Universitatea de Studii Politice i Economice Europene

Constantin Stere

Catedra tiine Socio-Umane

REFERAT
la disciplina:Statistica
Tema: Metode

social

neparametrice

A efectuat: Mitrofan Tatiana

a.III, sp. Psihopedagogie
A verificat: Surugiu Ana,
asistent universitar

Chiinu 2014

Cuprins:
1. INTRODUCERE.............................................................. 2
2. Metode neparametrice de analiz statistic.................. 3
2.I Regresia........................................... 3
2.II Corelaia .......................................... 4
2.III Eantionajul .................................. 4- 7

INTRODUCERE
Analiza statistic presupune aplicarea unor metode de calcul datelor sau irurilor de date
statistice n vederea:

testrii anumitor caliti, caracteristici ale acestora

stabilirii existenei unei relaii ntre acestea

determinarea tipului de relaii dintre acestea

determinarea semnificaiei relaiei dintre date

n statistic exist 2 mari categorii de metode: parametrice i non parametrice.
Metodele parametrice sunt metode care se utilizeaz exclusiv n tiinele exacte ,aplicnduse n general dalor intervale. Datele crora li se aplic trebuie s aib o distribuie normal.
Sunt cunoscute ca fiind metode foarte riguroase, cu greutate tiinific. Datorit rigiditii
lor privind calitatea datelor aceste metode NU SE UTILIZEAZ n tiinele sociale i deci
nici n turism.
Metodele non parametrice. Acestea se aplic datelor nominale, ordinale sau intervale.
Distribuia normal a datelor nu este o condiie pentru a putea fi utiilizate n metode non
parametrice. Aceste metode nu sunt la fel de rigide ca cele parametrice dar sunt mult mai
robuste i flexibile.
n turism aproape toate metodele aplicate sunt non parametrice.
n continuare se vor prezenta numai metode i tehnici non parametrice.

Metode neparametrice de analiz statistic

I.

Regresia

Analiza de regresie are ca scop obtinerea unei expresii matematice cu ajutorul careia
valorile unei variabile (x) pot fi folosite pentru a prezice valorile altei variabile (y).
X=variabila independenta (sau regresoare)careia ii atribuim valori in concordanta cu
realitatea, este deci o variabila nealeatorie.
Y=variabila dependenta care ia valori in functie de variabila x
Cazul cel mai simplu este atunci cand intre variabila x si variabila y exista o legatura liniara;
atunci potrivita pentru descrierea relatiei este ecuatia y=a+bx
a=ordonata de origine
b=coeficientul de regresie (panta dreptei) sau tangenta unghiului pe care dreapta il face cu
axa OX
Daca b>0, dreapta este crescatoare, iar daca b<0 dreapta este descrescatoare.
a indica valoarea lui y corespunzatoare lui x=0
b indica cresterea variabilei y la cresterea cu o unitate a variabilei x.
Coeficientii b si a se estimeaza pe baza metodei celor mai mici patrate care minimizeaza
suma patratelor abaterilor dintre valorile real observate yi, 1<i<n si cele asteptate y*I; 1<i<n,
prin formulele:
b*= nxi yi- xi yi/n xi 2-(xi )2
a*=y-b.x
Pe baza valorilor lui b* si a* se calculeaza dreapta de regresie y*= a*+ b* . x

II.

Corelaia

Corelaia... reprezint o metod utilizat pentru exprimarea gradului de asociere sau a

intensitii unei relaii existente ntre dou valori sau mai multe variabile(Goodall 1987)
Corelaia ... este o metod... de descriere a gradului de asociere dintre 2 seturi de valori
pereche (Hammond and McCullagh 1982)
Corelaia este o metod eficient de a detecta i nsuma relaiile dintre dou variabile.
Aspectul cel mai important privind corelaia este acela privind citirea lor, adic
interpretarea rezultatului obinut. Acest rezultat, n fapt , msoar legtura dintre variabile;
stabilete gradul de legtur dintre ele. Aceast msurtoare sau grad se numete , coeficient.
Exist un numr mare de coefcieni de corelaie n statistic, n funcie de natura
variabilelor , a legturii, a modului de colectare a datelor etc. Toi coeficienii de corelaie n
final detecteaz dac valorile unor variabile co-variaz (variaz mpreun). Adic indic dac
diferenele aprute la nivelul valorilorilor unei variabile tind s se asocieze cu diferenele
aprute la nivelul alteia. Odat stabilit corelaia, aceast NU presupune automat, faptul c o
variabil este determinat sau cauzat de cealalt. Corelaia stabilete prezena de relaii
cauzale, DAR NU ESTE SUFICINT PENTRU A DEMONSTRA CAUZALITATEA UNEI
RELAII. Cu alte cuvinte corelaia poate indica prezena unei relaii de cauzalitate dar nu o
demonstreaz.
n afar de faptul c prin corelaie se stabilte co-variaia, coeficienii de corelaie pot
furniza trei tipuri de informaie asupra relaiei descoperite:
1. intensitatea relaiei, indicat de valoarea coeficentului de corelaie; cu ct acesta
este mai mare cu att relaia este mai puternic
2. direcia relaiei (mai ales pentru datele ordinale i intervale), pozitiv sau negativ
3. linearitatea, tendina de distribuia a datelor variabile, liar sau non-linear

III.

Esantionajul

Esantionul=colectivitate de selectie=colectivitate partial aleasa aleator dintr-o populatie.

Populatia de origine=colectivitate generala ;
Totalitatea elementelor individuale extrase din colectivitatea generala la care se studiaza
caracterele lor principale si care compun esantionul poarta denumirea de unitati de
observatie sau de selectie.
Documentatia care permite gasirea unitatilor de selectie se numeste baza de sondaj.
Un esantion este reprezentativ atunci cand el provine prin selectie aleatorie (randomizata)
din baza de sondaj.
Notiunea de reprezentativitate nu este legata de volumul esantionului, ci de modul de
selectie al acestuia.
Volumul esantionului determina precizia acestuia, deci se vor selecta esantioane mari
atunci cand se doreste o eroare mica.
De intelege prin eroare diferenta dintre valoarea caracteristicii studiate masurate in
populatie si valoarea aceleiasi caracteristici, masurata in esantion.

Tipuri de eantionaj:
4

Exista in principiu 2 mari modalitati de esantionaj si anume:

Esantionajul probabilistic, aleator
Esantionajul neprobabilistic, nealeator sau empiric.

Avantajele si dezavantajele cercetarii prin esantionaj

Efortul depus in cercetare este mai mic, existand un plus de operativitate si un cost mai
mic.
Duce la o acuratete mai mare a rezultatelor deoarece poate fi angajat personal inalt
calificat.
Datorita alegerii intamplatoare esantionul reproduce populatia cu unele erori, numite si
aleatoare si care pot fi controlate de cercetator.
Un esantion are erori cu atat mai mari cu cat el este mai mic.

Erorile in cercetarea bazata pe esantionaj

Pentru o cercetare de succes este importanta asigurarea unei reprezentativitati
a esantionului si a unui nivel satisfacator de precizie.
Reprezentativitatea se asigura prin extragerea sa intamplatoare din baza de
sondaj.
Nerespectarea alegerii aleatorii face sa apara erorile siatematice (biais),
dificil de a fi cunoscute.
Un esantion este reprezentativ daca nu este insotit de erori sistematice.
Cea de-a doua conditie, precizia, este determinata de volumul esantionului.
Atunci cand volumul esantionului va creste, precizia va fi mai mare, adica
structura si proprietatile populatiei originare vor fi mai fidel relevate.
In cercetarea selectiva se inregistreaza erori de esantionaj si erori care nu tin
de esantionaj. Erorile de esantionaj pot fi cunoscute si astfel cercetatorul
poate modifica gradul de precizie al studiului dupa necesitatile practice.
Deoarece eroarea aleatorie apare ca efect al hazardului, masura acestei erori
este probabila si niciodata certa. Unitatea de masura a erorilor de esantionaj
este eroarea standard.
ex=x/nSx/n pentru caracteristicile cantitative
ep= PQ/ n pq/n pentru caraxcteristicile calitative
ex =eroarea standard a caracteristicii din esantion
x= abaterea standard a caracteristicii din populatia de origine
Sx = abaterea standard a caracteristicii din esantion
ep = eroarea standard a proportiei
P=proportia populatiei din populatia generala
Q= prportia complementara=1-P
p=proportia populatiei din esantion
q=proportia complementara
n=volumul esantionului
5

Erorile independente de esantionaj

Sistematice si intamplatoare
Erorile sistematice tin de alegerea aleatoare. Ele dispar prin respectarea
regulilor selectiei.
Erorile intamplatoare sunt generate de inexactitatea aparaturii si a
observatorului in general.
Cele mai grave sunt erorile sistematice ele putand compromite cercetarea.
er2tot= er2sis+er2intamp
Surse de erori in studiile pe esantioane
3 surse de erori:
1. Neinvestigarea unor unitati selectionate in esantion datorita imposibilitatii
de a localiza indivizii sau datorita refuzului de a raspunde
2. Erori in masurarea unitatilor datorita aparatului de masura care poate fi
imprecis
3. Erori introduse in procesele de editare, codificare si tabelare a rezultatelor
Problema nonraspunsului este principala problema.
Solutii

Reducerea nonraspunsului prin educatia populatiei

Revizitarea persoanelor care nu au fost gasite
Compararea populatiei refractare cu cea care a raspuns
Gasirea unui inlocuitor prin alcatuirea unei liste de rezerva
Estimarea nivelului nonraspunsurilor si marirea volumului esantionului corespunzator.Pentru
aceasta volumul esantionului se inmulteste cu un factor q=1/1-f, unde f=rata estimata a
nonraspunsului

Bibliografie
1.
Faverge,J. M., Methodes statistiques en psychologie applique, t. II,Paris, P.U.F.,
19 212i86c 63
2. Plutchik, R., Foundation of Experimental Research, New York, Harper & Row
Publisher, 19 212i86c 68.
3. Siegel, S., Psychometric Methods-Nonparametric Statistics for the Behavioral
Sciences, New York, McGraw - Hill Book Company Inc., 19 212i86c 56.