mari.
Aceasta ramura a economtei a dat doua tipuri noi de muncitori evrei:
pescarul i marinarul. Se pescuesc scrumbii si pesti marini mai marl.
Pestele, parte se consuma ca atare, parte se transforrna in conserve
(sardele, peste marinat, etc.). Se mai pescuieste mutt in lacul Tibe-
riada uncle sunt specii de crapi foarte cautati pentru carnea lor gustoasa:

93
www.dacoromanica.ro
C. Inauntria
1. E'rogresele industryizdri1

Printr'un prooes economic firesc, de indata ce s'a infiripat diri

nou viata agricola evreeasca in Palestina, au aparut si nevoile in-
dustriale inerente oricarei societati in epoca de colonizare. Mica in-
dustrie a lost exercitata de primii imigranti, care nu se dedaserd agri-
culturii. Odata creata perspectiva realizabila a unui camiri evreesc,
a inoeput afluxul eapitalistilor i ca o consecinta logica in econornia
moderna, a luat nastere industria mijlocie si mare a Palestinei.
Cele cloud mari ramuri ale economiei palestiniene, agricultura si
industria, s'au bucurat insd in mod diferit de sprijinul financiar oficial:
in timp ce la asezarea temeliilor agricole au contribuit fondurile
palestiniene aproape exclusiv, in infiintarea i promovarea inclustriei a
avut rol de frunte initiativa si capitalul particular. /Asa se explica
faptul cii, dintr'o tara agricola de stadiu primitiv, cu ateliere radi-
rnentare de mica industrie, Palestina s'a transformat, in limp de doua
decenii nurnai, intr'o tata moderna semi-industrializata.
Este evident ca desvoltarea industriald a tarii este echivalentd cu
un aflux de bcga;tie. Determinantii aoestei industrii sunt: pe de o
parte starea politica si economica a evreimei muncitoare din Diaspora,
pe de alta parte nevoia de transferare a capitalurilor evreesti intr'o
tard uncle sa fie la adapost de primejdiile ce amenintau avutul evreimei
in deoeniul trecut, in Europa centrala. Itt timp ce capitalul alcatueste
baza industrializarii, muncitorimea ce vine in tara aduce cu sine cu-
nostintele tehnice, puterea de munca, spiritul de initiativa, care pane
masinile in miscare, ppecum i puterea de cumparare, de care de-
pinde debuseul in interior al marfurilor produse de catre industrie.
Desvoltarea industriald a tarii reese din comparatia cifrelor pri-
vind productia. Fistfel in 1925, productia gospodariilor mixte agricole in-
trecea pe cea industriala; in 1935, productia industriala era de L.P.
8.600.000, adica intrece pe cea agricola mixta (LP 4 si .jum.. mil.) cu
plantatiile (LP 3,7 milioane) impreuna. Progresele realizate se pot corn-
para pentru o epoca recenta de 15 ani (1921-1935); intr'adevar in
1921, fabricile evreesti producea marfuri de LP 1.000.000 pe cand
in 1935 productia industriala se urca la LP 8.600.000. In aceeas
epoca, capitalurile investite in industrie au crescat dela LP 485.000 in
anul 1921, la LP 8.150.000 in '1935.
Un indioe sigur pentru progresul industrializarii este consumul
de curent electric, cu atat mai mult inteo tara, care nu are zacaminte
importante de carbuni si petrol. In Palestina, consurnul de carent

94
www.dacoromanica.ro
electric se ridica dela 5,3 milioane Kwore in anul 1930, la 60,4
mil. Kwore in anul 1935, adica se inzece$te in timp de 5 aui.
AvAntul liiat de industria palestineana reese deasemeni $i din
cifrele coi1iparative din tabloul urmator:
1921 1929 1933 1935

Numnrul intreprinderilor 1794 2475 3588 4615

Persoanele intrebuintate 4434 10.978 19.595 32.830
Capital investit L. P. * 485.000 2 235.000 5.371.000 8.150.000
Valoarea productiel L. P. 1.000.000 2.510.000 5.352.000 8.600.000

Nurndrul intrepnindenilor cu mai mult de 5 lucratori a crescut intr'un

ritm impresionant. De unde in cei -15 ani dela 1921 la 1935, intreprin-
derile industriale au spoiit dela 1794 la 4615 (adica de 2 si juin. oni),
in cei zece ani unmatori (1935-1944) numarul se inipatre$te., trecand
dela 4615 la 16818 intreprinderi. In ce priveste personalul de toate
categoriiile, intrelmintati in industrie, numarut cre$te dela 4434 (in
anul 1921) la 138.000 (in anul 1944). Capitalul investit creste $i el
in aceeas epoca (1921-1944) dela 485.000 LP. la 88 milioane; far
productia dela un milion la 218 milioane lire palestiniene.
Desi in intreaga regiune geografica din care face parte Palestina,
se remarcd in ultima vreme o tendinta generala spre desvoltarea in-
dustriei, ceeace este explicabil prin stadiul economic primitiv de pana
acum, totusi, cantitativ, procesul de inclustrializare nu se poate com-
para cu eel al Palestinei. tin indiciu al progresului industrial in tarile
fara o mare industrie proprie este cifra importului de ma$ini inclu-
striate. Pentru anul 1935, daca insemnarn west import pentru Pa-
lestina cu indicele 100 raportat la cap de locuitor, vom avea ur-
matorul tabel pentru intreaga regiune geografica:
Indicele importului de masini industriale,
pe cap de locuitor, in anul 1935
Palestina 100
Irak 11,9
Egipt 9,1
Siria 7,9

Desvoltarea industriei a avut o mare influenta asupra econorniei

generale a tarii. Astfel, depresiunea care a intervenit in preturile
agricole in anul 1929 $i care a redus la mizerie populatia agricola,
nu a influentat econornia palestineana, din cauza efectului stabilizator
al industriei\ Deasemenea, in decursul eelui de-al doilea rzboi mon-
dial (1939---1945), criza exportului citricelor despre care am mai

95
www.dacoromanica.ro
 trorbit a fost reinediata, cel putin in parte, pria industrializarea
produselor (fabricarea de esente, extracte, siropuri, produse medici-
nale, nutret, etc.).
Progresul industrial, care aduce dupa sine si inmultirea pop-
latiei urbane san setni-urbane din centrele industriale, are drept cori-
secint crearea unei piete importante i sigure pentru desfacerea pro-
produselor agricole. In Palestina regula aceasta de interdependenta
a celor dona ramuri de economie: agricultira si industria, se verified
cu totul.
Bilantul economic al Palestinei, care actualmente este negativ,
. fiindca se importa mai mult decat se exporta, arata din ce in ce
mai multt tendinte de echilibrare, tocmai din cauza propa.sirei indu-
striei. Acest progres, la care contribue i greutatea irnportului si ne-
voia iidustriei de a-si crea produse noi si debuseuri interne tot
mai mari, face ca treptat prOdusele de import sa fie inlocuite cu
produse noi fabricate in tard. Cu atat mai mutt a contribuit la acest
proces de inlocuire stdrea de razboi din ultimii ani, cand importul
nu era normal din cauza nesigurantei navigatiei i uneori chiar a
completei neexistente a traficului comercial cu strainatatea.
Dar indiferent din ce cauza au luat fiinta industriile, importul,
chiar in epocile normale se va limita la materii prime neexistente in
tara si la masini industriale necesare instalarii si perfectiondrii indu-
striei palestiniene.
Desvoltarea industriei evreesti a adus dupa sine progrese si in
celelalte ramuri ale economiei palestiniene: comertul, transporturile,
Desvoltarea industriei evreesti a adus dupa sine progrese si in
celelalte ramuri ale economiei palestiniene: comertul, transporturile,,
profesiunile libere. Influenta aceasta nu s'a oprit numai la sectorul
evreesc, uncle a luat fiint i avant, ci s'a extins si la economia araba.
La arabi, efortul vreesc a proclus emulatie i astfel s'au vadit i acolo
progrese insemnate.
Arabii au profitat direct si indirect: direct prin desvoltarea indu-
striei lor; indirect grin faptul Ca agricultorii arabi, care alcatuesc
majoritatea populatiei arabe, au putut fi degrevati de impozite directe
i indirecte si au putut primi subventii si prime pentru cultura gru-
lui prin faptul ca desvoltarea industriei a permis ca populatia urbana
sa suporte o mare parte a sarcinilor fiscale.

Z. Intreprinderile
Ramurile cele mai insemnate ale industriei Orli sunt: industria tex-
tila, industria metalurgica, industria alimentara, industria chimica, in-

96
www.dacoromanica.ro
dustria electrotechnica, industria constructiilor industria rafica. 5i
Urmeaza apoi 0 serie de industrii mai mici, insa importante pentru
viata normald a Palestinei. Industria constructiilor ocupa cam o treinie
din numarul total al muncitorilor industriali, cea textila 15-20 la suld,
cea metalurgica 10-15 la sut, iar industria alimentara 10 la suta,
Dei cu mull in urma situatiei de azi, este tota5i interesant sa se
cunoasca structura industriath a Palestinei din deceniiil trecut; tab-
loul urrnator arath, 2 categorii de intreprinderi, aceasta situatie In
anul 1933.

Irnlustriile palestiniene pe categorii (1933)

Cate goria Numarul Numarul Productia a- Capitalul in-

fabricilor lucrb.torilor nuala in L.P. vestit in L.P.

1nd. allmentara 290 2620 1.045.040 799.000

Ind. textild 74 1150 255.000 231.000
Confectiuni 713 2300 370.000 121.000
Metalurgie 631 2940 071.000 349.000
Lemn 451 2470 535.000 205.000
Pie1drie 450 1310 261.000 97.000
Impritnerie 240 1460 240.000 218.000
Thd. chimica 51 1110 4700000 842.000
Cariere, ciment 159 2650 1.072.000 795.000
Efectrotechnica 40 550 258.000 1.526.000
Diverse 287 950 140.000 83.000

Aoeste date au fost stabilite cu prilejul recensamantului industrial

intreprins in 1933 de Jewish Agencg impreund cu Organizatia mun-
citoreasca 5i care a cuprins industria mare, mijlocie 5i mica, afara de cea
casnica. In 1937, numarul lucratorilor, productia anuala 5i capitalul
global investit .au sporit cu 60 la sutii fata die anul '1933.
Este interesant de urrnarit ca evolutia ascendent nu este de
naturd pur cantitativd; calitatea produselor fabricate 5i conditiunile
in care se afld intreprinderile 5i se desfasoara munca, sunt din cele
mai bune. Dealtfel, calitatea produselor palestiniene a fost dintru
inceput Nina, fiindcd industria a numdrat speciali5ti care au venit in
Palestina fie adu5i de dorinta de a-5i valorifica in Ora proprie
energia 5i priceperea, fie ca au trebuit sa pariseasca Europa, in 'urma 'eve-
nimentelor politico-economice din deceniile trecute, din Europa cen-
trald. Produsele industriei palestiniene yin deci dintru inceput pe
piata la fel in calitate cu cele europene. Perfectionarea, acolo unde
mai e nevoe, se face relativ repede a5a ca, in ajunul celui de al
doilea rizboiu mondial, produsele indigene pot concura ca cele euro-
pene in calitate ,5i cu cele japoneze in pret.

Dr, S. BaInglass Palestina. (7) 97

www.dacoromanica.ro
3. - Capital si mnrird

In ce priveste conditiunile de capital, intreprinderile industriale

se organizeaza pe categorii de produse: s'au sindicalizat fabricile
de spirt, de tigari, etc. Capitalurile mai mici se asociaza si astfel apar
de preferinta sodetati cooperative, societati anonime, societati in name
colectiv, societati in comandita. Spiritul de 1ntreprindere ii vadeste
elastizitatea mai ales in adaptarea la nevoile specifice ale unei eco-
nornii de inceput, cu totul diferite decat cele ale unui stat de veche
organizare. Industria evreeasca a inteles rorul ei de a procura con-
sumatorului toate produsele necesare chiar dacd uncle din ele nu
sunt de rentabilitate mare pentru industrie.
In ce priveste conditiile in care se desfasoara munca, Palestina
este una din tarile cele mai inaintate pe planul politico-social. Muncitori-
mea industriala alcatueste o treime din populatia muncitoare a Pa-
lestinei 5i este si prin organizare, casi prin numar, factorul eco-
nomic cel mai important in Niata tarii. Muncitorimea a contribuit la
crearea Palestinei noui si cu gandirea ei, nu numai cu bratele. Inteade-
\Tar, o tara situata pe o treapta inferioara de desvoltare poate trai
un proces de colonizare Iii cloud etape: intr'un prim timp, cat dureaza
sosirea noilor imigranti, faza este de colonizare, pentruca apoi, inteun
al doilea timp, dupd ce primul s'a stabilizat, sa se instaleze un 'echi-
libru nou i tara sa devie o colonie. Intr'o astfel de tara, elementeIe
imigrate, superioare pe scara civilizatiel silesc populatia indigend s
munceasca Rental nouii sositi; acestia isi pastreaza standardul de viola
ridicat, pe cand cel al indigenilor ramane in cel mai bun caz a5a
cum a fost inainte de colonizare.
Colonizarea evreeasca in Palestina nu s'a facut cu forta, pentra
ca sa se poata impune aceasta diferenta intre colonist si indigen.
Cum insa in Palestina s'ar fi putut face ca mijloace economice puter-
nice ceea ce se face in alte tari cu armele, tentatia a fost mare. 5i
inteadevar unii colonisti capitaliti, pentru a avea munca eftina, au
angajat pe felahi (tarani arabi), al Caror standard de viata scazut
ii face sa fie muncitori eftini. S'a petrecut fenomenul economic la fel
cu cel din statele sudice ale Americei de Nord, uncle fermierii bo-
gati lucreaza pe haze coloniale, utilizand mana de lucru eftina a
negrilor si metisilor.
.Muncitorimea evreeasca a sesizat insa la timp primejdia sociald si
economica pe care o reprezenta acest sistem de colonizare. Ei si-311
fixat ca datorie creearea unui tip nou de colonist, care pstrand
avantagiiie colonizarii sa fie in acelas limp si cultivatorul propriului
sau pamant. In virtutea acestei conceptii, muncitorul evreu nu va mo-

98
www.dacoromanica.ro
hopoliza numai profesiunile de pe treptele superioare ale erahiei eco-
nomice, pentru care-I destind calitAtile sale si o traditie pluriseculard,
ci va pdtrunde in toate ramurile muncii.
Tot in expunerea conditiilor in care se desfsoard munca, trebue
s spunem cd, in Palestina, cu toate c drip regula general& mana
de lucru eftind nu poate fi alangatd de pe piatd de cea scumpd,
totusi s'a realizat angajarea muncitorilor evrei scumpi, si aceasta
ca o consecinth direct a extinderei operei de oolonizare evreeascd.
Muncitorii evrei sunt iii cea mai mare parte incadrati n onfederatia
muncitori!or evrei din Palestina (Histadruth Haovdirn).
Toate acestea lao1alt, determind un climat social si economic,
in care munca se desfdsoard in conditiunge optime; somajul, atunci cdnd
se iveste, nu va fi deci decilt sporadic si momentan.
Afluxul de capital si marea campanie de lucru ce a urrnat in
toate domeniile, in deceniul al treilea si al patrulea ale secolului
actual, au dat imbold si muncii arabe.
4. mum arabd
Agricultura si industria arabd au fost stimulate de evenimentele
economice revelatoare din sectorul evreesc. Astfel s'au creat locuri
de munch pentru muncitorimea arab& Standardul de viath al munci-
torului arab se ridicd si se apropie de cel evreesc. Acum se poate
vorbi despre angajarea de muncitori arabi in agricultura si industria
evreeascd, unde si and e nevoie, fard ca aceasta sd mai constitue o
forma de exploatare a muncii eftine. Intr'adevdr, in plantatiile evreesti,
lucreazd mii de arabi in timpul sezonului si la fel in industrii. In,
ce priveste constructiile, trebue sd spunem c extractia ,si prima trans-
formare a materiilor prime: var, pietris, bolovani, etc., se face ex-
clusiv cu mana de lucru arab&
Desfsurarea normald a aoestui proces de inalth politicd sociald
si economica a demonstrat phnh la evidenth c evreii nu riumai c
nu au inlturat pe .arabi din ocupatiile lor, dar au marit debuseurile
vechi si au creat altele noi i pentru arabi, prilejuind astfel urcarea
nivelului lor de viath, printeo salarizare mai mare. Salarizarea com-
parativd a lucratorului arab in industria Palestinei si in cea a Carilor
limitrofe, arat si mai limpede realitatea.
Salarizarea arabilor In Industrie.
Tara anul salariul zilnic
Palestina 1934 75 500 mils
Stria 1933 50-310 .
Liban 1935 70-210
Irak 1933 40 60

og
www.dacoromanica.ro
 Faptul ca., in loc s emigreze din Palestina din cauza evreilor,
arabii raman; ba se constath chiar o imigrare in Palestina a ara-
bilor ce yin la muncd din tdrile vecine, confirmd regula generald ca
emigrantii din tdri cu un nivel de viath cobort se indroapt numai
spre regiuni cu un 'standard de viata lurcat.

5. ElectrifIcarea frii

Inainte de a da cateva deialii asupra diferitelor ramuri industriale,

vom expune evolutia uneia din problemele, care au fost mai pasionante
pentru industria Palestinei si anume: electrificarea tarii.
Subsolul Palestinei nu este bogat in carbuni i mci in petrol, pen-
tru ca prin transformarile de energie, sd se Nina cu acesti corn-
bustibili energia electrica pentru lumina si forth ,motrice necesard
diferitelor rainuri de activitate. Natura a compeilsat insa aceasta
deficienth prin posibilitatile de a se folosi carbunele alb", adica
energia mecanica a caderilor de apd, care transformata cu ajutorul
unor generatori actionaj de turbine hidraulice, sa idea energia electrica
necesard desvoltdrii tiil. Neexistnd importante caderi de apd naturale,
ele s'au creat artificial in depresiunea Iordanului.cu ajutorul tutor ba-
raje. Iordanul, care porneste, dupd cum am mai spus, dintr',o re-
giune cu altitudinea de 1100 in. ajunge dupd un drum de mai putin
de 100 km. la o adancime do 390 rn. sub nivelul marl, ceeace sta-
bileste o diferenta de nivel dintre cele rnai mari 'pentru o distanth
atat de mica.
Aceasta diferenta de nivel precum i conditiunile, in care se
desfasoard cursul raului Jordan si al afluentilor lui, au atm de mita
vreme atentia exploratorilor asupra posibilittilor economice ale tarii.
Adaogandu-se i faptul ca lacul Tiberiada, prin care trece Iordanul
joaca rolul unui mare rezervor natural destinat ,a compensa diferentele
de nivel in .diferitele anotimpuri, avantajul geografic pe care-1 oferd
acest ansamblu hidrografic ca generator de energie electrica este si
mai evident.
Proectul de electrificare a existat Inca dela inceputul secolului
actual. El a intrat insa Iii faza,realizaritor abia diva razboiut 1914
1918, cnd s'au produs schimbarile pollee consecutive acestui raz-
boi. Inginerul Pinchas Ruthenberg a supus guvernului englez, ime-
diat dupd incheierea pacii (1918), an proect foarte amanuntit pri-
vind valorificarea caderilor de apd naturale i artificiale ale Iorda-
nului. Concesia pentru producerea, repartitia si exploatarea energiei
electrice a fost obtinuth in 1921 iar in 1926, cand instalatiile erau
a gata, guvernul a acordat societatii Palestine Electric Corporation",

100
www.dacoromanica.ro
infiintata de Ruthenberg, concesia pe 70 ani pentru instalarea de
turbine de apa oriunde va crede necesar. Jn special se vor exploAa di-
ferentele de nivel ale Iordanului si ale ,raulai Iarmuk, a afluentilor din
Palestina mandatului si Transjordania, ai acestor rauri precum si a
portiunilor acestor rauri ce es din granita Palestinei.
Inteadevar, la varsarea raului Iarmuk in Iordan, technica mdderna
a utilizat forta hidraulica a acestor daub mari rauri, convenabiI de-
nivelate, pentru a crea marea opera de electrificare a Paleslinei.
Prima instalatie intrebuinteaza pentru turbinele ei cdderile ,de apa
ale Iordanului, dela Delhamie pand la Tel-Or la 10 km. de Tiberias,
unde se afla ecluzele care produc o diferentd de nivel de 30 metri,
acolo unde apele bogate ale Iarmukului se varsa in Jordan. Ape le
acestui afluent se capteaza intr'un basin cit o suprafata de 1,2 kmp.,
din care apele necesare turbinelor tree printr'un canal de beton si
printr'un rezervor de presiune pana la uzina. Uzina cuprinde 4 tur-

noel

, ... At (Pt lee

1 s-

Uzina elecfrica
Ruthenberg de
la Tel-Or tj_ :$.

bine care dau cate 8000 HP fiecare, i actioneaza trei generatori care
produc un curent alternativ de 6300 volti. Transformatoarele prefac
acest curent intr'unul de inalta tensiune (60.000 volti) care este
trimis prin cable de inalta tensiune, bine izolate pe stalpi, pand
la statiunile e retransformare principale din Iaffa si Tel-Aviv. Re.-
partizarea curentului electric pie diferitele retele se face tot prin
cabluri de inalta tensiune, de data acaasta insa numai de 22.000 volti.
La statia de distribuire, de exemplu la Haiffa, acest curent este trans-
format in unul de voltaj mic (220 volti) i intensitate mare, pentru a
Cum nu
putea fi utilizat la luminat i producere de forta motrice.
elec-
exista in Palestina fabrica ale caret masini sa nu poata fi acpoilate
101
www.dacoromanica.ro
tric, se vede usor irnportanta acestei electrificari pentru _propasirea
industriala a tarii. Utilizarea curentului pentru pompele de irigare, pen-
tru luminatul coloniilor agricole, etc. arata rolul electrificarii si pentru
aceste sectoare economice.
Actualmente instalatiile Ruthenberg furnizeaza 50 milioane kw. ore
curent electric la preturi convenabile, atat pentru luminat casnic cat
si pentru forta motrice industrial i agricola. Desi s'a crezut, la inceput,
ca nu va avea eine sa consume in Palestina curentul furnizat de cen-
trala hidraulica de 32.000 HP dela Tel-Or, cifrele anilor 1931-1934
au aratat nu numai complecta utilizare a curentului, dar au evidentiat si
nevoia ca, pana ce va f gata centrala ce se oonstrueste pe Iordan,
la Bet-San, s se instaleze o centrd0 _suplimentard unde generatorii
sa fie actionati prin motoare Diesel. Intr'adevar, la Haiffa, s'a con-
struit o oentrala termica unde un agregat, de 25.000 HP alimentat cu
motorina scoasa din petrolul adus din Irak prin pipe-line, produce
curentul necesar regiunii industriale a Haiffei.
Curentul electric (in kilowati-ore) furnisat de Societatea Ruthen-
berg in anii pentru care avem date, este aratat in tabloul urrnator:
Curentul electric in kw. ore
utilizarea 1931 1933 1934

Luminat 1.559.196 3.067.991 5.298.024

Fortdmotrice 4.062.973 8.039.412 12.456.864
Irigatie 3.075.748 9.029.436 16.630.627

Roest curent este furnisat in intreaga tara, afara de Ierusalim.

Pentru acest oras exist o concesie anterioara, exploatata actualmente
de societatea engleza Jerusalem Electric and Public Service Co. Ltd".
Centrala din Ierusalim a acestei societati produce cu ajutorul unui
motor Diesel alimentat cu petrol si carburte, un milion de kw-ore pe an.

6. Ramurile industriale

Inainte de primul razboi mondial, industria propriu zisa era aproa-

pe inexistenta in Palestina. In afara de industria casnic i cea
manuala araba i evreeasca, existau doar cateva mid fabrici de uleiu
si sapun (la Nablus), cramele baronului Rotschild, (care de fapt
nu sunt industrii propriu else), o mica industrie de sidef (la Betle-
hem), varariile pentru constructii, etc. Azi industria produce in ramurile
urmatoare, pe care le vom descrie pe scurt:
.TEXTILE 51 CoNFECTIUN1. Concentrata aproape exclusiv la
Tel-Aviv, aceasta industrie este infiintata de evreii polonezi, care

102
www.dacoromanica.ro
e au adus din Lodz si alte centre poloneze, masini i specialisti. Se
produc tesaturi de matase, land, bumbac, in (panzeturi, stofe, etc.)
precum si impletituri (flanele, ciorapi, mnusi, etc.). In. timp ce in-
dustria textild evreeasca este moderna, cu masinile si instalatiile ne-
-cesare, cea arabd produce numai panza i stofa pentru inibracarninte
gi corturi si are caracter de industrie casnica. Razboaiele de tesut
si metodele primitive de lucru dau o panza bruta, blind numai pen-
tru confectiunile nepretentioase ale felahilor.
Confectiunile ocupd nurnerosi lucratori. Atat micile ateliere de
croitorie cat i fabricile de rufrie si haine lucreazd intens pentru
satisfacerea nevoPor populatiei.
METALURGIA. Industriile de transformare a metalelor au_ luat
avant mare. Se fabricd oale smaltuite, vase de aluminiu si arama,
piese de automobile, tacamuri de masa, cantare, lame de ras, cuie,
sarma, sarmS ghimpath, garnituri pentru binale, obiecte de fonta tur-
nate, larnpi de gatit gen Primus", etc. In afara de fabricile mad,
cu sute de lucrdtori, functioneaza numeroase ateliere care lucreaza
metalele sub diferite forme. 0 ramura metalurgica desvoltata este cea
a rnaterialelor electrotehnice: tuburi de izolare, baterii electrice, cable,
accesorii pentru montaje, bobindri, etc. In anii de razboiu s'au fabricat
nurneroase piese metalice necesare armelor, masinilor blindate, etc.
INDUSTRIA LEMNULUI. Cei mai multi imigranti neputand aduce
cu ei mobilele, industria lemnului a luat avant in Palestina. Fabricele
produc mobile de toate felurile, &la cele mai populare pana la cele
mai fine. Se mai fabrics carosefii de automobile, obiecte casnice. Ate-
lierele de tamplarie lucreaza pentru constructii. 0 industrie specific
palestineand este cea a lazilor pentru portocale. Importate multa
vreme din Romania si Rusin, sub forma de piese gata 'fabricate, ce
trebuiau nurnai incheiate in. Palestina, ele se fabricd actualmente in
tara, din material brut (scancluri) aduse diA. Europa, La Tel-Rviv erau,
la isbucnirea razboiului, industrii amenajate pentru productia de 3
milioane lazi de portocale pe an.
INDUSTRIA ALIMENTARA este o ramura care nu cunoaste crize
si a carei desvoltare merge in raport direct cu sporul de populatie.
Palestina are fabrici de macaroane si biscuiti, de ciocolata (se ex-
porta in orientul apropiat), dc conserve de paste, de alcool si bautnri
spirtoase, de bauturi nealcoolice din. fructe, apoi brutarii i cofetarii
numeroase. Marile mori ale Palestinei, din Haiffa, infiintate de Ba-
ronul Rotschild, constitue o industrie moderna si pe langd macina-
rea cerealelor au si o fabrica de mazzoth (azime de pasti). Fabrici
de marmeladd sunt in Kiriat Brenner si Hasdot Jacob, etc. In afara

www.dacoromanica.ro 103
de vechile fabrici de bere, s'a construit recent, langa Tel-Aviv, o fabrica
de bere Pilsen" de catre berari evrei veniti din Cehoslovacia.
0 industrie alimentara importanta este industria uleiurilor comesti-
bile si in primul rand a uleiului de masline. Maslinele recoltate si
adunate in gramezi mari pe suprafete inclinate, dau prin propria lor
presiune untdelemnul vierge". Dupa aceea se preseaza in prese me-
canice sau hidraulice si se obtine untdelemnul de prima calitate pen-
tru export. Priri presiuni succesive se scot uleiurile de calitatea
doua, ce se consuma 1 in tara i servesc la conservarea sardeleIor.
Prin ferberea cu apa a restului dela scoaterea primelor cloud calitati,
se scoate un uleiu care nu se poate intrebuinta decat pentru fabricarea
sapunului de undelemn numit de Marsilia". De multe ori se mai
scoate din pulpa mslinii, ramasa dela extragerea calitatilor anterioare de
uleiu, ultimele ramasite cu ajutorul unui solvent (sulfura de carbon
sau tetraclorura de carbon) Turtele ramase dela scoaterea undelem-
nului de masline, precum i cele de floarea soarelui sunt foarte cau-
tate de fermieri pentru hranirea vitelor.
"'Mr., 1' 7.1r227:. '771

sem

..Aigirryne
"+4,
!)

1
'
. .
Fabrica de uleiuri
."'A*4111; 5emen" din Haiffa

Fabrica cea mai mare din lard este Shemen"; ea produce ule-
iuri vegetale diferite: de masline, floarea soarelui, in, cocos, extrase
in cea mai mare parte din fructe i seminte indigene. Mai fabrica sapun
de rufe si de toalet, produse cosmetice, lacuri i vopsele cu baza
de alcool i ulei de in fiert. Intrebuinteaza aproape 500 lucratori.
Alte fabrici de uleiu sunt la Nablus, Gaza, Ramleh, Ludd, Akko,
Safed, Jerusalim, Ramallah.
Industrializarea pestelui se face pe o scara din ce in ce mai
mare, pe masura ce pescuitul creste in intensItate. Inca la inceputul
pescuitului evreesc, cand randementul era slab, s'au infiintat fabrici
de conservat sardelele in untdelemn, asa cum se face in toate trile
depe litoralul mediteranean. Nepescuindu-se suficient, la inceput, se
aduceau sardelele din tarile mai apropiate, conservate in apa sa-

104 www.dacoromanica.ro
rata si se preparau in Ora. Azi, sardelele se prepara fie prin afumare,
fie prin conservarea in undelemn in cutii de tabla. Se mai industria-
lizeaza i pestele mare, care se conserva afumat ori sarat. In ge-
neral aceasta industrie a luat avant din cauza Ca populatia evreeasca
consuma de preferinta peste i carne de pasare, in locul carnei de
vita cornuta, care este mai rara.
INDUSTRIA PIELEI. Desi materia prima .lipseste, cantitatea de
piei dela vitele cornute ale tarii fiind cii totul insaficienta totusi s'a
desvoltat o industrie de piele gata lucrata. Sunt fabrici si ateliere
de incaltaminte (Ein Harod, etc.) ale caror produse sunt protejate
prin taxe vamale puse pe incaltamintea straina. Se mai fabrica genii,
valize, cordoane, harnasamente, etc.
INDUSTRIA CHIMICA. Cand se vorbeste despre industria chi-
mica 'a Palestinei, ttrebue sa se inceapa cu cea nascuta la Marea
/Marta. Acest lac este un imens rezervor de substante chimice din
cele rnai putin raspandite. In adevar, in afar de donna de sodiu
si de magneziu, care se gaseste in toate marile si lacurile sarate, Ma-
rea Moart mai coniine clorura de potasiu i bromura de inagneziii.
Srurile de potasiu sunt rare; in Europa exist Lyn singur zacamant
mai important, la Stassfurt (Germania). In ce priveste bromurile,
ele se gsesc rar i insotesc zacamintele dc azotaii in America de Sud.
Densitatea mare a apei, in care omul pluteste, fard sa inoate, a
atras atentia cercetarilor i nenumaratele analize facute in ultima ju-
mtate de secol a dus la estirnarea global a continutului intregei
marl, estimare cuprinsa in tabloul urrnator:

Se gdseste ia Canlitatea Concentratia

Substanta chimicd adancimea in milioane in gr. la un
de de tone litru apa.

Clorurd de potasiu KCI suprafatd 2.000 227,10

Bromurd de magneziu Mg Pr? 33 in. 980 282,32
Clorurd de magneziu MgC11 100 in. 22 000 332,82
Clorurd de calciu Ca Cli 177 m. 6.000 328,13
Clorurd de sodiu NaC1 350 ni, 11.000 338,08

In 1930, Societatea Palestine Potash Co. Ltd" a obtinut con-

cesia pe 75 ani a exploatarii suprafetei litoralului de nord-vest ci
Marii Moarte si a organizarii navigatiei pe acest lac. Aceasta societate
este .cea mai importanta intreprindere industriala, dupa Palestine Elec-
tric Corp. A fast creata de evreul rus Moise Novomeisky, care se ocu-
pase mai inainte in Siberia cu industria miniera. Are dreptul de a extrage
din apele Mani Moarte sarurile si a le comercializa. Extragerea se

www.dacoromanica.ro 105
face prin evaporarea apei si recristalizarea fractionata a rezidiului,
Apa este pompata dela o adancime de 50 m., unde e mai bogata
in brornuri i saruri de potasiu, si condusa in bazine intinse, sapate
aproape de malul lacului. Pentru evaporare, este suficienta temperatura
regiunei, fard a se mai consuma cornbustibil. Dupa evaporare, ra-
mane o crustd de carnalit bruta (KCI), ce cuprinde si brornuri, care
e transportata mecanic la uzina din apropiere, pentru rafinare. Uzina
construita in 1931 produce 3 tone de bromura rafinath pe zi. Uzina
de saruri de potasia a produs in 1932, in primal ei an de functionare,
13.000 tone de saruri brute.
Societatea concesionara si-a extins apoi activitatea extragand mi-
nerale din parnant, la sud de /VIarea Moarta, in apropiere de ruinele
cettii Massada, ultimul centru de rezistenta al evreilor in lapta cu
Romanii. Din ,stancile de sare, rezultate din evaporarea marii in
epocile geologice, se scoate peste 100.000 tone saruri de potasia pe an.
Statul capata redeventa de 5 la suta din valoarea clorurei de po-
tasiu si a bromurei de magneziu vanduta de societate, precurn si
20-40 la suta din beneficiul net.
In afara de industria chimica mare, s'a desvoltat in Palestina o
industrie chimica mai mica. S'au infiintat fabrici de sapun in orase
si chiar in colonii (Aielet Hasahar), laboratoare de produse technice,
cosmetice, dentare, fabrici de oxigen, de sticld, de oglinzi, de uleiuri
esentiale din flori i fructe citrice, etc.
Pentru valorificarea portocalelor ce nu puteau fi consumate in
tard si nici exportate din cauza starii de razboi, s'au infiintat fabrici
de extracte, esente, siropuri, care au o activitate intensa. Astfel fabrica
din Rechotot infiintata in 1939 a intrebuintat in 1943, 600 lucratori,
producand sute de vagoane de proditse citrice.
Chimitii si technicienii evrei, mai ales cei veniti din Germania
si Cechoslovacia, au desvoltat ace:3.sta ramura aducand experinta Ior
din industria tarilor de origina.
Industria chimico-farmaceuticd a luat o desvoltare deosebit, facand
ra tara, sa nu mai fie tributard strainatatii Inca de mat.
0 incoionare a activitatii stiintiace, pusa in slujba industriei far-
maceutice, a fost prepararea, in ultimii ani, a /3.5u/incl. Produsul de
secretie interna a pancreasului (formatiunile numite insulele lai Lan-
gerhans), insulina se extrage La ajutoral alcoolului acidulat, dupa
procedee, ce constitue -secrete de fabricatie. Starea de razboi, care a
produs o lipsa acuta de insulind (ce se aducea din _Germania) a de-
terminat pe cercetatorii Laboratorul,ti de Fiziologie al Universithtii
din ferusa'im sd caute i s obtinia o metoda, care permita
prepararea insuldnei in Palestina, Cu materia prima existenta, se pre-

106
www.dacoromanica.ro
para astfel cantitatea necesara tanii, iar in viitor se va putea i exporta.
INDUSTRIA PETROLIFERA. Desi nu se exploateazd isvoare lo-
cale de petrol, industria petrolifera se desvolta cu repeziciune. Titeiul
adus print conduct din Irak este inmagazinat in marile rezervoare
din portul Ilaiff a, apoi se distila fractionat in rafinaria nou construita
la Haifa de Irak Petroleum Co.". Prin rafinare se obtin produsele
petrolifere necesare consumului intern si exportului: (benzina, motorina
sunt intrebuintate drept carburant la automobile, avioane si tractoare;
petrolul lampant e utilizat i azi in multe localitati, mai ales in cele
arabe, unde nu s'au facut Inca instalatii electrice. Uleiurile de uris
folosesc la motoarele i masinile industriale, iar pacura este folosit
ca combusttibil in anumite industrii. Asfaltul serveste la pavarea
soselelor, minunat asternut i foarte bune pentru traficul intens mo-
torizat al tarii.
CONSTRUCTIILE. Palestina trebuind sa primeasca mereu noi
imigranti este firesc ca, pentru instalarea lor, sa se cladeasca mereu
noi constructii. Industria materialelor de constructie si a constructiilor
propriu-zise a luat un avant mare, desvoltarea ci fiind proportionala
cu imigratia evreeasca. Progresul constructilor insearnna, casi cel al
industriei in general, 0 crestere de bogatie pentru tara. Ea se face
fara epuizarea bogatiilor naturale ale tarii, materialele fund din cele
ce se gasesc In cantitati imense, ci numai cu munca i capitalul intrat
in tara.
Progresul in materie de constructie se poate vedea dupd miscarea
capitaiurilor investite in aceasta industrie. Astfel, dela 900.000 LP
investite in anul 1924, s'a ajuns la 8 si jurn. milioane LP in anal 1935,
nurnai dupa un interval de 11 ani. Local i progresul Palestinei, corn-,
parativ cu alte tari, se vede din tabloul urmator, in cane fieceire
tara este luata ca lunitate de masura, cu coeficientul 100, pentru
anul 1929:
Indicele de evolutie a constructiilor in epoca 1929-1934
Tarn in 1929 in 1934

Palestina 100 412,0

Marea Britauie 100 ._ 130,7
China 100 120,5
Noua Zeelanda 100 39,5
Statele Unite 100 18,4
Canada . 100 11,4

Reese linipede din acest tablou ca in cei 5 ani arnintiti, in Palestina

s'a construit atat de mkt incat ia 1934 s'a clalit de 4 oni mai molt
deck in 1929, in timp ce in alte tari progresul a fost Mai lc'rit, in
uncle fiind inregistrate chiar regrese.

107
www.dacoromanica.ro
 Constructiile nu se fac numai in localitatile i cartierele evree$ti;
in ultimii ani, In orasele arab:), s'a construit relativ imult, cle$i nu.
ca in cele evree$ti. Din tabloul unmator, in care localitatile s'au im-
partit dup populatie in: evree$ti, arab?, $i mixte, rees cifrele absolute
$i procentele pentru o perioadd de 11 anti (1924-1934):
Mivarea constructiilor in epoca 1924-1934
Inchee Ci fre absolute I . P.
Orasele
1924 1934 1924 1 1934

Orase evreesti 100 632 408.000 2.578.000

Orase mixte 100 912 410.000 3.740.000
Orase arabe 100 202 52.000 105.000

De uncle reese ca in timp ce capitalurile investite in constructii

erau in 1934 de 2 ori mai mari la arabi deck in 1924, la eviici emu,.
de 6,32 ori mai mari, iar j orasele mixte, uncle populatia evreeasca
arc un rol important, de 9 ori mai mare.
Cu toate ca s'a cldit inteun ritm at:It de accelerat, totu$i afluxul de
irnigranti a dtterminat o criza a locuintelor in ultimii ani. Azi lipsesc
in Palestina 200.000 camere. Aceast lipsa se datoreste $i faptului
ca industria constructiilor .nu a putut urma ritmul imignarii din cauza
lipsei de material lemnos, ce se importa din Europa. S'au importat
recent material lemnos din. Eritreea $i Turcia i s'a inceput conaruirea
a 30.000 camere. Pe de alta parte Agentia Evreeascd a inceput con-
struirea a 1000 case muncitone$ti Ia Kiriath Chaim, lnga Haiffa si
la Kiriath A.vodah langa Tel-Aviv.
Si in domeniul constructiilor munca evreeascd a avut o dubla
influenta asupra economiei arabe: a stimulat constructiile arabe $i a
creat posibilitati de muncd pentru ,mii de arabi. Multi ianigranti evrei
locuiesc, In orasele mixte, ca chiria$i in casele arabilor. Capitali$tii
arabi gdsesc deci rentabilitate in cldirea de case de randement, iar
la ridicarea acestor cldiri lucreaza numai arabi. Un nurnr mai mic
de arabi lucreaza la binalele evree$ti. Cei mai multi arabi lucreaza
insa la prepararea materialului de constructie: la spartul pietrelor $i
fabricanea pietri$ului pentru beton, la fabricarea varalui din piatra
de var $i la transportul materialelor de constructie, dela- fabrica sau
carierd la $antiere. Mai exist apoi fabricile de mateniale de con-
structie, din care uncle sunt arabe si uncle mann de lucru e in bund
parte araba,
aterialele de constructie se' fabrica pe o iscard intinsd in Pa-
lestina. Fabrica de .cirnent Neshen Ii scoate din canierele muntelui

108
www.dacoromanica.ro
Carmel calcarul argilos pentru fabricarea cimentulai, care acoper5 0
mare parte a nevoilor de cirnent ale tdrii. Asezatd Idrigii Haifa, fabrica
produce anual 300.000 tone ciment si intrebuinteazd peste 600 la-
crdtori. In .muntii Iudeei a luat fiintaHo noud fabricd de ciment, Sim-
son" lngd statia de cale ferata Artuf. Mai este fabrica de ciment
dela Jagur. Fabrica de cdrarnizi Silicat" produce blocuri presate de
ciment si nisip, care tin local cardmizilor arse. Mai sant apoi fabrici
de mozaic, ardezie, Oki de ciment pentru pavat, marmora artificiald.
In numeroase ateliere, se ciopleste si se fasoneazii piatra, marmora,
bazaltul. Sant cariere de gips si de piatra de var, uncle prelucrared
prima, calcinarea pietrelor se face chiar pe santier.
In valea Iordanului, in regiunile calcaroase, arabii ard piatra
dc var i aduc la oras varul nestins obtinut.
Langa. lerusalim, Ramle, Hebron, Haiffa si Gaza, se fabrica din
argila find locald tigle, olane .si caramizi ..presate pentru constructii.
In Ierusalim, materialul principal de constructie este cpiatra cal-
caroasd. Pregatirea ci pentru construit se face intr'un chip ca total
specific orasului. Intr'adevar, pentru a ridica o clddire, se sapa solul
pentru ternelie. Cum solul este de calcar, bolovanii ce se scot se
cioplesc,pe loc ca dalta si ciocanul sau cu aparate cu aer comprimat, 1.310-
curile paralelipipedice de calcar obtinute, da 0 frumoasil culoare gal-
bend-rosiatecd datorit oxizitor de fier si croin, sant folosite la cou-
structie in locul cardmizilor. Toate marile cladiri 'ale Ierusalimalui
sant ridicate din acest material si clan orasulai un aspect si colorit
original. Lucratorii sunt in parte arabi, in parte evrei gemeniti, care
sant foarte buni cioplitori si zidari.
Opera de constructie indeplinitd de evrei a avut o repercusiane
fericita asupra intregii Oft Ea a contribuit ,la ridicarea nivelului con-
structiilor, a creat metode noi de lucru si de adaptare a constructiaor
la nevoile trii. Nurnai gratie faptului ca sosesc merea imlgranti,
a apdrut nevoia de locuinte si deci de a se cladi. Gratie aeestei 6c-
tivitati intensive s'a ridicat in Palestina, in cloua decenii, orap cii
total noi, cum e Tel-Aviv, si s'au mdrit considerabil altele vechi:
Haiffa si lerusalim.
Acelas fenornen s'a petrecut si in numeroase ,localitati mai mici,
urbane si rurale, cresterea populatiei si a clddirilor trecnd comanele
rurale mai mari in randul comunelor urbane.
ALTE INDUSTRII. In timp cc Haiffa concentreaza In jurul ei in-
dustria mare a Palestinei, Tel-Aviv are numeroase ateliere i fabrici mai
mici. In afard de textilele ce se fabricd in Tel-Aviv, precum am artat, se
mai gasesc fabrici de tigari, dinti artificiali, iar in Ramath Gan care
este suburbie industriald a orasului Tel Aviv ze gasesc fabrici de tuburi

www.dacoromanica.ro 109
de bazalt artificial pentru aductie de apa, ingra$Aminte i produse chi-
mice, sticlarie, etc. La Haiffa s'a construit 0 uzina de ingra$Aminte chi-
mice (superfosfati). Aceasta produce $i substante anexe: clor, acid sul-
furic, hidroxid de sodiu, utilizand materii prime indigene, cum sunt de-
pozitele de fosfati dela est de lordan, sarea gema, sulful care este Qx-
ploatat langa Gaza de o societate anglo-araba. La Akko, un fabricant
evreu, venit din Lituania, a infiintat, in 1925, fabrica de chibrituri Nur,
care acopera nevoile intregei tari.
In ultimii ani a luat fiinta o noua indastrie in Palestina: Slefuirea
diamantelor. Slefuitorit specialiti, veniti din Olanda, au transportat in
Palestina aceasta industrie. Materia prima adusa din Africa de Sud este
transformata i exportata in tarile limitrofe, in India $i in America.
In 1942, acest export atingea L.P.: 950.000. ,Aceasta industrie intre-
buinteaza azi aproape 5000 lucratori foarte bine platiti. Se prevede
un mare viitor acestei industrii.
0 importanta industrie extractiva este acea dela Atlith. Din apa
Marii Mediterane, Societatea Palestine Salt Co. scoate sarea de bucatarie
in apropiere de localitatea Atlith, situaTta la 14 km. sud de Haiffa,
la poalele apusene ale Carmelului. Pipa este adusa cu pompe, din
mare, in gropi intinse i putin adanci, sapate pe mal. Apa se evapora
cu ajutorul caldurii soarelui $i sarea cristalizeaza. Sarea bruta astfel
obtinuta contine numeroase alte substante care-i clan un gust amar
neplacut (clorura de magneziu). Se separa clorara de sodiu de celelalte
substante prin cristalizare tractionata. Duna rafinare se macina. Aceste
saline marine produc anual 10.000 tone de sare de bucatrie (clorura
de sodiu), care se consuma in intregime in tara. Industria cla de lucru
la 30 familii in rafinarie $i alte Zed la salinele propriu zise.
Tot ad trebue sa mentionam industria chimica extractiva mai
mult casnica, a arabilor. Pe malul ingust ; al Marii Moarte, intre
aceasta mare *$i coasta abrupta a muntilor Iudeei, cresc plante de
sratura, cum e salsola kali"; arabii ard aceasta planta $i trateaza
cenusa ei cu apa, obtinand astfel o de$ia concentrata de carbonat de
potasiu, numita de arabi El-kali. Se intrebuinteaza aceasta lesie pentra
spalat i pentru fabricarea sapunului. Aceasta lesie a dat, in epoca
alchirniei, numele ci alcaliilor (hidroxid de. sodiu $i de potasiu).
Beduinii scot din apa Marii Moarte sarea de bucatarie, prin eva-
porare partiala a apei in tavi prrnitive de pamant, pe malul lacului;
ei extrag sarea gema din muntele Sodom, de pe malul sud-vestic al
Marii Moarte.
Micile ateliere de toate categoriile precum i industriile casnice
propriu zise, sunt extrem de nurneroase $i sant raspandite pana in
oele mai mici localitati $i colonii. Etc detin un loc important in eco-

110
www.dacoromanica.ro
hOmia tarii prin nuniarul de famili ce traesc ciirt aceasta ramura in-
dustrial.
Aruncand o privire generald asupra configuratiei industriale a P3-
lestinei, constatam ca, in general, densitatea industriala a Palestinei
este mai mare pe litoral i anume in regiunite urbane, este medie in
centrul si in nordul Odd si descreste spre rasarit; ea nu este insti
de natura saturanta. Dirnpotriva, procesul de indastrializare este ifi
plina desfasurare.
Afluxul de capitaluri precum si ivirea de nevoi noi cerand crearea
de noi industrii, se creaza astfel conditiunile objective pentru absorb--
tia in rnunca industriala a numerosi specialisti i lacratori susceptibili de
specializare.

B. Cornerful
In toate epocile de inflorire cornerciala, Palestina incadrata
in Intregul apus al Asiei a fost un centru comercial de mare.trafic,
atat propriu cat si de transit.
Comertul Palestinei evreesti de azi este in plina desfasurare
si va repune tara in Iocul de frunte pentru care o destina pozitLa sa
geografica si energiile creatoare ale comertului evreesc.
Procesul de desvoltare al Palestinei noi se poate urmari mai
ales dupa extinderea comertului ei exterior.
In epoca 1920-1935, importul s'a marit de 3 ori si anume dela
LP. 52200.000 la LP. 17.850.000 iar exportul de 5 ori: dela 772.000
la 4.200.000 LP. Considerand si pentru aoest fenomen economic Pa-
lestina in cadrul ei geografic natural, vorn putea obtine date pentru
o comparatie logica. In _tabloul urrnator sunt redate aceste date com-
parative, calculate global si pe cap de locuitor.
Comerful exterior in anul 1935
Cifra in L.P. a
Import-Export .
Populatia comertului ex-
Tara Lire Palest. terior pe cap
de locuitor

Palestina 22.100.000 1.200.000 18,500

Egipt 68.100.000 13.350.000 4,430
Siria 10.900.000 3.250.900 3,350
Irak 10.900.000 3.300.000 3,303

Progresele comerciale ale acelorasi ['Sri rees in evident:a compa-

rand cifrele pentru cinci ani (1931-1935). Ca termen de compa-
ratie s'a luat comertul exterior pe 1931 si s'a notat cu indicele 100.

111
www.dacoromanica.ro
 Indicele comerfului exterlor7(import-export) 1931-1935
Anul Palestina Irak 1 Egipt Siria

1931 109 100 1 100 100

1935 293 129 111,2 66,4 .

Este de remarcat Ca aceasta triplare a cornertului exterior al Pa-

lestinei se face tocmai intr'o perioada de mare depresinne comerciala,
cand volurnul comertului mondial trecea dela indicele 100, in anul
1929, la indicele 34, in anul 1934.
'Tablourile comparative de cifre comerciale pot fi o oglincla a
starii generale a tarii daca se aleg anumite cifre. Intr'adevar daca
vom alcatui un tablou de importul in Palestina si trile, limitrofe a
masinilor industriale i agricole, care stau la baza productiei mo-
derne, a celor tipografice care -indica starea cultUral, a medicamentelor
care arata organizarea sanitara, a wasinilor de scris care sunt un
index de rationalizare comerciald si a masinilor de cusut care sunt
utilizate in mica industrie si in cea casnica, aoest tablou va ardta
sinoptic intreapa situatie a Palestinei in rnijlocul trilor vecine. Iata
acest tablou, sub forma de indici pe cap de locuitor, pentru anul
1935, Palestina fiind luata ca termen de comparatie i notata cu 100:
Pentru trile limitrofe, importul este afat de mic, in comparatie cu
Palestina, nu pentru ca ele ar avea o mare industrie proprie, care sa
le dispenseze de a face import, ci pentru c n'au ajuns 'Inca la nivelul
economic $i cultural pe care I-a atins Palestina.
-7- 'L111;19110 tnportul In anul 1935
1 Palestina Egipt Siria J
Irak

Masini industriale 100 9,1 7,9 11,9

Masini agricole 100 9,7 4,7 1,2
Masini tipografice 100 4,2 0,9 1,3
Masini de cusut 100 7,6 7,5 7,6
Masini de scris 100 7,8 8,3 5,6
Produse farmaceutice 100 17,2 30,6 9,7

Categoriile de marfuri irnportate in Palestina sunt numeroase si

variate. Cele mai principale importuri erau, inainte de 1939, urmatoarele:
CEREALE. Cerealele importate sunt: orzul, graul, porumbul
durrah.
Graul se aduce din Siria, Egipt i Turcia pentru a cornplecta de-
ficitul recoltei. In anul 1933 s'au importat 40.000 tori grau. Impor-
tul este reglernentat pentru a se incuraja productia intern's.
Orzul se aducea din Romania, Siria i Egipt. Nrid la 1929 s'a

112
www.dacoromanica.ro
importat cam 1200 tone anual. In 1935 importul total de orz a fost
de 30.000 tone, din cari 4000 erau aduse din Romania.
Se mai irnporta din Romania, Turcia, Siria, Egipt $i alte czrale;
porurnb, secara, ovaz, durrah, etc. in cantitati mai mici. Cum multe
tari nu exporta cerealele ca atare ci dupd o prima industrializare: co-
jite, sfrarnate, Macinate sau prefacute in paste fainoase, acestea se
socotesc in cifra de import a cerealelor, ca un grup prelucrat. In 1933
s'au irnportat 30.000 tone fain& apoi cantitati mai mici de arpacas,
gris, etc.
SEMINTE OLEAOINOASE. Industria uleiurilor comestibile fiind,
dupa cum am vazut, desvoltata in Palestina $i i:istalatiile mai mari
dec.& ar cere recolta oleaginoaselor, uleini nu se scoate numai din
fructele $i semintele indigene ci se import cantitati importante de se-
minte oleaginoase.
Sa importau din Romania $i Bulgaria seminte de floarea soarelui,
din care se extrage un ulei comestibil foarte bun; dezodorizat, acest
uleiu capata un gust foarte apreciat. Se importa si seminte de dovleac,
din care se fabrica deasemeni un excelent ulei comestibil. In 1935,
s'au irnportat 29.000 tone seminte oleaginoase.
FASOLE. Cultura fiind mai rentabila in sectorul citricelor, in
deceniul trecut, nu s'a mai cultivat fasole ci s'a irnportat din Romania,
Bulgaria, Turcia. Din cauza strii de razboiu, s'a revenit la cultura
acestei leguminoase, in gospodariile mixte.
FRUCTE s'au importat $i in stare cruda (mere, pere, gutui) $i
sub forma de conserve (compot, jams, marmelada). Stint importate
deasemenea marl cantitati de prune uscate $i afumate, caise uscate,
nuci, alune, etc.
ZAHAR se aduce din. Rusia in carititati apreciabile. Intregnl con-
sum intern trebue acoperit din export fiindch terenurile lirnitate din
Palestina nu permit cultivarea sfeclei de zahar, care cere ferenuri in-
tinse. In 1933 s'au importat 13.000 tone zahar, ceeace revine la 10
kgr. de om pe an. Cum insa arabii rurali nu intrebuinteaza zahrul
prea mult, revine pentru evrei, $i pentru ora$eni in general, Cite 50
grame de zahar pe zi, de om.
VITE mari de consum se importa pe an in nurnar de 10-15.000
$i se aduc din Romania $i Bulgaria. Se mai importa zeci de mii de
oi $i miei pentru consumul de cam (se aduc din Turcia). Se mai
importa $i marl cantitati de conserve de came in cutii inchise hermetic,
din Australia, Rusia, Romania, etc.
PIE! BRUTE se aduc din Egipt, in cantitate de 400 tone,pe an;
iar piei tabacite se aduc din Ungaria, Cechoslovacia, Egipt $i Siria.
DERIVATELE LAPTELUI. Cu toatti productia locala destul de

113
Dr, S. Bainglass Palestina. (8) www.dacoromanica.ro
importanta, se aduce unt din Australia si E'arripa, in eantitati ria
tiv marl.. Intr'adevar importul de unt a atias in 1935, cincisute`tone
iar cel de branzeturi 600 tone.
PASARI $1 OUA. In ultimii ani prebelici, s'au irnportat mai ales
,

din Romania, un insemnat numar de pasari. (In prirnele 4 Inn! din 1938
s'au importat 231.000 pasri din Romania si in aceias epoca. din
1939, s'au importat 376.944). In ce priveste ouale, Palestina a im-
portat in 1932 peste 18 milioane oud.
LEMN. Palestina fiind despadurita din cauza vicisitudinilor isto-
rice si a unei economii cii totul primitive, nil dispune de lemnul ne-
cesar constructiUor, mai ales in epoeile de cereri marl cauzate de
imigrari masive. Deaceea se importa cantitati insemnate de Damn atat
pentru constructii at si pentru mobile si celalalte obiecte de tamplrie.
Letnnul de constructie se importa din Romania si Rusia, in pkti aproape
egale, cam 100000 mc. in medic pe an. Pentru mobile fine se aduce
lemn de esente speciale, brut sau fiert. Placaje i panele din lemn
contraplacat s'au adus din Po Ionia, Rusia si Romania, cam 1500 tone
pe an. In epoca 1942-1944 s'a adus dia Abisinia i Eritreea leamul
necesar constructiVor.
MASINILE industriale neoesare fabricilor (motoare, masini spe-
ciale) si transportului stint ia cea mai mare parte importate. Dease-
menea se aduc tractoare i masini agricole din America. Masini mai
mici, de cusut, de scris, de tricotat, unelteld i sculele se aduc, din
Anglia.
DERIVATE DE PETROL s'au adus mai ales din Romania, pana
la infiintarea rafine:iei societatii Irak Petroleum Co. din Haiffa, care
rafineaza petrolul brut adus prin conducta dela Mossul, din Irak.
MEDALE. Fierul i cositorul se aduc din Anglia, arama din Tur-
cia. Se mai importd aluminiul, nickelul, zincul.

2. Exportul
Exportul este, dupa cum am vazat, mai mic deck importul. Cea
mai mare parte a exportului palestinean (70%) o acopereau, pana
in 1939, portocalele si celelalte citrice. Se mai exportau struguri, sta-
fide, unde:emn, vinuri, mere, susan, plante, esente, sapunuri, mazzoth,
produse metalurgice fabricate, dinti artificiali, diamante, etc.
Considerand in special exportul produselor industriale, se con-
stata pentru epoca antebelica 1932-1939 ca., desi Germania si Ja-
ponia faceau un dumping accentuat, totusi exportul fabricatelor pa-
lestiniene a sporit dela LP 394.000 in anul 1932 la LP. 1.074.000(
in anul 1939.

114 www.dacoromanica.ro
 In 1941, exportul industrial al Palestinei, indreptat de data acea-
sta, din cauza starii de razboi, numai spre Orientul mijlociu, a atins
cifra de 3 milioane lire palestiniene, MI-a a $e tine seama de bromuri,
saruri de potasiu si uleiuri cornestibile. Cu toale ca aceasta cifra este
marita si din cauza urcarii preturilor, totusi ea indica o reald ex-
pansiune cornerciala. Astfel exportul produselor chimico-farmaceutice
a crescut dela L.P. 11.000 in 1940 la L.P. 203.000, in 1943; oglinzile
dela 16.000 la 347.000 L.P.; diarnantele taiate, slefuite si prelucrate
in Palestina, dela 5.000 la 950.000 L.P.; imbracaminteu q.la 22.000 la
225.000 L.P.; instrurnentele si uneltele dela 26.300 la 111.000 L.P.

3. Balanfa comerciald

BALANTA COMERCIALA a Palestinei este deficitara, adica se

exporta mai putin decat se importa.
In general, balanta deficitara este de rau augur pentru o tara.
Pentru Palestina insa, in stadiul actual de repopulare si recladire,
trebue adaogate la surnele ce intra prin exportul de marfuri i sumele
ce intra pentru fondurile de recladire precurn si veniturile prin turism.
Astfel corectata, balanta nu mai este atat de ingrijoratoare iar pro-
gresul constructiei si deci si at comertului de export lasa sa se
intrevadd perspectiva unei echilibrari in viitor prin mijloace pur co-
merciale.
Balanta comerciala a Palestinei (1934) In L. P.
Balanta Balanta Observatiuni
comerciald corectatd

Importul 15.000.000 9.137.000

Minus importul de
unuri capitalizate

Exportul 3.000.000 5.558.000

exportul vizibil
0. cel nnvizihil
DPIlcit 11.800.000 3.579.000
comercial real

Acest tablou arata ca deficitul comercial de 11.800.000 LP. devine

deficitul real de 3.579.000 LP, care nu este atat de ingrijorator, dat
fiind actualul aflux de capitaluri. De altfel, ameliorarea balantei co-
merciale este sensibild in ultirnii ani dinainte de isbucnirea celui de
al doilea razboi mondial si este explicabil aceasta i prin faptul Co
flecare lot de imigranti noi ,nu cer masini noi de importat, pe cand
productia, i deci exportul, creste cu sporirea populatiei.
Dar deasupra oricaror consideratiuni ce pot fi exprimate prim cifre,

www.dacoromanica.ro 115
imponderabilul ce se numeste spiritul de initiativa, indemanarea comer
ciala, rationalizarea comertului, fac zi cu zi ca negotul Palestinei sa-si
extincla campul de activitate in tot orientul apropiat, din Egipt si pana
in Persia, creand debuseuri noi i concurand produsele straine.

4. Perspective de Olin

Pentru epoca ce va urma celei de transitie dintre razboi si pace,

perspectivele comertului exterior palestinean sant bune, si mai ales
pentru inceputul acestei epoci. Caci tocmai in aceasta prima perioada
se va consolida economia Palestinei si se va ajunge probabil la sta-
bilirea unei balante comerciale echilibrata sau chiar activa, pentru
ca negotul exterior sa poata merge apoi pe vadul croit in imprejurarile
actuale.
Atat puterea de curnparare acumulata, care nu a putut gsi nici o
aplicatie in timpul razboiului, cat si diferitele cereri care nu au pu-
ha fi satisfacute In aceeasi epoca, vor creea o Situatie comerciala
favorabila pentru industria palestineana. Orientul mijlociu importa
inaintea celui de-al doilea razboi mondial, marfuri industriale de circa _
70.000.000 lire palestiniene, din Japonia si din Europa (in special din
Ge'rmania). Pentru catva timp insa, nici una din aceste Ilona tari
nu va fi in stare de a 1,2111a legaturile comerciale cu pieta atat de
indepartate si aflate sub influenta puterilor care au lost adversare
Germaniei si Japoniei in razboiu.
Pe de alta parte, State le Unite al Arnericei si Alarm Britanie vor
avea de acoperit diferitele nevoi ale propriilor tor populatii precutn
si cerintele de reconstructie ale Europei si Chine4, asa ca nu vor
putea satisface decat unele nevoi ale Orientului mijlociu. Ramane deci
in mod natural ca cealalt parte din necesittile acestei imense regiuni
sa fie irnplinite de catre industria palestiniana, ale card produse au
fost dealtfel introduse in tirnpul razboiului 1939-1945.
Dar prezenta concurentei pe aceasta piata, oricat ar fi de partiala
aceasta concurenta, va -ridica probleme importante pentru economia
palestiniana: preturile, calitafea, rentabilitatea produselor de export,
incurajarea exportului, etc. Ele nu vor putea impiedeca insa ca, in
locul rams gol in piata orientului mijlociu, s se fixeze definitiv
exportul industrial palestinian.
Palestina are avautajul unei mai mari apropieri de aceste piete si
cunoaste preferintele fiecarci regiuni, in urrna experientei capatate in
furniturile anterioare.
Sunt indicatiuni sigure ca in epoca postbelica, Orientul mijlociu,
avizat la un import industrial din apropiere, din cauza tonajalui scazut

116
www.dacoromanica.ro
atat de mult in timpul razboiului, va recurge la importul din Palestina.
Dealtfel tatonarile si tratativele s'au inceput chiar in timpul razboiului
in acest scop si cum industria i comertul palestinean si-au asigurat
pana acum un renume de seriozitate, constiinciozitate i indeplinire a
indatoririlor, perspectivele de viitor sunt din cele mai bune.

E. COiI ae comunicatie
Tara de litoral, Palestina a cunoscut din totdeauna trafical dea-
lungul coastelor pentru schimbul de bogatii. Anticii locuitori ai coastei
nordice, Fenicienii, au trimis departe in lume corabiile lor cu marfuri,
negustori i colonisti si au infiintat cetati puternice in nordul Africei.
Tara de legatura intre doua continente, Palestina a fost totdeauna drum
de trecere pentru caravane. E firesc deci sa aibd i azi drumuri nu-
meroase, de apa si de uscat.
APE NAVIGABILE. Marea Niediterana, care are un tarm pa-
lestinean de 220 km. are in Palestina 3 porturi man i alte cateva
mai mici. Haiffa si Jaffa sunt porturi vechi si au functionat multd
vreme cu instalatii primitive. Numai dupil intensificarea imigratiei
evreesti s'a cladit marele chei din Haiffa si s'a extins portul Jaffa.
Dupa turburarile arabe din 1936, a luat fiinta portul Tel-Aviv. 14
nord de Haiffa se afla portul Akko (Saint Jean d'Acre) iar la Natania
*si in sud exista mici debarcadere pentru localitatile depe Moral. Portul
Tel Aviv, infiintat dinteo nevoe presanta, a fost construit intr'un
ritm acceleratsi este in curs de perfectionare. Desi nu are avan-
tajele naturale ale Haiffei (care are un golf foarte proprice pentru
construirea naturala a portului) sau al Jaffei care se alla pe faleza
de 36 metrii si are plaja foarte mica, Tel-Aviv, prin amenajarile fa-

Porful
Tel-Aviv
(Proect
Ing. V.
Smiffman)

117
www.dacoromanica.ro
cute si cele viitoare va fi cel mai mare port al Palestinei. Haiffa este
deosebit de important fiindca face legatura, prin Mediterarfa, intre
orasele siriene i arabe i porturile europene i africane.
Traficul maritim si comunicatiile internationale s'au desvoltat quilt
prin construirea porturilor 1-laiffa si Tel-Aviv.

., w:445g.-,-71,774-m40.7.

Porful Tel-Aviv
(Cheiul in con-
sfruclie)

Pozitia-cheie a Palestinei la incrucisarea drumurilor pe uscat

prin aer, care duc spre rasarit, si faptul cd pipe-line ce vine dela
Mossul se deschide aci, au dat Haiffei calitatea de port mare, cum
e Port-Said din Egipt sau Beuruth (care e singural port pentru Si-
n i Irak). In cursul calor cstiva ani dela terminarea portului Haiffa,
tonajul vaselor care au acostat in el s'a dublat. Fata de 1922, cand
au intrai in Haif fa 690.000 tone, au intrat in anul 1935 bastimente
instimnd 5 milioane tone, adica de 7 ori mai mult. In 1939, Haiffa
era, in ce priveste tonajul, al doilea port din Mediteran, duy Mar-
silia i trecea deci inaintea porturilor Alexandria (Egipt), Pima (Gra-
cia), Genova (Italia) si Barcelona .(Spania). ,

In Jaffa au intrat in 1922 vapoare de 610.000 tone in total,

iar in 1935, in total 2 si jum. milioane tone, adicd de 4 ,ori -mai mult:
Traficul maritim al Palestinei este insemnat nu numai in corn-
paratie cu barge limitrofe dar Ii d un loc important in traficul mon-
dial. lath' eaten cifre care area' tonajul intrat in diferite tad, in 1935:
Populatia la Tonajul intrat
Tara 31.XII.1934 in 1935
-
Egipt 15.350.000 8.942.000
India 366.800.000 8.224.000
Norvegia 2.872.000 7.211.000
Romania 19.013.000 6.330.000
Grecia 6.746.000 6.229.000
Australia 6.706.000 5.994.000
Palestina 1.144.000 5.564.000
Bulgaria 6.090.000 1.881.000

118
www.dacoromanica.ro
 Tonajul intrat in 1935 este cu atat mai important, daca se con-
sidera, ca in tabloul de mai sus, populatia relativ mica a Palestinei.
0 alta apa navigabila este local Tiheriada (numit si Marea Kincreth,
Lacul Genezareth). Rcest lac este o cale de apa interioara, care leaga
intre ele diferite-localitati de pe litoralul sail, lung de 50 km. Sc
navigheaza cu salupele cu motor saa cu barcile cu panze si cu lo-
peti. Orasul Tiberias este portul cel mai insemnat pe acest lac.
Iordanul nu este navigabil din cauza cursului su neregulat si
a cascadelor, pe care i le creaza terenul.
Mara Moarta .este navigabila numai in partea de nord wide
Iordanul infra' cu apele sale dulci. Apa de densitate mare a lacului
pune piedici navigatiei cu barcile de lemri iar cele cu motor se de-
terioreaza din cauza apei skate care ataca partile metalice.
Calle de comunicatie pe apa au ridicat in Palestina evreeasca o
problema noua: cea a personalului navigant. Traficul maritim cu va-
poare straine sau evre2sti a inceput sa intrebuinteze personal evreesc.
Pescuitid pe litoral si in larg, ca:e poate hrani multe familii cere si
naviganti pe langa pescari. Traficul local, pe 1itoa1, intre porturile
palestiniene si cele vecine din Egipt, Siria, Cypru, Grecia 5i Turcia
cerecleaLemeni marinari buni. Importanta problemei a determinat Techni-
cul din Haiffa sa infiinteze o sectie speciald de studii nautice.
Desvoltarea traficului ce se prevede pentru epoca postbelica poate
determina infiintarea de societki de navigatie cu capital evreesc, ale
caror vapoare sa alba personal evreesc. Va fi o profesie pentru multi
tineri, sanatoasa 5i remuneratoare, importanta pentru tara, flindca
aduce bogatii de afara, asa cum agricultura le scoate din paniant.
CAILE /TRATE. Reteaua d cai ferate este cu total insuficienta
pentru nevoile Orli care se desvolta intr'un ritm atat de accelerat. In
Palestina exista azi in total 560 km. de cale ferata normala 5i 120
km. de cale ferata mai ingusta (linia Haiffa-Begruth).
Linia ferata cea mai importanta este El-KantaraHaiffa, care vine
din Egipt, dela Canalul de Suez, traverseaza pustial Sinai si intr in
Palestina pela Vadi-El-Aris, la sud de Gaza; ia directia nord, trece
prin nodul de cale ferata Ludd i are ca punct terminus nordic
Haiffa. La Ludd se intretaie cu linia ferata Jaffa-Tel-Aviv jerusalim.
Dela Haiffa pleaca linia ferata HaiffaRfuleh--Sernach, care leaga
portul Haiffa cu Damascul; deasemeni linia HaiffaBeuruth, care face
legatura cu liniile turcesti i cele europene.
Sunt proectate inca cloud linii foarte insemnate: 1. HaiffaBagdad,
care va urma traseul conductei de petrol MossulHaiffa si va aduce
produsele persane; 2. BeissanMarea Moarta, care va urma cursal
Iordanului i va servi la transportul produselor Marii Moarte.

119
www.dacoromanica.ro
 -

...Pionierii evrei au construit oselele ...

120
www.dacoromanica.ro
 50SELE $1 .DRUMURI. Lipsurile cailor ferate sunt implinite cu
o retea de 5osele de prim ordin. Bine pietruite 5i in mare parte bine
asfaltate, 5ose1ele 5i drumurile Palestinei au permis extinclerea tra-
ficului motorizat pentru pasageri i marfuri.
Lungimea totald a drumurilor carosabile a fost de 450 km. in
anul .1921; ea atinge 1000 km. in anul 1934. Dacd se impart dupa
epoca in care sunt carosabile, gdsim in anul 1936, 900 km. dru-
muri pentru orice- vreme, bine asfaltate 5i pietruite 5i 1900 km.
drumuri pe care se poate circula numai p2 timp uscat, in epoca
ploilor ele fiind desfundate 5i aproape impracticabile.
Numdrul autornobilelor _care au circulat in 1936 in Palestina a
htins 10.000. ilzi acest numar este cu mult depa5it. Traficul motorizat
e deservit de numero5i 5oferi evrei, adevdrati specia1i5ti in conducerea
pe drumurile Pal.estinei. In ultimii ani, 5oferii evrei, proprietari de an-
tocamioane au realizat cd5tiguri importante, transportd.nd materiale
pentru armatd.
In afard de 5osele1e care strabat tara ca ni5te adevdrate autostrade,
numeroase drumuri de caravane i carute.leagd deasemeni locijlitUle
una de alta, in tinuturile cele mai ingrate. Coloniile sunt legate intre
ele prin drumuri practicabile, de care stint legate primele eforturi
grele ale pionierilor Palestinei: defri5area prnantului pentru a-I reda
agriculturii, secarea bltilor i construirea 5oselelor 5i druniurilor. .

CAI AERIENE. Actualente exista 3 mari aeroporturi fixe pe

uscat i unul, pentru bidroavioane. Ele sunt destinate a deservi o
intens comunicatie aerial-A

121
www.dacoromanica.ro
U. Organizarea politic
si aOrninistmtiud
Fl. mandatul
Desi Palestina se intinde de ambele parti ale Iordanului, Hind si azi
casi in epoca biblica o unitate geopolitica bine inchegata, totusi irn-
prejurarile politice de dupa primuI razboia 'mondial au Rica ca
prin Palestina sa se inteleaga numai partea cisjordanica a Mrii i nici
aceasta in intregime, ci numai in interiorul granitelor polidce pe care
le-am descris la inceput.
Inca inainte de terminarea razboiului 1914-1918, Anglia recu-
noaste Palestina drept camin evreesc. Intr'adevar, la 2 Noembrie
1917, cam cu 5 saptamani inainte de intrarea victorioas a lorduthi
Allenby in Ierusalim, Lordul Balfour (pe atunci Mr. Arthur 'James Bal-
four), ministrul de:texterne al Angliei adreseaza Baronului ,Edmond
de Rotschild urmatoarea scrisoare:
Scumpul meu Lord Rotschild,
Spre marea mea satisfactie va remit in numele guvernului Ma-
jestatii Sale urmatoarea declaratie de simpatie ea nazuintele evreo-
sioniste, cercetata si aprobata de Consiliul de Ministri:
Guvernul Majesttii Sale priveste cu bunavointa crearea unui
,

camin national in Palestina pentru poporul evreu si va face cele

mai mari eforturi spre a usura atingerea acestui scop, intelegand
insa limpede ca nu se va face nimic care sa dauneze drepturilor
cetterresti si religioase ale comunittilor neevreesti existente in
Palestina sau drepturilor i situatiei politice a evreilor in vreo
alM tara.
.! Va rog s aduceti aceasta declaratie la cuno,stinta Federatiei
Sioniste
(ss) James Balfour

122
www.dacoromanica.ro
 LP... 24 Iu lie 1922, Liga Natiunilor (la Angliei mandatul asupra
Palestinei, puterea mandatar urmand a sprijini crearea Caminulai
National Evreesc sub controlul Societatii Natiunilor.
Mandatul a intrat in vigoare la 29 Septembrie 1923. El inseatnna
pentru Palestina, ceea ce constitutia inseamna pentru statele indepen-
dente. In baza tthspozitiunilor mandatului, se face administrarea Pa-
le stinei.

H. noministratia Palestinei
GUVERNUL. Palestina este administrata de guvernul palestinean.
Aoesta depinde direct de Comisiunea Mandate tor din Societatea Natiu-
nilor $i este obligat a-i depurte anual raportul asapra executarii man-
datului. Guvernul este compus din Ina ltal Comisar, secondat de Con-
,
siliul executiv $i de Consiliul consaltativ.
! INALTUL COMISAR (The High Cornissioner) este nurnit de Re-
gale Angliei. Este cothanclantul suprem al fortelor aramate ale Pa-
lestinei de ambele parti ale Iordanului $1 Ina lt Comisar al Transjorda-
niei, unde este reprezentat printr'un rezident. Inaltul Comisar are pit-
ted legislative $i executive, dreptul de gratiere $1 concesionare de
exploatdri. Decretele sale trebuesc supuse Consiliului consultativ inainte
de a intra in vigoare.
CONSILIUL EXECUTIV este compus din Secretarul-sef, procuro-
rul general, directorul finantelor $i directorul administrativ.
CONSILIUL CONSULTATIV este alcMuit astfel: Procurorul ge-
neral, trezorierul, directorul departamentului sanatatii, al lucrarilor pu-
bike, educatici, agriculturii $i padurilor, vamilor, axizelor $i comertului,
al Calor ferate $1. al postelor, directorii celor 2 districte administrative:
Haiffa $i Jaffa.
'DEPARTAMENTELE care i$i impart administrarea tarn stint:
Educatia, Sanatatea, Archeologia, Agricultura $i Padurile, Varnile, axi-
zele $i comertul, Justitia, Politia $i inchisorile, Cadastrul, Posta, tele-
graful $i telefoanele, Lucra'rile Pub lice, Calle ferate, Imigrare $i turism,
Colonizarea.
IMPARTIREA ADMINISTRATIVA. Palestina este imprtita in
2 districte: Districtul de Nord cu re$edinta in Haiffa $i districtul de
sud cu re$edinta in Jaffa. lerusalimul constitue, ca imprejurimile sale,
despartirea Ierusalim. In fruntea fiecarui district se afla un comisar
districtual iar circumscriptiile alcMuitoare sunt conduse de ate un
ofiter administrativ. Comunele au in frunte un muktar (primar). Func-
tionarii superiori sunt englezi iar cei subalterni sunt numiti dintre
arabi, evrei i cre$tini, dupa componenta etnica a localitalii.

www.dacoromanica.ro 123
 Mentinerea ordinei se face de catre politie. Politia palestineana
are trei sectii: a) politia engleza, b) poliia palestineana i 8) politia
municipala. In ultimele cloud sectiuni functioneaza numerosi politisti
evrei de toate gradele.

Polififi evrei

JUST ITIA. In Palestina este inca in vigoare dreptul otoman, mo-

dificat ce e drept, prin numeroase dispozitiuni de drept britanic.
Dreptul comercial i oel penal au fost astM modificate incat se apro-
pie de cele britanice.
Puterea judecatoreasca cuprinde trei instante:
1. Tribunalele provinciale (Magistrate's Courts) se afla in fiecare
localitate mai mare: In Jaffa, Tel-Aviv, Haiffa Cate cloud si in
Ierusalim trei. Judecatorii sunt cetateni palestinient unul fiind englez,
si decid in prima instanta asupra cazurilor criminale mai usoare,
pasibile de pedeapsa pana la un an si chestiuni civile Wand la 100 LP.
2. Tribunalele clistrictuale (District Courts) cornpuse dintr'un pre-
sedinte englez si doi judecatori pa1.estinieni..S.Int patru tribunale di-
strictuale: la Ierusalim, Jaffa, Nablus, Haiffa. Ele decid in prima
instanta in cazurile penale i civile care es din competinta tribunalelor
provinciale i ca instanta de apel pentru primele. Pentru crimele pasibile
de pedeapsa cu moartea, prezideaza un judecator englez dela Inalta
Curte de Justitie.
3. Inalta Curte de Justitie (Supreme Court) este instanta suprema,

124
www.dacoromanica.ro
alcatuita dinteun presedinte englez, Un judecator englez .si 4 judecatori
palestinieni. Functioneaza ca instanta de recurs si ca instanta de con-
tencios administrativ.
In materie civila, la litigii ce tree d2 500 LP se poate apela la
Consiliul de Coroand din Londra (Privy Council).
TRIBUNALELE RELIGIOASE. In afara de tribunalele civile, di-
feritele comunitti au tribunate reliyioase, a cdror compelinta se in-
tinde asu-pra starii civile, institutiilor de binefacere, etc.
Tribunate evreesti (Beth-Din) exista la Ierusalim, Tel-Aviv, Haiffa
si Petah-Tikwa. Decid in materie de casatorie, divort, testamente,
organizarea i functionarea institutiilor i fundatiilor evreesti, dnpi
dreptul rabinic. Instanta de apt este Colegiut rabinic din Ierusalim,
suprerna autoritate rabinic recunoseutd de guvern.
Tribunate le crestine, functioneaza pe lanya fiecare comunitate cres-
tina si au aceiasi jurisdictie casi cele evreesti. Ele sunt prezidate
de seful comunitatii si decizitle sunt aduse la indeplinire de organele
administrative ale guvernului.
Tribunate religioase musulmane exista deasemenea in localitatile
arabe mai importante.. Jurisdictia lor este asemanatoare cu a celor
evreesti i crestine.

C. Organizarea colectMtotii euree0 din Palestina

Inainte de primul razboi mondial, populatia evreeasca a oraselor
palestiniene era organizata in comunitti dupd tara de origind a evreilor
imigrati. In capul comunitatilor se aflau fruntasii care Menu le-
gatura cu organizatiile filantropice si institutiile culturale din tara
respectiva, de uncle veniau subventii i in special haluca.
In 1920, presedintii comunitatilor si institutiilor de interes obstesc
s'au adunat la Ierusalim si au hotarat organizarea comunitatii unice
evreesti. 0 dispozitie legplativa din 1926 prevede infiintarea comuni-
tatii evreesti, denumit Kneseth Israel" cu caracter religios si civil.
Suprema autoritate religioasa este Colegiul rabinic, care este format
din rabinul-sef askenaz, cel sefard i cate 3 rabini din cele 2 rituri.
Organele civile sunt: Adunarea Reprezentantilor, Sfatul National si con-
ducerea comunitatilor.
ADUNAREA REPREZENTANTILOR (Asselath Hanivrachim) este
aleasa pentru o perioada de 3 ani. Aceasta adunare alege Sfatul
National si confirma bugetul anual pe care acest Sfat II prezinta.
Adunarea reprezentantilor aseaza impozitele pentru educatie i asistenta
precum i pentru intretinerea institutiilor religioase.

125
www.dacoromanica.ro
 VATIIL NATIONAL (Vaad Leumi) este reprezentanta nationala
a evreilor din Palestina, consiliul national evreesc. Sfatul national cu-
prinde eletnente de diferite nuante politice, preponderenta avand-o
membrii organizatiei muncitoresti Histadruth Haovdim. Consiliul na-
tional conduce colectivitatea evreeasca dupa deciziile Adunarii. re-
prezentantilor i reprezinta interesele acestei colectivitati fata de gu-
vern. In fiecare localitate cu mai rnult de 30 evrei adulti ,inscrisi ca
ca membri, se institue o comunitate si numai una singura. Conducerea
comunitatii locale este reprezentanta recunoscuta a comunitatii fata
de autoritati, aduce la indeplinire hotararile guvernului, incasseaza
impozitele si contributiile fixate de Adunarea Reprezentantilor i su-
pravegheaza adrninistrarea averilor i institutiilor obstesti.
REPREZENTANTA EVREEASCA (Jewish Agency). Mandatul astr-
pra Palestinei recunoaste o reprezentanta oficiald evreeasca numita
Jewish Agency.
Articolul 4 al Mandatului spune textual: Va fi recunoscuta ca
institutie oficiala o reprezentanta evreeasca competenta (Jewish A-
gency) cu scopul de a sfatui i colabora cu administratia Palestinei
in aoele probleme sociale, economice si de alta natura care privesc
crearea caminului national si interesele populatiei evreesti din Pa-
lestina si neirnpietand asupra controlului ce se va exercita de catre
zdministratia tarii, sa ajute i sa participe la desvoltarea tarii.
Organizatia sionista va fi recunoscuta ca reprezentanta atata
vreme cat structura i constitutia ei vor corespande scopului si va fi
privita ca atare de &Ire Puterea Mandatar. Ea va intreprinde in
intelegere cu guvernul Majestatii Sale Britanice actiuni de natura
sa asigure conlucrarea acelor evrei cari sunt dornici sa sprijine crea-
rea unui carnin national evreesc.
Jewish Agency (Sohnut Haiudit) are sediul la Londra si o exe-
cutiv la Ierusalim. Pana la isbucnirea celui de al doilea razboiu mon-
dial, membrii reprezentantei evreesti erau alesi pe doi ani: jumatate
de Care Congresul mondial sionist i jumatate de catre o adunare .de
reprezentanti ai nesionistilor, care au consimtit s colaboreze pentnu
realizarea scopurilor sioniste.
.
Executiva din Ierusalim conduce imigrarea, servicrul sanitar ev-
reesc (care este ingrijit de Hadassa, organizatia sionista a femeilor
americane), opera de educatie si colonizarea evreeasca. .

Mijloacele pentru realizarea acestei activitti se strang dela evreii

din intreaga lume de catre clout(' institutii financiare infiintate de or-
ganizatia sionista si anume: Keren Kaiemet Leisrael" (Fondul natio-
nal evreesc) i Keren Hayessod" (Fondul de interneiere). Keren
Hayessod pregateste mijloacele pentru imigrare, colonizare i educatie,

126
www.dacoromanica.ro
keren Kaiemet cunipara tereruil pentru colonizare, tereil care ratuarte
proprietatea inalienabila a tarii si care este dat colonistilor nuMai in
arenda, cu un pret simbolic.
D. Statul eureesc
Intreaga evolutie economica, politica si sociala a Palestinei arata
pana la evidenta c forma actuala de Camin National Evreesc" a
Palestinei si-a incheiat ratiunea de a if
E drept ca, in cele 2 decenii interbelice, Palestina a avut de multe
ori avantagii din aceast forma juridica a tarn. Ea a reusit insa sa-si
faureasca situatia actuala numai cu marl greltti si de multe ori im-
potriva deciziunilor diferitelor comisiuni de artcheta.
Azi, cand evreii alcatuesc in Palestina o masa Compact& de un
grad cultural, economic, politic si civilizator superior, cand maturitatea
natiunei si a tarii s'a dovedit si prin participarea efectiva, entuziasta
la al 2-lea razboi mondial, Carninul National Evreesc trebue, in
mod necesar sa devie Stat Evreesc in Palestina". Executiva Sionista
a primit aceast definitie.
Infiintarea Statului Evreesc va fi probabil una din mune reali-
zari ale Conferintei de Pace care va incheia razboiul.

E. Ora*e12
Aglomerarile umane se prezinta in Palestina la fel ca in celelalte
tari din regiunea subtropicala, wide formele de relief diferite nutnra
printre ele i podis pustiu i chiar deserturi propriu-zise. Orase in
zonele mai favorabile, la intretaiere de drumuri sau cale de pornire
si de sosire pe calea marii, sate in cample si pe dealuri, catune in
regiunile mai sarace, in stepa, i oaze acolo uncle pustial de !nisip
lasa desgolit un colt de pamant uncle susura un isvor, pot creste cativa
palmieri si rasari putina iarba.
Din punctul de vedere etnografic, orasele Palestinei sunt de un
pitoresc rar, nu numai pentru cef ce nu sunt obicinuiti cu ,peisajul
urban oriental dar chiar pentru vecinii tarii. Ceea ce face acest spe-
cifical oraselor, pe langa adunarea populatiei eteroclite pentru afaceri
mai mari sau mai mici, este prezenta figurilor ganditoare ce se strang
aci de pe intreg globul. Sunt oameni cari nu yin numai pentru afaceri,
ci pentru locurile sfinte i pentru descifrarea urmelor civilizatiei din,
alte vremuri. ,Orasul palestinian are din parfumul cetatilor eterne din
alte tari cu traditie milenara 'de cultura, credinta si civilizatie. Are insa
si ceva in. plus si anume din peisagiul dinatnic al oraselor in plina

127
www.dacoromanica.ro
L'reatiune, unde pionieri ridica ora$e din nisip, aa cum fratii for ad
ridicat gradini din piatra seaca care praginia campiite odinioara ro-
d ito are.
IERUSALIAl. Este capitala Palestinei $i resedinta guvernului, a
institutiilor religioase supreme ale celor trei religii precum $i a re-
prezentantilor diplornatici ai diferitelor state. Este central vieii spi-
rituale a Palestinei.
Ca ora$ slant pentru trei credinte, Ierusallinul este tinta a foarte
numerosi pelerini i turi$ti de pe tot globul. Numeroasele sinagogi,
biserici, mandstiri i moschee dau orasului aspectul i caracterul unui
or a$ interconfesional.
Putin inainte de ultima distrugere, Ierusalimul era unul din cele
mai:mari ora$e ale antichitatii. Dupa Tacit, ora$ul avea 600.000 locuitori
atat din cauza ca era nn centru economic important, cat $i pentru fap-
tul ea era un mare centru spiritual. Pentru hranirea acestei numeroase
populatii, produsele agricole trebuia sa fie obtinate din imediata apro-
piere. Tara era deci intr'adevar asa cum a descris-o Mose evreilor,
roditoare $i cu totul deosebita de Egiptul din care i-a scos. Populatia
urbana numeroasa a tarii care se poate aprecia dupa cea a capitalei
era deci datorita posibilitatii unei mari produttii agricole. Intr'adevar,
-nu prea departe de Ierusalim -se intindeau in antichitate regiuni foarte
roditoare, irnpdurite $i populate. Astfel era Galileea, unde cele mai
mid ora$ele aveau 10.000-15.000 locuitori.
Astazi, orqul Ierusalim este din nou inconjurat de localitti mgri
$i mici $i de colonii inverzite, dupa secole de existenta ca loaza imensa
intr'o tara parasita.
lerusalimul este situat la 31047' latitadine nordica $i 35044' ion-
gitudirie estica. 11$ezat pe ciamea lantului de munti ai Iudeei, orasul
ocupa un platou ondulat cu panta spre sud-est. Creasta pe care se afla
colonia Ghivat Saul, la periferia capitalei, are altitudinea 815 m. $i
separa versantul mediteranean al platoului de versantal Marii Moarte.
Altitudinea descre$te progresiv pana la extremitatea sudica unde se
afla ora$ul vechi. Astfel, sectorul cre$tin se afla la 755 m. deasupra
nivelulni Mediteranei, iar in vaile care delimiteazd platoul la est $i
vest, altitudinea coboara,pana la 600 m.
Ierusalimul are o clirna duke $i plcuta. In dupa amiezile zilelor
calde, aerul este racorit de briza care vine dinspre Mediterana. Zitele
red de iarnd sunt putine $i zapada cade rar, constituind un eveniment
neobicinuit pentru populatie. Noaptea este racoroasa chiar vara. Din
cauza aerului uscat, luminozitatea este mare.
Ora Iinitit, fait industrie $i comert prea desvoltate, Ierusalimul
este centrul spiritual evreesc, in care pulseaza viata intelectuala $i po-'

128
www.dacoromanica.ro
 fitted a trii. Istoria poporului evreu si rnomentele importante din evo-
lutia oelor 3 religii au lasat urrne care sant venerate de redinciosi.
Populatia Ierusalimului este in continua crestere. La recensamaMal
din 1931 era de 92.000 locuitori, iar in 1937, dup datele guverna-
mentale, se urea la 126.500. Pe grupele mari de populatie, aceasta
crestere reese din tabloul urmator:
Anal I Evrei Cretini Mahomedanil Altii Total

1931 52.187 19.355 19.994 464 92.000

1937 76.500 23.300 25.600 100 126.500

Populatia evreeasca a Ierusalimului a crescut deci in 6 ani dela

56,5 la suta din populatia intregului oras la 60,5 la suta.
Orv,sul vechiu este cladit pe ruinele orasului istoric, pe o suprafata
patrulatera, si este inconjurat cu un zid inalt de 12 m. si lung'
de 4 km., cuprinzand 34 turnuri si 8 porti.
Este impartit prin doua artere principale perpendicular2 intre ele,
in 4 sectoare bine distincte: cartierul mohamedan la nord-est, cel crestin
la nord-vest, cel evreesc la sud-est si cel armenesc la sud-vest. Stra- .

zile orasului vechiu sant inguste, strambe, ran pavate, adesea intune-
coase.
Case le sunt de piatra, au ziduri groase i acoperisul adesea in
forma de cupola. Sunt atat de apropiate intre ele, si din cauza stra-
zilor inguste si din cauza balcoanelor inchise esite la strada, incat se
poate sari de pe un acoperis pe altul deasupra strazii. Case le au
curte interioard., dupa arhitectonica orientului musulman. In curte se
afla cisterna in care se strange apa de ploaie, singura sursa 1de apa
in epoca in care orasul nu era alimentat cu apa prin f,conducte.
Foarte recent, cu prilejul unor sapaturi facute in scopul construirii
unor artere de comunicatie, s'au scos la lumina urmele zidului ridicat
in jurul orasului de regele Agripa I si daramat dupd rascoala lui
Bar-Kochba.
In cartierul evreesc din orasul vechiu sunt cateva sinagogi re-
numite: Sinagoga Beth Iacob, Sinagoga Rabbi Johanan ben Saklcai,
Sinagoga Nissan Tack, etc.
Kotel /Vlaaravi, zidul de apus, zidul de jale aI evreilor, face parte
din zidul apusean care inconjura piata Templului. In mijlocul acestei
piete, pe muntele Moria, care ocupa cam o cincime din actualul oras
vechiu, se inalta o mare rnoschee, numita impropriu Moscheea Omar.
Portiunea din zidul de apus, la care evreii fac rugaciuni, are Inn-
gimea de 28 inetri si este cu 7,60 m. sub nivelul pietei templului,

Dr. S. BaInglass Palestina. (9) www.dacoromanica.ro 129

Zidul are 18 m. inaltime. Pietrele din randul inferior, au lungimea
de 2-4 m. Dupa cum sunt cioplite reese ca aceste blocuri provin din
templul lui Irod.
In cartierul crestin, se afla biserici numeroase, dintre cari cea

.;1 La zidul de jale

(Kotel Maaravi)

mai importanta pentru religia crestina este Biserica Sfantului Mor-

mant. Aci se intalnesc toate riturile crestine: catolicii, ortodoxii, pro-
testantii de toate nuantele, unitii. Sase comunitati Ii disputa pro-
prietatea acestei biserici: latina, ortodoxa, armeana, copta, iacobitd
abisiniana. Slujba religioasa se face in limba greaca, latina armeana,
slavona, siriana, araba i copt.
Orapil Iron ia fiinta in a doua jumatate a secolului trecut. Se
intinde pe campia dinspre nord-vest i sud-vest a vechiului oras,
dealungul soselelor oe duc la Tel-Aviv, Hebron si Nablus. Orasul
nou are intinderea de 25 ori mai mare cleat cel vechiu si este con-
struit dupa oerintele urbanisticei contimporane. Case le in stil euro-
pean sunt inconjurate de gradini in cartierele de vile iar blocurile
cladite sunt separate adesea de livezi de maslini i buchete de .ar-
bori. Pe locurile virane din orasul nou, s'au ridicat numeroase cartiere
evreesti noui: Talpioth, Romema, Neve Jacob, Beth Hakerem, etc.
In orasul nou se gasesc numeroase muzee: Muzeul Bezalel in-
fiintat in 1908 de Boris Schatz, fondatorul Scoalei de Art i Meserii
Bezalel; muzeul archeologic al Departamentului de antichitati, etc.
Deasemeni se afla biblioteci bogate ale diferitelor institutiuni culturale.
In cartierul Rechavia se afl grupul de cldiri noui ale institutiilor
nationale evreesti: Jewish Agency, Keren Kajemet Leisrael, Keren
Hayessod, grup de un rernarcabil stil arhitectonic. Aci se afla muzeul
Herzl, Cartea de Aur, Gimnaziul ebraic, $. a.

130
www.dacoromanica.ro
 Pe muntele Scopus (liar Hatofim) care se add la rasarit de oras,
la o distanta in linie dreapta de 2 km, se inalta Universitatea Ebraica
ai Biblioteca Nationala, despre care vom mai vorbi
la expunerea
operei educative si culturale generale a Palestinei.

Moscheea
Omar

Activitatea economica a Ierusalimplui este, dupd cum s'a mai spus,

redusa. Ea se henna la comertul de. detail si la cel bancar. Pravalii
numeroase ample cartierele. Bazarul de un specific oriental, din orasul
vechiu, ofera un aspect si colorit din cele mai interesante. Magazine le
de antichitati i obiecte de cult precum i amintiri religioase suut
foarte numeroase. Sunt multe localuri publice: cinematografe, cafe-
nele, etc.
Orasul a rdmas in urma cu desvoltarea industriala si din cauza
lipsei apei. Aducerea apei din raul Iarkon dela nord de Tel-Aviv,
pompata dela nivelul marii pand la 800 rn. altitudine asiguM Ierusali-
mului o alimentare regulata cu apd potabila. Mica industrie, mese-
Hite, industria casnica nu lipsesc.
Aspectul general al marilor cladiri din orasul nou, construite din
blocuri paralelipipedice de calcar roz-galbui, netencuite, este din cele
mai originate.
TEL-AVIV. Este cel mai mare si mai nou oras din Palestina i
este primul oras din lume creeat i owa exclusiv de evrei, dela ple-
carea in exil.
Istoria orasului Tel-Aviv incepe in 1906, cdnd societatea Ahuzath
Bait" a cladit 60 vile, pe o colind din nordul portului laffa, ,pentru
a crea o statiune balneara sau un cartier gradina modern.
Orasul propriu zis a luat nastere in 1909 si s'a extins apoi spre

131
www.dacoromanica.ro
nord, dealungul malului marii. In 1910 a primit numele de Tel-Aviv
(Colina Primaverii), titlul traducerii ebraice a romanului profetic
Altneuland" al lui Theodor Herzl.
Orasul, prin faptul ca se afla asezat langa Iaffa, singurul port
de imigrare de, atunci, a devenit curEincl un centra comercial, capitalul
si munca evreeascd creind comertul si industria local. Pe dunele
sterpe de pe malul marii, a rasarit i crescut cu rapiditate orasal nou.
In 1909, Dizengof a pus piatra .fundamental a noului cartier. In
1910, cartierul avea 530 locuitori .iar in 1926 era oras mare, cu
38.000 suflete. In 1931, Tel-Aviv avea faima de centru evreesc bine-
populat, cu 46.116 locuitori pentru ca dup imigrarea evreilor germani,
in 1934-1935 sd numere 100.000 locuitori. Azi noua metropold are
un sfert de milion de suflete evreesti. Este centrul vietii nationale si
culturale moderne, centrul activittii politico-sociale. Tel-Aviv este
azi adevarata capitala a Palestinei evreesti.
Orasul ocup malul Mediteranei, incepand dela malul abrupt dela
extremitatea nordicA a Jaffei, distantd de 6 km. spre nord pn la
vrsarea raului Jarkon in mare. In directia perpendiculard est-vest
orasul are intre 1 si 3 km. latime.
MVOrp7.

it Marea Si-
. I nagoga din
Pagi',:ak,sZa' Tel-Aviv

Strkile largi, bine pavate i plantate cu copaci, casele mari, mo-

derne, blocuri de cldi:i in centru, case cu gradini in cartierele perife-
rice, prava:ii si localuri de consumatie dau orasalui un aspect unic.
In afara" de cartierul dela care a inceput cladirea oraplui si care
este azi vechi de 30 ani, orasul este construit dup preceptele ar-
hitectonice i urbanistice moderne. In strada Allenby se gseste marea
sinagogd a orasului, o cladir mare in stilul oriental cu cupola in ea-

132
www.dacoromanica.ro
Iota sferica; Aceasta stradd este taiata de Bulevardul Rotschild cu
alei plantate i de strada Balfour, uncle 52 afla centrul de sanatate
Nathan Strauss, spitalul Hadassa, etc. In apropierea marii, este taiata
de Bulevardul Eliezer Ben jehuda; la intretaiere se inalta marele teatru

Teatrul
Mograbi
din limmometwEeN r.1,10:11 VAL,*
Tel-Aviv
Mograbi. Pe aceasta stradd se mai afl 5i Bet Haarn (Casa poporului).
Un model de realizare urbanistica este piata circulara care poarth
numele lui Dizengof.
Cea mai veche strada a orasului este strada Herzl, pe care este
cladit Gimnaziul Herz lia. Nahlat Benjamin este centrul comercial al
ora5ului. Dealungul litoralului, incepand dela casino, unde se termina
strada Allenby, incepe strada Iarkon, care are lungime de peste
4 km. si se opre5te la stadion.
Adunarea de forte intelectuale numeroase a Meat din Tel-Aviv
un centru cultural puternic. E sediul societatilor literarel grupelor tea-
trale i muzicale, editurilor si marilor cotidiane. In primul rand trebue
mentionat ca Tel-Aviv este citadela organizatiei muncitoresti (Histadrut).
Cele 3 teatre, cele 15 cinematografe si opera, dau populatiei hrana
spirituala cotidiana. Stadionul dela Iarkon ofera manifestatii spor-
tive, iar pe terenul expozitiei Levantului dela extremitatea nord a orasului
s'au organizat expozitii periodice de produse ale tarii (Toteret Haaret).
www.dacoromanica.ro
133
 Atractia metropolei se exercita in deosebi asupra localitatilor se-
miurbane, rurale i coloniilor din ur. Astfel din Nes-Tiona, Rison
Letion, Rechobot, Petah-Tikweh, etc. locuitorii yin la Tel-Aviv pentru
teatru, plaja la mare, curnparaturi. Copiii iau lectii de muzica si limbi
straine in oras.
Peste tot se vorbeste numai limba ebraica. Inscriptiile publice,
ziarele, afisele, totul este ebraic.
Plaja intins cu nisip aluvionar fin face din Tel-Aviv o statiuna
maritirna important, un Lido al orientului. Sezonul madam este foarte
lung, dela 1 Mai pana la 1 Octombrie. Se fac hai de soare si talaso-
terapie. Iarna, numerosi locuitori din regiunea muntoasa si din nord,
unde clima este mai aspra, yin la Tel-Aviv pentru a se hucura de
clima Rivierei palestiniene.
Ca toate orasele meridionale si mai ales cele din jurul me-
diteranei, Tel-Aviv are o viat publica vizibild. Orasul este animat,
strada este permanent populata de lume, deasemenea gradinilc si
pietele publice.
Orasul este un Oentru industrial important asa cum s'a aratat
la capitolul consacrat industriei Ora. Tel-Aviv este centrul industriei
mici si mijlocii; intreprinderile sunt in mare numr i ocupa zeci de
ma de lucratori. Electriiicarea a contribuit mult la nastere a numeroase
industrii care utilizeaza energia electrica pentru crearea fortei motrice.
Tel-Aviv este si un oentru cornercial pentru bogatele plantatii
din campiile Saron si Sefela. Bancile si casele de comert de toate
ramurile Ii au sediul in aoest oras.
Cea mai nona creatie, dinainte de isbucnirea razboiului 1939-1945
este desigur portul.
Modernizarea portului Jaffa a fost mai greu de realizat decat la
Haiffa, din cauza stancilor numeroase dela suprafata apei si sub-
aguatioe, care fac navigatia primejdioas. Pe de alt parte lucrrile
cerute pentru aceasta modernizare erau foarte costisitoare. Deaceea
s'a proectat mai de mult creearea unui port la Tel-Aviv.
Daca in imprejurarile normale, piedici de natura politica si anume
menajarea intereselor arabe in Jaffa, s'au opus realizarii acestui proect
pur 'economic, turburarile ultime, din vara anului 1936, au determinat
autoritatile evreesti sa puna in aplicare proectul crearii portului Tel-Aviv.
Numai un port modern, in raza orasului, putea corespunde nevoilor
unui oras oe creste atat de rapid.
Lucrarile au inceput in 1936 5i au reusit sa atinga in 1938 stadiul
care permite incarcarea 5i descarcarea vaselor de pasageri si marfuri
de tonaj mediteranean. Portul este in plina desvoltare 5i in decursul
oelui de al doilea razboiu mondial 5i-a incleplinit functia de port de

134
www.dacoromanica.ro
debarcare $i imbarcare, de aprovizionare $i de transit. Inca din 1938,
intregul import $i export al Palestinei, a fost indrumat nurnai sore
Tel-Aviv. Numai in zile12 de mare aglomerare, o parte din inearcatura
este indrumata spre Iaffa. In 1942, s'au construit ultimele silozuri.
Din punct de vedere administrativ, Tel-Aviv este un municipiu cu in-
stitutii autonorne $i administratie evreeasca. Bugetul orasului, pe anul
1943-1944 era de 990.000 lire palestiniene, o cifra record.

HAIFFA este un port modern deitinat prin pozitia sa unui rol

important in traficul orientului apropiat.
Construit in deceniul trecut, portal Haiffa este situat in gol-
ful cu acela$ name, la poalele muntelui Carmel $i are o pozitie aparata.
Clima maritima deoparte si apropierea muntelui de alta parte, face
locuirea in Haiffa mai placuta deck in celelalte localitti de pe li-
toral. Pozitia, climatul $i peisajul facut din contraste, atrag namero$i
vizitatori, vara pentru ,cura de soare ce se face la Bath-Galim (Fiica
valurilor), localitate suburband la nord-vest de ora$ $i iarna pentru
clima dulce.
Ora$ stravechiu, care-$i pierde origina in trecutul inclepartat, poate
chiar in timpurile preistorice, Haiffa a capatat avant odata cu infiintarea
coloniilor evreesti din Emek Iesreel $i Ga1ilea si construirea liniei fe-
rate ce vine din Hedjaz.
Partea veche a orasului se intinde pe 0 fa$ie ingust intre ,mare
$i Carmel, strabtuta dealungul numai de dona strzi para1e1e. Are
strzile mici $i intortochiate, cu case vechi, neregulate. In partea
de nord-vest, campia de litoral se large$te la poalele muntelui $i
face loc localitatii Bath-Galim. Aceasta are strazile largi, drepte,
casele frumoase, gradini, ca un cartier de vile.
La incseputul secolului actual, orasul incepe sa urce viulntele. In
1913 s'a cladit Technical pe un loc stancos, cu totul necladit. Activitatea
constructiva evreeasca a acoperit insa repede intreaga coast a rnun-
telui, (land astfel na$tere unui ora$ nou, a$ezat solendid, in terase
pand la varsful muntelui Carmel. A fost numit Splendoarea Carme-
lului (Hadar Hacarmel). Tot a$a cum a crescut Tel-Aviv langa Jaffa
$i Ierusa'imul nou Ianga cel vechi, Hadar Hacarmel cre$te langa Haiffa.
In Hadar Hacarrnel ptilseaza viata evreeasca. Organizatia munci-
toreasca a cladit un amfiteatru de 2000 locuri. Politechnica $i liceul
real incununeaza reteaua de $coli a oraplui. In apropierea portului,
central comercial, Cu cladiri moderne in stilul mediteranean este o
fala a Haiffei noui.
Dortul din HP.iffa, construit ciP Pnglezi $i evrei este cel mai mare
din bazinul oriental al Mediteranei: e de cinci ori mai mare decat

135
www.dacoromanica.ro
eel din Beyruth. Construirea a durat 4 ani (1929-1933). E marginit
de cloud diguri protectoare, unul de 2210 m. i celalalt de 765 rn.
Suprafata portului este de 15 ha. si intrarea de 250 m. Pentru ca
marile bastimente sa poata ancora la chei, s'a dragat fundul rnarii,

Polifechnica din
Hadar Hacarmel
(Haiffa)

spre vest pand la 11,3 m. adancime si spre est pana la 9,4 m., iar
malul mlastinos a fost secat pe o intindere de 36 ha. La cheiurile
aidigurile portului pot acosta dintr'odata 10 vapoare maritime de tonaj
normal precum i numeroase corabii cu plaza.
La est de portul propriu zis, s'a construit un port petrolier pentru
exportul petrolului venit prin conduct din Irak. La sua-est de oras,
se afla terenul rezervat industriei petroliere. Compania Shell are aci
rezervoarele sale de petrol, statia de pompare i rafineria recent con-
struita.
Haiffa este punctul terminus al cailor ferate ce yin din Egipt,
Siria i Hedjaz, precum si al conductei de petrol ce vine din Irak.
Aceasta MossulHaiffa are 2000 km. lungime i un debit
anual de 4 si jum. milioane tone.
Centru al marei industrii palestiniene, Haiffa numara printre fa-
bricile sale: Nesher fabrica de ciment, fabrica Shemen de untdelemn at
&Oman, Marile mori palestiniene, Fabrica de piese de masini, cea mai
mare fabricd de tigari din Palestina, etc. Aci Ii au sediul Societatea
Palestine Electric Co. si P.J.C.A. (Palestine Jewish Colonisation Asso-
ciation).
La 8 km. de oras, langa golful Haiffa, se afla localitatea munci-
toreascd Kiriath Haim, care poarta numele lui Haim Arlosorof. Are

136
www.dacoromanica.ro
peste 1000 cldiri mari si legMuri butte cu Haiffa si celelalte loca1it5ti
din jun Pe versantul nord-vestic al muntelui Carmel se af15 ma-
n5stirea carrneit care dateaz din epoca cruciatelor. Are un far
pentru orienta-ea navigatiei, a cArui lumina se vede dela 25 km.
de coasta palestinean.
Haiffa nou5, portul, Hadar Hacarmel si muntele Carmel ea clima
sa $i frumusetea peisagiului de ambele versante, atrag numerosi vizi-
tatori din tard si strin5tate.
TIBERIAS este asezat pe malul de apus al lacului Kineret (numit
si lacul rberiadei, Genezareth), la 208 in. sub nivelul Mediteranci.
E capitala circumscriptiei sud-estice a Galileei inferioare. /Ire 9800
locuitori, din care 6500 sunt evrei, 2300 musulmani si 1000 crestini.
Din cauza apropierei Transjordaniei, locuitorii Tiberiei fac negot cu
8oeasta regiune. Cea mai mare surs de venituri pentru populatie o
alc5tueste turismul. Numerosi straIni de toate religiile yin sd viziteze
orasul, uncle se gAsesc numeroase vestigii arheologice i locuri sfinte.
E si un important punct de transit pentru calatorii ce yin din rAsarit.
Partea veche a orasului este asem5n5toare cartierelor vechi din
Haiffa si Ierusalim: Strddute inguste si intortochiate, pavate ea bo-
lovani, casele inghesuite, in stil oriental. In nord si vest se mai vkl,
prti din zidul cane incingea orasul in evul media precum si tur-
nurile acestui zid. Majoritatea caselor din Tveria precum si zidul
inconjurajor sunt cladite din blocuri de bazalt negro, care predomind
in campia Genezareth. Mortarul, ce lipeste intre ele blocurile de piatrA,
fiind alb, casele au un aspect pestrit care face originalitatea peisajulai
urban. In anul 1934, o inundatie catastrofala a distrus o bund parte
a orasului vechiu. Reconstructia s'a f5cut pe principii urbanistice si
igienice moderne.
Orasul nou se intinde spre nord. La periferie, se ridicd cartierul
Kiriath Semuel, pe o oolin5 inalta de 150 m. care domina orasul vechiu.
Cartierul are strzile largi, alei de palmieri, o climA mai sanatoasa
si este locuit d:e evreii mai instariti. Spre sud, orasul noir se intinde
pana la terme.
Cornunitatea cea mai veche din Tiberias este cea sefard5; cea aske-
naz5 a luat fiinta abia bela 1800 prin str5mutarea unor hassidirn diii
Safe& Fiecare din cele doua comunitti istorice are cate 0 sina-
gogd veche. In cimitirul evreesc al orasului si pe drumul spre Na-
zareth se afl morminte isto-ice: al lui Maimonide, al lui johanan hen
Sakkai si mai spre deal al lui Rabbi Akiba. La sud de oras, in apro-
piece imediatEl de isvoarele termale, se afl mormdntul lui Rabbi Meir
Baal Ness, la care se fac pelerinagii. In seara de ajun a zilei de 14

www.dacoromanica.ro 137
Iiar, ziva mortii rabinului facator de minani, incaperea din junit mor-
mantului este luminat de sute de candele aprinse de localnici $i de
pelerinii, ce yin din dept.-tad. Langa mormant se afla o ie$iba .si lo-
cuinte pentru pelerini.
La Tiberias se afla o static de transformatori a Concesiei Ruthen-
berg, care cla lumina electrica $i forta motrioe necesara regiunei.
La 2 i jum. km. de Tiberias, se afl bile minerale calde, cu
un continut apreciabil de stiff, care le fac indicate pentru numeroase
afectiuni $i cautate de populatia Orli $i din regiunile vecine. Din cauza
caldurii exoesive din timpul verii, sezonul balnear este in primavara:
FebruarieAprilie. Instalatiile sunt vechi, dar afluxul din ce in ce
mai mare de vizitatori, mai ales in epoca de dificultati de calatonie
in strainatate, au determinat pe concesionari sa food ameliorari.
Lacul Tiberiada are apa dulce O i peste mult. In epoca de in-
florire a Galileei, cand pe malunile lacului se Mimn numeroase localitati,
lacul era strabatut de sute de bard. Azi se vede doar cate o barca
de pescari. In apropiere de pontonul de lemn pentru acostarea bar-
cilor, se afla locul de amerizare a hidroavioanelor.

JAFFA este un ora$ vechi de factura orientala. Se inalt in am-

fiteatru, pe o stanca inalta de 35 tn. deasupra marii. E capitala di-
strictului de sud i .are 70.000 locuitori, dintre cari 45.000 sunt arabi,
8000 evrei i restul crestini. Pand la cladirea portului Haiffa, Jaffa
a fost singurul port al Palestinei. Azi el este portul comercial al re-
giunii sudioe a tarii. Prin creearea portului Tel-Aviv, portul Jaffa a
pierdut aproape tot traficul evreesc.
Prin Jaffa se exporta fructe citrice, susan, migdale, stafide, vi-
nuri, siropuri de fructe, articole de lemn de maslin. Se importa
cereale, alimente, petrol, si cherestea, ingra$aminte chimice. La sud-
,
vest de ora se afla vaste gradini de portocali.

HEBRON. Este orasul cu altitudinea cea mai mare din Palestina

cisjordanica. E situat intr'o regiune bogata in apa si foarte roditoare.
A$a trebue sa fi lost $i in antichitatea biblica daca judecam dupd
pasagiul din Bib lie, unde oercetasii trirnisi de Mo$e ...au taiat de
acolo o vita cu un ciorchine uria$ de poarna $i an pus-o pe o prdjina
dusa de doi in$i.... si load acela s'a chemat valea Essol, din pri-
cina ciorchinelui unias.... Si azi via din Hebron dan struguri foarte
dulci $i mari cat degetul gros, cari dau .an yin cin mutt alcool .5i
dulce. Muntii sunt impaduriti. Se cultiva miislinul, migdalul, smochinul,
nucul.
Ora$ul Hebron are 19.000 locuitori, aproape toti musulmani. Evreii

138
www.dacoromanica.ro
$i cre$tinii se cifreaza la cateva sute de indivizi. La finele secolului
trecut, traiau 1500 evrei in Hebron, ceeace pentru populatia de atunci
reprezenta un procent insemnat. Multi din ei au emigrat ins, la in-
ceputur yeacutui actual, la Ierusalim i alte localitati; in 1.929, din
cauza turburarilor, evreii au parasit de tot ora$ul i numai putini
au mai revenit in anul 1931.
Locuitorii din Hebron se ocupa cu agricultura, viticultura, meseriile
si comertul cu beduinii din jar. Ties saci $i covoare rudimentare, fac
oale 1e lut, sticlarie $i furtuni din piele de capra pentra irigat ogoarele.
Orasul este foarte vechiu. Josephus Flavius scria acurn 2000 ani
ca Hebron ayea in acea vreme vechimea de 2300 ani. Decazut sub
dominalia bizantina, recolonizat sub arabi, persecutat sub regimul tur-
oesc, ora$ul, vechiu Se afla in apus de eel actual. Acolo se gseste,
inteo pestera, mormantul lui Isai, fatal regelui David.
Cele $apte cartiere principale ale ora$ului poarta numele me-
seria$ilor, care predomina in ele: strada sticlarilor, burnbacarilor,
furtunarilor, etc.
Ghettoul in care au fost pe vremuri inchi$i evreii este format dintr'o
curte labirintiforma in jurul careea sant inghesuite sinagogi, scoli $i
locuinte mizere. Putinii evreii care mai traesc azi in Hebron locuesc
in cartierul nou $i numai cativa mai stau in ghetto.
In regiunea Hieram, loc sfant pentru musulmani i aflat sub
controlul lor, se gaseste grota Machpela, unde au fost inmormantati
patriarhii: Abraham $i Sara, Isaac $i Rebecca, Jacoi i Lea. Accesul
nernusulmanilor fiind interzis la aoeste locuri 'sfinte monopolizate de arabi,
evreii fac rugaciuni la partea exterioara a zidului inalt de 12 metri
care inconjoard local dant.
: JERICHO este azi un ora$el cu 1500 locuitori, zidit de catre cra-
ciati pe ruinele ora$ului biblic. Oravl vechi se afl la 1 :$i jum. km.
nord-vest de ora$ul nou si la nord dc orasul roman. Se afla la 250 m.
sub nivelul mrii, intr'o oaza minunata, :udata de cloud ape: isvoral
Eli$a $i Vadi-el-Kelt, $i avnd o vegetatie luxurianta. Vito vechi,
cu tulpini puternice poarta ciorchini grei ce se coc de cum incepe
vara. La temperatura tropicala a regiunei, legumele i fructele se coc
cu o lima mai devreme decat la munte. Numai palmierii nu mai cresc
azi in Jericho, numit odinioara orapl palmierilor". Gradinile din jur
au existat chiar in epocele de repetate distrugeri. Orzul se coace aci
in Aprilie. De aci. se trimiteau templului din Ierusalim primele fructe
ale solului (omer).
SAFED (in ebraica Tefath) este capitala celei mai nordice cir-
cumscriptii a Palestinei. Are 11.000 locuitori din cari 7000 masulmani.

www.dacoromanica.ro 139
3500 evrei si 500 crestini. Este considerat oras slant pentru evrei prin
faptul cd este de veacuri central de pregadre a rabinilor. Orasul este
legat de Haiffa i Akko printeo sosea bine asfaltata.
Asezat pe varful muntelui, la o altitudine de 838 m., orasul este
impartit in mod natural, din cauza formei muntelui, in 3 cartiere.
Cartierul evreesc se gaseste pe coasta abrupta a muntelui. Casele sunt
cladite in amfiteatru, asa ca acoperisul unui rand de case serveste drept
terasa pentru randul de deasupra. Strazile mid i inguste sunt legate
intre ele prin ulicioare in scara. In cimitirul din Safed sant :inmormantati
invatati evrei din secolul XV.
Viata economica, putin desvoltata precum i agitatiile arabe din
1929 au facut ca numarul evreilor din acest oras sa nu sporeascd.
Putina inviorare economica a inte:venit insa cii prilejul construi:ii de
case pe muntele Canaan din aproptere, un loc sanatos si potrivit pentru
vilegiatura.

NAZARETH, capitala circumscriptiei Galileei inferioare, se afla

intr'o vale ce Se deschide in fata campiei Iesreel, intr'un tinut fertil,
la incrucisarea drumurilor acestei regiuni. E targ pentru mica! negot
cu felahii. Din cei 9000 locuitori nurnai 100 sant evrei, 6000 crestini
iar restul mohathedani. In aceasta localitate si-a trait copilaria
tineretea intemeietorul religiei crestine. Dupa numele localitatii Na-
zareth, arabii numesc pe crestini nasrani" si evreii notrim".
; In timpul lui Constantin cel Mare al Bizantului, orasul era pur
evreesc; in secolul XI, se mai mentioneaza locuitori evrei. In 1517,
crestinii au fost cu totul isgoniti diii oras de catre turci; la inceputal
secolului XVIII, calugrii franciscani se stabilira din nou si la finele
secolului oraselul, cu majoritate crestina redobandita, a inceput sa
infloreasca.
Numeroase biserici, necropole, i locuri care amintesc mornente-din
viata si faptele lui Iisus sunt venerate de crestini. Desgroptiri arheologice
scot mereu la iveala cladiri din epoca medievala.

AKKO (Saint Jean d'Acre), orasel de 8000 locuitori din cari

500 evrei, Se afla la extremitatea nordica a golfului Haiffa, pe o
limba de parnant orientata spre sud-vest. Portul este cu total impohnolit
in nisip i deci impracticabil. In timpul stpanirei turcesti nu era
permisa cladirea in afara zidurilor. Azi s'a ridicat un cartier frumos
in exterior, cuprinzand si fabrica de shibrituri Nur". In fortareata
medievala se and inchisoarea centrala a Palestinei. La 2 km. est de
Akko se gaseste statiunea experimentala de rernonta a guvernului,
pentru selectionarea de animale de rasa.

140
www.dacoromanica.ro
 Ul. Eaucatia i sOntaatea
publicd
ft - c o lile
Reteaua de scoli a Palestinei este alcatuit la fel ca in celelalte
tari culturale: scoli elementare (scoli primare), scoli mcdii teore-
lice (gimnazii, licee, scoli normale), scoli prac;iae (scoli profesionale,
technice, comerciale, agricole, etc.) si institute de invatmnt superior
(universitatea, politedmica si institutele comerciale superioare).
Pand la 1932, scale au fost create si intretinute de Organizatia
sionista. IncepAnd cu anul scolar 1932-1933, scolile publice au tre-
cut in sarcina Consiliului national evreesc (Vaacl Leumi). Opera sco-
lard' se intinde an cu an, pe msura ce nouii imigrati au nevoie de
pregatire teoreticd sau practicd. Situatia actuala se poate judeca,
in lipsa datelor mai recente, dupd cifra din anii 1934 si 1937 si
cea din timpul razboiului 1939-1945. Inteadevr, in 1934,, se aflau
in Palestina 152 scoli de copii mici (grddirtite), 123 scoli primare,
7 licee, 4 scoli normale si. 5 scoli technice superioare. Aceste scoli
evreesti educau un numar de 28.223 elevi i intrebuintau pentru
aceasta 1000 prolesori. In afard de aceste scoli oficiale, mai existau
in acel an in Palestina 176 scoli particulare, care nu erau intretinute
de Consiliul national, si care numdrau 15.679 elevi.
In acelas an, numdrul total al elevilor de scoal din Palestina
fiind de 1031000, elevii evrei (45.000 aproximativ) alcdtuiau deci
43 la Siita din populatia scolard, desi, ca populatie, evreii na formau
decdt 25 la suta din populatia Orli.
In anul scolar 1936-1937, scolile elementare evreesti erau in
numar de 581 (atat oficiale cat si particulare) si aveau 62.273 elevi
iar cele secundare evreesti erau 25 si aveau 4177 elevi. In acel an

141
www.dacoromanica.ro
scolar, desi evreii alcatuiau 28 la suta din populatia tiirli, elevii evrei
alcatuiau 45 la suta din populatia scolard a tirii.
Atmosfera creata in Palestina evreeasca a influentat si in aceasta
privinta lumea araba din jur. In anul 1934 16.000 copii arabi au
cerut inscrierea in pi).rna clasa a cursului primar. Din cauza lipsei de
scoli arabe, numai 10.000 au putut fi primiti:
Educatia se face in scolile evreesti din Palestina in limba ebraica,
incepand dela gradinitele de copii i terminand cu ,universitatea. In
timp oe limba idis a devenit limba literara a evreimei din Europa si
America, in Palestina a prins ridacini limba ebraica. Idisul mai per-
sista, in anii dela inceputul irnigrarii, si la generatia care 1-a adus
din Galuth. Tinerii m1-1 stiu decat din auzite, dela cei bitrani.
Generatia noua nu vrea sa-1 stie si proclama ostentativ ebraica in
intreaga viata a tarn.
A contribuit mult la ebraizarea tarii si faptul ca se cere Ca
tinerii imigranti can yin deadreptul pentru incadrare in aparatul de
.

munca i creatie al Palestinei, sa cunoasca perfect limba ebraica.

Sunt unele scoli particulare, evreesti, cari nu au avut catava vreine
limba de predare :ebraica. Astfel este grupul de 7 .scoli ale Aliantei
Israelite Universale, care avea in 1934, un numar de 4172 elevi.
Predand la inceput in limba franoeza, asa cum se face la toate
scolile infiintate de Manta in Orient si Africa de Nord, scolile
palestiniene ale Aliantei nu au putut merge impotriva curentului pu-
ternic de ebraizare. Azi ele sunt scoli ebraice si au ca.limba rnoderna
predata cu preferinta limba franceza. In Ierusalim, Asociatia anglo-
evreeasca are o scoala de fete cu 400 eleve, uncle limn de pvedare
e cea engleza. In invatimantul particular mai sunt de relevat scolile
religioase Talmud Torn, in numar de 39, cu 4000 elevi,.aproape nu-
mai MeV, unde limba de predare este deasemeni ebraica.
Programa analitica a invatamantului de toate gradele este aceiasi
ca la scolile echivalente din alte tart In,scolile ebraice, limba engleza
este predata ca limba straina cea mai importanat. lnco1ile secundare,
evreesti si mai ales in clasele superioare se preda si limba ,arabi. Este
aci intentia imprietenirii pe care evreii au propovicluit-o intotdeauna
si Caren arabii i-au rispuns cu turburirile ce au pricinuit Orli atata
rau. Studiul Bibliei se face in toate clasele i colile, nu numai ca
object de educatie religioasa ci si ca isvor de cultura generala si
mijloc de a cunoaste isvoarele limbii ebraice actuale. In clasele supe-
rioare de lioeu se studiaza fragmente din Talmud. Invatimantul religios
propriu zis se capita in scolile religioase elementare numite Talmud
Tora si in seminariile religioase numite Iesiba (iesiva).
In general, structura invitamantului evreesc din Palestina nu este

142
www.dacoromanica.ro
atAt de rigida ca_in sistemele guvernantentale din alte taxi, ei permite
unele adaogiri in raport cu scopul educativ practic $i politico-social
urrnarit.
EDUCATIA AGRICOLA SI il4ENAJERA. Cele mai multe $coli
sunt inconjurate de gradini, unda elevii capata, in orele de repaos
$i in cele speciale, notiuni de agricultura.
In coloniile individuate, nu se cla atentie educatiei agricole $i me-
najere a copiilor, colonia Hind considerata ca un mijloe de existenta
ca oricare altul, de fo$tii oravni colonizati ca fermieri. Copii suut
deci trimisi la invatatura, in $colile secundare dela ora i indreptati,
in virtutea mi$carii generale de deplasare a populatiei dela Ord la
ora$, spre ocupatiuni urbane.
In coloniile colective, copiii sunt obicinuiti cu munca agricola,
sub diferitele ei forme, incepand din gradidita de copii. Ei. 1$i cul-
tiv legurnele, ajutd la bucatarie, spala vasele, curata salile de masa
dupa fiecare pranz. Invata putina tamplarie, ferarie $i alte rneserii.
/Mani de educatia intelectuala $i fizica din kwutot, s'a realizat $i
idealul practic, regionalismul educativ, preconizat de educatorii =-
demi din diferitele tari.
Exista i coli speciale de agricultura. Cea mai veche si mai
importanta este $coala de agricultura din Mikwelt Isrc1. Creata in
1870 de Charles Netter, aceasta $coala este $i cea mai veche co-
lonic rurald evredasca a Palestinei. 0 coala de agricultura $i gos-
podarie pentru fete a lost infiintata la Nahalal de care Wizo, or-
ganizatia mondiala sionista a femeilor. Se invat laptaria, cresterea pa-
sarilor, cultura legumelor, intretinerea livezilor de porni fructiferi, etc.
Cursurile dureaza doi ani. La Zichron Jacob $i Ben Semen sunt cloud
orfelinate agricole, unde orfanii sunt educati pentru agricultural. Cu
fonduri donate de un evren bogat din Bagdad, anume Kadoorie, gu-
vernul palestinian a infiintat doua $coli de agricultura: una pentru
arabi $i una pentru evrei. Federatia cultivatorilor evrei a infiintat
la Pardese Hana o scoala de agricultura pentru fiii coloni$tilor.
EDUCATIA COMERCIALA nu este nici ea neglijata dar nu
atinge amploarea celei agricole. Exista $coli comerciale particulare $i
cursuri serale secundare $i superioare.
EDUCATIA TECHNICA este obiectul unei atentii deosebite, dat
Hind caracterul semiindustrial al Ord. In afara de Scoala de Arte $i
NIeserii Bezalel" din Ierusalim, infiintata de Boris Schatz, Palestina
mai are numeroase $cOli ateliere pentru indrumarea profesionala-technica
a tinerVor. Pregatirea inginerilor $i arhitectilor se face in Politechnica
din Haiffa, cunoscuta $i sub nurnele de Technicum. Acest Institut

143
www.dacoromanica.ro
technic superior a fost infiintat acum 40 ant, la Haiffa, de Hilfsverein
der Deutschen Juden, societatea de ajutorare a evreilor germani.
Localul impundtor, de o frumoasa arhitectonica orientala, asezat
pe coasta necladita a muntelui Carmel, departe de orasul arab din.
vale, a lost repede ajuns de casele evreesti care alcatuesc azi, adeva-
ratul oras, Hadar Hacarmel, Technicul se gaseste azi in mijlocul
orasului evreesc. La inceput ea limba de predare germand, politechnica
are azi limba de predare ebraica, la fel cu toate celelalte scoli evreesti
publioe din Palestina. Cursurile au la baza bacalaureatul real sau
technic si dureaza patru ani. Au de scop formarea de ingineri .si
arhitecti. Programul teoretic i practic este la _nivelul celor mai re-
numite politechnici europene.
INV AT AMANTUL T EORET IC. Principalele scoli secundare palesti-
niene sunt: Scoala reald ebraica din Haif fa cu 7 clase .(liceu real)
clactita langa Technicum, caruia ii furniseaza studenfi; Gimnaziul Herzl
cu 8 clase, infiintat in 1907; Scoala reala Taskemoni" a organizatiei
Mizrachi; Scoala reala Balfour; Gimnaziul ebraic din Ierusalim; Se-
minarul pedagogic evreesc din Tel-Aviv; etc.
Invafamantul teoretic culmineaza cu Universitatea ebraica din Ie-
rusalim.
,UN IV ERSIT ATEA EBRAIC A. Structura de Oita in anii tre-
cuti a universitatii a fost datoritd unor determinanti cu totul altii
&cat cei culturali. Intr'adevar, afluxul disproportionat de profesionisti
intelectuali, fugiti din Europa din cauza prigoanelor, in ultimele cloud
decenii, au facut ca piata muncii in acest sector sa nu mai poata
absorbi noi profesionisti. Deaceea, tocmai in epoca in care se infiinfa
universitatea, conducerea supremei institutii de cultura s'a vazut ne-
voila s dea mai mult caracterul de institut de cercetari universitatii,
decat de pregatire a profesionistilor intelectuali titrati universitari.
Universitatea ebraica a fost inauguratd la 1 Aprilie 1925. Avea
pe atunci numai 3 institute de cercetari.
Prima facultate infiintat a fost cea de litere i filosofie. S'a
creat apoi Facultatea de stiinte (fizica, chimie, stiinte naturale) si Fa-
cultatea de biologie. Profesorii secundari noi ai liceelor din Palestina
au diploma de licentiat a acestor facultati (magister artium). Cum
irnprejurarile initiale, s'au schimbat, profesionistii batrani esind fatal
din cariera si cum afluxul continu de imigranti a creat nevoi noi.si in
domeniul acestor profesiuni, cum pe de alta parte, rezervoriul din
Europa era limitat, s'a ivit nevoia si de medici si ingineri noi.
Studentii evrei plecau la Beyrutli pentru a studia acolo medicina.
Aceasta schimbare de imprejurari a determinat crearea facultatii
de medicina. Institutele de cercetari in domeniul biologico-medical

144
www.dacoromanica.ro
siau complectat cu cursurile necesare, ai c facultatea de medidina
este actualmente in curs de indeplinire cu ajuloml institutiei Hadassa.
Inceputul s'a fault in 1938 si imediat dupd terminarea razboiului st,
vor proclama desigur nouii doctori. Aceeasi nevoie a facut ca iii
deceniul trecut Technicul din Haiffa sa creeze ingineri si arhitecti
diplomati, nu numai technicieni.
Inzestrarea cu clinici a facultdtii de medicina este asigurata gratie
spitalelor organizatiei Hadassa".
Hadassa", organizatie sanitard si de asistenta, a ferneilor ame-
ricane, are pe muntele Scopus, in imediata apropiere a universitatii,
un mare spital foarte bine utilat, cu sectiuni i laboratoare din cele
mai moderne (laboratorul Zamenhof, laborator de seruri si vaccinuri,
etc.). Spitalul Hadassa are o scoald de surori de caritate care furniseaza
auxiliare sanitare diferitelor spitale palestiniene ale acestei institu-
tiuni. Elevele acestei scoli se recruteaza atat din farniliile instarite cdt
si din cele ale muncitorilor -industriali 5i agricoli.
Universitatea din lerusalim are si o facultate de matematici. Dea-
semenj functioneaza i un curs de agronomic, care se face teoretic 2
ani la facultatea de stiinta si 2 ani la statia de experimentare a9ricola
dela Rechobot. Aceasta are doua substatiuni: in :Judaea si Ga-
Mem 5i face toate cercetarile in legaturA cu problemele agricole,
climatioe i igienice ale Palestinei.
Cu toate ca s'a dat indrumarea practica si absolventilor universi-
totii, prin crearea de profesionisti titrati, totusi conceptia care a stat
la baza crearii universitatii ebraice domin 5i azi. Universitatea nu
trebue sa fie o uzind de produs technician lipsiti de cultura general,
invatamantul pur practic nefiind in mane traditii cultarale evreesti
fiind :in contradictie cu idealul etern evreesc de a face ca din Sion
sd puroeada invatatura i cuvantul Domnului din Ierusalim".
Universitatea are actualmente urmatoarele institute de cercetari:
Institutul pentru stadii evreesti; Scoala de studii orientate; Institutul
pentru studii clasice generale; Institutul Einstein pentru matematici;
Sectia de fizica; Sectia de chimie biologica cu laboratorul respectiv;
Institutul de istorie naturald a Palestinei; Sectia de parazitologie, igiena
si bacteriologic.
' Este de mentionat muzeul de plante biblice, creat de profesorul
Haruveni; instalat in curtea universitatii, intr'o cladire pa jumatate in
Rub s ol, muzeul are strnse plantele mentionate in Biblie si conser-
vate dupd o metoda personala a fondatorului, notate cu denumirea
ebraica i cea stiintifica. Sunt acolo specii de plante cari seamana
atat de bine cu menora in forma ei biblica ince se admite ca fau-

Dr, S. Bainglass:Palestina:(10) 145

www.dacoromanica.ro
ritorul candelabrului slant trebue s Se fi inspirat din forma armonioasa
si simetrica a acestei phinte atunci cand a creat menorah.
Sectia arheologica a fcut ceroetari incununate de SLICOS .5i par-
ticipa si la cercetarile arheologice pe care le fac diferitele rrisiuni uni-
versitare europene i americane in solid Palestinei, atat de boqat in
amintiri ale trecutului.
Mai trebue amintit Institutul de cercetari Daniel Sieff dela Recho-
bot, care are de scop cercetri in diferitele ramuri ale chimiei. In afara
de partea pur stiintifica, se da o mare importanta problemelor .legate
de utilizarea in industrie a isvoarelor de avutie 5i materiilor prime
agriole ale tarii. Acest institut, precum i statiunea de experimentare
agricold si-au dovedit marele rol in timpul celui de-al 2-lea razboiu
mondial, cand lipsa importului cerealelor si desfiintarea exportulul citri-
oelor, au pus grave problerne economice Palestinei. Cercetarile teore-
lice au dat solutiile practice privind industrializarea citricelor, plantarea
eu cereale a terenurilor din care s'au smuls aproape 25 la suta din
portocalii plantati in tara, etc. Directorul acestui Institut este Dr.
Chaim Weizmann, presedintele organizatiei sioniste.
Crearea, desvoltarea si noul drum luat de universitatea din Ierusa-
lirn a pus si o serie de probleme de caracter social, pe land cele
culturale. S'a pus inteadevar ca tema de discutie chiar insusi rostul
universitatii ebraice: Muncitorimea palestineana, a carei importanta
numerica si rol 'economic 'este hotarator, pentru Palestina, a proclarnat,
inoepand dela Bilu" (studeraimea care a prasit facultatea spre a se
reintoarce la pamant) si pana azi, tendinta de a se creea o paturd
muncitoare cat mai cult& de a transforma pe tandrul cu viata stearpa
de cabinet de studii abstracte intriun elbernent luminat de productie di-
rect& si mai ales de a dirija tineretul spre munca agricol. Palestina
avand nevoie pentru multa vreme mai mult de forta fizica, stractura
ei cere ca absolventii scolii secundare sa se dedea si ei muncii pro-
ductive pentru recladirea tarii.
Pe dealta parte, neputandu-se nega nici nevoile culturale superioare
si tehnice de specialitate pentru propasirea tarii ce trebue recladita
dupa metodele oele mai rationale, deci stiintifice, nevoi care cer techni-
cieni cu pregatirea stiintifica supe:ioara, principiile muncitorimei s'aa
pus de acord cu aceste nevoi care cer existenta universitatii. Atitudinea
critica a muncitorimei fats de universitate s'a atenuat in ultimii ani
de razboi, cand s'a stabillt apropierea sufleteasca.
Organizarea actuala i spiritul evoluat al Universitatii Ebraice
din Ierusalim justifica speranta Ca, intr'un viitor apropiat, universitatea
va a un centru spiritual legat si de nevoile practice ka substrat
stiintific ale tarii.

146
www.dacoromanica.ro
 Universitatea dispune de marea Biblioteca national, care este si
a universitatii in, acelas timp.
Biblioteca nationala a lost infiintata in 1892 de Loja Bnei Brith
din Ierusalim. In anul 1928 a fost transferata intr'o cladire im-
punatoare pe muntele Scopus si incadrata in institutia universitar

1 [
Biblioteca Natio-
nald a Universi- 1 rill
tatir din lerusalim " ...

devenind Biblioteca Nationala a Universitatii. Este cea mai mare

biblioteca a Orientului apropiat $i rnijlociu $i numra sute de mii
de volume. Are colectii de pret in ramurile: ebraica, judaica, arhaica,
matematici, medicina, autografe, manuscrise, portrete ale personagiilor
istorice evreesti.
La fondarea bibliotecei $i cladirei de pe Scopus a participat tin
evreu bogat, Dr., Josif Hazanovici din Bialistok (Po Ionia), care si-a
consacrat viata i averea, pentru a colectiona carti pentru aceasta
institutie. In 1936, Biblioteca Universitatii avea 300.000 volume.
Universitatea cuprinde un teren de 200 dunami (20 hectare) ca
numeroase corpuri de cladiri i un vast amfiteatru in -aer liber, Uncle
se tin, cursuri, conferinte $i se dau concerte filarmonice. Orientat
.

spre rasarit, acest amfiteatru deschide o priveliste unica spre valea

Iordanului $i Mama Moarta $i spre pustia Judeei pana in muntii
Moab. In depresiunea de peste 1200 metri, socotind 800 m. inaltimea
muntelui Scopus $i 400 m. adancimea suprafetei Marii Moarte, se
vede ca o oglinda partea de nord a lacului sarat ca un -rest de apa
in fundul albiei sale naturale de odinioara. De pe terasa Bibliotecei,
care e despartita de Universitate prin soseaua ce vine din Ierusalim,
se vede spre apus Ierusalimul i imprejurimile, spre rsarit valea
Iordanului i Marea Moarta i spre sud, in imediata veciriatate, Man-
tele Maslinilor cu biserici $i locuri sfinte cre$tine.

147
www.dacoromanica.ro
 HIV factori eautotM
TEATRUL cel mai important al Palestinei este Habimah (scena).
Creat la Moscova in timpuI revolutiei ruse, teatral Habimah este pre-
cursorul unei ere noui in arta teatrald. Actorii cei mai importanti ai
grupului Habimah au venit in 1930 in Palestina. In Tel-Aviv, ei au
un teatru propriu si fac furneuri dese iii orasole, oraselele i coloniile
mai mari evreesti.
Un alt teatru important este Ohel (cortul), teatru muncitoresc
intretinut de Histadrut; a luat fiinta ca teatru de amatori i s'a transfor-
mat in teatru de profesionisti. Repertoriul cuprinde drame sociale
si cu tezd pentru edUcatia sociald si politica a muncitorimei.
.Mai este de mentionat forrhatia satirica Nlatateh" (maturoiul) si
teatrul copiilor, uncle actorii i auditorii sant copii.
Toate aceste teatre sunt intreprinderi cooperative. In general,
teatrul ebraic din Palestina este sub influenta artei dramatica rusesti mo-
derne. Este un factor de avantgarda i utilizeaza talente mad, pentru
educatia gustului si intelectului publicului. Caracterul social al teatril-
lui se vadeste si prin faptul ea' se adreseaza si color multi, neexistand
piedici pentru ca s se raspandeasca gustul pana in cele mai depr-
tate colonii, si prin. tezele ce se pun direct san indirect; in diferitele
drarne sociale reprezentate.
'MUZICA, singura arta cultivata de evrei in antichitate din cauza
interdietiei biblice de a face chip cioplit", este cu adevarat hrana
artistica a populatiei evreesti.
Sub diferitele sale forme, dela cele mai simple Orhestre ale co-
lonillor, scolilor Si societatilor si Oita la orchestra simfonica pa-
lestinian"a, muzica este cultivata de intreg poporul.
Opera se cant in limba ebraicafie ca sunt jucate operele cla-
sice europene, fie lucrari palestiniene.
La Tel-Aviv sunt cloud conservatoare si la Ierusalim o scoala
superioara de muzica.
Influenta muzicei orientate se resinite in operele compozitorilor
palestinieni, (land astfel colorit nou muzicei slavizate evreesti din
Europa.
PICTURA, pentru motivele biblioe amintite este inca in prima
generatie, in Palestina noua. Pictorii imigrati sJ cei din Palestina au
expus in niarile capitate lucrari care s'au rernarcat printr'un colorit
viu specific peisagiului rural i urban oriental. Scoala palestineana
este pc cale de iormatie.
PRESA este reprezentata prin marile cotidiane ebraice: Davar,
Haaret, Haboker, Hazman, Mismar Hamaskif si cotidianele evreesti in

148
www.dacoromanica.ro Tri
limba engleza: The Palestine Post $i The Palestine News. Tinuta
presei pa:estiniene, ca$i intreaga viata publica pe care 0 reprezinta
este plina de seriozitate. Ziarele nu urrnaresc senzationalul ea ori ce
pret $i nu se adreseaza unui public blazat al carui interes nu mai
poate fi trezit decal prin articole i reportagit tad. Tirajul spore$te
mereu. Mai apar numeroase reviste $i publicatii de specialitate.
EDITURA a luat un avant deosebit. Mari le tipograiii din Tel-
Aviv $i lerusalim, precum $i cele mijlocii din Haiffa, tiparesc nu-
meroase v&ume, din toate ramuiile culturiii: literatura, stiint, arta, etc.
Spre deosebire de tatile de colonizare in care se rezerva, in prirnele
vremtiri, putin timP, energie $i capital pentru opera intelectuala.
Palestina consacra o deosebita grija desvoltarii siritului. Calitatea
intelectuala $i moral:a a muncitorimii cere i o organizatie educativ
corespunzMoare. Pornita pe acest drum, cultura, $i mai ales cultura
rnasselor, este destinata unor progrese insemnate intr'un viitor foarte
apropiat.

C. ---.Stintitatea publicei
Stun sanattii populatiei palestiniene s'a ameliorat cu rapiditate,
dela inceputul imigratiei sioniste.
Malaria, boala epidemica cea mai raspandita, pana acurn 40 de ani,
a disparut aproape cornplect in urrna secarii mlatinilor. Numai in
regiunile ce n'au putut Inca fi uscate precum $i in mediul retrograd
arab, mai bantuie azi frigurile palastre. ,In Emek Iesreel, uncle ma-
laria era endemica, permanenta, se afla azi o canwie roditoare, sa-
natoas, care provoaca admiratia tuturor vizitatorilor $i turigilor din
tara $i din strainatate. Incepand din 1924, mii de pionieri evrei au
secat bMtile i mla$tinile, au stropit cu petrol paraiele $i lacurile
pentru a impiedeca desvoltarea larvelor tantarului anofel, care transmute
malaria.. Impadurirea ulterioard a regiunei asanate a contribuit la
ameliorarea climei. Azi cultivatorii evrei din Nahalel si Kfar Iosua
strang recolte abundente Vara a-si mai aminti de reputatia funesta de
odinioara a acestei regiuni. Copiii coloni$tilor sunt sanato$i $i voinici.
Gratie vietei igienice individuale i sociale a coleetivitatilor ev-
reesti prec,urn $i a operei_profilactice $i curative a institutiilor sanitare,
trachomul, o boala sociala foarte raspandita in Orient $i Africa de
Nord, este pe cale de disparitie in Palestina evreeasca.
Unul din cele mai bune criterii d2 apreciere a starii sanitare ge-
nerale il constitue situatia demografica $i in special mortalitatea ge-
neral $i cea infantil.
In Palestina, mortalitatea a .descrescut foarte mult, tara urrnand

149
www.dacoromanica.ro
in evolutia aoestui fenomen demografic, tendinta generala a tarilor
civilizate, unde mortalitatea scade, gratie irnbunatatiiii starii igienice.
Fistfel, mortalitatea a scazut, in populatia evreeasca, dela 13,45 la
1000 locuitori" in anul 1927, la 8,57 in anl 1935. In aceeasi epoca,
la populatia neevreeasca, mortalitatea a descrescut dela 31,4 la 22,3 la
mia de locuitori. Daca tinem seama ca in grupa neevreeasca crestinii
au o stare sanitara buna, urmeaza ca" procentul cel mare de morti ii
furniseaza .arabii.
In anul 1937, cele patru fenomene demografice .principale: nata-
litatea, mortalitatea, excedentul natural al populatiei si sporul prin
irnigrare s'au prezentat astfel :
,Micarea populatiei Palestinei in 1937
F'enomenul Total 1 Mahornedanil Crestini Altii Evrei
Nasteri 54.479 40.261 3683 508 10.297
Decese 24.884 20.091 1527 263 3.003

Excedent natural 29.865 20.170 2156 245 7294

Imigratie 5239 550 205 20 4464
Sp orul populatiei 35.104 20.720 2361 265 11.758

Reese din aoest tablou ca din excedentul natural: al Ora, !an

sfert era al sectorului evreesc.
In ce priveste mortalitatea infantili, ea a scazut in aceeasi epoca
(1927-1935), pentru care avem date, in modul aratat in tabloul de mai jos:
Mortalitatea infanti15. (1927-1935)
Decese la 1000 miscall vii
Populatia 1927
I 1935

Evrei (Palestina) 115,8 64,0

Neevrei (Palestina) 213,4 146,0
Arabi (Transjordania) 211,0

Desi datele dernografice din Transjordania surit putine si nesigure,

atat din cauza lipsei organelor sanitare si a inregistrarilor cat si din
cauza fricii superstitioase Ce domneste in intregul orient in legaturi
cu nurnaritoarea populatiei (recensamant, nasteri, decese, etc.), se vede
pe plan comparativ, cii arabii palestineai, a caror viata evolniaza sub
influenta marilor progrese medico-sociale evreesti, au 0 mortalitate
infantili cu mult mai mica decat cei din Transjordania, unde o cincirne
din nouii-niscuti nu alpaca nici anii primei copilarii.
Starea sanitara a populatiei evreesti se datoreste atat vietii igie-
nice personale cat si masurilor sanitare preventive si standardului de
de viata ridicat, care cere tratament pentru bolvani. Serviciul sanitar

150
www.dacoromanica.ro
public este la un nivel superior celor din tarile vecine, tinzand a se
apropia de eel al tarilor cu traditie sanitard din Europa $i America.
Desi bugetul Paleslinei nu prevede toate surnele ce se cheltuesc
pentru sanatatea publica, multe din ele fiind alocate de fondurile evreesti
de consiliile comunale, de institutii particulare, tota5,a, chiar Cu' cifrele
partiale pe care le reprezint posturile bugetare, se poate stabili a
compar-atie interesant.
Astfel, pentru fiecare locuitor a figurat in anal 1934-1935 in
bugetul statului, suma de LP 0,095 in Egipt, LP 0,064 in Irak, LP
0,041 in Transjordania $i LP 0,151 in Palestina pentru siinatatea
publica.
Cifra palestiniand trebue insd corectata astfel: Bugetul gavernulai
alocd pentru intreaga Ord LP 166.000, amid absolut insuficienta,
in afard de_ aceasta, organizatiile evreesti mai cheltuesc in acelas scop
250.000 lire. Surna totald de LP 415.000 repartizatd pentru toti lo-
cuitorii, da pe cap de locuitor 0,368 LP, deci de 4 ori mai malt
decat in Egipt, de 6 ori cat in Irak si de 9 ori cat in Transjordanta,
Institutiile sanitare evreesti au luat o mare .desvoltare si numerica
si organizatorie. Hadass3, organizatia femeilor evreice din America,
intretine 4 spitale perfect amenajate i anume: la Ierusalim, Haiffa,
Tel-Aviv i Safed precum i un serviciu de maternitate i paericulturd,
cu dispensare in fiecare localitate mare si in mate sate. Cu fonduri te-
state de Natan Strauss, Hadassa a construit 2 centre de sanMate:
la Ierusalim $i la Tel-Aviv, institutii unice in acest gen in Oriental
apropiat.
Casa mutuala de board Kupat Holim" a Organizatiei muncitoresti
intretine un spital la Afule, in Einek lesreel si un spital pentru reu-
matici la Tiberias, in regiunea isvoa:elor termale. Mai poseda 3 clinici
generale, 70 dispensare in sate, in afard de 12 clinici dentare, 10 ca-
binete de radiologie i radioterapie, 17 statiuni de puericultara, 2 case
de convalescenta: una pe Carmel si alta in muntii faded, langa Ie-
rusalim.
In 1934, Kupath Ho lim am. 45.000 membrii, care reprezentau cu
famffiile lor 85.000 suflete. Veniturile ei provin din cotizatiile membrilor
$i contributiile obligatorii ale patronilor. Intrebuinta in acel an 152
medici, 29 farmacisti, 30 dentisti, 104 infirmiere i un _personal in-
ferior de 207 persoane. In 1944 sfera de actiune a casei de boala
cuprindea 250.000 indivizi.
Asigurdrile sociale obligatorii, generale saa partiale, nu exista
in Palestina.
In anul 1935, spitalele evreesti din Palestina au spitalizat 19.651
bolnavi in limp ,ce spitalele de stat au addpostit numai 6646 bolnavi.

151
www.dacoromanica.ro
Numarul total este de 22 ori mai mare decat al celor spithiiati in Trans-
jordania, desi populatia Palestinei era in acel an numai de 4 ori mai
mare decat cea a Transjordaniei.

.
.
-

-
1

el
irk
14- "4.1i

Sanatoria!
Kupath-
Holim
de pe
1
- Carmel

Se mai poate avea o indicatie indirecta privitoare la standardul

sanitar ridicat al Palestinei, dupd importul de medicamente, in epoca
prebelica. Astfel, in 1935, daca se ia pentru Palestina indicele 100,
cifra de import de medicamente pentru Siria este 30,6, pentru Egipt 17,2
si pentru Irak 9,7. In\ afara de aceasta trebue sa se tuna seama Ca in
Palestina se utilizeaza i medicamente produse in tara, ceea ce in
celelalte tari din jur nu este cazul.
In general se verified si in acest domeniu fericita influenta a colo-
nizarii evret!. Sumele mari puse la dispozitie de fondurile publice
evreesti pentru marile lucrdri de drenare, secare a mlastinilor, impadu-
rire, in special in Ernek Iesreel si in Vadi Havareth au adus numai
decat o micsorare sensibill a imbolnavirilor prin. malarie. Numarul
malaricilor tratati in spitalele guvernului in 1922 era de 20.000 pe
cand in 1934 nu mai era decat de 5318. Cum populatia a crescut mult
in aceasta epoca, procentele fired mai bine scaderea morbiditatii prin
malarie: astfel in timp ce in 1922 malaria participa cu 7,2 la surd
la totalul cazurrilor de imbolnavire din tart', procentul scade la 0,8
in anul 1934, adica se micsoreaza aproape de 10 ori. Azi acest.procent
este si mai scazut.,
Progresele aplicarii pe teren ,a principiilor noi medico-sociale in
prevenirea, profilaxia i tratamentul bolilor de care sufera cei multi,
dau Palestinei, si mai ales sectorului evreesc, o stare sanitard mai buna
decat cea din tarile din .apus.
152
www.dacoromanica.ro
 Ull. Colonizarea eureeascd
in Palestina
9. Caracterul colonize:1M eureWi
Colonizarea vreeasca in Palestina prezintd trei caractere, care
prin imbinarea lor o deosebesc rnult ie Tice alta colonizare din lume;
este 0 colonizare nationald i sociald in ace1a5 timp, in ceea ce pri-
ve5te mobilul 5i este o colonizare rationala, in ceeace prive5te metoda
de realizare.
Nu dorinta de cuceriri, nici expansiunea explicabila a unor popoare
in evolutie dernografica ascendentd 5i nici intemeierea de a5ezari
pentru exploatarea unor tinuturi in care omul inca nu a patruns,
formeaza rnobilul colonizarii evreesti.
Studiind evolutia colonizarii vree5ti, se constata dela inceput c
poporul evreu nu face o politied colotziala ci o politicli de colollizare.
Intr'adevar, in timp ce politica oloniala a inrilor metropole intre-
bui4eaza. ca metoda cucerirea teritoriala 5i exploatarea ca o colonie
a tinutului cucerit, chiar daca locurile, in economia acestui tinut,
sunt ocupate, politica de colonizare, parte integranta din politica so-
ciala general, intrebuinteaza ca metoda o penetratie pa5nicd in re-
giunile susceptibile unei ameliorari economice; aceastd metodd de ex-
pansiune econornica permite plasarea in munea a numero5i colonisti ne-
incadrati in econornia rnetropolei, sau a regiunii din care vin cobo-
ni5tii, 5i le asigurd o existenta independenta. Capacitatea de receptie
a regiunii colonizate se mare5te prin .faptul ca sosirea de colonisti
este insotita de aflux de capital; pe langa cel al fortelor de munca.
In Palestina, opera de colonizare evreeasca, pe langa caracterul so-
cial al ricarei colonizari economice, mai are 5i pe cel national, de
readunare a poporului risipit 5i de reintemeiere a statului. Palestina

153
www.dacoromanica.ro
nu este ins.a o colonic a unei puteri metropolitane. Populatia evreeasca
oprirnat din diferite tari $i-a indreptat privirile spre Palestina in
2 feluri de imprejurari: atunci cand a putut alege liber regiunea spre
care s emigreze $i atunci cand toate celelalte tari de resedint sau
de imigratie ii erau interzise. Vroit sau sLit, acesta este rnomentul na-
tional al oolonizarii evree$ti.
In ultimul deceniu dinaintea razboiului 1939-1945, irnigrarea ev-
reeasca in Palestina a alcatuit cam trei sferturi din intreaga migra-
tiune evreeasca de pe glob. Ea a lost organizata de institutiunile evree$ti
din Palestina, care aveau pregatite locurile si mijloacele pentru a
bun parte din imigranti, destinati inca din Galuth recldirii agricole
a Palestinei. Opera de colonizare s'a desfasurat astfel progresiv $i
dirijat pan la inceperea razboiului.
Colonizarea evreeasca s'a lovit insa de nenurnarate situatiuni,
de care trebuia sa se Una seama.
Palestina nu a fast gsita de evrei, in secolul trecut, nelocuita $i
necultivata; nu era o tara pustie, in care un numar de coloni$ti si
fonduri insernnate sa Oath transforma stepa fait stapan in Ian ro-
ditor i sa ridice, pe pmantul liber, sate $i ora$e.
Solul Palestinei a fost cultivat din cea mai adanca antichitate,
fiindca tara a fast lac de a$ezare a numeroase popoare ce s'au suc-
cedat, incepand Inca din epoca preistorica; acestea au parasit in
negura vremurilor starea nomada $i s'au dedat aci agriculturii $i
cresterii vitelor. Canaanitii $i Ebreii, Filistenii i Fenicienii au lost
acum 3000 ani agricultori ca$i predecesorii $i vecinii lor Subareenii gi
Mitanienii din mileniul anterior. In intreg evul mediu, arabii au facut
agricultura. Acest QV istoric a imprimat insa i orientului apropiat ig-
noranta ce-1 caracterizeaza, a$a ca agricultura s'a facut si ea fara
pricepere, in mod extensiv. Si a.$a, economia medievala casi structura
sociala medievala a Palestinei arabe, s'au mentinut pana azi.
. Evreii au venit deci la finele secolului al XIX-lea la un sol ne-
ingrijit, epuizat, sterp. Mijloacele financiare ale primilor coloni$ti au
fost [lin cele mai modeste, asa c numai gratie institutiilor funciare
evree$ti s'a putut face inceputul adevaratei colonizari agricole.
Colonizarea evreeasca trage ins dintru inceput a linie de demar-
catie categorica intre trecut $i prezent: Felahul fatalist $i greu accesi-
bil inovatiilor $i-a adaptat agricultura dupd solul de care dispunea
$i nu a incercat sa impuie naturei vointa sa de mai bine; colonistul
evreu a fcut dela inceput o agricultur intensiva, rationala.
Situatia ,Palestinei, in primii ani de colonizare evreeasca este carac-
terizata lapidar intr'un raport oficial al guvernului pe anul 1920-1921:
...tara este nedesvoltata $i slab populata. Metodele agricole sunt in

154
www.dacoromanica.ro
cea mai mare primitive... Suprafata cultivata ar putea produce mai
mult. In afara de aceasta exist ,suprafete bune de cultivat dar .care
nu sunt cultivate... Pietele Palestinei si ale tarilor vecine sunt apro-
vizionate numai din Europa...
Iar in raportul sau pe 5 ani (1920-1925), Inaltul Comisar al Pa-
lestinei scrie: ...cu toate cii aproape cloud treimi din populatia Pa-
lestinei se hraneste din agricultura si din profesiunile inrudite, campul
este in mare parte rau lucrat... Matea majoritate a pimantului bun
,,de lucrat apartine arabilor. In fiecare an ramane nelucrata o :pate
,,insemnata a acestei suprafete. Metodele de culturi sunt deohicei
extrem de primitive. Paria de curand se ingrasa rareori solul si daca
,,o parceli era epuizata se ara alta noua. Multe sate au suferit ;greu
din cauza taierei maslinilor .peatru foc si din cauza pierderii vitelor
de munca in timpul rizboiului (1914-1918). Putiriele pilduri care
mai ramasesera pana la rizboiu an fost ninlicite in .decursul anilor
de razboi. Caracteristica ce sare adesea in ochii unui european si care
deosebeste in mod Cu totul special peisagiul campenesc palestinean
este o ahsoluta lipsa de arbori...
Felul rational in care este ficuta actualmente agricultura de co-
lonistii evrei reese din fiecare relatare care se refera la aceasta ramuri
a economiei 5i mai ales din expunerea situatiei actuale economico-
sociale a colonizarii.
Caracterul social al colonizarii Il dau asezamintele intemeiate pe
cele mai moderne principii de politica sociala.
Colonizarea este sinorlima cu intemeierea Palestinei noui.
Bazele sociale care au anticipat tot ce s'a realizat in cele mai
inaintate societati actuale, grija de straturile sociale .muncitoresti, ma-
nuale 5i intelectuale, armonizarea cu industria i comertul cooperatist
5i capitalist, dau colonizarii palestiniene un caracter politico-social pro-
priu, care daca parea hibrid in primii ani de reintemeiere, se do-
vedest azi, cand marile democratii mondiale fac aceleasi compromispri,
ca forma viabila in cadrul national 5i ca sprijinitor tocmai al carac-
terului national al -Orli.
Un fenomen sociologic care 5i-a imprirnat puternic intiparitura
in alcatuirea .nouei Palestine este pionieratul evreesc. Pionierul evreu
(halutk care parasind viata sa din Galuth, profesiunea sa, familia,
o viata de multe ori comoda, a Vella sa proclame renasterea tarii, este
o aparitie unica in vremea de azi. Privatiunile inerente inceputului
unei colonizari in conditiile de mediu geografic si social pe care
le-am aritat, munca adeSeaori extenuanta in lupti cu natura vitrega
5i cu elementele retrograde ale unei societati feudale,- care supra-
vietuieste cu un mileniu epocei respective, nu au reusit insa sa mic-

155
www.dacoromanica.ro
soreie curajul pioniertilui si nici sa .coboare Aanclardul lui de viata
la cel al felahului arab. Acesti haiutim au cautat din primal moment,
in virtutea unei conceptii sociale inaintate si in acelas timp a unei
calde generozitati urnanitariste, s ridice i pe felah, adversarul br
momentan, la un nivel de viata orneneasca.

B. Istoricul colonize:1Ni
Colonizarea agricola evreeasca din Palestina poate fi sesizata in
intreaga ei irnportanta si caracterele ei pot IL mai bine intelese daca
urmarirn evolutia istorica a acestei opere incepand cu precursorii,
care au intrat in legencla,- sl terminand cu straduintele ziditorilor de
azi ai tkii.

1. erecursorii
Inainte de a cereeta mornentele ,evolutive ale colonizarii pro-
priu zise, trebue sa mentiondm o serie de incercki anterioare, spora-
dice, de colonizare agricola.
La mijlocul secolului trecut, s'au produs intr'adevar, incercki in-
dividuale de asezare agricold in Palestina din partea unor evrei bogati;
acestia au cumparat teren si au in:e:cat sa-1 lucreze cu muncio:i
Experienta a dat ins gres fiindcd evreii nu erau pregatiti sufleteste pen-
tru viata de agricultor si nici pamantul, saracit si neglijat, nu-i putea
hrani.
S'au produs deaserneni incercari de colonizare in anal 1855, cand
Mose Montefiore a .curnparat un teren langa Jaffa. La 1865, un grup
de evrei din Serbia s'a adresat Aliantei Israelite Universale din Paris
pentru a fi ajutati sa se stabileascd in Palestina. Evreii persecutati
din Maroc si din Persia s'au adresat i ei Manta. In. 1867, evreii
din Caucaz, veniti la Ierusalim au adresat Aliantei aceeasi cerere.
Conducatorii acestei societati an inteles Ca pentru initierea unei
imigrari agricole evreesti trebue ca evreii s devie mai intai agricultori,
nereusita colonizarilor anterioare fiind o dovadd a ineficacitatii 'ase-
zarii agricole a celor nepregatiti.
Pentru ca- aceasta pregatire pentru agricultara sa. se Inca, rational
Si metodic, Charles Netter, secretarul general al Aliantei, propane in
anul 1869 infiintarea unei scoli de agricultura. In 1870, guvernul turc,
printr'un firman, acorda tzn, mare teren, cu chirP, pentru clddirea
scold, autorizatia fii1id valabila pentru tot timpul cat va exista aceasta
scoala.

156
www.dacoromanica.ro
 Localul a fast gata in 1812 $i $coala a primit numele de Mikweh
Israel (Speranta lui Israel) luat din Haftara cititd in sdpramdna inau-
gurdrii $coaleI. Dar evreii bigoti din Palestina nu au vroit sd-$1 tri-
mita' copiii la $coala agricold, care sa-i indepArteze dela -practicile si
invdtdturile religioase i sa-i priveze de partea de haluca cuvenitd.
Netter a adunat atunci un numdr de orfani sefarzi $i gemeniti din
Smirna, Ierusalirn, Constantinopole, Salonic $i Cairo $i ace$tia au
devenit primii elevi ai scoalei-ferrne Mikweh Israel.
Dupd 10 ani, in 1882, $coala era in pIind inflorire, atmosfera de
neincredere dispruse intre timp gratie miscdrii Chibat Zion si a
pritnelor incercdri .de colonizare agricold evreeasca propriu-zisd. Noii
coloni$ti recunosand importanta ei pentru formarea viitorilor agricul-
tori, au inceput a-si trirnite copiii la $coala de agriculturd.

Z. Climatul politic

Adevdrata colonizare agticola care incepe in. deceniul al 9-lea

al secolului precedent, este consecinta unui complex de imprejurdri
5i a unui proces de mediu, ce trebue cunoscUt.
Dupd o epocd de prosperitate economicd trdita de evreii din Rusia,
sub tarul Alexandru II, au urmat ani de grea persecutie. Iii Martie
1881, tarul este ornordt :de nihili$ti $1 cu acest prilej isbucneste pa-
ternic ura cu substrat economic $i pretext religios a pdtarii conduchtoare
5i birocratice ruse$ti contra evreilor. Intre anii 1881 $i 1883 au loc
persecutii, interzicerea domiciliului in anumite guvernminte $i po-
gromuri.
Starea sociald, economicd. $1 morala a evreimei a devenit atilt
de rea, atmosfera ant de apdstoare, incdt multi evrei nu mai vedeau
salvarea decat in Palestina. In aceasta epoca apar marii precursori ai
sionismului.
In 1881, M. L. Lilienblum publica bro$ura Rena$terea poporului
evreu in tara sfantd a strdburdlor". Peret Smolenskg $1 David Gordon
desfdward, in Rusia inebunit de pogrornuri, o activitate intensd in
favoarea colonizdrii Palestinei.
In 1882, ia nastere miscarea Chiba! Zion (Iubirea Sionului), ai
cdrei membri se numeau Chowewe Zion (Prietenii Sionului). Mi,carea
avea de scop colonizarea Palestinei, reinvierea litnbii ebraice, ridicarea
nivelului maselor evree$ti $1 desvoltarea spiritulai national. Mivarea
s'a rdspandit repede (1882-1885) in qusia, Germania, Anglia, Romd-
nia $i America.
In acela$ limp, in anul 1882, apare in limba germand bro,ura
Autoemanciparea", semnatd. un evreu rus", pseudonim sub care se

157
www.dacoromanica.ro
ascundea medicul si scriitorul Leo Pinsker. Ideolog 5i luptator al
miscarii pentru emanciparea evreilor rusi, Pinsker si-a vazut credintele
risipite de persecutiile indreptate de regimul tarist impotriva ev-
reilor. A scris atunci Autoemanciparea", prima ,manifesthtte a sio-
nisrnului politic.
Pentru Pinsker, leacul pentru starea anormala a evreimei, popor
Vara de patrie, fara conducere, in bataia tuturor adversitatilor, na
este emanciparea sociald .si politica in Diaspora, care nu poate fi
complet i eficace din cauza durerosnlui trecut, ci numai autoemanci-
parea". Evreii risipiti, fara coeziune politic, trebue sa devina din nou.o
natiune, cu atributul primordial: patria. Pinsker ernite 'idei i formu-
leaza propuneri concrete asupra procurarii terenurilor de colonizare, di-
stribuirea 101*, conducerea tarii, etc., propuneri ce vor fi relaate mai
tarziu do Herzl.
'Casi Herzl mai tarziu, Pinsker pune accentul pe nevoia existentei
unui stat evreesc, entitate politica menita sa clea evreilor tocmai spri-
jinul politic: in concertul mondial, care-i lipseste.
In acelas timp, scriitorul Achad Haam (User Ghinsberg) cere tin
centru spiritual in Palestina. El arata Ca renasterea unui stat
evreesc nu se poate face pe cale politic fara cadrul afectiv, .care e
un suport de nehivins pentru cei c2 se dedica ,anei astfel de opere.
Aoesta este climatul politic si moral, care determina aparitia, in
1882, a prirnelor colonii agricole evreesti din Palestina.

3. Imigrarea romantird

Ecoul cel mai puternic 1-a avut miscarea de idei in favoarea

Palestinei, in mediul studentesc evreesc din Rusia.
Sub influenta activitatii partidului narodniki", care cerea fir-
dentilor rusi sa coboare in mijlocul poporului pentru a-1 lamuri si
educa, studentii Qvrei cdrora ura celor din jar si persecutia nu le per-
mitea activitatea pentru intregul popor rus, asa cum se propovacluia
studentilor rusi si intelegand pe de alt parte strigatul lui Smolenski, si
al lui Gordon, isi indreapta energia tinereasca spre propriul lor popor.
Si astfel, grupuri de studenti evrei se hotaresc sa prseasca bancile uni-
versitatii si sa piece, ca simpli muncitori, in Palestina, pentru a se
dedica acolo, ca pionieri deschizatori de drum, renasterii poporului si
statului evreesc.
Dupd initialele euvintelor biblice ce constituiau infldcarata lor
deviza Beth Jacob Lechu Unelcha" (cask a lui Iacob, haide sa yor-
nim), miscarea lot ia numele de BILU".
Prima grupare Bilu a fost alcatilita din 25 studenti -ai universi-

158
www.dacoromanica.ro
thtii din Charkow. Ei au cutteerat cenfrele, evreesti dia Rusia pentru
raspandirea idea Propaganda lor a avut {la efect puternic. Ill scurth
vreme, peste 500 tineri: studenti muncitoni, comercianti, s'au udunat
la Brodg in vederea plecarii.
Dar piedicile puse pe de o parte de guveraul tune, cane se temea
de o. imigrare masiva a evreilor in Palestina, iar pe de alta parte .de
guvernul rus, care interzicea ori ce propaganda penlra emignane, an
avut drept consecinta nisipirea, celor pregatiti de plecare.
Numai tin grup foarte restrans, de .20 tineni, in majonitate Andel*,
an putut ajunge in Palestina. Cu cateva ruble in buzunan, nestiind despre
tara si despre conditiunile objective ,de colonizare aproape nimic, ei
si-au inceput activitatea in conditiuni inimaginabile imigrantilor de
azi. Au trait in bordee subterane, multi din ei an pienit de inalanie
fiindca nu .stiatt sa sece mlastinile i nici nu aveau injjloacele mate-e
dale pentru a o face. Sositi ca muncitoni necalificati, acesti pionicri
au luptat din greu Cu natura si cu oamenii pentru a reusi. Tocmai
aceasta munca le-a dat ins in anii urmatori aureola de eroi, rolul de
precursoni, i-a relevat ca o aristocratic a colonizarii evreesti.
Grupul Bilu a creat la 20 Iuhe 1882 prima colonic agricola evreea-
scii la Rison Letion, In Se-feta, langji Jaffa. In acelas timp, evred
din Romania infiinteaza in Galilea superioara, langa Safed, colonia
Ros Pina iar in Somroll, la sud de Haiffa, colonia Zichron Jacob.
evrei din Rusia Infiinteaza in 1882 colonia. Petach-Tikwah,
in Saron, la nord de Jaffa, iar cei polonezi colonia jessad Hamaala in
Galileea superioara, in anul ;1883. Aceste colonii Impreund cu Ekron
si Ghedera din Sfela, infiintate in 1884, sunt cele mai vechi colonii
agricole evreesti din Palestina.
In anul 1884, in aceste 7 colonii, traiau 200 familii evreesti.

4. Filantropia si neajunsurile ei

Primii colonisti nu aveau .ins cunostintele agricole necesare si

nici nu erau obicinniti cu clima, si munca .grea pe painantul salbaticit,
in focarele de friguni palustre, de multeori fara de apa de haat,
fara locuinta,_ departe de centrele de civilizatie, amenintati mereu de
felahi i bduini. Ei au lost avantgarda care s'a jertfit pentru promovarca
ideei de renastere a Palestinei.
Dar onicat an fi lost de animati de suflul slant al recladirii pa-.
triei, lipsa lor de experienta si de mijloace le-a paralizat avantul si
le-a rapit mice posibilitate de a lucra eficace pentru infiniparea acid-
culturii evreesti. Astfel, acesti colonisti seal-liana grau i porumb,
ca In Rusia si Romania, intr'un pamant si clithat palestinean cu total

159
www.dacoromanica.ro
ftepotrivite pe atunci acestor cereale. Recolta este fatal mita t criza
econoinica si sufleteasca isbucnete.
In ajutorul acestei, prime incercri de colouizare, vine 13aronul
Edmond de Rotschilcl, seful rainurei parisiene a familiei Rotschild.
El trimite colonistilor sume consiclerabile, pentru a-i scoate din pri-
mete nevoi, dar trimite si experti agricoli in Palestina pentru cercetarea
conclitiunilor i posibilitatilor agricole locale. In scan vreme, in local
cerealelor, se sadeste vita de vie 5i aceasta reuseste foarte bine.
Rotschild nu se nuiltumeste insa s sprijine colonille existente ci,
incurajat de primele rezultate favorabile, incepe sa cumpere terea pe
scara intinsa. Eforturile lui Rotschild si ale miscarii Chibat Zion au
fiicut din colonizarea evreeasca in Palestina, la finele secolului XIX,
unul din cei mai importauti factori de desvoltare a acestei tan atat
de inapoiate din punct de vedere agricol:
In 1889, exista 22 asezari agricole evreesti, care numara 5000
suflete i lucreaza o suprafata de 300.000 dunami.
Dar curand ajutorul filantropic al baronalui incepe sa apese pe
umerii colonistilor, iar coloniile capata din ce in ce mai mult ca-
racterul de asezari filantropice. Aceasta constitue o primejdie pentru
opera intreprinsa, chiar daca, pentru moment, ajutorul filantropic a
contribuit la salvarea asezarilor in marea criza a inceputurilor. Spiritul
de initiativa si de creatie al colonistilor este complect anihilat, colonia
devine o intreprindere oarecare. Aceasta a facut ca asezarile sa treaca
repede sub administratia reprezentantilor baronului de Rotschild. In-
tr'adevar, in 1899, un numar de 15 colonii agricole. erau administrate
de functionarii baronului, oameni fara legatura ideologica cu Palestina
evreeasca. La randul lor, colonistii intrebuintau mana de lacru araba,
eftina, activitatea lor marginindu-se la supravegherea muncitorilor
salarizati.
Coloniile erau ,insa prospere. Buna stare era datorita pretului
urcat ce se obtinea pentru vinurile produse. Dar aceste preturi erau
mentinute in mod artificial gralie ajutorului- filantropic al lui Rotschild
si a manii de lucru eftind a arabilor.
Fruntasii miscarii Chibat Zion, desamagiti de contactul primilor
colonisti cu realitatea, studiaza limp de cativa ani, iii trei conferinte
generale (1884, 1887, 1889), mijloacele de rezolvare a problemei
si ajung din non la concluzia Ca totusi numai colonizarea agricola A
Palestinei poate aduce rezolvarea chestiunii evreesti.
In 1890, guvernul rus recunoaste miscarea Chibat Zion sub demi-
mirea de Societatea pentru ajutorarea agricultorilor evrei si a mun-
citorilor evrei din Palestina si Siria". In anul urmator, inginerul Vla-
dimir Tiomkin, presedintele comitetului de actiune al miscarii, ia

160
www.dacoromanica.ro
resedintd la Jaffa, pentru a urnfari de aproape opera de colonizare.
Dar situatia era confuzd si mereu apdreau fenomene neprevdziite,
care ridicau piedici neasteptate acestei. opere.
Persecutiile care nu inceteazd in Europa fac s soseascd merea
SUITI2 pentru cumpdrarea de teren, dar bursa terenurilor, sinitind 'aflux
de cereri, scumpeste foarte mult pdmdntul. Descurajarea unora se adaoga
la reaua stare sufleteascd a celora care inc2p s simtd in fimctionarii
aclministratori ai coloniilor subventionate de Rotschild adevarati sta-
pant", care se poartd in consecinta cu colonistii.
Indiferent insd de starea suffeteascd sau materiald momentand,
inceputul partea cea mai grea era fcut. Din anal 1891 si
pand in 1900, imigrarea s'a facut necontenit. Agricultorul evreu a prins
raddcini in Palestina si isi indeplinea marele rol de pionier.
Pentru remedierea strii neplacute datorit adrninistrarii prin func-
tionari a coloniilor si a permite colonistilor sil sr2 mentind cu pro-
priite lor puteri, Rotschild trece in anal 1899 conducerea coloniilor sale
societtii J.C.A. (Jewish Colonisation Association)', infiintatd cu 10
ani in urrnd de un alt mare filantrop Baronul de Hirsch si care isi
desfasurase pnd atunci activitatea c&onizatorie evre2ascd in Argentina.
Mai trziu opera de colonizare in Palestina a fost incredintata soda-
ttii P.J.C.A. (Palestine Jewish Colonisation Association), la cheltuielile
cdreea contribuiau filantropii amintiti mai sus. Era aceasta o anieliorare
a defectelor filantropiei directe, ajutoarele pentru acoperirea deficitelor
fiind altfel distribuite decait in forma de pnd atunci.
In locul vitei de vie, care no-mai renta odatd cu disparitia spriji-
nului direct al baronului, 'a
cultivat cereale i s'au facut 'plantatii.
P.J.C.A. infiinteazd colonii noi in Galileea, intre anii 1900 si 1914,
precum si in valea Iordanului sapMor, unde solul este foarte bun pen-
tru cereale.
Epoca aceasta a primei imigrari a inceputurilor atat de grele,
caratterizeazd prin straduinta in indeplinirea unui ideal, pe care nu
o putea opri nici cea mai mare piedicd ridicat de naturd si de oameni,
prin meritele cu atat mai man ale pionierilor cu cat erau Mai ne-
pregdtiti fizic4te din Galuth pentru refacerea agricold a tdrii, este
epoca romanticd a colonizdrii evreesti.
5. Imigrarea a doua

La acest inceput de secol, tineretul evreu din imperial rus, decep-

tionat de nereusita transplantbrii in stil mare in Palestina, se aruncd
in vdltoarea luptelor socide si politice, care framantau marele imperiu
si cari, prin revolutia din 1905 aveau s clued la marea revolutie
epocald din 1917.

Dr. S. BaInglass Palesfint. (11)

161

www.dacoromanica.ro
 Tineretul. evreu proclarna. lozinca: Mantuirea masselor evreesti
vine dela revolutia sociale $i lupt in randurile dintai ale marei Ini$Cari
sociale ruse$ii. Dar tineretul evreu lupta in zadar. Pogromuri $i
persemtii au loc $i dupa revolu(ia din 1905.
In dcela$ timp, sionismul polidc proclamat de Teodor Herzl rasco-
leste Diaspora $i intereseaza pentru Palestina pe muncitorii i in-
telectualii evrei din toat lumea. Discutiile i trata,tiveIe diplornatice,
propagarea idefor $i adeziunea masselor nu au putut ins grabi pro-
cesul de transplantare. A trebuit sa intervina pogromurile din Chi-
$inatt i din Chornel, precum $i proectul Ugandei, propusa ca teren
de co!onizare pentru evrei, ca sa se declan$eze, ca o reactiune, niarea
imigr are evreeasca in Palestina.
Este valul de imigrare cunoscut in istoria colonizarii sub nu-
mele de Allah a doua". Este imigrarea care va da continut Ideologic,
national $i social, ,teconstruirii.
In 1904 Witt lsin, $i in 1905 lisi$Iiin dau alarm: Mizeria Palestinei
se adaoga rnizeriei Galutului. Coloniile sunt pline de arabi. Colonizarca
este cladit pe nisip.
Din nesiguranta Diasporei, din mizelia Palestinei, din revolta con-
tra proectului Ugandei, s'a inchegat, in 1904 noua imigrare, care a fost
imaginata ca o adevarata inaltare (aliah inaltare) spre tara stra-
mosi' or.
Cu toata situatia grea a coloniilor palestiniene, imigrarea incepe.
Cu incredere in puterile 1ori cu credinta nestrarnutata iii idealul man-
tuirii, tinerii care aveau sa" alcatuiasca valul al doilea de imigrare,
au fixat ca punct terminus al drumului lor prin. lume, Palestina.
Dar daca telul este acela$, psihologia noului imigrant este cu
totul alta decat a valului romantic, a imigratiei intaia, de dinainte cu
cloud decenii. Contactul cu glia strabuna ii transfigureaza. Ei sunt
transformati complect, nu mai simt lipsurile $i nevoile; oteliti, ei indura
toate suferinteie inerente nouei situatii. Pe masurd ce se inmultesc
piedicile, cre$te i puterea de rezistenta a noului Nal de imigranti.
Lin optimism incomparabil a contribuit nemasurat de mult .1a saccesul
acestei imigratiuni, iar sucoesul a marit optimismul.
Spre deosebire de imigratia prima, imigraja a doua a avut insa
de luptat in Palestina atat Cu conditiile de media cat $i cit vechii co-
loni$ti evrei. Intr'adevar, colonistii din generatia procedenta, care
ajunseserd la o anurnit stare de consolidare si dobandisera oarecare
experintd, neavand incredere in mana de lucru evreeaScd, pe care o
judecau dupa propria lor neputinta din anii de inceput, preferau munca
arabd, aceasta avand in plus i avantajul eftinatatii.
Impotriva acestei atitudini negative $i uneori chiar a animozitAiii
4

162
www.dacoromanica.ro
generatiei anterioare de coloni5ti, tineretui nou imigrat a pornit lupta
pentru impunerea ideologiei sale.-

a. Ideologia celel de a 2-a allah

Proclamand ca gand fundamental al imigratiei intoarcerea la

miner, imigratia a doua a stabilit urmatoarele principii calauzitoare,
de importvta capitala in evolutia istorica a -colonizarii si care avea
sa dea pentru totdeauna intiparitura sa structurii politico-economice
a tarii:
1. Cucerfrea noncii. Pentru ca Palestina s na devie o lard de
colonizare de caracter pur economic, wide capitali5tii sa exploateze
munca, preferand pe cea eftina, trebue iniaturata =Inca araba eftina
5i piata muncii trebue cucerita numai pentru munca evreeasc. Crearea
urmi proletariat evreesc permanent, urban 5i rural, care sa alba loc de
mined stabil, de care sa fie legat 5i sufleteste, iar nu numai prin
interese materiale, va insanato5i poporul din punct de vedere social
5i national in acela5 timp. Realizarea sionismului inseamna crearea
unui popor de muncitori", a spus Gordon.
2. Nationalizarea piimantuful este singurul mijloc de a impiedeca
specula 5i egoistnul capitalului. Numai fondurile pnblice trebue sa
cumpere pamant, statul fiind singural care, nu are interes sa-I ne-
gocieze 5i deci sa-1 instraineze. Pamnlul este al natiunii 5i este
numai arendat celor ce-1 lucreaza; ace5tia au deci numai uzufructul
pamantului.
3. Alunca proprie. Acest postulat tut a lost respectat de imigratia
precedenta. Predecesorii au folosit muncitori cu plata, colonistii in
loc de a deveni agricultori, au-devenit patroni ea salariati eftini, arabii,
sistem care a adus cu sine toate inconvenientele acestui fel de ex-
ploatare. Imigratia a 2-a a proclarnat munca fiecarui colonist iar nu
exploatarea muncii allora, cad numai astfel Se va putea evita in Pa-
lestina defecte sociale ale regimului capitalist. Efortul propria va
garanta i perpetua munca evreeasca in coloniile evreesti, clnd astfel
a5ezarilor un caracter social 51 national nou.
4. Asistenta reciprocii in munca 5i in viata sociala este ,un postulat
in interesul superior al caminului evreesc.
b. Creatille economico-sociale ale imigratiei a 2-a
C junile economico-sociale ale celei az a 2-a aliah sunt: forma
colectiva de colonizare (lcvuta) 51 organizatia de autoaparare I-Ia-
50111er".
1. kezdrile colective. Inca in anul 1909, la al IX-lea congres,

163
www.dacoromanica.ro
miscarea sionista, afectata de soarta muncitorilor evrei din coloniile
individuale de atunci, a &cis sa se experimenteze colonizarea coo-
peradva, dupa indiaiie economistului Franz Oppenheimer. Incercarea
s'a fikut la Merchavia si a tinut patru ani (1910-1914). A suat din
cauza ca metoda auloritara de conduce:e preconizat de Oppenheimer
nu se putea arrnoniza cu firea independenta a cooperatorilor evrei.
Pt urmat apoi experienta colectiva: kim4a .Degvzi:/. Aceasta asezare
este cea mai veche kvuta din Palestina. Ea a fost infiin[atPin 1910
in valea Iordanului, pe litoralul sucl-estic al.. lacului Kineret. Un
grup de .12 muncitori tincri an luat cu chirie o. fasie de tereit dela
K.KL. si s'au stabidt acolo pe baze colective. In' afara de idealurile
proclanmte de imigra.ea -a doua, 2i 1/Or sa realizeze colectivismul per-
fect in avere si in munca, fiind convinsi de consecintele funeste (mis
zerie, exploatare, somaj) ale' relei distributii a yalorilor economice
in conceptia propriettii -private si a concurentei libere. Ei au de:,
venit astfel pionierii socialismului contructiv in PaleStina, si aceasta,
trebue mentionat faptul, intCo vreme in care forma colectiv nu .era
introdus in fapt in agricultura, in vreo alta tara.
Cu tot climatul foarte cald aJ reglimii, .cu toate frecventele epi-
dernii de malaria, pionierii din Dagania au continuat cu perseverenta
munca lor si au aldicat asezarea lor astfel incat s fie model pentru
cele care au urinat. Si intr'adevar, dupd reasita intreprinderii agricole
colective din Dagania, coloniile noi s'au organizat in acest mod. In
forma colectiva nu se intrebuinteaza autoritatea ca mijloc de -con-
ducere asa cum preconiza Oppenheimer in colonizarea cooperative
(Siedlungsgenossenschaft), ci se recurge la judecata independenta a
colonistilor.
Coloniile colective, desi au fost sprijinite dela inceput de oficiali-
tatea evreiasca, nu au putut insa face progrese rapide, fondul de' in-
cepere hind insuficient si munca singura trebuind si furniseze fon-
durile pentru sporirea instalatiilor, marirea inventarulai, etc.
Dupa greul primelor timpuri, fieeare kvuta a ajuns s se intretie
singura si s iba chiar beneficii. Lucrul itt ferm era Meat dupa
metodele cele mai moderne, iar randementul era satisfacator si per-
mitea amelorari in diferitele ramuri agricole: cresterea pasarilor, lap-
trie, cultura legurnelor, etc.
. Aceasta forma de asezare a putut coloniza toate regiunile
ingrate ale tarn, cum sunt de pilda tinuturile mlastinoase, uncle ca-
pitalul particular refuza sa faca investitiunile ce se prevedeau a fi
nerentabile. La fel si in muntii ludeei si ai Galileei, unde suprafetele
cultivabile erau mici pentru a putea hrani o colectivitate mai mare

164
www.dacoromanica.ro
$i cari ar fi Camas neachizitionate de caminul evreesc, daca nu s'ar
fi stabilit pe ele unitati colective.
Imigrarea a doua are deci un caracter eminamente muncitoresc.
Ea imprima caracterul popular si progresist Palestinei noui. Pionierii
oelei de a doua aliah (halutim) sunt pentru poporul evreu adevarata
aristocratie a muncii i dozinteresarii, figuri de o frumusete rnorala
de neintrecut.
In aceasta epoch s'au cristalizat imprejurarile care au dat nastere
mai tarziu partidului muncitoresc din Palestina (Mapai) si Organiza-
tiei muncitorPor (Histadrut Haovdim). Figuri reprezentative pentru
aceasta epoca sunt: A. D. Gordon, Brenner, s. a.
2. Auto-aptitarea (Hapmer) este a doua mare creatie a acestei imi-
gratii. Paza evreeasca apare ca o sinteza a celor doua idealuri ale mun-
citorimei care a venit sa realizeze sionismul practic in Palestina:
munca proprie i auto-apararea. Independenta economica a fost con-
ceputa in stransa legatura cu libertatea nationala. Paza economiei ru-
rale evreesti a fost facuta de organizatia Hasomer. Atunci cand

Deta*amerit din'or-
ganizafia de auto-
aptirare Hapmer"
colonizarea s'a extins in regiuni expuse, pionie.ii din kvuta lucrau iar
cei din auto-aparare ocroteau cu arma in mana munca ce'orlalti.
Considerandu-se ca parte integranta din munci orimea agrico!d 5i
nevroind a degenera intr'o organizatie profesionala de paznid, Ha-
sorner isi co-oniza membrii, dupa un anurnit stagiu in rolul de ocro-
titori ai muncii agricole.
6. Imigrorea a t.eia

Sub denumirea alah a 5-a".se cunoaste in isto-ia Monied di Pa-

lestinei imigratia pionierilor (aliah halutiand). Pionieratul soselelor a
tinut dela 1919 la 1922.
fiat caracterul specific acestei inig -atii, care a
Considerandu-se urmasi dLecti ai imigratiei a doua de dinainte
165
www.dacoromanica.ro
cu 15 ani, grupe de tineri se organizeaza in epoca razboiulai si in
perioada de transitie postbelica, in diferitele state ale Europei: Po-
Ionia, Lituania, Romania, Cechoslovacia, Austria si Germania. Ei se
educa in spiritul disciplinei, se pregatesc pentru agricultura, invata
limba ebraica.
Josef Trumpeldor organizeaza si centralizeaza si el asenienea grupe.
Ele apar dintr'odata prelutincleni unde pulseaza viata evreeasca si
dau nastere aproape spontan unei miscari de mare desfasurare, care
se inWuleazd Hechalut".
Din 1919 si pana in 1921, aceste grupari se organizeaza sub
o conducere central si proclamd drept program: pregatirea pentru
muncile agricole si munca grea din- Palestina, alipirea la Palestina
muncitoare, insusirea limbii ebraice ca limba obicinuita a poporului
evreu din Palestina: Pionierul priveste sionismul cu seriozitate si-1
realizeaza singur; el nu se sperie de niciun fel de munca. Vrea sa
recladeasca Palestina in spirit de libertate, dreptate si ajutorare re-
ciproca.
Ideologia halutiana nu este noua. Ea a animat, poate nefor-
mulata, si pe pionierii Bilu, a fost enuntata si tamed intr'o anumita
masura si de imigrarea a doua,
Meritul celei de a 3-a alia a rezidat insa in faptul cii aceste
idei au fost adoptate de o miscare mondiala, care avea inregimentati
zeci de mii de tineri evrei, hotarati a se sacrifica pentru realizarea
acestei ideologi.
Si astfel, prima gupa de imigranti incep sii soseasca in Palestina.
Era in primavara anului 1919, inainte ca Palestina sa fi fost deschisa
oficial pentru imigrare. Incepand dela cateva sate de tineri pe lun,
nurnarul iinigrantilor trece de 1000 lunar in primavara anului 1921.
/Vlajoritatea erau halutim si veniau in Palestina chemati numai de stri-
gatul trii.
In zadar cauta oficialitatea sionista sa argumenteze prematuritatea
acestei imigratii, intrucat posibilitati noi de munca nu fusesera Inca
realizate. Spectrul somajului, indispune:ea autorittilor militare engleze,
nu au fost in stare sa retie pe tinerii ce -plecau spre Palestina. Man-
citorimea tirii, partidele muncitoresti din Galuth, miscarea Hechalut",
au organizat aceasta imigrare, convinsi fiind ea fortele palestiniene se cer
grabnic improspatate.
Imigrarea a treia si-a luat elanul si dintr'o serie de evenimente
tragice, care altdata ar fi descurajat pe colonist pentru totdeauna.
In Galilea superioara, iii regiunea cea mai nordica, a tarii, au
luat fiinta in timpul primului razboiu mondial cateva colonii colec-
tive. In epoca de tranzitie de dupa razboi, cand trupele franceze se

166
www.dacoromanica.ro
retrasesera dar cele engleze Inca nu sosisera, regiunea a ramas expusa
ceteor de beduini atatati si inarmati de agitatorii din Damasc.
Parasita in cea mai mare parte de muncitorii evrei, regiunea mai
era aparata numai de o mica grupa la Tel-Chai si la Kfar Ghileadi,
sub conducerea lui Josef Trumpeldor. Aceasta grupa eroica a socotit
ca este o lasitate morala i o greseala politica sa paraseasca pozitiile
avansate, cucerite cu atatea sacrificii de evrei.
Au rezistat timp de 2 luni pana ce, la 1 Marge 1920, coplesiti de
numarul 6rabilor, Trumpeldor si cei 5 camarazi ai cazut.
Nioartea eroica a lui Trumpeldor a fost un strigat de alarma.
Nevoia tarii de a fi aparata, a dat imbold eli5cSli halutiene. Pogro-
mul organizat de arabi contra evreilor in Ierusalim, la 4-5 Aprilie
1920, a fost picatura de amar Ore a provocat revarsarea paharului
rabdarii.
Reactiunea pentru Tel-Chai si Ierusalim a fost iniigrarea in orice
conditii. Trumpeldor a devenit simbolul acestei imigratiuni. Organi-
zatia sionista a acceptat starea de faot 5i a centra'hat, irnpreuna cu
partidele munToresti si Hechalut aceasta imigrare. D2 atunci imigratia
a inoeput sa fie condusa de organizatia sionista.
Imigratia a treia a intemeiat colonii noi, in care pionierii au putut

e2F. "

Emek lesreel (vazut din Nazaret)

167
www.dacoromanica.ro
porni la realizarea conceptiilor socialiste-sioniste ale miscarii tialu-
tiene.
In. timpul acestei imigratii, a avut loc o mare actiune de co-
lonizare a CAmpiei Esdrelnului (Emeli Iesreel). Regiunea a devenit
curnd locul cel mai important de concentrare a operei de colonizare
agricola.
Cu o energie neobosit, pionierii sfredelesc &Leucite, sfartna bo-
lovanii, croesc i astern:2 $oselele i drumurile, seaca mlastinile, sapa
nesftir$ite $anturi pentru irigatie, construesc case $i uzine.
Experienta trecutului a servit de bazd $i acestei imioratii, Spre
deosebire de colonistul romantic, care nu a putut rezista greutatilor
fizice i socia!e, colonistul nou, selectionat dupa psihologia sa i edu.-
catia facuth in vederea legaturii cu Palestina, a fost obisnuit Inca
din Galut cu viata $i rnunca grea din Palestina.
Suportul moral, fara de_ care nu se poate imagina o colonizare
nationala i sotlald in Palestina, face parte integranta $i din psihologia
acestei imigratii.
Deosebire dintre alia a 2-a si a 3-a (care au schirnbat starea su-
fleteasca in Palestina) si imigratiile ce au urmat, consthu in faptul
ca opera de colonizare actuala a devenit posibild nurnai gratie pre-
gatirii fizice, econornice $i suflete$ti, pe care au inaugurat-o pionierii.

7. lmigrarea a patra
Cu incepere din anul 1924, un nou mare val de imigranti sosesc
in Palestina. In anul 1925, intr cel mai mare numar .anual de Oita
atunci, $i anume 33..851 suflete.
Aceasta imigratie este determinata mai: ales de criza iudaismului
polonez, de sub regimul lui Grabsky, prectun $i de restrictiile rigu-
roase puse itnigrrii in State le Unite ale Americei. Ea este alcatuita
in majoritate- din patura nfijlode.
7 Acesti imigranti nu mai putemi fi considerati si tratati ca pionierii,
ce au renuntat voluntar la interesele lor particulate, in favoarea bifreluf
general. Patura mijlocie avea idealuri i interese specifice: unii vro-
iau sa se plaseze in industrie, altii in convert. Ei s'au fixat deci cie;
preferinta la oras sy in asezarile semiurbane $i periurbane. Au cum-
prat teren in ora$. Cererea Mare si brusca a scumpit mult preturile
terenurilor. Totusi industria evreeasca $i viata de ora$ aa prins radacini
solide in aceasta epoch'. Orasul Tel-Aviv $i-a triplat populatia in
limp de 3 .ani:
DiverSele ramuri ale agriculturei s'au desvoltat in timpul celei
de a IV-a imigratii. PosibiIitile clasei de mijloc erau mai potrivite

168 www.dacoromanica.ro
pentru plantatiile de portocali, care dadeau beneficiu mai mare si
mai rapid decat cultura cerealelor. Cu sprijinal capitalurilor par-
licit'. are $i imprumutori acordate de Iceren Hagessod, a inceput co-
lonizarea campiei de Moral. Astfel, intzeaga cam* de pe tarmul raarii
a devenit o mare gradind 'de portocali si de citricele,celelalte. Li acea-
sta epoca incepe exportul de portocale, care avea sa participe curand
cu 60 la suta din exportul 'total al tarii.
Cresterea oraselor deschide debuseuri noi produselor agricole ale
coloniilor din Emek Iesreel. S2 stabileste astfel o legator-a economica
mai stransd intre sat si oras ,s1 ded si solidaritatea sociala mai cort-
creta intre straturi de diferite formationi morale si interese uneori di-
vergente. Interesul superior al caminuloi a facut ca aceast divergenta
de care s'au temut totdeauna conducatorii carainului, sa dispard.
Co!oniile agricole se desvolta repede. Valea.,Iesreel se populeaza
dupa planuri si calcule precise. In aceeas epoca Fonda! National a
achizitionat terenul-numit azi. Ernek Zebu lon de langa Haiffa si locuit
actualrnente de peste 10.000 oameni. Deasemeni a trecut in patrimoniul
caminului i Emek Hefer (Waadi Havarith), situat langli mare, la
sud de Hedera, region?, foarte potrivitd,pentru coltura intensiva.

8. lmigrarea eureilor germani

La cativa ani dupd criza mondiala din 1929, cars a pus si tara
la grea incercare fiindca s'an micsorat foarte Inuit intrrile fondurilor
publioe, alimentate din strainatate, Palestina primeste pe neasteptate an
mare vat de imigratie. Este alia evreilor germani, care dureaza dela
1933 la 1936 si este a micii si,marei.burghezii evreesti.
Realizarea partiala a avutului evreilor ce au fost siliti a parsi
Germania national-socialista, a adus in tard o serie de capitaluri, unele
sub forma de marfuri, altele ca masini si numerar.
Spiritul de intreprindere, mai ales in 'domeniol industrial, pe care
nouii imigranti 1-au pus in slujba uii, dorinto de a recastiga timpul
pierdut prin faptul cd nu participaserd pand atanci in deajons la fra-
mantarea de deenii care a adus evreirnea din rsrit in Palestina, toate
acestea au fost cauza generatoare a mud progres insemnat in viata
economie a tarii. Spiritul de organizare al evreilor german! s'a ma-
nifestat i prin grupee lor de balutim.
In timpul imigratiei a V-a, au intrat in Palestina peste 150.000
oarneni, din care o insernnatd parte evrei germard.

Cu -doi ani inainte 'de isbucnirea celui de al 'doilea rsbol mon-

dial, incepe alia prebelica. Ea continua legal si ilegal in tot limpid

169
www.dacoromanica.ro
razboiului. Cei mai multi imigranti yin alungati de evenirnentele din
Europa. Epoca de accentuare a vietei econornice datorita faptuliti ca
Palestina este regiune de concentrare i trecere de armata, precurn si
angajarea in armata $i in serviciul arrnatei a numerosi palestinieni, a
facut ca absorbtia noilor veniti sa se facd fara nici o dificultate.
Oricat s'a crezut Ca antagonisme de neinvins se vor ivi intre va-
lurile de imigrare de diferite conceptii sociale, de diferite educatii
politice si de psihologie adeseori atat de diversa, totusi acest feno-
men nu s'a produs. Suflal mistic al reface:ei tarii a nivelat toate aspe-
ritatile $i a incadrat armonic toate elementele imigrate, intr'o Palestina
muncito are.

9. Sistematizare
Timpul care a trecut dela inceperea colonizarii $i pand azi permite
o privire de perspectiv $i o sistematizare.
Perioadee, in care s'a produs imigrarea $i colonizarea evreeasca
a Palestinei, au corespuns unor ideologii deosebite, rezultat al con-
ditiunilor subiective in care -au trait evreii din Europa $i al framan-
tarii ideitor in mediul social din care venia in Palestina fiecare grup
de noi irnigranti.
Din acest punct de vedere privita evolutia istocica a colonizarii,
distingem in uria$a opera de stramutare a evreinlei din. Galuth In Pa-
lestina, cinci valuri de imigrare $i anume:
Imigrarea I-a: 1881-1900 BILU, imigrarea romantL7o-fi1'1ntropica;
Imigrarea II-a: 1904-1914 Imigrayea sionista a muncitorimii;
Imigrarea III-a: 1917-1922 Imigrarea halutiana;
Imigrarea IV-a: 1924-1930 -Imigrarea clasei mijlocii;
Imigrarea V-a: 1933 Imigrarea evreilor germani, aliah prebelica
$i de razboiu, care este in curs.
Pentru cristalizarea formelor de colonizare actuale, an imoor-
tanta imigratitle _muncitore$ti: aliah a doua $i a treia, iar din punct
de vedere numeric $i al capitalurilor intrate, imigratiile a patra $i a
cincea.
Considerata in timp, opera de colonizare s'a infaptuit, dupa Ruppin,
in 3 mari epoci:
1. Epoca lul Roischild, a plantatiilor de vita de vie $i de portocali,
care tine pana la inceputul secolulai actual. In acest timp iau nastere
coloniile Petach-Tikva, Ri$on Letion, Rechobot $i Zichron Jacob, co-
lonii mari care au ramas pada azi centre de culturd de portocali. Este
epoca romantico-filantropica.
2. Epoca 1900-1920, de colonizare rationala, c subimparte in

170
www.dacoromanica.ro
cloud perioade: a) Perioada 1900-1908, in. care se infiinteaza co-
loniile din Galileea inferioard, sub influenta si conducerea societaii
J.C.A., pe mari intinderi de teren, unde se cultiva. cereale. Aceasta
cdonizare are caracter particular si filantropic. In 1908, numarul co-
loniilor agricole evreesti era de 25, cu 8000 suflete si o suprafatd
de 350.000 dunami; b) Perioada 1908-1920, in care incepe si se
desvolta activitatea organizatiei sioniste. Opera de colonizare devine
de interes si factura publica 5i 2.-ite bazata pe economia agricola mixtd,
facutd rational, pe intinderi mici. Colonizarea sionista' avea de reformat
metodele vechii colonizari, utilizand in.sa in acelas timp experienta an-
terioard. S'a irnpus munea proprie a colonistului, autonomia liii, arne-
liorarea sistematicd a pdmantului 5i principiul gospoddriei mixte.
3. Epoca ach0a incepe din 1921. Ea inseamnd o mare desvoltare
a colonizdrii evreesti. Te:enuri intinse au fost dobandite i asanate in
Emek lesreel, Haiffa Bag, pe litoral 5i in afte regiuni si domeniile
publice de colonizare astfel rnarite au putut primi asezari din ce in
ce mai numeroase.
In 1944, Palestina numard cam 300 colonii, dintre cad, 32 in-
fiintate in timpul razboiului 1939-1944. Mai malt- de o treime din
populatia evreeasc a tdrii locueste in colonii.
Pentru a cornplecta cadrul istoic, trebue sd mai spunem c evo-
lutia colonizarii a determinat apartenente diferite, din punct de ve-
dere administrativ pentru coloniile actuale din Palestina. In aceasta
privintd, coioniile sunt de trei categorii:
1. Coloniile P.J.C.A. precum si cele administrate odinioard iae
Rotschild (J.C.A.). Ele se afld in cea mai mare parte in nordul Ora
si in Campine de litoral.
2. Cdoniile Agentiei Evreesti, infiintate cu mijloacele K.H. sau
prin credite, sunt in Emek Iesreel, in jurul lacului Tiberias, in Judeea
si Negev. Terenul este al Fondului National (KKL). Stint cele mai
numeroase, mai prospere si mai bine organizate din punctul de ye-
dere economic i social.
3. Celelalte colonii ale diferitelor societati si institutiuni de co-
lonizare.

Regiunile geografice in .care s'a facut, pana in anii trecuti, co-

lonizarea sunt:
Regitutea de Emek Hefer, Emek Iesreel, Emek Hajarden, Emek
Bet-San, Emek Hule, Emek Zevulon.-
Regitinea de node: Muntii Galileei inferioare (aci se aflii Hanita),
Muntii Ghilead, Muntele Carmel, Muntii Iehuda (Ramath-Rachel, Atarot,
Chiriath Anavirn, AfIaale Hamisa). In muntii Nazaret se afla Kfdr

171
www.dacoromanica.ro
Ahores. In muntii Galileei superioare se afla Metula, Kfar Ghileadi,
Tel Hai).
Regiunea N egliev a fost, in ultimii ani, obiectul atentiei conda-
catoriior colonizarii; preocupati a impinge spre sad cu peste 100 km.
limitele terenului de asezare agricola evreeasca.
Desi aspectul general al tinutului este dezolant: un ses salbatec,
parasit si coline sterpe earl amintesc pustiul, totusi forurile funciare
au decis colonizarea, profitancl de faptul Ca terenul fiind socotit nero-
ditor i necolonizabil, arabii si englezii nu s'au opus colonizarii acestei
regiuni.
In timpul razboiului 1939=-1945 au luat astfel fiinta numeroase
asezari- agricole in sudul tarii.
Dintre acestea, unele ca: Hamama, Nirhaim, Dorot, Ruhama sunt
colonii agricole propriu zise. Altele ca Asluzi, Beth Israel, Ghevulot, al-
catuesc statiuni de experimentare i stadia pentru viitoarea colonizare.
Fiind posturi avansate in desert, in vecinatatea satelor de beduini, acestea
au fost construite ca niste fortarete de piatra, usor de aparat; in in-
teriorul zidurilor groase Se afla locuintele, magaziile de unelte, graj-
durile, etc. precum .si instalatiuni meteorologice.

C. Forme le actuale de colonizare

Trecand in revista cronologia colonizarii evreesti, S2 constata din--
trit inceput c, daca s'a facut colonizarea ca elementele aduse de di-
feritele valuri de olim, totusi nu toti imigrantii s'aa stabilit in co-
lonii. Aceeasi rapida incursiune in isto:ia colonizari ne-a schitat si
un inceput de tablou sociologic al actaalelor forme de asezare rurala
evreeasch in Palestina.
Desigur Ca sat!!l evreesc a putat _fi studiat odata ca orasul pa-
lestinean, la capitolul ce trata administratia tarii. Satul este insa ge-
neratorul Palesinei viitoa-fe, al statulai evreesc, cal.e eSte an c.leziduat
pentru ziva de maine, asa ca am preferat sa dam, logie, desvoltare
formelor de coloniza:e, numai dupd ce vom ii expus i originea lor,
legata de complexul geoistoric si de problemele de politiea social&
care au dus la transplantarea unci fractiuni atat de importante a ev-
reimei in Palestina rurala.

1. Colonisful
Colonistul evreu a. dat pamantulai tot Cc a avut sufletul sari mai.
nobil. Munca pionierului, adata de sudoare a. f:untii si de sangele jert-

172
www.dacoromanica.ro
firei, a influentat ambianta geograficd. Numai astiel tara pustiitd a
cdpdtat alt aspect.
Acest fenomen sociologic nu este insd izolat. EL se inldntueste,
dupd toate legile progre3ului, cii toate cele similare ce au caracterizat
iluigratia, si devine reve:sibil. Intr'adevdr, noua structurd a C0IICI-
miei rurale a exe:citat 0 influentd hotMdtoare asupra formelor sociale
din toate sectoarele de acivitate ale Palestinci. Astfel, cand s'au ivit
prilejurile de distribuit munca intr'o grupare mai mare de muncitori
necapitaasti, care trebuiau sd dea un maximum de randement intr'un
minimum de timp de specializare, s'a irnpus numai decat forma co-
lectivd a muncii. Aceasta forma este earacterizatd de parasirea ego-
isrnului individual si accentaarea devotamentului pentru cauza natio-
nal:a si sociald.
Noua conceptie pe care rnuncitorul palestillean o aduce in prestarea
muncii agricole si industriale, se incadreazd in ambianta sociald a epocei,
ludnd de cele mai multe ori forme de avantgardd si ,premergand in-
fdptuiri!or mondiale similare. ,
Cercetatorul obiectiv constatd azi Ca ceea ce SC aducea al-Mara
ca acuzare, aseidrii turaIe evreesti din Palestina si prin extindere
intregei vieti a Palestinei muncitoare, este azi un titlu de mandrie,
care aseazd caminul evreesc in rdndul statelor pioniere pentru mai
binele social.
Este adevarat cd opera de colonizare evreeascd a Palestinei a in-
tmpinat greutati inlantru si in afara si cd a trecut prin imprejurdri
care, pentru oda alt colonist, ar fi avut urmdri dezastruoase, irepara-,
bile. Colonistul a adus inssa ca element d2 rezistent insufletirea na-
tionald, convingerea ca numai reclddirea Orli sale este unicul mijloc
de salvare. Pionierii si-au promis ca, odata cucerit pdardntul, s
desvolte pe el o viatd de dreptate sociald, care sd aducd tara in
fruntea celor ce luptd pentru formele viitoare ale societdtii.
Colonistii evrei din Palestina. alcdtuesc deci, si din punct de
vedere moral casi dirt cel social si national, o ,elita a tineretului..
Ei si-au ales de bundvoie munca manuald agricola si inclustriala drept
profesie, desi puteau sal ajungd la profesiuni mai usoare si mai
rentabi!e, prin aptitudinile inascute- si pniri strdcluinta bine cunoscut
in anumite ramuri cconomice (cotnert, schirnb, etc.). Ei au preferat
agricUltura fiincicd in imprietenirea cu pmantal au gasit o satisfactie
ideald mai puternicd decal oriunde.
Numdrul colonistilor evrei este foarte important: cam o treime
din intreaga populatie evreeascd a Palestinei. La fel de importantd este
insd si caItatea morald a acestui factor urnan, nivelul lor spiritual,
idealul ce ii anim, imponderabile ce nu se intalnesc in nici o co-

173
www.dacoromanica.ro
lonizare rUrald din lume, inclusiv asezdrile evreesti nirale din diferite
alte regiuni ale pmantului.

2, Forme le in8iuiduale Oe colonizare

Am vdzut in expunerea istoricd a colonizdrii cd prima forma' de

asezare rurald a fost cea individuala.
Azi, Palestina are trei categorii de colonii: //owl (colonie indi-
vidualistd), pnuek-czer (colonie individualistd ajutd toare suburband)
si nionv-ovdiin (colonie semi-individualistd).

a. Moav a, colonia individualist

Klosava este o colonie individualist, infiintata din initiativd par.

ticulard.
Golonistii achizitioneazd terenuri dupd capitalul de care dispun
si lucreazd aceste terenuri cu muncitori salarizati.
Prototipul unei astfel de colonii este Zichro7 Jacob, uncle rnajori-
tatea locuitorilor se ocupd cu agricultura. Unele colonii din aceastd
categorie au pierdut insd cu timpill caracterul agricol i marindu-se,
au devenit cu timp ordsele si chiar adevdrate orase. Astfel, in Pe-
tach-Tikwalt, foarte putini locuitori de mai ocupd cu agricultura,
cei mai multi lucrand in industriile din Tel-Aviv si imprejurimi, sau
ocupandu-se cu negotul. Multi din ei au plantatii de portocali, pe
care le lucreazd cu oameni pldtiti. La fel este Rion Lction. Nainnia
a fost deasemenea o colonie agricola individualistd. Avand o plajd
bund, a devenit statiune de curd heliomarind pentru aproape intregul
orient apropiat. Apoi s'au creat fdbrici in apropiere, ceeace d ocu-
patie industriald locuitorilor. ChecIcra este deasemznea o mosava iii-
strith.
lath cateva amanunte asupra, uneia din aceste asezdri:
NES-ZIONA. Co'onia Nes-Ziona (Stindardul spre Sion) a luat fiintd
dinteo parcelare a proprietdtii Nachlat Reuven, la finele primului rdsboi
mondial, cand impreund cu regimentele englezesti a intrat in Palestina
ei legiunea evreeascd sub stindard propriu. Colonia a crescut i s'a
infrumusetat si este azi un sat mare. Are aproape 150 case din piatr
si lemn, printre care 6 clddiri publice. Numrd 1200 locuitori, dintre
care 500 sunt muncitori i meseriasi. -Colonia lucreazd 7000 dunami,
numai portocali.
Are o sinagogd mare si frumoasd, un cdmin popular, o grddind de
copii, o scoald primard cu pepinierd de portocali. Dela turnul de apd
pornese conductele de alirnentare la toate casele i curtile.

174
www.dacoromanica.ro
 Plantatiile inconjoara colonia pana departe. Locuitorii sunt in-
stariti, casele sunt luminate cu electricitate si mobilate suficient. Ge-
neratia tanara este sportiva. Unii au absolvit Regal la Tel-ilviv dar
s'au intors apoi la plantatiile parintilor.
Unii din fiii coionistilor din prima generatie an infiintat in apro-
piere o nona colonie individualist care poarta numele de Kfar /Tharon.

b. Meek Eze r, gospodaria auxiliara

Este o col.onie individualist, asezata deobicei la periferia oraselor
marl si are caracterul fermelor care deobiceiu inconjoara ea o centura
marile aglomerari urbane de pretutindeni. Colonistii sunt lu.cratori in-
dustrial, care sunt ocupati la oras. Salariul neputand totdeauna satisf a-
face nevoile familiei, lucratorul, care are uneori si putin timp liber,
isi infiinteaza in apropierea orasului o ferma mica pentru cultivarea
zarzavaturi!or, legurnelor, eresterea pasarilor. Niernbrii familiei se ocupa
de ferma in lipsa capului familiei. Produsele fermei sunt in parte
utfizate de insusi fermierul si familia sa, in parte sant vandute in
oras (oud, pasari, produse de lapte, zarzavaturi, etc.).
Gospodaria auxiliara contribue ate la complectarea` bugetului fa-
milial al colonistului cat si la aprovizionarea pietei urbane
-
ea produse
de ferma.
c. Moav Ov dl m, colonia semi-colectiva
Restrictille severe ale vielii in coloniile colective au determinat
pe unii agricultori sa se stabileasca sub o forma' mai apropiata de
cea individuala. Ei au gsit ea viata colectiva din kibut inseamna o
aservire prea mare a vietii individuate a colonistului si a vietii sale
fami i3le. Initiativa personala, care este o condi,i2 principala de des-
voltare a ori,arei intreprinderi, ar fi paralizata in formele colective.
Plecand dela conceptia ea numai prin initiativa personala se poate
crea o clasa taraneasca, multi agricultori au fondat mici ferme nude
fiecare este stpan al munch sale.
S'a dovedit insa repede c procurarea si utilizarea masinilor pre-
cum i vanzarea produselor nu se poate face in mod eficient decal
in comun. Individualismul a Meat astfel concesii colectivismului.
Terenul unui mosav. este luat In arend dela Fondul National.
Colonistul lucreaza singur parnantul, nu cu muncitori salariati ca in
rnosava si numai in caz de forta majora i necesitate extrema se pot
angaja lucratori (evrei). Colonia serni-individualista este administrata
de un comitet. Uneltele si masinile se intrebuinteaza in comun iar

175
www.dacoromanica.ro
camparaturile de materiale si vanzarea produselor Se fade de4semened
in comun. Dad" mai adaogdm ca opera de educatie, de cultura, si or-
ganele sanitare sant comune, reese limpede cam conceptia colectivist
s'a irnpus in asezarea individuala mosav-ovdim.-
0 parte din viata -colonistului ra-mane insd individualist.
Pentru pregatirea acestei categorii de colonii, functioneazd orga-
nizatia nurnita Irgun"; ea imparte terenul in parcelele pe care mun-
citorii se vor instala pe cont propriu. Acesti muncitori se asociaza
pentru cultivarea pamantului si isi rezerva activitatea individuald pentru
gradinarit, cresterea pasarilor, fabricarea produselor laptelai, etc.
Primele colonii de acest fel au fost Naha1:71 i Klar JechfzfeN din
Ernek Iesreel.
NAHALAL este un mossy mare. Terenul a fost luat in ,arencla
dela KKL si a fost parcelat dupa principiile urbanistice moderne. :Fie-
care parcela are forma unui sector circular, ceeace permite apropierea
tuturor eolonistilor de institutiile colective care se gra .in central
marelui cerc alcatuind colonia.
Agridultura se face intensiv, tractoarele fiind proprietatea coleetiva
a coloniei.
Nahalal este si un unbai de ccrestere a vitelor de lapte. Aci
functioneaza periodic un targ de vite, unde colonistii chiar mai de-
partati vin sa-si ampere vitele pentru gospodariile lor. -
Valorificarea laptelui se face prin laptaria cooperativa a coloniei.
Autobuzul coman plead' zilnic, in zori de zi, la Haiffa cu bidoanele
de lapte si se intoarce dupd arniaza la Nahalal. Cantitatea de lapte
distribuita anual de colonie este foarte mare. Datele- de cari dispu-
nem, clesi sant .mai vechi, sunt_lotusi saficient de elocvente: in anul
1928, colonia Nahalal a vandut 366.150 litri lapte, iar in anul 1929,
a vandut 391.000 litri lapte. In afard de aceasta, fiecare familie din
colonie a consurnat anual cam 1000 litri lapte. Cifrele actuate snot
mult mai mari.
Un rol deosebit in economia eoloniei, il are cooperativa de con-
sum. Toti coioriitii, precum si muncitorii temporari care lucreazd In
imprejurimile coloniei isi procura toate cele necesare prin cooperativa.
Magazinul acestei cooperative poate satisface cererile a 150 familii.
In ce priveste distributia locuitorilor pe categorii, datele de acurn
15 ani, desi depasite mult de evolutia coloniei .sunt totasi conclu-
dente pentru aprecierea structurii popalatiei. Nahalal avea in 1929:
agricultori adulti 135; specialisti (meseriasi, functionari, profesionisti Ii-
bed, etc.) 115; copii 195; rude 39; elevele si personalul scoalei de
agricuItura 75; lucratori temporari din apropiere 75; 'total 635.
.Colonia are o casa a poporului, posta, telegraf si telefon, judecato-

176
www.dacoromanica.ro
rie de pace pentru intreaga regiune din jur, moat* ateliere, etc. in
timpul turburarilor .din 1929, a servit ca centru de ap'arare pentru toate
coloniile invecinate.

a4F

---":41

Aufomobilul coope-
rativei incarcd la
Haiffa bidoanele
goale i se rein-
foarce la Naha lal

Co Ionia Nahalal a fost infiintatl in 1921 de Jewish Agency pe

un teren K. K. L. de 8500 dumani. Prin drenarea m1a5tini1or, can>
acopereau regiunea, i utilizarea rationala a apei, s'a obtinut o iri-
gare suficienta a terenului i s'a asanat in acelas timp dima.
Nahalul este colonia semi-colectiva model din Palestina.
In apropiere de Nahalal, .pe coastele muntilor Galileei, se afla
padurea Balfour, eea mai mare plantatie de pini din tara realizat4
de Fondul National.
Colonizarea semicolectiva nu s'a facut insa numai in impreju-
raffle i din cauzele aratate. Evenimentele politico-economice din Europa
au pauperizat in mod tragic, in ultimele cloud decenii, mai ales clasa
mijloCie evreeasca. Forurile conducatoare sioniste au fost astfel puse
in Tata unei probleme de salvare" a unei fractiuni importante a po-
porului, indiferent daca sunt apti sau nu pentru a se incadra imediat
in economia colectivA. I1a s acut ca tocmai in epoca de apogeu ideo-

Dr. 5. Ba Molars Palestina. (12) www.dacoromanica.ro 177

logic si realizator al colonizarii colective s'au ivit si uncle forme
de colonizare sernicolectiva.
In scurt vrerne, s'au asezat in Palestina numerosi reprezentanti
ai micii burghezii.,Keren Kajerneth Leisrael le-a acordat terenuri prin
arendare. Acesti coonisti s'au incadrat in viata agricola, inchegandu-si
o gospodarie cu mijloace proprii. Caracterul individualist al coloni-
zarii a trebuit sa faca insa dintru inceput concesii conceptiei colective
si principii:or pentru care au luptat protagonistii imigratiei a III-a:
aceste gospodarii mixte sunt conduse de inssi colonistii, care lucreaza
alaturi de menibrii familizi iar cumpararile si vanzarile precum si atili-
zarea masinariilor se fac in comun.
! In ce priveste obiectul culturii, aceste colonii sunt de trei cate-
gorii: plantatii, cultura de legume si laptarie, cereale. Din spirit de
prevedere s'a dat insa forma de gospoddri mixt asezarilor astfel ca
pe langa ramura principala care cla caracterul ei coloniei, sa fie
cultivate si ce:elalte ramuri sub forma' auxiliara. Astfel, intr'o colonic
cu plantatii de portocali, se cultiva si legume, se cresc pasari, se
seamana putine grane, etc.
' 111.osav ovdim este forma de trecere dintre colonia individuala
cea colectiva.

3. Coloniile colectlue

'MEDIUL POLITICO-SOCIAL,- care a dat nastere asezdrilor co-

lective din Palestina a fost incadrat perfect in ambianta generala a
epocei. Era natural ca pionierii, tineri in cea mai mare parte si deci
accesibili ideilor gene:oase, mai putin legati de conservatismul inerent
varstei mature si expe:ientei, sa caute a urma curentele vrernii, in-
fluentati Hind de miscarile de idei si de tendintele de realizare practica
din rnediul social si politic din care veniau.
Asa se explica coborarea in popor", dupa exemplul partidului
Norodniki" din Rnsia tarista si tot asa se explica colonizarea co-
lectiva dupa modelul cooperatist.
Literatura epocei arata atmosfera in care au luat nastere co-
lectivele evreesti din Palestina.
ARGUMENTATIE. Cercurile conservatoare crLicau orientarea sore
extrema stanga a organizatiei sioniste, care accepta astfel de colonizari
si-i acorda terenuri si inlesniri. Conducatorii colonizarii, in frunte
cu Arthur Ruppin au argurnentat-inca. din 1925 colonizarea colectiva,
argumente valabile si azi:
Go!onizarea inclividualista cere cunoasterea specializat a fiecaruia
in toate ramurile agriculturii, in timp ce grupa are avantajul corn-
.

178
www.dacoromanica.ro
piectArii reciproce a cunostintelor membrilor. Grupa este o scoath
neintrecutd pentru cunoae:ea apttudinilor fiecarui membru si deci
facerea unei selectiuni. Kvuta poate fi cu drept cuvAnt intitulatd
leaganul agricultorului evreu din Palestina". Grupa economiseste in
multe cazuri munca uman i cheltuiala, cdci prin munca colectiva
se pot folosi mai bine uneltele i atelajele. In fine, un argument
important pentru organizatie, pe vremea clod fondurile publice erau
putine: co'onizarea colectiva cere la inceput mijloace mci pu;ine decdt
cea individual, asa ca procurarea inventarului se face cu mai mild
usurintil.

."

2.-2

40
2 :IP

-1 rat: J
Li s,..n .A. _

I
,4 4Nd191111.1
F.

o
r

Intr'o colonie colectiva

www.dacoromanica.ro lig
a. K v u t a, colectivul mic

EVOLUTIE. La inceput cdnd imigratia era redus numeric' iar prO-

blemete ridicate de aceasta erau mai putin grave, asezarea agricold
colectivd a avut o forma rornanticd. Inainte de infiintarea colectivului,
se destina o perioadd de timp pentru cunoasterea reciprocd a viitorilor
membri si numai dup aceasta se trecea la infiintarea colectivului,
unde convietuirea trebuia s dareze toat viata.
o colonizare noud, in ,aceastd forma, stabileste o viatd familiala i
ingrijeste de educatia i cresterea copiilor, de mdrirea i intensificarea
lucrdrilor agricole, de crearea de posibilitti de intretinere a pdrintilor,
Mai tdrziu, cdnd mijloacele de lucrat pdmntul s'aa perfectionat
si exploatarea agricold a devenit intensiva, iar imigratia, pe de alta
parte, s'a accentuat rnerea dirt cauza sitaatiei evreilor din Galuth, acea-
st colonizare agricold a depsit f orma ei organied si a cdutat sd-si
largeasca sfera de activitate. Aceastd extindere s'a Meat insd card ca
unitatea colectivd sd se abata dela principiile ei fundarnentale: frater-
nitate, dreptate, egalitate in datorii i drepturi, cunoasterea reciprocd
a membrilor, viata colectivd in spiritul unei mari familii precum si in-
deplinirea noilor obligatii create de conditiunile noui.
Intr'o kvuta, casi in kibut, atmosfera calmd, 1inititd i ordonatd
dd caracter familial vietii. Ornul nu devine masind, asa cum s'a
obiectat in prirnele timpuri ale colectivului, si-si gdsestte repede lo-
cul, potrivit aptitudinilor i capacitAtii sale de muncd.
Kvuta este o colonie colectivd. Colonistii ,nu au avere proprie;
inventarul este proprietatea colectivd si este administrat In comun.
Terenul este pus la dispozitie in conditiuni foarte avantagioase de
cdtre fondurile sioniste. Majoritatea acestor asezdri au gospoddrie
mixtd adicd produc cereale, legume, fructe, pdsdri, oud, lapte i deri-
vate. PdmAntul este lucrat dupd metoda intensiva. Masinile agricole
si instalatiiie de fermd (raptdrie, clocitori, etc.) surd primele care
imbogdtesc inventarul unei kvuta.
Kvuta mica este un organism autonom, o coleetivitate inchisd,
care nu depinde decdt de membrii sat. proprii. Cea mai mare parte
a acestor asezdri colective cuprind intre 50 si 80 rnembri, nurndr care
poate alcdtui un grup economic complect aatonorn.
Unele colonii au inteles sd armonizeze principiile lor educative
si ideologia lor cu tendinta de expansiune economica, care este nor-
maid intr'o astfel de organizare social-economicd. Din aceastd sin-
tezd a rezultat o forma de colonizare mai cuprinzdtoare, 0 kvuta
ceva mai mare (80-100 oameni).
HEVER HAKVUT07:11. Toate aceste unitdti colective mici sunt

180
www.dacoromanica.ro
grupate inteo uniune centralizatoare numita Hever Hakvutoth". In
aceasta uniune sunt cuprinse $i gruparile colective ale organizatiei de
tineret Gordonia", care activeaza in ultimele 2 decenii.
Colectivele mici grupate in Hever Hakvutoth" respecta principiul
cresterii limitate, in scopul mentinerei caracterului de familie mare a
colectivului. Fiecare Iivuta are azi intre 60 $i 100 oameni.
Liniunea micilor colective se ()ova cu gospodaria agricola a compo-
pente!or ei; Qa nu trimite pe membrii sai la munca salariata in alum
colectivului.
Iii ce prive$te asezarea noilor imigranti, Hever Hakvutoth ii di-
stribue, in majoritatea cazurilor, in grupe diferite, dupa tara de
.origine. Fiecare kvuta este insa libera sa decida primirea sau nu a
noilor imigranti.
Cele 30 colective din uniune numard peste 6000 suflete.
DAGANIA A. este prototipul colectivului mic.. Este prima kvuta
din. Palestina $i in ordine cronologica, dupa cum am mai aratat.
Co Ionia este situata pe malul lacuhii Kinereth $i are o suprafeta
de 2300 dunami...
Terenul a fost cumparat dc Fondul National inca din 1905. Peste
5 ani, un grip de 12 muncitori, printre care $i cloud fernei, s'au sta-
hiit pe baze colective $i nu infiintat astfel kvuta Dagania.
In decursul anilor, colonia a crescut. In 1920, numara 50 suflete,
in 1930 avea 98 iar in 1940 colonia avea 267 locuitori, dintre,,cari
87 copii. Din acesti copii, 75 sunt nscuti in colonie.
In anul 1939-1940 s'au cultivat 1012 dunami: porumb, lucerna,
legume, banane $i struguri, iar 613 dunami au fost semanati cu grau
$i orz. In anul 1938-1939, infrarile coloniei au fost de 18.686 lire
pal., din care 3086 lire pal. din vanzarea laptelui si 6349 lire din
vanzarea oualor, pasarilor $i legumelor.
Se cla o deosebita atentie copiilor. Co Ionia are o $coala primara,
cu 200 elevi, printre care multi sunt din colpniile itivecinate.
Co Ionia are o $coala primara, cu 200 elavi, printre care sunt multi
din coloniile invecinate.
Dagania este $i un centru \cle pregatire pentru Aliath Hanoar (imi-
gratia tinuetutui).
b. Kibu t, eolectivul mare
Uncle colonii colective sunt mai mari.
In timp ce kvuta, colectivul mic, caracteristic pentru imigrarea a
doua, punea accentul pe indestularea nevoilor membrilor ei, a caror
situatie era grea 51 din cauza ambiantei $i a conflictulai cu premer-
gatorii din prima aliah, imigratia a treia alcatuita din contimporani

www.dacoromanica.ro 181
si luptatori fri Galuth pentru ideile sociale, avea un orizont ideologic
mai vast. Colectivul mic nu mai era pe masura pionierilor imigratiei
halutiene. Asa a luat fiinta colectivul mare, numit kibut, care cu-
prinde un numar insemnat de membri.
Unitatea mare prezinta avantagii tehnice multe si mai ales per-
mite diviziunea mai avansat a muncii. Munca e rationalizeaza si
randementul este maxim si optirn.
Este drept ca, la inceput, coeziunea intr'un colectiv mai mare
este ceva mai redusa decat inteun colectiv mic i aceaSta tocmai

,p

suitesTaaa*.' L.

Copii dinfeun kibut

din cauza numarului mai mare de membrii. Dupa foarte putina vreme
de conlucra.e, spirLul de camaraderie invinge primele reticente si
in acest co:ectiv domind repede acelas spirit de familie extinsa cast
in kvuta.
AvantagiVe pe cari le prezinta acest colecliv sunt numeroase si de
ambele categorii: mo.ale i materiale. Intr'un ,kibut, membrii au mai
mu te avantagii inteutuale: se poate organiza orchestra, biblioteci, etc.,
ceea ce o kvuta nu poate realiza singura.
Colectivul mare este forma de colonizare care reprezinta viata
colectiva abso'uta. Casi in kvuta, in kibut nu exista proptietate indivi-
duala. Colonistul nu di-ipune de mijloacee de produciie nici de tim-
pul de munca, toate fiind ale colectivitatii.
In kibut, individul este un fragment al unei mari colectivitati,
are un rol definit in opera de cucerire pacinica a Palestinei, in con-
struirea soselelor, etc.

182
www.dacoromanica.ro
 Fiecare familie are c8te o .camera, restul fiind comune: bucatdria,
sala de masa, instalatiile sanitare, culturaIe, educative, etc. Copiii sant
crescuti si educati intr'un cmin special.
Colectivul mare .tinde si el sd-si mdreasca mereu nurndrul de
membri, .in limitele ingdduite de imprejurdrile economice respective.
Un kibut poate avea pand la 1500 rnembri.
;Colectivul mare se Conduce dupa principii democratice. Adanarea
generala a membrilor alege secretariatul. Comisiunile alese anual de
kibut organizeazd toate domeniile de preocupare ale colectivitatii:
munca, educatia, bugetul, cultura, sportul, polLica.
Grupate la inceput in Legiunea Aluncii" (Gducl Avodah Josif
Trumpeldor"), colectivele au evoluat disparat astfel incat s'a ivit
nevoia de a se uniformiza creearea si activitatea acesbr forrnatiuni.
AK1BU7' HAMEUCH AD. Astfel se intemeiazd, in anul 1927,
miscarea unificatoare denumitd Hakibut Hameuchad".. Din punct
de vedere ideo7ogi2, 'aceasta miscale este o sintezd a conceptiilor ha
lutiene ale diferitelor organizatii ce o compun i cart se adapteazd
condiji!or in permanentd evoluje, din Palestina. In 1935, la consfa-
tuirea din Iagur, se stabileSc principiile de bazd ale miscdrii Ha-
kibut Hameuchad.
Hakibut Harneuchad urmreste infiintarea de asezdri colective mari
si deschise, .in care sa se a;monizeze munca proprie cu cea salariata,
agricultura cu meseriile i industria, imigrantil dintr'o tart cu cei
din alta, pionierii dintr'un val de imigrare cu cei din valurile anterioare.
Educatia in kibut tinde s facd din rnembri, elemente ale comunei
palestiniene, ale muncii si gospodriei, ale cultu:ii ebraice 5i auto-
apdrrii, care sa ia parte la viata sindicald si politica, s aiba per-
nianent inaintea odd: or orizontul istoric al miscarii si scopurile ei
sioniste si soLialiste.
Tiliscarea aceasta ii dirijeazd existenta i structura sa potrivit
idealurEor si nevoilor clasei muncitoare, a carei autoritate supremd
este organizatia muncitorilor evrei din Palestina- i std cu totul la
dispozitie ca un kibut de munch', colonizare i ap8rare. Kibutul se
considerd ca protoipul societdt:i sioniste socialiste viitoare.
In tocmai cum in evcf utia formelor sociologice, s'a trecut progresiv
dela familie la clan, ..trib i popor, un kibut creste 5i-5i ldrgeste
si el orizontul i posibilithtile culturale si econornice. Aceast extin-
dere este in avantagiul miscdrii sioniste, care tinde s exploateze
toate posibilitatile din Palestina, in scopul de a crea loc pentru
toti evreii.
.Hakibut Hameuchad ere in Palestina 46 colective Mari, cari insu-
rneazd peste 22.000 suflete.

www.dacoromanica.ro 183
 Miscarea cuprinde e grupele organizatiei de tineret Dror-Habonifn.
0 importanta asezare colectiva de tip Kibut este Ein Harod.
EIN HAROD este una din cele mai vechi Si mai bine organizate
colonii din Palestina. E construita pe terenul Fondului National.
Terenul a fost asanat cu grea osteneala de pionieri si malaria a fost
starpita astfel din regiune. Gratia muncii pionierilor, colonistii so-
siti mai tarziu au gasit totul pregatit.
Infiintata in anul 1922, colonia are o suprafata de 10.000 dunami.
Productia este bazat pe principiul economiei mixte. Intr'adevar,
colonia face agricultura intensiva, cultiva cereale, pomi roditori, in
special grape-fruit, vita de vie si se ocupa si cu cresterea pasarilor.
In Ein Harod sunt ateliere de tamplarie, fierarie, croitorie si ciz-
marie.
In vecinatatea colectivului se afla o padure a Fondului National si
un isvor bogat in apa. .

Colonia Ein Harod poarta numele isvorului care coboara din mun-
tele Gilboa si Ii serveste apa din abundenta. Sub numele de Nahr-
Gialud (raul lui Goliath) apa curge spre est intr'o vale care incepe
cu altitudinea zero si coboara spre Iordan, in _care se varsa.
'Colonia a fost infiintata in 1922 de Gclud Avoda. Are o supra-
fata de 10.000 dumani. Este un kibut mare.
Corturile dela inceput au fost inlocuite cu baraci de scAnduri,
unde dormitorul era instalat deasupra grajdului. Baracile au facut
apoi loc caselor frumoase, moderne si incapatoare. Sala de mancare
comuna este mare, frumoasa i luminoasa, ca o sala de restaurant.

Colonia Ein Harod

4i midi Gilboa
Copiii au cladirea cea mai frumoasa i ingrijirea cea mai buna.
Sunt hraniti cu lapte i fructe si crescuti cu dragoste i pricepere
pedagogica. De mici calaresc i cunosc agricultura ca niste adevarati
tarani.
iMunca laolalta a imprietenit i contopit, la propriu i la figurat,

184
www.dacoromanica.ro
elementele de origine sgeografica disparata, care au venit in colonie
in epoci diferite. Ebraizarea si munca au facut ca phicesul de restra-
tificare profesionald sa se desfasoare cu succes.
Seara se tin cursuri si conferinte, se citesc ziarele, se scrie co-
respondenta, se face muzica si se discuta.
In epoca imigratiei evreilor gerrnani, numerosi tineri din aceasta
categorie si-au facut pregatirea in *Ein Harod.

; K/BUT ART/. Grupurile colective ale organizatiei Hasomer Ha-

tair sunt organizate intr'o federatie pentru intreaga tara, nurnita Kibut
Arti. Infiintat in 1927 din 4 kibutim, aceasta federatie cuprinde in
1944 un numar de 41 kibutirn raspandite in toata Palestina. Trei
sferturi din numanil lor sunt instalate pe terenuri puse la dispozitie
de K.K.L.
Colectivele lui sunt mai mari decat cele ale uniunei Hever tia-
kvutoth, dar nu depasese nici ele anumite limite.
Alembrii sunt organizati in Kibutim dupa Wile lor de origina
(ca in Kvuta) dar munca )in gospodria independenta agricold sta
alaturi de cea industrials si de cea salariat din afara (ca in toate
celelalte Kibutim).
,Din punct de vedere organizatoriu, Kibut Arti se situiaza deci intre
Hever Hakvutoth si Hakibut Hameuchad.
Ceea ce caracterizeaza insa uniunea Kibut Arti este apartenenta
membrilor sai la un singur partid politic, care poarta acelas nume.
Cele 41 colective au aproape 10.000 suflete.
Ca prototip, citam: Mismar Haemek", Merchavia", etc.
C. Critica colonizArii colective

In af era dc critica ce s'a facut in primele timpuri ale colonizarii co-

lective, s'au mai adus argumente de natura economica impotriva ope-
rei de co!onizare colectiva si anume: valoarea economica a initiativei
individuale, grija relaxata a colonistului pentru inventar in colonia
colectiva. Toate acestea s'au dovedit nefundate: colonistul capata foarte
repede constiinta proprietatii colective si ingrijeste de inventarul co-
lectiv nu ca de ceva strain ci ca de al sau, sub nom forma, cu
care s'a obicinuit; in ce priveste initiativa, selectia valorilor care se
face in asezarile colective .permite initiative comune care sunt al-
catuite tot din initiative individuale dar armonizate cu interesele gru-
pului.
Apoi, princiPiile riguroase din kvuta, care nu permit munca sa-

www.dacoromanica.ro 185
lariata, fac sa nu se poata marl suprafati cultivata cu un produs care
se bucura la un moment dat de mare cautare. Co Ionia nu-si poate
angaja lucratori satariati dar nici nu poate primi membri noi nefiincf
sigura daca ii va putea intretine atunci cand produsul plantat supli-
mentar nu va mai fi atat de cautat.

)
t
,
, ...

.:,
N..

1
. .,
4

Insfalarea rezervo-
rului de apd Intr'o
- Kvuta

Un alt argument, deasemenea economic, impotriva organizarii in

kvuta priveste imposibLitatea de stabilire in colonia colectiva a eo-
merciantr.or sau -altor elemente economice, care ar aduce expansiunea
economica a asezarii. Fistfel, daca ar exista restaurante, hoteluri si
pravalii pe langa manila colonii colective, atat de mult vizitate de tu-
risa, s'ar putea asigura existenta a mii de oameni ce nu sunt lucratori
agricoli i s'ar extinde si campul de desfacere a produselor coloniilor.
S'a reprosat unitti mici ca prin insasi principiile sale, kvuta Ii
intarzie exlinde:ea fireasca. Cu aceleasi rezultate, o kvuta poate absorbi
mai putin colonisti noi deck o colonie individuald. Critica cea mai
aspra ce s'a facut deci din acest punct de vedere colectivului mic
este ca nu contribue la absorbirea d2 noi imigranti, &erne absorbire
fiind o datorie primordiala a oricarei colectivitati colonizatorii iii Pa-
lestina.
Aparatorii sistemului colectiv, atat cei dinauntrul organizatiilor
colective cat i cei din afara, scot in evidenta rolul covarsitor pe care-1
au colectivele 'in recladirea tarii, care pe bald individuala nu s'ar fi
pu!ut face niciodata. Creared unui nou ft2 de evreu este deasenienea
opera colonizarii colective. Drumul cel mai eficace pentru realizarile
sioniste nu poate fi facut nici deacurn inainte cleat prin colonizarea
colectiva. Defectele in materie de absorbtie s'au corectat prin marirea
unitatii mici i prin trecerea la forma de kibut care este deschis.
Prin cifre concludente se arata ca aceste aseiari au prosperat

186
www.dacoromanica.ro
mult mai repede de:at cele indiviluale, care se and in aceleasi con-
ditiuni de cultura, teren, clima, etc.

4. Cateua din coloniile din Palestina

Pentru complectarea cadrului, mentionam cdteva din asezarile mai

importante rurale si semiurbane evreesti din Palestina, care nu au
fost Inca pomenite in decursul diferitelor capitole .ale expunerei de
fatd:
ille$ek11,4),ur este fin kibut ci vreo 1400 suflete.
Kfar Hasidim i coala Igar Jcl::dinz apartinand organizatiei Miz-
rachi, se afla in apropiere de Mesek Jagur.
/Oar Makabi apartine organizaliei Makabi Hatair.
Klar Ala este un sat care poarta numele. unei fabrici ,de textile
foarte moderne; este populat cu rnuncitorii acestei fabrici si familiile Ion,
in total Peste 600 suflete.
Kirialh Chaim, dupd numele lui Chaim Arlosoroff, este o localitate
muncitoreasca. Casele au -lost construite de Solel-Boneh. Este cel
mai vechi sat industrial si se afla pe soseaua Haiffa-Aidio. Toate
insiitutire sunt munciloresti si sunt conduse de Histadruth, care in-
tretine i colile. Orice sarbatoare muncitoreasca este sarbatoarea
intregei locaHtati.
Kiriath Alotehi.1 se afla aldfirri de Kiriath Chaim, in Etnek Ze-
bulon. Este populat de elernente din clasa mijlocie.
KYlath Bialik este rea mai mare si mai frumoasa colonie indivi-
duala construit de imigrantii vrei din -Germania. Prim:i colonisti au
fost agniulfoi, apoi s'au stabilit muncitori si functionari din Haiffa.
COLONIILE DIN EMEK. IESREEL. Cdnlpia Iesreel este cea
mai:mare regiune de ses, care strabate tam clq-a curmezisul. Spre
apus are altitudinea 25 rn. si urea spre rsarit pana la 123 rn. la
Sirin, de unde incepe sa coboare spre valea Iordanului.
Regiunre de depresiune nu au scurgere ay ea apele colectate for-
meaza numeroase mlastini, mai ales Icl nord de linia ferata Haiffa_
Semach.
Terenul de lava este foarte roditor si produce cereale si pasuni.
In antichitate cdrnpia a fost strabatutd de drumuri de caravane;.
azi este brazdata de osele, driimuri si cai ferate.
Timp d2 2000 ani, va'ea care a fost roditoare in epoca biblicd,
a stat pustie si ine:ata in mlastini. Triburi de beduini strabateau ti-
nutul, iar turmele lor de capre si cirezile de camile pustiau padurile
de pe coastele dealurilor i culturile de cereale ale satelor din
apropiere.

www.dacoromanica.ro 187
 Dupa primal rSzboi mondial, pionierii au secat mIastinile i aa
transformat terenul in grdini, campii de cereale si livezi, au cana-
lizat cursurile de apS si au construit sosele.
Emek Iesreel este central de colonizare al epocei celei de a 3-a
aliah.
Inca dinaintea razboiului, .colonia Merchavii alatuia in central
regiunii un avantpost izolat al actiunii de colonizare.
In 1921 au 'lost infiintate colectivele Ein fia.rod, Tel loset Ii
Beth Alta precum si colonille semi-colective Naha lal i Kfarlechesle,:l.
Gratie achizitionarilor rnasive de terenuri de catre K. K. L. in-
treaga distanta dela Haiffa pana la Beth-5an, este azi proprietatea
caminului national evreesc.
Sprijinite de Keren Hagessod, au luat fiinta numeroase colonii
cari se era azi intr'o stare economica foarte buns. Citm cdteva din
ele:
Kfar lehopa, colonic Fare poartS numele lui Iehosaa Kankin,
a fost infiintatd in 1927 si are gospodarie mixta. Suprafata ei este
de 5000 dumani i numra 300 locuitori.
Mimeo' Ilitentch, colonie colectivd, infiintata in 1927 de Ha-
somer Hatair, face agricultura si creste pasari. Suprafata 5000 Oil,-
mani, 200 locuitori.
Kfar lehopa, colonie care poartd numele lui Iehosaa Hankin.
colonizati evrei sefarzi, gruzi i romani. Colonistii cultiva" cereale si
nutret pentru vite. Terenul are intinderea de 4800 damani. Colonia
are 200 locuitori. '-
Ginegar, colonic colectivd infiintatd in 1922, se afld la poalele
muntilor Galileei, langd padurea Balfour. Are 4700 dumani pe cari
cultiva cereale, legume. Creste pasari, albine i vite de lapte. Are
120 locuitori.
In apropiere de colectivul Ein Harod se afl Kfar lechesk.
FondatS in 1922, colonia semi-colectiv are 5000 dumani si 500'
locuitori. Are cooperativa de vnzare si consum precum si instita-
tiuni culturale si economice.
Colonia colectiva Geva are 2000 dunami, face agricultura, avi-
culturS, produ,ce lapte si are plantatii. Numtt 120 suflete.
Tel Josef, colonie colectivd, se afl la 5 km. est da Ein Harod.
Fire plantatii de bananieri, de arbori de grape-fruit si de tutun, le-
gume si nutret verde. Produce .350.000 litri lapte anual. Suprafata
coloniei este de 6000 dunami si are 300 locuitori.
Colonia Beth-Alfa, situat intre Ein Harod si Bethelan, in-
fiintatS in 1922, are 5650 dunami. Colonia planteaza grape fruits,
oereale, legume, creste pasari i vite. Produce 300.000 litri lapte

188
www.dacoromanica.ro
 Ana_ necesara irigarii este adusa prin tuburi si canale de ciment
dela un isvor aflat la 4 km. departare.
:cu prilejul sapaturilor Matte pentru construirea acestor conducte
de apa, colonistii au dat peste ruinele unei cldiri vechi. Desgroparile
intreprinse ulterior au scos la lumina pardoseala de mozaic a mid
sinagogi din secolul VI. Mozaicul reprezint obiecte de cult ale si-
nagogii, sacrificarea lui Isaak i Zodiacul cu cele 12 sernne, fiecare
purtand In caractere ebraice nurnele lunei respective. Duna o in-
sccriptie arameica i una elena, s'a stabilit ca mozaicul a fost lucrat
in timpul domnia imparatului Iustin.

COLONIILE PE TEREN N. K. L.
Daca tinem searna de criteriul teren", coloniile cele mai nu-
meroase sunt asezate pe pamantul Fondului, National Evreesc. In
anul 1939, in ajunul isbucnirii razboiului, se aflau pe terenul K.K.L
urmatoarele colonii:
Jadeea. Beer Tuvia fondat in anul 1887, Ben Semen 1907, Hulda
1909, Mahne Yehuda 1912, Nahlat Yehuda 1913, Ataroth 1922, Ki-
riath Anavim 1922, Gath Rimon 1924, Ramath Rachel 1925, Givath
Haslosa 1925, Kfar Hanoar Ben Semen. 1926, Givath Brenner 1928,
Gan Slomo 1928, Beth Hanan 1929, Hanoar Haoved 1930, Tirath
Salom 1930, Kfar Marmoreck 1931, Kfar Bilu 1932, Ayanoth 1932,
Netaim 1932, Beth Oved 1932, Motza Ilit 1933, Gibbethon 1933,
Kfar Azar 1934, Kfar Jehuda 1934, Bitzaron 1935, Behadraga 1935,
Kfar Sirkin si Kirgath Maimuni 1935, Kfar Menahem 1937, Kfar
Szold 1937, Mule Hahamisa 1938, Negba 1939, Ramath Aron Eisen-
berg, Shaaraim, Sivath Zion si Neve Zion, Sehunat Ezra Ubitzaron,
Sehunat Mose.
Saron. Kfar Malal fondat in anul 1912, Yarkona 1932, Heruth
1932, Kfar Yabetz 1932, Ein Aered 1932, Ramath Hakoves 1932,
Givath Hen 1933, Zofith 1933, Risport 1933, Kfar Hess 19 , Ra-
math Tiomkin 1933, Safaym 1935, Gan Haim B 1936, Tzur Mose
1937, Sde Warburg 1938, Beth Jehosua 1838, Kibutz Hanoar Hazioni
Haklali B 1938, Ganeam, Ramoth Hasavim, (Cartier muncitoresc langa
Ramataim), Sehunat Eliezer, Kfar Iona.
Entek Hefcr. Kfar Vitkin fondat in anul 1930, Givath Sapira 1930,
Ein Hahores 1931, Givath Haim (Kibutz Hameuhad) 1932, Beth lanai.
1933, Avihail 1933, Ein Haoved 1933, Bithan 1933, Irgun Hakfar
(Kfar Haim) 1933; Mismar Hasaron _1933, Mabaroth 1933, 'Eliasiv
1933, Kfar Haroe 1933, Hibbath Zion 1933, Hogla 1933, Havazeleth
Hasaron 1934, Yedida 1934, Sehunath Salpm 1937.

189
www.dacoromanica.ro
 Samaria. 6an Smuel fondat in anul 1913, .Ein Pilimaroth 19,
Kfar Pines 1934, Ein Iron 1934, Ein Hasofet 1937, Bamigne 1939,
Nahaliel, Neve Haim., Nahaliel.
Emek Zebulon. Yagur fondat in anul 1923, Kfar Hassidim 1925,
Ramat Iohanan 1931, Kiriat Bialik 1934. Saar Haamakim 1935. Kfar
Harnaccabi 1936, Usa 1936, Elroi 1936, Ein Hamifrat 1938. Mismar
Zebulon 1938, Plugat Haiam 1.939, Kiriat Amal.
Emek Jesreel. Merhavia fondat in anul 1910, Nahalal 1921, Geva
1921, Ein Harod .1921, Tel Ioseph 1921, Ginegar 1922, Kfar Yeladirn
1922, Kfar Yehezkel 1922, Beth Alfa (Hasomer Hatzair) 1922, Beth

La Inceput au
Mat in corfuri;
apoi i-au con-
,
&fruit baraci...

Alfa (Heftziba) 1922, Tel Adasim 1923, Kfar Gidon 1923, Mizra -1924,
Sarid 1925, Kfar Baruch 1926, Kfar Yehoshua 1926, Nahalal 1926,
Ramat David (Hasaron) 1926, Ramath David (Sarona) 1926,, Gvath
1926, Mismar Haemek 1927, Sde Jacob 1928, Kfar Hahores 1930,
Hahugim Beth Hasitta 1931, Hazorea 1936, Beth Searim 1936, Simron
1936, Irgun Moledeth 1937, Alonim-Tivon 1938, punct langa Afule.
Valea fardatudui. Kinnereth fondat in anul 1908, Dagania A, 1909,
Kfar .Gun .1924, Afikim 1928, Dagania 1930, Nir David 1436, Sde
Nahum 1937, Mesiloth 1937, Tirath Zvi 1937, Maoz 1937, Beth Jo-
seph 1937, Masada 1937, Saar Hagolan 1937, Batelem-Ein Geb 1937,
Masad 1938, Neve Eitan 1938, Kvutzat Aria 1939, Irgun Dror 1939.
Galilcia de Jos. Kfar Hittin fondat in anul 1924-1936.
Galilcia de Sus. Hanita fondat in anul 1938, Eilon 1938, Metzudalh
Ussischkin A, 1939, Metzudath Ussischkin B. 1939.
Acco. $avei Zion fondat in anul 1938..

190
www.dacoromanica.ro
 61'411,1P44444.41'

In fimpul fulburdrilor, coIonifii lucrau inarmaji

191
www.dacoromanica.ro
a Influenta coionizarii eUree0 astipra uefi
pcIestiniene
1. fimehorarea mediului fizic: solul i clima

Dupa cum reese din fiecare capitol al expunerii de pana acum,

influenta reasezaiii evreilor in Palestina s'a exercitat asupra intregei
vieti a tarii. Nu este sector al vretii publice in care imigratia evreeasca
in general si colonizarea agricoli in special sa nu-si fi lasat intipa-
ritura. Sunt insa cateva aspecte ale acestei influentari care se cer
relevate si o yarn face aci.
PROBLE1MA PAMANTULUI este pentru caminul national evreesc o
problema de existenta fiindca stabilirea poporului evreu in tara stra-
mosilor sai nu se poate face Fara o colonizare agricola. Dealtfel legatura
dintre poporul evreu si Palestina, profund inradacinata in constiinta
populara, si-a capatat expresie in religia si poezia evreeasca, in
traditiile orale si scrise, in rugaciunile celor bigoti si cugetarea materia-
listilor _istorici si s'a concretizat in epoci de misticism si persecutii
in forma de iniscari rnesianice. Imbracat in haina moderna politico-
sociala a sionismului, miscarea mesianica devine lupta pentru nor-
malizarea vietii poporului evreu. Aceasta revenire la normal cere
ins5 coneentrarea teritoriala cad cu dreptul primar de a avea o
patrie traeste si rnoare ratiunea evreilor de a exista ca popor.
Lupta gigantica din ultimele 4 decenii pentru recucerirea Oman-
tului a avut o influenta fericita asupra intregei vieti din Palestina.
CULTURA INTENSIVA. De cum au obtinut putin Pamant, prin
transactiuni din cele mai avantagioase pentru vanzatori, evreii au
inceput cultivarea intensiva. In .decursul celor doua decenii inter-
belice, economia agricola a Palestinei a fcut progrese foarte marl.
Evreii nu au continuat pe predecesorii lor In exploatarea pana la
epuizare a solului, caItura extensiva care a fost incriminata Iapidar
in rapoartele oficiale ale guvernului.
Suprafata de cultura Hind limitat, evreii au trecut imediat la
exploatarea agricola intensiva, care mehajeaza solul si ii inlesneste
regeherarea pentru a-1 avea ca sursa de traria permanenta. Au intro-
dus metode noi in lucrarea pamantului, intrebuinteaza masini agricole:
tractorul, plugul cu 3 brazde, masini de grapat, tavalugul, masini de
secerat si de treerat, selectoarele de seminte, etc. Au creat o va-
rietate de vaci de lapte si deci o gospodarie de lapte noua. Au des-
voltat avicultura si au introdus institutiile cooperative de tot felul
in valorificarea produselor agriculturii palestinene.
,Cultura cerealelor neputand trece limitele ce depind de intinderea

192
www.dacoromanica.ro
 terenului, chiar dacd se intrebuinteaze, cele mai moderne metode de
-ameliorare, -era firesc ca economia agricold se-si indrepte atentia
spre rarnurile amintite, nelegate de sol decal: 'indirect.
S'au fecut apoi culturi mai variate, mai rentabile, mai putin
expuse riscului. S'aa plantat astfel suprafete mari ca pomi fructiferi.
Productia de legume s'a mei-it de 7 ori din 1921 pane in 1935, trecand
dela 7742 tone la 56399 tone.
Uti:izerea din ce in ce mai respandite a diferitelor masini agri-
cote face ca cifra importului acestei categorii de masini se devine
indice pentrii rentablita:ea agriculturii si pentru aprecierea comparative
a stadiului de rationalizare din intreaga regiune geografice din jur.
In cei 5 ani dintre 1931 si 1935, importul masinilor agricole s'a
impetrit ajungend dela LP 16.600 la LP 72.068 anual; importul
de ipgreseminte chimice s'a urcat si el dela LP 38.900 la LP 107.151,
in afard de cresterea importante a consurnului ingrsemintelor produse
in :tare (superfosfati, etc.). Acest spor este mai elocvent dace. ana-
lizem fenomenul in cadrul general mentionat.
Raportand irnportul dc masini agricole pe cap de locuitor si no-
tend Palestina cu indicele 100, vom gdsi pentru anul 1935, urme-
torii indici pentru Jeri le din jur:
Palestina 100
Egipt 9,7 :

Siria 4,7
Irak 1,2

Din acest tablou comparativ, ruse evident cd Egiptul, care

are o supra* arabild imense fate de Palestina si mare fate de
Siria si Irak, nu are nici a 10-a parte din masinite pe care le are
Palestina, raportate pe cap de locuitor,
MiniIe agricole indici dela prima vedere agriculture intensive.
Dar agriculture, intesive nu se poate face in Palestina fere. iriga-
tie. Irigatie rationale se face, nurnai dela inceputul colonizerii evreesti.
S'au sepat fantani noi cu masini speciale pentru forajul hidraulic si
s'a ameliorat debitul celor vechi ca ajutorul acelorasi masini. Studiul
panzei subterane de ape a Palestina a dus la descoperiri care au
importante tot atat de mare casi ectfizitionarea de noi terenuri i
care au' schimbat iadica1 structure agriculturii precum si conceptia
generale privind terenul necesar pentru hrenirea populatiei.
'Colonizarea agricold evreeasce, devine astfel un factor de mo-
dificare a [mei laturi a mediului geografic si anume: solul.
IMPADUR/RILE. Dace tinem seama numai de .impedurirea in-
treprinse de fondurile publice evrecsti, se constat c lipsa de arbori

Dr. S. BaIngless Palestina. (13) www.dacoromanica.ro 193

constatat de Inaltul Comisar in raportul sau oficial pe 1920-1925,
incepe a fi remedied.
. Opera de impadurire a inceput in 1908 dar a avut la inceput
un caracter sporadic. La patru ani dupd moartea lui Herzl, s'a
creat un fond special pentru plantarea de msdni in merneria lui.
Din sumele realizate pentru acest fond au fost plantate Waffle de
langd Ben-Semen si Hu Ida. Opera metodica de impadurire incepe
abia dupd primul razboi mondial. Din 1920 pAnd in 1928, s'au plantat
525.000 arbori.
Dupd o perioada de incercare, care a durat 8 ani, K.K.L. s'a limitat
numai la impadurirea regiunii deluroase. Din anul 1929, odat cu
plantarea Wadi Balfour, s'a inoeput impdurirea pe scard vastd.
Majoritatea arborUor ce alcatuesc Waffle K.K.L. au fost plantati
*in ultimii 15 ani. Inteadevar dela 1928 la 1940 au fost plaritati
2.575.000 arbori. In 1940, intinderea acestor Octal era de 14:000

yfrfrvrAir -;47Th..1 '

Colonistul evreu
a sfaf de paza
In zilele grele
pentru colonie

dunami i cuprindeau 3.100.000 arbori, din cari 80 la surd sunt pini

de diferite varietati iar restul roscovi, chiparosi i duzi.
Impdurirea finantafa de fondurile sionista si infaptuita de -co-
lonisti a adus o ameliorare sensibil a climatului regiunii. Vointa de
readire a modificat nu numai solul, prefacand bolovanii pietrificati
in pamnt arabil dar a schimbat i aerul uscat i arzdtor de ,step
in aerul de Wine, modificator al precipitatiilor atmosferice.
Mediul fizic a fost primul care s'a resimtit de munca agricultorului
evreu.

194
www.dacoromanica.ro
 t. Infiuente ascipra meaiutui polifico-social : arabii

Co1onizarea evreeasca si-a exercitat influenta asupra conlo-Cuitorilor

arabi. Daca cercethtorul obiectiv este silit sa scoata in evidenta con-
trastele dintre ceeace a gasit evreul revenind in Palestina si ceea ce
a rea:izat coloniza.ea evreeasca, aceasta este numai pentru a demon-
stra cat are de castigat arabul din coloniiarea evreeasca.
Eapt care apare azi ca cert, chiar daca la inceput a fost ,pus la
indoiala de unii, este ca evreii nu vor si nu au interesul ca, prin
recladirea patriei lor, sa pagubeasca poporului arab conlocuitor. Dim-
potriva, Munca ewer or creeaza ma:i avantagii economice pentru
arabi si asezarea evreilor este aproape singurul mijloc de ridicare a
starii economice i politice a muncitorului arab.
Acuzatiie aduse evreilor de cercurile arabe care au interes in
mentinerea felahului in stare de inferioritate: achizijile de teren d
catre evrei alunga pe felah, desfiinteaza mica proprietate arabb, ma-
reste clasa araba fard pamant, etc. sunt nefundate, asa cum arata
faptul ca Populatia araba creste neincetat in Palestina si o duce din
ce in ce 'mai bine.
C,ea mai Nina dovada de atractia pe care Palestina evrceasca o
arabilor, este afluxul de muncitori arabi din tarile
exercita --Aasupra
vecine. In 1929, cand criza catastrofala a preturilor agricole ame-
ninta pe producatorii agricoli ca ruiaa, md de arabi mt recut din
Siria i Transjordania in Palestina unde activitatea rodnica a coloni-
zarii evreesti claduse agriculturii o alta directie.
Pentru ca arabii sa poata insa afinge n,ivelul social si economic,
la care au dreptul, trebue ca sa existe intelegere intre cele cloud
populatii conlocuitorii.
Evreii au_ fost din totdeauna gata la colaborare i s'au creat si
organizatit care aveau de scop impacarea (Brith Salom). In scolile
evreesti se invata limba araba iar colectivele evreesti cauta _s ridica
nivelul moral si 'economic al felahilor din jur. Cand muncitorimea ru-
rala i urbana araba se va fi convins ca evrell vor buna ;stare co-
muna, o era de pace interna Va incepe in Palestina.
- Pentru economia araba, cumpararile de teren de catre evrei an
o importanta deosebita. Banii obtinuti servesc la finantarea economiei
arabe si ante iorarea situatiei mosierului si felahului. Marele proprietar
rural _arab nu are alte venituri, nu practica vreo meserie i nici nu
face negot. Vanzarea unei parti din teren ii da putinta sa plateasca
datoriile acumulate iar restul ii poate depune spre fructificare si sa
aiba astfel o rent& Micul proprietar vanzand ceea ce-1 prisoseste, isi

www.dacoromanica.ro 195
plateste datoriile i c ce-i rdmdne ameiloreazd plantatia, spore*
inventarul, chdeste, mareste astfel venitul sau agricol.
Dupa aoeste consideratiuni politico-sociale i economize, se poate
sintetiza influenta pe care a exercitat-o colonizarea evreeasca asupra
arabilor:
Co Ioniza re a evreeasca a urcat pretul terenurilor din cauza ca
evreii, siliti s cumpere in orke conditiuni, au plata ()rice pre Ii s'a
cerut; arabii s'au imbogtit din aceste vAnzri, deoarece pot din
vdnzarea unei pArti a terenului lor sa cultive restul mai bine, ap cum
ii invata vecinii evrei.
S'a desvoltat piata urband din cauza maririi cererilor de produse
agricole de calitate bund. Problema desfacerii produselor se rezolvd
fericit prin faptul -TA populatia noua a Palestinei se deosebeste fun-
damental de pea indigend prin puterea ei mare de cumpdrare, prin
nevoile ei sporite de Oimente i prin* faptul c cere numai produse
de calitate.
Felahul are asigurat un pret convenabil pentru cerealele sale gratie
primelor ce se acordd dintr'un fond alimentat prin taxe platite de
orseni, in majoritate evrei. Buna stare a tezaurului statului a per-
mis guvernului *sa ajute pe felah prin imprumuturi, acordarea de par-
cele de experimentare, de pasuni, etc. Impozitele agricole s'au mic-
sorat: in 1922, ele alcdtuiau 12,4 la suta din totalul impozitelor Inca-
sate iar in 1934-1935 numai 2 la suta.
rirtmk"..snms, gft zn:.:241

".474.'.4774

Agricultura evreeasca
In Palestina este mo-
torizata aproape In
intregime

Technica modernd intrebuintatd de evrei in agricultura a determinat

o imbunatatire si in agricultura felahilor. Felahii au inceput a in-
trebuinta metode de culturd invatate dela evrei i sd se specializeze in
culturi mai rentabile decdt a cerealelor. Aceasta face 'ea felahul harnic
palestinean sa aibd alta soarta decat cel din tarile inconjuratoare.
CONDITIA SOCIALA A FELAHULUI este mai grea decdt cea
economica. El poate invata dela evreu, in small vreme, sd utilizeze

196 www.dacoromanica.ro
tractorul *sail sa ingrase pamantul, sa are CU plugul cu 3 cutite iii
loc de a sgaria pamantul cu plugul rudimentar de lemn, sau s faca
irigafia rrecesara; este mai greu sa se schimbe insa conditiile so-
ciale ale agricultorului si sistemul de distribuire a terenului cultivabil.
Marii proprietari nu se interesea2a de progresui niosiei iar felahii
cari o lucreaza duc o viata asemanatoare iobagilor din evul media.
Tranul este in cea mai neagra mizerie.
Structura sociologica a populafiei arabe este cea a societatii orien-
tate: proprietarul, seicul, muktarul sunt stapanii. Firendqul este ex-
ploatat, la fel ca si felahul, nu numai din punct de vedere economic,
dar i spiritual, social si politic.
Imigrafia evreeasca a imbunatafit i starea sociala a arabilor. Ju-
gul medieval a inceput sa se desfaca de pe grumazul muncitorimei arabe.
Muncitorul arab are azi conditiuni de mama si de trai mai bune
datorite luptei sindicale dusa fie separat, fie impreurth ca muncitorul
evreu.
Organizarea muncitorului arab va micsora primejdia concurentei
muncii eftine; iar cunoasterea reciproca, invtarea linilici arabe de
evrei si a ebraicei de arabi vor facilita infelegerea.

3, Influe.ntarea formelor economice : cooperatia

0 alta consecinta direct a spiritului social-economic in care

se face colonizarea evreeasca in Palestina este transformarea for-
melor economice sub influenta momentului social. In afara de av-
zarile agricole colective, in care viata si munca se desfasoara iii
comun, o mare parte a restului activitatii economice este dusa dea-
semenea in comun, prin aplicarea principiilor cooperatiste.
Caracteristica miscarii cooperatiste palestiniene este extinderea la
produsele agricole, industriale si la activitatea comerciala.
Cea mai veche cooperativa a fost fondata in 1896 i avea drept
obiect vAnzarea vinului produs de colonistii evrei. Mai tarziu s'a in-
\ffinfat prima cooperativa industrial, fabrica de lemnarie Cormel"
si intrepozitele Amal", ambele la Haiffa.
Dup5 primul razboi mondial, principiul cooperatist s'a extins la
cumpararea de cladiri, constraire de drumari, secare de terenuri, export
de produse agricole, traroport, banci, asigurri. Cea mai.- mare si
mai veche cooperativa a plantatorilor Ie portocali este Pardess" care
exporta aproape 35 la sut din recolta totala de citrice a Palestinei.
Vanzarea pe piata intern a produselor agricole este condusa de
cooperativa Tnuva" ale carei intrari au atins in 1936 suma de 400.000
LP. Tnuva are mai mite laptarii sistematice inzestrate in chipul cel

197
www.dacoromanica.ro
mai modern. Fabrica si bauturi nealcoolice 'din zeamd de fructe, con-
serve, etc.
Contrar modului in care a evoluat practice cooperalst in matte
tari, uncle mai intai au apkut cooperative de consum, in Palestina au
aparut in primul rand cele de vanzare.
Fenomenul nu este caracteristic pentru Palestina, ci Sc constat in
toate tarile de irnigrare rapida: imigrantit fiind preocupati in primul
rand de asigurapea viitorului lor, ei S2 intereseaza mai mult dc inte-
resul lor ca producatori i dau mai putina atentie interesului lor de
consumatori.
Pentru vanzarea produse!or, desi principiile cooperatiste se opun
ca desfacerea sa se feed prin mijlocirea capitalista ci numai prin.-
cooperative, aceasta nu este 'insa posibil decat in colonii "si uncle
localitati. In marile centre, cooperativele au trebuit sa facd concesii
flu sa vanda comertului: particular, mai ales micului comerciant, cdruia
daca i s'ar lua aceste produse ar fi ruinat.
Miscarea cooperdtista palestineana a cucerit domeniul transpor-
turilor motorizate. Traficul comercial evreesc cu auto-camioane 5i
masini de turism pe soselele, Palestinei este aproape monopolizat de
cooperativele de transport. Aceste cooperative sunt federalizate, orga-
nele centrale ocupandu-se cu coordonarea orariilor, alirnentarea, ga-
rarea, repararea i ttretinerea parcului de masini.
Mai exista cooperative in cele mai diverse ramuri ale industriei
ai comertului: cooperative de irigatie, alcatuite pentru forajul si in-
tretinerea fantanilor in cornun, cooperative de asigurare, de credit, de
constructie, etc.

4. !Miner* demogrofice : intensificarea imigrafici

In fine, 0 alta influenta puternica, exercitata asdpra vietii Pa-

lestinei de catre colonizarea agricola este de natura demografid
si anume: intensilicarea imigratiei. -

Ca opera de co'onizare agricola a trecut cii succes examenul ecci-

nomic i ornenesc in general o arata faptul ca populatia care a imigrat
in numar din ce in ce mai mare a prins raciacini in tara fara ca sa
se iveasca foamete, somaj sau lezare a intereselor populatiei indigene.
Standardul de viata a crescut i tare a progresat din punct da
veeere social, economic sanitar si. cultural, gratie influentelor favo-
rabile exeratate de actiunea de colonizare asupra tuturor paturilor
populatiei, asa cum s'a demonstrat cu fapte i cifre, in capitolele res-
pective ale lucrarii de feta.
Dar acest progres a permis (impotriva tuturor prevederilor oft-

198
www.dacoromanica.ro
ciale) intrarea, in ultimil ani, a unui numr din ce in ce mai mare
de imigranti, astfel ca Palestina numra azi, dupa estimatii oficioase,
700.000 evrei.
S'a obiectat ca Palestina nu poate absorbi noi imigranti, in pri-
mul rand fiincica nu are organisme de productie care sa ceara, pentra
consumarea produselOr, intrarea de imigranti noi.
Fenomenul deniografic al Sporirii populatiei evreesti prin imigrare
a evoluat insa in mod sui-generis.
Intr'adevar, nu conditiile naturale favorabile au creat posibilitti
de absorbtie si nici organizarea economica nu a pregatit o productie,
care, trebuind s'a fie consumath, ar fi cerut intrarea de noi irnigranti.
Aceasta ar fi fost dealtfel imposibil pentruca nu se poate creea o pro-
ductie inainte de a se stie daca va avea eine sa o consume.
In PaJestina, fenomenul s'a produs in mod firesc. Fiecare val de
imigranti marind .puterea de cumparare a -Orli, a determinat creearea
ai amplificarea aparatului de productie iar acesta a ajuns halm IA
un grad de desvoltare care permite intrarea altor imigranti.
Qonoeptia, care a domnit in privinta capacitatii de absorbtie a
Orli, a intarziat mult irnigratia. Ea s'a dovedit gresita prin faptul ca,
in ultimii 15 ani, populatia evreeasca a Palestinei s'a triplat fr ca
s fi aparut simptomele de saturare a capacittti de absorbtie in vre-
unul din sectoarele de activitate a Orli.: agricultura, industrie, co-
mert, profesiuni libere.
Urmeaza de aci ca nu trebue apreciata capacitatea de absorbtie a
Peestinei dupa criteriile statice ale starii economice dintr'un anumit
moment, considerat izolat, ci trebuie judecata in desfasurarea dinamica,
inlantuith cauzal, a integei vieti a tarii.
Numai astfel se poate intelege cum infiintarea puternicei temelii
agricole a Palestinei evreesti influenteaza favorabil fenomenul demo-
grafic al imigra:i2i, marind capacitatea de absorbje in toate domeniile:
co'onizarea agricola incepe un ciclu dinamic, in .care omul are rolul
primordial.

199
www.dacoromanica.ro
 45 .
5.,
t.....
,PALESTINA ( .

I
fizioli . politieb. ...........
R...
7 ..

WC=..WW=VAILUG=LCWWia
Th
TR044174.- ..., P.P.P. A i oreler 44.:
A

S c a ra 1:5m000 _.
., .

,........"
o '''' ...I
--. 6.-
T

)
i

1 /SCA

....
Vir
; 7 f e ...,-,.. r ",t*V 1 Pp PP
I

'
t 't 1 ...... ...
i 0 1.*P
4,._
a /".. .f.olo 14o a la
JR,,,eflif
s
o'

33, ,-.. ........,.. --- '' "t.'..n. goo

.,., ....... ,,,,
aoad.
banot 1.0

, i ,-
en, ',

...1
Ak n . ...
a...0. ,
s
- `11. 8.........,
'
..,..--.
...,

.1-

V 0044 ...L..: .--

...44Iie
g
0i
.0444 'AA.... 'GAT.
A
.,' Kier Div. ,n, p .:tv.T.): ..:AA..
ftwbon

f raIla
T''' ..
.:. &der
":'.%
AtEMferri.."
. r

.7.h In:.
...0
Sada Joo
Oar Jabg
.,,,i:.,' ,,,

53o
CIr k.
" '..-
ai 1 '
..,. J
la.
,,
o^....
.,. .4'..
roc
L. bi
duol
'
..-
.,
ou.'1.1'.
^ ' ...

ii, ,th
aSetlerwo
.J..k.. '.. - ea'' '''.1 ka,CIII.
-- e - 1...

-
Ado '44.4. C ..-
Kr
.
oror,e1Coea!,eir CV.' olge
I
'"e Kl
b
' ..
tri ' 'Ch - 00.
r.".:4r-. 0/rbro..'" .' Ert.Gonire
l'S
.'
I Met ll'ot e .2.. .,...-
v ipeebeniel
14 `.
el ...:. ch.-
h. .,:y.
r
o .... ....
Goo, SirboOril
Am
...,
... Weer

A4 Haten_yrd....t, ...., he 4%.

a.. '. .A401...... ,,.......,.., .
_= I
e 0
141 4, ),; 1 arm

A
w jo
K1
'.. r..e..
1

ill
E-1
,,
wen 'j

,c
d
...,
.44.
... A

Scthen,11.4abl
. I

,
y7,0%,.....
4 i'l .....H.L.4a4., ). ',2,.:,...-
_ .
, 1,
ra VV.:a .. . 13.......^ 1.2
Tel.Avi
A Jaffa' V.zr ,ra,
..1
-.._,----- %
.....-
329
..,,,,..eon -.,71 ..,,,, 40P ear .., _
lig rtchr
trd.
na d a. e-e..... re,- --- -
..
\ .... 0.
c? ....
Pa
C..w
lop Moron

?
oinlo ., Ramon
5...b.c......

.. ......
1
t.
ch. ...],c .. ...: ,..,

,
Go Jo. oflvo "Kigol A Cn.n
'
.
....

nor e,
ireri
.
4 0, , i USA nl---1
! .,
n. r Teel,. ...; .1. ....
ral
i
......i.... c.... ether') ,..........
.. : -f
..../
v . . - ......
li
lee. ette,
1.*:..
..
'''..,A
i ,e
o

.
AP,-;;;,
. A
.0 I.
C......a
. 3o: !z
.......... ....I.. ".... j
t, ...:.,
.:-. . i
......, .....,.. ebren '
,
h
i
s
...
OM
. ....,
,.
-
to ...,..-=
i dif
immtI .

.. oda.. '. I.*

IT
i (1./
r .....,,,...., i..,, 'is"' ....,

, el ,

N
-4:7--..:

E 'E (
...,,,,,,..

!,
1
xcli
t- ,
P

10.......,
.4

, .....,...
-.
Ile: Sche'Al
.. ''.,.
N.
...111112/1211111

200
www.dacoromanica.ro
 EIBLIOORREIE
Arlosoroff Clzaim, Leben und Werk, Berlin 1936.
Bar-Droma H., Irusalaim, Tel-Aviv, 1935.
Bac 111_, Le droit et les institutions de la Russia Sovietique, Paris 1929.
Ben-Zion S., Isud Gdera, .Tel-Aviv, 1930.
Beri Zwi I., Safer Hasomronim, Tel-Aviv 1933.
$ibtei Israel Biirusalaim, Tel-Aviv, 1936.
Bemari N., Ein Haroc Tel-Aviv 1930.
Biblia
Baez A. AL, Statutul. international al Palestinei, Bucuresti, 1935.
Brutzkus J., Les groupes sanguins parmi les populations juives, in yci,j,
III Prot) lemes qualitatifs de la population, congres de la
Population, (Paris 1937), Paris 1938.
rohn P., Benveuisti D., More Derech Eret Israel, Irusalairn, 1937.
Celina G., I Samaritani, Antropologia, Roma 1938.
Dathn S., Nahalal, Tel-Aviv 1930.
Dubnov Simon, Weltgeschichte des jfidischen Volkes, Berlin 1930.
Etinger A., Hacarmel, Tel-Aviv 1930.
Feldmann J., Die Yemenitischen Juden, Kln, 1913.
Feldmann W. M., The Jewish Child, Lo:ndon 1917.
GNI Corrado, I Samaritani, in Saggi di Demografia", Roma 1934.
Gottgetrcu E., Das Land .der Shne, Wien 1934.
Grnnovschi A., Hakarka vehabinian haivri Baeret Israel, Irusalaim 1931.
Das Stenerwesen Palastinas, Jerusalem 1933.
Urn den Boden Palastinas, Jerusalem 1936.
Hadani E., Hasomer, Tel-Aviv 1931.
Haviv D., Rison Letion, Tel-Aviv 1931.

201
www.dacoromanica.ro
Herman Hugo, Eret Israel caiom, Tel-Aviv 1936.
Keren Hajessod, Ierusalem 1938.
Mrs* ld L., Les groupes sanguins, leurs application a la biologic, a
la medecine et au droit, Paris 1938.
Holitscher A., Reise durch das jildische Palastina, Berlin 1922.
Horowitz D., Der witschaftliche Aufbau Palastinas 1919-1936, Tel-
Aviv 1936.
Hrizman M., Mahne Jehuda, Tel-Aviv 1930.
Jabaeeli 5., Jehuclei Teiman, Hapoel Hatair 1911, No. 20-41; 1912 No.
16-17.
mad/ I. M., Die Juden. als Rasse, Berlin 1917.
Kalmar J. Z., Josef TruMpeldor, Ein jdischer Held, Wien 1936.
Keith-Roach Edw., The Handbook of Palestina and Transjordan,
London i934.
Kusnir 5., Kfar jehezkel, Tel-Aviv 1937.
Loon Van H., Geografie, Bucuresti 1944 (trad.):
Lwenstein Th., Istoria Sionismului, Bucuresti 1938.
Luschan, Felix von, Vlker, Rassen, Sprachen Berlin 1922.
Waspero G., Histoire ancienne des peuples de l'orient classique, Paris
1896--1899.
Ouldi S., Della sede primitiva dei popoli semitici, Roma 1880.
Yacht J., Epstein Z., Baruch J., Sefer Hasabath, Tel-Aviv 1938.
Oppenheim M. v., Tell-Halaf, une civilisation retrouve en Mesopo-
tamie, Paris 1939.
Klausner J., Hauniversita selanu, Tel-Aviv 1930.
Pei:ni L. de, En Palestine, Paris 1930.
Picard L., Zur Geo !ogle der Kirschon-Ebene, Leipzig 1928.
Press J., Neues Palastina Handbuch, Wien 1934.
Rabinowitz I., Merhavia, Tel-Aviv 1936.
Rappaport S. A., Histoire de la Palestine, Paris 1.932.
Rcnan Ernest, Histoire du peuple d'Israel, Paris 1880.
Le judaisme comme race et comme religion, Paris 1883.
Revusky A., Les juifs en Palestine, Paris 1936.
Rey Abel, La science orientale avant les grecs,. Paris 1930.
Ruppin Arthur, Soziologie der Juden, Berlin 1930.
Die landwirtschaftliche Kolonisation der zionislischen
Orga nisation in Palastina, Berlin 1925.
Sahrai A. I., Hebron, Tel-Aviv 1930.

202
www.dacoromanica.ro
Salem N., Emek Hahula, Tel-Aviv 1935.
Semach Jomtob, Une mission de l'Alliance au Yemen, Bulletin de l'Alli-
ance Israelite Universe lle, Paris 1910, No. 35.
SilMan K. J., Heifa, Tel-Aviv 1931.
Slousch Nahum, Ever Hajarden, Tel-Aviv 1930.
Snalansky M., Rechovoth, Tel-Aviv 1935.
Soloweitschik M., Die Welt der Bibel, Berlin 1926.
StrIck land C. F., The possibility of introduchg a sistem of agricultural
cooperation in Palestine, Ierusalem 1930.
5av LD., Issud Hamaalah, 'Tel-Aviv 1931.
Tabib A., Go lath Teman, Tel-Aviv 1931.
Savei Teman, Tel-Aviv 1932.
Vanschi B., Tel-joset Tel-Aviv 1930.
ifiaif J., Pardes vegan, Tel-Aviv 1932.
Beth-San uvnoteha, Tel-Aviv 1934.
Sivath Haminim, Tel-Aviv 1930.
Wechsler L. B., Moscovici M., Palestina, Ord evreeasca, Bucur4ti 1934.

203
www.dacoromanica.ro
 THERAFI DE MRTERI1
pag.
Caracterul lucrdrii noastre (Autorul) 3
Cdtre cititori (Mercaz Hehalutz) . 5

I. TRECUTUL PALESTINE! . . . . . 7
A. Tara inainte de aezar9 fiilor lui Israel 7
B. Palestina bibllc ... . 9

II. GEOGRAFIA FIZICA . . . 14

A. Pi4ezarea Palestine! pe glob . . 14
B. Hotarele . . 15
C. Vecinii . . . . . 16
D. Intinderea tdrii i diviziuni naturale 18
E. Structura geologicd a Palestine! 19
F. Relieful . . 22
G. Clima . 26
H. Apele . .
\ 30
I. Flora si fauna Palestine!. 35
1. Vegetatia . 35
2. Animalele . 40
J. Bogatille minerale . . 42
K.Isvoarele minerale termale . 44

III. ETNOGRAFIA PALESTINEI . 46

A. Evolutia numericd a pop ulatiel . 46
B. Populatia actuald. a Palestine! . 47
1. Evreii . 47
a. Origina poporului evreu 47
b. Evolutia lui . . . . 50
c. Populatia evreeasc d. actuald a Palestinei 52
i. Evrell askenazi . . . 52
2 Evreii sefarzi 55
3 Alte grupe evreesti . 57
a. Evreii yemeniti . 58
b. Evrell buchari . 65
a. Samaritenli . . 70
2. Arabi! . . 77
3. Cretinii . 80

www.dacoromanica.ro 205
 Oat
IV. PALESTINA ECONOMICA . . 81
A. Agricultura . . . . 81
1. In ajunul coIonix6ril evreesti 81
2. Irigatia . . 83
3. Suprafata arabila . . 84
4. Capacitatea de absorbtie . a 85
5. Ramurile agricole . . . 86
B. Ocupatiuni in leghtura cu agricultura 91
1. Cresterea vitelor . 92
2. Avicultura . , 92
3. Apicultura . . 93
4. Piscicultura 93
C. Industria . . . . . 94
1. Progresele industrializaril 94.
2. Intreprinderile . 96
3. Capital si munch 98
4. Munca arabh. . 99
5. Electrificarea frll 100
6. Ramurile industriale . . 102
D. Comertul . . 111
1. Importul . 112
2. Exportul . . . 114
3. Balanta comercialh . 115
4. Perspective de viltor 116
E. Chile de comunicatie . . 117

V. ORGANIZAREA POLITICA *I ADMINISTRATIVA

..
. 122
A. Mandatul . . . . 122
B. Administratia Palestinei . . . 123
C. Organizarea coIectivithtii evreesti din Palestina 125
D. Statul evreesc 127
E. Orasele . . 127

VI. EDUCATIA I SANATATEA PUBLICA . 141

A. *collie . . . . . 141
B. Alti factori educativi . 148
C. Sandtatea publich . . 149

VII. COLONIZAREA EVREEASCA IN PALESTINA . 153

A. Caracterul colonizaril evreesti . . 153
B. Istoricul colonizdrii . 156
1. Precursorli 156
2, Climatul politic . . 157
3, Imigrarea romantich . . 158
4. Filantropia i neajunsurile ei . 159
5. Imigratia a doua . . . . 161
a. Ideologia celei de a doua aliah . . . , 162
b. Creatille economico-sociale ale imigratiel a 2-a 163
6. Imigrarea a treia . . . . . . . 165
7. Imigrarea a patra . . 168

206 , www.dacoromanica.ro
 pag.
8. Imigrarea'evrellor germani 169
9. Sistematizare . . . 170
C. Forme le actuale de colonizare . . 172
1. Colonistul . . . . 172
2. Forme le individuale de colonizare . . 174
a. Moava, colonia individualistd . . 174
b. Meek Ezer, gospodlria auxiliarg. 175
c. Moov Ovdim, colonia semi-colectivA . 175
3. Coloniile colective . . . 178
a. Kvuta, colectivul mic . . 180
b. Kibut, colectivul mare . 181
c. Critica colonizarii colective . . . 185
4. Cateva din colonille din Palestina . . . 187
D. Influenta colonizarli evreeti asupra vierd palestiniene . 192
1. Ameliorarea mediului fizic : solul i clima . . 192

....
2. Influente asupra mediulul politico-social: arabil . 195
3. Influentarea formelor economice : cooperatia . 197
4. Influente demografice : intensificarea imigratiei . 198
Eibliografie . . . . 201
Tabla de materli . . . . 205

www.dacoromanica.ro 207
 Execulia : T IPARNIT A" Bucurefi
Tipografie i Legdforie
Sfrada Dr. [strafe Nr. 10. Tel. 4.32.64

www.dacoromanica.ro
 In editura C arte a" au aprut:

Ghetouri I. Ludo

E Anuarul Evreilor ..... . : Dr. B. Iosif

-2- Miscarea Sionista (Edi:ial-a) . A.:Bein

Istoria Vietii Evreilor . . . . L. Browne

M /lief Beth I. Fichman

Dabru Ivrith Dr Zweig&

c. Ghil p. cursul primar . . I. Iacubov

+,1

Ghil:p. cursul secundar . . I. Iacubov

- Dr S Bainglass
-a Palestina
r.

, t

Pretul Lei 1.200

www.dacoromanica.ro