Problema comparaţiei în ştiinţele

sociale

03.04.24 statistica socială

 Plan de activitate

 Noţiune de probabilitate
 Eşantioane perechi şi eşantioane independente
 Ipoteză statistică
 Ipoteză nulă şi alternativă
 Variabilitatea şi pragurile de semnificaţie

03.04.24 statistica socială

 Obiective

 Familiarizarea cu noţiunea de probabilitate

 Evidenţierea structurii eşantionului
 Stabilirea criteriilor de determinare a tipului de
ipoteză
 Formularea ipotezei unilaterale şi bilaterale
 Analiza pragului de semnificaţie a unui rezultat
empiric

03.04.24 statistica socială

Noţiune de probabilitate

03.04.24 statistica socială

 Noţiune de probabilitate
 Experienţa este o acţiune care se poate repeta de un număr
oarecare de ori, în condiţii identice.
 Fiecare repetare a experienţei reprezintă o probă. Înaintea unei
probe nu cunoaştem exact rezultatul care se va produce, dar
putem enumera rezultatele posibile.
 Mulţimea tuturor rezultatelor posibile se notează de regulă cu
o literă mare (aici E), elementele acestei mulţimi se pot nota cu
litere mici, cu cifre, etc. Modelul teoretic nu consideră
producerea unui rezultat neaşteptat, cum ar fi poziţia verticală
în cazul aruncării unei monede.

03.04.24 statistica socială

 Noţiune de probabilitate

 Teoria probabilităţii pleacă de la convingerea – empiric

conturată – că există valoarea limită a frecvenţei
relative de apariţie a unui eveniment, când se
efectuează probe din ce în ce mai multe.
 Deci pentru fiecare experienţă există o funcţie (ce a
primit numele de probabilitate) definită pe mulţimea
tuturor evenimentelor şi cu valori în intervalul [0, 1] –
frecvenţa relativă de apariţie este din acest interval.

03.04.24 statistica socială

 Noţiune de probabilitate

 În rezolvarea unor probleme practice avem nevoie de

această funcţie (de anumite valori ale acestei funcţii,
pentru că P(E) poate avea un număr foarte mare de
elemente).
 Teoria probabilităţilor studiază proprietăţile funcţiei
probabilitate – definită într-un mod general, indiferent
de experienţă, şi oferă o serie de rezultate aplicabile în
cazurile concrete întâlnite în practică.

03.04.24 statistica socială

 Noţiune despre eşantioanele perechi

 În ce priveşte diferenţierea între testele

independente si dependente, aceasta se face în
funcţie de natura eşantionului cuprins în
experiment. Apar doua situaţii:
 Dacă cele doua eşantioane sunt alese la
întâmplare pe baza situaţiei lor naturale (ex.
Doua clase paralele, doua grupe de vârsta etc.)
se utilizează testele independente.

03.04.24 statistica socială

 Dacă cele doua eşantioane sunt în relaţie unul cu
celălalt prin intervenţia experimentatorului se utilizează
testele dependente. Uzual, există doua situaţii în care
avem de a face cu eşantioane dependente:

doua grupe de subiecţi sunt formate după una sau mai

multe caracteristici prealabile. Spre exemplu, aplicăm
un test preliminar în funcţie de care împărţim subiecţii
pe grupe astfel încât grupele sunt echilibrate, fiecărui
subiect din grupa A corespunzându-i un participant din
grupa B;
o grupa de subiecţi este testata de doua ori asupra
aceleiaşi variabile (pre-test si post-test),
experimentatorul fiind interesat de modificările apărute
între cele doua testări.
03.04.24 statistica socială
 Ipoteza statistică

 Formularea ipotezelor sistematizează presupunerea

cercetătorului şi le structurează într-o structură logică.
 Datorită ipotezelor cercetătorul nu pierde firul
cercetării în procesul analizei statistice şi facilitează
interpretarea rezultatelor empirice.
 Ipotezele statistice pot fi împărţite în ipoteze nule şi
ipoteze alternative.

03.04.24 statistica socială

 Ipoteze statistice

Ipoteza statistică

Ipoteză nulă Ipoteză alternativă

 Ipoteza nulă – ipoteza care ne vorbeşte despre lipsa

diferenţelor. Este notată cu Ho. Ipoteza nulă este ceea ce
dorim să infirmăm dacă dorim să demonstrăm semnificaţia
diferenţelor.
 Ipoteza alternativă – este ipoteza semnificaţiei diferenţelor.
Este notată cu H1. Ipoteza alternativă este ceea ce noi
dorim să demonstram, din acest motiv ea mai poate fi
numită ipoteza experimentală.

03.04.24 statistica socială

 Ipoteza statistică

Ipoteză statistică

Unilaterală Bilaterală
Ho: X1 nu este mai mare X2 Ho: X1 nu se deosebeşte de X2
H1: X1 este mai mare X2 H1: X1 se deosebeşte X2

Ipoteza nulă Ipoteza alternativă Ipoteza nulă Ipoteza alternativă

03.04.24 statistica socială

 Pragurile de semnificaţie

 Pragul de semnificaţie – este probabilitatea ca noi

am considerat diferenţele semnificative, dar ele
sunt întâmplătoare.
 Atunci când susţinem că diferenţele sunt
semnificative la nivelul de semnificaţie 5%, sau p<
0,05; avem în vedere că probabilitatea ca ele să
fie neadevărate este 0,05, sau altfel spus greşim
în 5 cazuri la sută.

03.04.24 statistica socială

 Pragurile de semnificaţie

 Atunci când susţinem că diferenţele sunt

semnificative la nivelul de semnificaţie 1%, sau
p< 0,01; avem în vedere că probabilitatea ca ele
să fie neadevărate este 0,01, sau altfel spus
greşim în 1 cazuri la sută.

03.04.24 statistica socială

 Regula respingerii Ho şi acceptarea H1

 Dacă rezultatul empiric este egal cu rezultatul din

tabelul de rezultate critice, corespunzător p<0,05 sau
este mai mare decât el, atunci Ho se respinge, dar noi
nu putem cu siguranţă accepta sau afirma H1.
 Dacă rezultatul empiric este egal cu rezultatul din
tabelul de rezultate critice, corespunzător p<0,01 sau
este mai mare decât el, atunci Ho se respinge, şi
afirmăm H1.

03.04.24 statistica socială

03.04.24 statistica socială
 Bibliografie
 Anitei, M., (2000) - Introducere in psihologia
experimentala, Casa de editura si presa "Viata
Romaneasca"
 Radu, I.,-ed- (1993) - Metodologie psihologica si
analiza datelor, Sincron, Cluj Napoca
 Rosca, Al., (1971) - Metodologie si tehnici
experimentale in psihologie, Ed. Stiintifica, Bucuresti
 Andrei Novac, (1995) – Statistica socială aplicată,
Hyperion, Bucureşti
03.04.24 statistica socială
03.04.24 statistica socială