7 pasi catre o stima de sine mai buna 08APR

- Retine ca nu esti ceea ce cred altii despre tine. Refuza sa asculti criticile care iti fac mai mult rau decat sa te ajute. - Scrie-ti pe o lista toate realizarile si succesele din trecut pana in prezent. - Intalneste-te cu oamei care care iti fac complimente sincere si care au o parere realista despre tine. - Tine un jurnal in care sa treci saptamanal toate realizarile, pentru a avea mereu proaspat in minte cat de capabil esti. - Inceteaza sa te mai plangi in prezenta celorlalti, vorbeste-le, mai bine, despre succesele tale. - Nu uita ca daca cineva te iubeste cu adevarat iti observa mai repede calitatile decat defectele. Fa o selectie printre oamenii care te inconjoara. - Repeta-ti zilnic ca ai dreptul sa fii fericit si iubit.

Dezvolta-i stima de sine copilului tau 20MAR

O stima de sine sanatoasa actioneaza ca o armura impotriva provocarilor celorlalti. Copiii care se simt bine in pielea lor sunt mai greu de manipulat/ influentat/ pacalit si mai rezistenti la presiunile negative, fiind mai optimisti, zambitori si dornici sa exploreze viata. In antiteza cu acesti copii, copilul cu stima de sine scazuta manifesta anxietate si frustrare in fata provocarilor la care mediul inconjurator il supune. In fata provocarilor apar ganduri ca nu sunt suficient de bun sau nu o sa fiu in stare sa fac asta, aceste ganduri conducand la retragere, pasivitate si deprimare. La fiecare confruntare cu o noua provocare primul lui raspuns este nu, nu pot. Parintii pot interveni si isi pot pune amprenta in dezvoltarea stimei de sine a copilului lor. Ce este stima de sine? Stima de sine reprezinta un set de convingeri pe care le avem despre noi insine, un fel de autoperceptie si se refera la modul in care atitudinile, comportamentul, motivatia ne afecteaza judecata emotionala. Modelul stimei de sine este insusit foarte devreme, in copilarie. De exemplu incercarile nereusite ale unui copil de a face ceva ce nu reuseste ar putea sa-I afecteze stima de sine, dar daca dupa multe esecuri intr-un final reuseste, acest copil va invata atitudinea pot face orice. Ideea de succes ca urmare a perseverentei ar trebui sa inceapa devreme . Pe masura ce copilul incearca si esueaza si iar incearca si esueaza din noua pana cand intr-un final reuseste descopera cat de capabil este. In acelasi timp se descopera mai mult pe sine interactionand cu ceilalti. Stima de sine se refera la sentimentul de a fi capabil de ceva combinat cu sentimentul de a fi iubit. Astfel un copil care este fericit pentru ca a realizat ceva dar care nu este iubit poate sa simta gustul stimei de sine scazute. O stima de sine sanatoasa se dezvolta intr-o stare de echilibru. Stima de sine fluctueaza pe masura ce copilul creste. Aceasta fluctueaza ca urmare a faptului ca este dependenta de experintele copilului. Este bine ca parintii sa fie atenti la semnele sanatatii sau imbolnavirii stimei de sine a copilului. Copilul cu stima de sine scazuta este posibil sa nu doreasa sa incerce lucru noi si poate fi negativist in ceea ce priveste persoana sa, spunand despre sine sunt prost; nu o sa stiu sa fac niciodata acest lucru sau oricum nimanui nu-i pasa de mine. De asemenea au o toleranta scazuta la frustrare, renunta foarte repede si sunt usor de dezamagit.

Copilul cu o stima de sine sanatoasa se bucura de interactiunea cu ceilalti simtindu-se confortabil in grupuri. In fata provocarilor acesti copii gasesc solutii pentru a raspunde. Astfel in fata aceleasi provocari un copil cu stima de sine scazuta va spune sunt un idiot iar un copil cu stima de sine sanatoasa va spune nu inteleg acest lucru. Copiii cu stima de sine sanatoasa isi cunosc punctele tari si punctele slabe si le accepta. Cum pot ajuta parintii Fiti atenti la ceea ce spuneti pentru ca piticul este foarte sensibil la cuvinte. Nu uitati sa va recompensati copilul nu doar pentru un lucru bine facut dar si pentru efortul depus. Fiti u model pozitiv pentru copiii vostri. Daca sunteti drastici cu voi, nerealisti si pesimisti si va considerati abilitatile limitate copilul vostru va copia acest model. Imbunatatiti-va propria stima de sine si copilul vostru va vedea un model demn de urmat. Idetificati si modificati convingerile inexacte ale copilului. Este important sa descoperiti convingerile irationale ale copilului despre perfectiune, despre abilitati sau despre orice altceva si discutati impreuna cu copilul atentionand asupra generalizarilor eronate. Fiti afectuosi si spontani. Tratati-va copilul cu dragoste si incurajati-l permanent dar fiti sinceri pentru ca cel mic simte daca afectiunea nu vine din inima. Oferiti un feedback pozitiv de fiecare data cand se iveste ocazia. In fiecare lucru gresit exista si ceva bun pentru care un copil merita laudat si apreciat. Oferiti-i un mediu familial sigur. Copilul care nu se simte in siguranta acasa, in familie, sau care este abuzat dezvolta o stima de sine scazuta, devenind deprimat si retras. De asemenea stati de vorba cu copilul si fiti atenti si la relatile pe care le are cu grupul de egali, eventuale probleme la scoala si la alti factori care i-ar putea afecta stima de sine. Ajutati-i sa se invete ceva din experientele prin care trec. Activitatile care incurajeaza cooperarea mai degraba decat competitia sunt utile in construirea unei stime de sine sanatoase.

Cauza despartirilor
20MAR
Conflictele, stresul si dezamagirile fac parte si acestea dintr-o relatie. Cunoscand care sunt cele mai intalnite motive pentru care o relatie se sfarseste iti va fi mai usor sa intelegi de ce s-a terminat si in cazul tau si vei putea sa ai din nou incredere sa te indragostesti. Inselarea asteptarilor, minciuna sau infidelitatea. Daca de-a lungul relatiei increderea dintre cei doi este afectata in felul acesta scade motivatia de a merge mai departe impreuna. Intr-o relatie echilibrata tinerea promisiunilor da forta relatiei. Dezechilibrul puterii. Acest dezechilibru apare atunci cand unul dintre parteneri are mai multa putere de decizie decat cealalt si implicit ia toate deciziile importante. Cand doar unuldintre parteneri decide in privinta tutiror activitatilor, a prietenilor, a timpului liber, a concediilor, asupra finantelor etc, relatia devine instabila. Daca nu exista un echilibru al luarii deciziilor relatia nu va supravietui. Acceptarea stereotipurilor. Printre miturile despre femei si barbati exista si acelea cum ca barbatilor le place sa faca sex mai mult decat femeilor sau ca femeile sunt mai pasive in pat. Daca partenerul crede in aceste mituri implicit are si niste false asteptari in sensul acesta ceea ce in timp va conduce la o comunicare deficitara si o incheiere a relatiei. Izolarea. Cand cei doi sunt la inceput, foarte indragostiti au tendinta de a se izola de prieteni si familie. Relatiile care se bazeaza pe teama si insecuritate nu sunt stabile si au tendinta de a exagera pericolele la care considera ei ca s-ar supune relatia. Stima de sine scazuta, insecuritatea si lipsa de incredere in sine. Unele relatii se incheie pentru motivul ca unul dintre parteneri nu se simte iubit de catre celalalt. Aceasta insecuritate

duce la posesivitate si dependenta ceea ce nu este sanatos pentru relatie. O stima de sine sanatoasa sta la baza unei relatii echilibrate. Gelozia exagerata. Roger Hock in Sexualitatea umana afirma ca gelozia este una dintre frecventele cauze ale despartirilor. Gelozia poate conduce la abuz si violenta. Comunicarea defectuoasa. Daca partenerii nu-si pot face intelese gandurile, sentimentele, valorile, nevoile, frustrarile, bucuriile rezultatul va fi o relationare defectuoasa. Daca acesta a fost motivul despartirii tale atunci este necesar sa inveti sa comunici eficient. Tendinta de control. Daca unul dintre parteneri are tendinta de a-l controla si manipula pe celalalt relatia nu va rezista. Controlul intr-o relatie se poate manifesta in diferite moduri dar aveasta nu este o dovada de iubire iar relatia mai devreme sau mai tarziu se va incheia. Violenta. Violenta fizica, sexuala sau emotionala reprezinta o modalitate prin care o relatie se poate indrepta cu pasi repezi catre final. Desi violenta de orice natura ar trebui sa intrerupa imediat o relatie multe persoane continua dintr-o sumedenie de motive. Indiferent de motivul pentru care s-a sfarsit relatia ta, cu siguranta ai invatat ceva despre tine iar daca viitoare cand te vei indragosti vei incerca sa nu mai repeti aceleasi greseli.

Evaluarea psihologica
Informatiile privind situatiile de violenta asupra copilului, respectiv de violenta in familie se obtin prin observarea si adresarea directa (interviul) a copilului si/sau adultului victima, precum si a celorlalte persoane relevante. a) Observarea se refera la urmarirea comportamentului nonverbal al copilului, care poate indica o posibila situatie de violenta (vezi semnele evocatoare). In cazul violentei in familie, se urmareste in plus relatia parinte-copil, cum ar fi: receptivitatea parintelui la nevoile copilului, disponibilitatea de a-i raspunde, exprimarea atentiei fata de copil, dovedirea unei atitudini afectuoase, calde sau, dimpotriva, a uneia reci, distante si eventual amenintatoare. La acestea se pot adauga informatii privind tonul si exprimarea faciala (mimica) in cadrul comunicarii, precum si atitudinile gestuale si corporale manifestate de parinte/persoana de ingrijire, respectiv raspunsurile copilului la toate aceste manifestari nonverbale. In cazul adultului victima, observarea se refera la urmarirea relatiei cu agresorul, situatie in care psihologul va evalua nivelul de putere si control al agresorului asupra victimei (de exemplu, insotirea permanenta a victimei, faptul ca vorbeste in locul ei, atitudinea umila a victimei etc.). b) Intervievarea a fost relatata pe larg anterior. Rezultatele evaluarii psihologice se vor constitui din datele obtinute prin observare si intervievare, precum si prin aplicarea unor tehnici speciale (vezi papusile anatomice, desenul si jocul liber pentru copil) si diverse teste psihologice. Informatiile obtinute prin aplicarea testelor si a chestionarelor, bazate de fapt pe autoevaluarea subiectilor, sunt orientative si nu sunt suficiente pentru a face aprecieri diagnostice. Informatiile obtinute astfel trebuie integrate in diagnosticul multidimensional si raportate in primul rand la ceea ce a exprimat copilul/adultul victima despre experientele sale. Totodata, trebuie mentionat ca in anumite situatii este nevoie de o evaluare psihiatrica a copilului/adultului victima si decizia efectuarii acesteia revine echipei multidisciplinare. C. Evaluarea sociala Evaluarea sociala presupune analiza, cu precadere, a calitatii mediului de dezvoltare al copilului (locuinta, hrana, imbracaminte, igiena, asigurarea securitatii fizice si psihice etc.). In plus, in cazul adultului victima a violentei in familie, se au in vedere urmatoarele:

a) vointa persoanei de a utiliza sprijinul profesionistilor pentru imbunatatirea situatiei sale sau eliminarea formelor de violenta in familie; b) gradul de integrare al persoanei in comunitate (sentimentul de apartenenta la grupurile sociale, responsabilitatile asumate in cadrul comunitatii, modul de utilizare a resurselor comunitare pentru a raspunde nevoilor personale sau familiale etc.); c) aspectele de natura intelectuala (modul de utilizare a informatiilor pentru intelegerea propriei persoane, a problemelor si a celorlalti, modalitatea de folosire a informatiilor si cunostintelor pentru a lua decizii etc.); d) aspectele economice (disponibilitatea resurselor si capacitatea de a administra si de a aloca banii necesari platii bunurilor si serviciilor etc.). Aceste date se inscriu in ancheta sociala. Ancheta sociala adaptata pentru cazurile de violenta asupra copilului si de violenta in familie urmeaza a fi aprobata prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale. Evaluarea psihosociala (a familiei) Evaluarea psihologica este deseori combinata cu cea sociala si poate duce, la randul sau, la evidentierea legaturii potentiale de cauzalitate dintre simptomatologia copilului si situatia de violenta asupra copilului. Evaluarea familiei este sistemica si centrata pe functionarea actuala a acesteia, vizand: a) comportamentele care duc la un risc de abuz in cadrul familiei; b) resursele familiei pentru a indeplini sarcinile de baza, necesare vietii de zi cu zi, sarcinile de asigurare a dezvoltarii copilului si sarcinile de protectie; c) comunicarea in cadrul familiei; d) rolurile si responsabilitatile membrilor familiei; e) relatiile dintre membrii familiei; f) exprimarea si implicarea afectiva; g) relatia cu rudele; h) situatiile in care membrii familiei au mai beneficiat de suportul serviciilor sociale si modul in care au fost folosite; i) controlul comportamentului.

A. Stima de sine
a. Care este pista de alergare? Pista pe care trebuie s nvee tinerii s alerge se numete stima de sine. Stima de
sine este felul n care ne vedem i dac ne place sau un ceea ce vedem. Stima de sine constituie o valoare uman fragil i schimbtoare. Ea crete de fiecare dat cnd ne strduim s ne respectm standardele i scade atunci cnd nu reuim s atingem respectivele standarde. Aa nct, pe parcursul vieii, este posibil s cunoatem valori foarte nalte ale stimei de sine, dar i foarte sczute. Stima de sine se contureaz, conform literaturii de specialitate, din 4 componente principale: sentimentul de siguran cunoaterea de sine sentimentul de apartenen (la o familie, la un grup, la o categorie socio-profesional etc.) sentimentul de competen.

b. Regulamentul de joc Pentru a putea intra n aceast curs tinerii trebuie s nvee care sunt regulile jocului, care sunt principile importante pe care trebuie s le respecte pentru a putea ctiga. Iat principalele reguli n ce privete stima de sine:
Cu ct stima de sine este mai bun, cu att tnrul este mai mulumit de viaa sa, mai fericit. Atunci cnd este negativ ea provoac suferine i neplceri

Stima de sine nseamn a se respecta pe sine indiferent de ceea ce i se ntmpl, a asculta necesitile i aspiraiile sale, a crede n capacitile sale i a-i proiecta un viitor, a aciona fr teama de eec i de opinia celorlali Persoanele care au un nivel sczut al stimei de sine au nevoie de ceilali s le aprobe comportamentul, de aceea ele verific dac au acionat corect dup reacia oamenilor din jur Stima de sine este un element destul de mobil al personalitii tnrului, care nu rmne neschimbat, ci are nevoie de o permanent cretere

c. Premiile puse n joc Efortul pe care tinerii l depun n aceast curs a stimei de sine nu este n zadar. La sfritul alergrii i ateapt premii importante, beneficii reale care i vor ajuta s cucereasc noi comori ale vieii. Prin nelegerea impactului stimei de sine tinerii: Vor nva s aib o percepie corect despre sine Vor fi capabili s se accepte aa cum sunt, cu toate calitile i defectele lor Vor putea s aib mai mult ncredere n ei nii d. Exerciii de antrenament pentru curs Pentru a se putea nscrie n aceast curs tinerii au nevoie s se antreneze mai nti. Iat cteva exerciii ajuttoare: Privete-te n oglind! Tinerii vor primi o oglind pe care o vor da din mn n mn i n momentul n care fiecare va primi oglinda va trebui s se priveasc n ea i s spun 3 lucruri pe care le apreciaz la el nsui. Acest exerciiu i va ajuta pe tineri s i mreasc stima de sine dovedind apreciere i respect fa de propria persoan.
Testul stimei de sine Fiecare tnr va primi un set de 16 ntrebri la care va trebui s rspund cu da sau nu i fiecare rspuns afirmativ va fi notat cu cte un punct, iar rspunsurile negative cu cte 0 puncte. Cum calculm scorul - fiecare rspuns pozitiv se considera un punct, iar acestea se adun. ntre 15-16 puncte - Tu ai un nivel ridicat de stim de sine! ntre 12-14 puncte - Nu e ru, dar este loc de mai bine! ntre 8-11 puncte - Stim de sine scazut, te trage napoi! Mai puin de 8 puncte - Nivelul stimei de sine este extrem de scazut! Testul stimei de sine : 1. Ali oameni nu sunt mai norocoi dect mine 2. M accept aa cum sunt i sunt fericit cu mine nsumi 3. mi place s socializez

4. Merit dragoste i respect 5. M simt apreciat i necesar 6. Nu am nevoie de alii s-mi spun c am fcut o treab bun 7. Este important sa fiu eu nsumi 8. mi fac prieteni cu uurin 9. Pot accepta criticile fr a ma simi dobort 10. mi recunosc greelile n mod deschis 11. Nu-mi ascund adevratele sentimente 12. ntotdeauna spun ce gndesc i mi exprim prerile 13. Sunt fericit i fr griji 14. Nu m intereseaz ce cred alii despre opiniile mele 15. Nu am nevoie de aprobarea altora s m simt bine 16. Nu m simt vinovat pentru ca fac i spun ceea ce simt