O nunta africana, indiferent de religia care adaposteste juramintele, simbolizeaza in primul rand unirea a doua persoane si in acelasi timp

unirea familiilor sau chiar a triburilor din care provin viitori soti. Conceptul de familie descrie una dintre ideile unificatoare prin care se remarca continentul african. Exista peste 1 000 de nuclee culturale in Africa si fiecare cultura, fiecare trib isi are propriile traditii de nunta, multe dintre ele avandu-si radacinile cu sute sau chiar mii de ani in urma. oata aceasta diversitate sta sub semnul distinctiei religioase, caci !continentul negru! adaposteste laolalta crestini, hindusi, musulmani sau evrei. "n multe parti ale Africii fetele sunt pregatite de mici pentru a deveni sotii, iar aceasta indeletnicire este luata cat se poate de in serios, atata vreme divorturile sunt o raritate in aceasta parte a lumii. #rintre primele tehnici in care sunt initiate tinerele femei este cea a limbajului cifrat, cu ajutorul caruia femeile maritate pot discuta intre ele, fara ca sotii lor sa aiba habar despre ce vorbesc. "mportanta vietii de familie este atat de importanta in cadrul societatilor mai mici, incat in multe cazuri fetitele sunt logodite chiar inainte sa se nasca. $e regula, nuntile africane dureaza cateva zile, insa durata petrecerii este conditionata de zona geografica si de cultura in cadrul careia se desfasoara.

"n Africa de %ud, cele 1& simboluri ale vietii au fost inglobate si in ceremonialul de nunta. Acestea sunt' vinul, faina, piperul, sarea, ierburile aromate, oala, lingura, matura, mierea, lancea, scutul si o copie a bibliei sau a coranului. (iecare dintre ele reprezinta un aspect diferit al dragostei si al puterii care uneste cele doua familii. #entru a marca inceputul unei noi vieti impreuna, familiile celor doi proaspat casatoriti aduc din caminele lor foc, pe care il aprind in noua casa. )ii de fecioare *ulu converg la #alatul +egal En,o-eni *ulu .n septembrie .n fiecare an pentru a s/rb/tori (estivalul de dans +eed. $ansul +eed este o activitate care promoveaz/ puritate printre fete virgine si respect pentru femeile tinere. (estivalul este parte a festivitati anuale pe calendarul poporului *ulu. 0n timpul dansului +eed fecioarele culeg stuf din r1u 2i il aduc la palat pentru regele regal, regele 3ood4ill pentru a-l inspecta.

Acesta a fost .n timpul acestui festival c/ regele *ulu a ales cea mai tanara sotie a lui. #entru mul5i, aceast/ ceremonie ajut/ s/ p/streze obiceiul de a mentine fetele fecioare p1n/ c1nd o sa se c/s/toreasc/. O na5iune devastata de moravuri usoare 2i 6"78%"$A este un beneficiu cultural care 5ine .napoi moralitate usoara 2i promiscuitatea, d1nd astfel femeilor puterea asupra trupurilor lor ,demnitatea si respectul de sine . Oamenii din Africa de %ud 2i 9ots4ana au o ceremonie de c/s/torie, care .ncepe cu o delega5ie din partea mirelui care se apropie de partea miresei .ntr-o ceremonie foarte elaborata, care are loc dimineata devreme. $elega5ia care cuprinde un num/r egal de b/rba5i 2i femei se amesteca printre familia mirsei. (emeile transporta o parte din zestre sau lobolla pe capetele lor 2i intra in adunare tarandu-se pe genunchi. $elega5ia de sex masculin se apropie de unul dintre barbatii adunati care reprezinta mireasa.. Ace2ti oameni sunt .n una sau mai multe grupuri la foc. Exist/ un aer tensionat in timpul ceremoniei. Atunci c1nd comuniunea de la foc intampina delegatia mirelui ,acestia le raspund printr-o confirmare urata . Ace2tia aduc cadouri cum ar fi 4his-,-ul 2i de asemenea, o oaie care urmeaz/ s/ fie sacrificata pentru celebrarea care urmeza. (emeile asteapta in genunchi ,iar comuniunea din partea miresei le nume2te !du2manii! 2i le trateaza cu un usor dispre5 , deoarece acestea sunt acolo pentru a lua un membru al familiei lor. :obolla consta din p/turai ;.ntotdeauna<, lenjerie 2i alte lucruri utile, care sunt trimise 2i inspectate de c/tre reprezentan5i ai miresei. :a foc b/rba5i discuta de lungimea lobolla 2i negociaza 2i c1nt/ laude celui care o sa fie sot. 0n timpurile moderne bani .nlocuiesc vacile 2i +=000 ;Africa de %ud +and< poate reprezenta o vac/. Astfel o zestre tipica ar putea fi constituita din 10 vaci, adic/ +=0, 000, dup/ ce negocierile sunt .ncheiate ,.ntreaga delega5ie intr/ .n cas/ 2i si sunt intampinari cu b/uturi r/coritoare. oate p/rile din partea mirelui si a miresei se intorc la casele lor si se intorc mai tarziu in aceeasi zi pentru o sarbatoare generoasa si bogata si o mas/. Este de asteptat ca comunitatea din partea miresei sa dea o oaie ca jetfa de retur, dar .n timpurile moderne pentru a fi practici cateodata bani sunt folositi pentru a reprezenta acest cadou. 0n unele culturi din Africa de sud s4ana sotul achizi5ioneaz/ un pat care este pre-livrat la casa miresei. #atul trebuie s/ r/m1n/ acolo p1n/ c1nd el poate oferi o casa pentru noua sa soie.

El trbuie sa paraseasca in fiecare zi proprietatea la ora > dimineata si sa evite sa fie vazut de socrii lui .. Acest lucru este spus pentru a .ncuraja-l pentru a oferi o nou/ cas/ familia lui. ?unta *ulu ia multe forme. $e obicei, mireasa se schimb/ mai mult de trei ori in ziua nuntii ,aratandu-le socrilor sai cat de frumoasa e in diferite culori. $e2i nu este o de preferat ca o fata zulu sa poarte o rochie de nunta alba ,astazi miresele prefera sa faca acest lucru. ?unta are loc la biseric/, 2i .n acest timp mireasa este .mbr/cat .n alb. $up/ 9iserica nunta are loc la @asa mirelui. )ireasa se schimb/ .n costum tradi5ional. 0n timpul nunti traditionale oamenii din partea miresei si din patea mirelui se intrec in dans si cantece. 0n timpul acestei ceremonii familia mirelui sacrific/ o vac/ pentru a ar/ta c/ ei accept/ miresei .n casa lor. )ireasa pune banii .n interiorul stomacului de vaca, .n timp ce mul5imea se uit/. Acesta este un semn c/ ea este acum parte din familie. @eremonia de nunta se termin/ cand mireasa ofera cadouri .n form/ de p/turi familii ei noi, inclusiv familiei extinse. Aceast/ tradi5ie este numit u-4aba. @hiar 2i membrii de familie care au decedat primesc cadouri 2i sunt reprezentate de cei care sunt in viata. (amilia se acoper/ cu p/turi .ntr-o zon/ deschis/ unde toat/ lumea va vedea. %pectatori sunt uluiti ,c1nta 2i danseaza pentru familie.