Chimie analitică

calitativă
Facultatea de Farmacie
anul I, semestrul II
Credite: 6

Chimie analitică şi analiză instrumentală

Prof. dr. Robert Săndulescu
 Curs: Luni 10 - 12 (seria 1) Marţi 8 - 10 (seria 2)
Lucrări pratice: Miercuri 14 - 20 (3 ore)
Joi 8 - 17 (3 ore)
Vineri 8 - 11 (3 ore)
Examen practic: 3 ore (ultima saptămână)
Examen (Iunie - Iulie 2016)
Test grilă + Sare + examen oral
Evaluarea Test grilă - 40%
Analiza unui amestec - 30%
Activitatea practică - 30%

Chimie analitică şi analiză instrumentală

Prof. dr. Robert Săndulescu
Locul şi rolul Chimiei analitice
Condiţii
1. Frecvenţa la activităţile didactice
Minimum 70% la curs (ETCS), 100% la lucrările practice
Regimul absenţelor
2. Studiul temeinic al cursurilor
Studiul individual
Consultaţii (Orarul va fi afişat)
3. Activitatea practică în laborator
Reguli de bună practică în laboratoarele de chimie
Norme de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor
4. Pregătirea prealabilă a lucrărilor practice
Executarea corectă a reacţiilor analitice
Scrierea corectă a reacţiilor analitice
Sistematica analizei
Manualitate şi gândire
5. Evaluarea cunoştinţelor
Condiţii
1. Executarea corectă a reacţiilor analitice
- reacţiile cele mai specifice şi sensibile
- condiţiile de reacţie (conc., solvent, pH, temp., tehnica,
etc)
- interpretarea corectă a rezultatelor
2. Scrierea corectă a reacţiilor analitice
- cunoaşterea reactanţilor şi a produşilor de reacţie
- condiţiile în care se desfăşoară reacţia
- scrierea corectă şi completă a coeficienţilor
- sublinierea compuşilor semnificativi dpdv analitic
3. Cunoaşterea temeinică a sistematicii analizei
- Analiza preliminară
- Condiţiile de dizolvare a amestecurilor de analizat
- Separarea cationilor în grupe analitice
- condiţiile de precipitare a grupei analitice
- separarea cationilor în grupa analitică respectivă
- identificarea cationilor separaţi
- Analiza anionilor
Bibliografie
1. Chimie analitică, Vol. 1 Analiza chimică calitativă
L.Roman, R. Săndulescu, Ed. Didactică şi pedagogocă,
Bucureşti, 1999;
2. Chimie analitică calitativă, ghid de lucrări practice
R. Săndulescu, R. Oprean, Simona Mirel, Cecilia Cristea,
Bodoki E., S. Lotrean, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2015;
3. Chimie analytique qualitative
R. Săndulescu, Cecilia Cristea, 2ème édition revisée,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2010;
4. Chimie analytique qualitative, guide de travaux
pratiques
R. Săndulescu, R. Oprean, E. Bodoki, Cecilia Cristea,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2016.
 Obiectul chimiei analitice
Sinteza chimică
Studiul metodelor de obţinere a unor structuri superioare, mai complicate din
entităţi mai mici
Analiza chimică
Studiul metodelor de desfacere a substanţelor în fragmente mai mici
(ionizate sau nu) care se pot identifica şi cuantifica

Chimia analitică - ştiinţa metodelor de analiză chimică şi instrumentală

Obiective
- Studiul bazelor teoretice şi practice ale metodelor de analiză, pe care le
elaborează şi interpretarea rezultatelor analitice
- studiul compoziţiei substanţelor simple şi complexe, izolate sau în amestec
(Kolthoff, 1950)
- caracterizarea şi controlul substanţelor chimice (R. Müller, 1990)
 Caracterizarea substanţelor chimice
Compoziţia calitativă
Tipul şi natura speciilor chimice ce alcătuiesc substanţa
Compoziţia cantitativă
Conţinutul (numărul de atomi, ioni, etc.) sau raportul dintre
componentele calitative (% de masă sau volum)
Structura tridimensională
Modul de legare a atomilor, ionilor, etc.
Tipul şi numărul de legături chimice
Structura stereochimică şi conformaţională
Separarea componenţilor din amestec
Rezolvarea interferenţelor
Dioscoride
(Pedanius Dioscorides, cca 40
d.Chr. la Anazarbus, Cicilia, Asia
Mică, cca 90 d.Chr.)
- medic, farmacolog și botanist grec
- a scris o carte în cinci volume,
„De Materia Medica”, prima
farmacopee din lume

Plinius cel Bătrân

(Gaius Plinius Secundus, sau
Plinius Maior, 23 e.n. la Novum
Comum (Como, Italia) 24 august 79
d.Chr. în Stabies)
- a scris „Istoria Naturală”
(Naturalis Historiæ), o enciclopedie
alcătuită din 37 de volume
Albertus Magnus
(Albert cel Mare, 1195, Lauingen, Suabia, 1280 Köln)
- unul din cei mai reprezentativi filosofi creștini ai Evului Mediu,
călugăr dominican realist, profesor al lui Toma de Aquino și al lui
Pedro Hispano, viitor papă Ioan al XXI-lea.
- a utilizat HNO3 pentru separarea aurului de argint
Robert Boyle
(1627 - 1691, Londra)
- fizician, chimist și inventator irlandez
- “Legea lui Boyle" (volumul unui gaz variază invers proporțional
cu presiunea, la o temperatură constantă) pV = RT
- a folosit pentru prima dată cuvântul "analiză"
- a formulat obiectivele chimiei analitice calitative și cantitative
Henry Cavendish (1731 – 1810) fizician și chimist englez
- descoperirea hidrogenului (1766), sinteza apei (1784)
- experimentul Cavendish (1797 – 1798) - a măsurat forța de atracție dintre două mase
suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune și a calculat constanta atracției universale și
masa Pamântului
Joseph Priestley (1733 - 1804) teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof englez
- descoperirea oxigenului
Joseph Black (1728 – 1799) fizician și chimist scoțian
- a descoperit căldura latentă, căldura specifică și dioxidul de carbon
Daniel Rutherford (1749 – 1819) fizician, chimist și botanist scoțian
- descoperirea azotului (nitrogen, 1772)
 Legea conservării masei și energiei
-Antoine Laurent de Lavoisier (1743 - 1794)
chimist, filozof și economist francez
a clasificat substanțele anorganice în oxizi, baze,
acizi și săruri
a elaborat o lista a tuturor elementelor chimice
cunoscute
a introdus noțiunea de element chimic
a dovedit că arderile care se produc în aer au loc
datorită oxigenului

Mihail Vasilievici Lomonosov (1711 - 1765)

fizician, chimist, astronom, geograf și poet rus
- toate corpurile sunt formate din molecule și atomi
- a susținut originea organică a cărbunelui, petrolului
și gazelor naturale
- a descoperit atmosfera planetei Venus
- a contribuit la crearea limbii literare, fiind supranumit
părintele literaturii ruse moderne
 Legea proporțiilor definite
Legea proporțiilor multiple
Joseph Louis Proust
(1754 – 1826)
chimist francez

John Dalton
( 1766 – 1844)
fizician și chimist englez
- legea presiunilor parțiale
- primul tabel de greutăți “atomice” (1805)
- părintele teoriei atomiste moderne (1808)
 Carl Remigius Fresenius (1818 – 1897) chimist german
- practică în farmacia tatălui din Frankfurt
- se înscrie la Universitatea din Bonn (1840), se mută la Giessen (1841),
unde va fi asistentul lui Liebig, apoi conferențiar (1843)
- numit profesor de chimie, fizică și tehnologie la Institutul de Agricultură
din Wiesbaden (1845), devine primul director al Laboratorului de
chimie(1848)
- inființează o facultate de farmacie (1862) și un laborator de cercetări
în agricultură (1868)

- fondatorul Zeitschrift für Analytische Chemie, primul jurnal de chimie analitică

din lume,cunoscut ca Fresenius' Zeitschrift für Analytische Chemie, din care s-au
publicat 371 de volume (1862-2001), devenit în 2001 Analytical and Bioanalytical Chemistry

Anleitung zur qualitativen chemischen Analyse (1841)

Anleitung zur quantitativen chemischen Analyse (1846)
Legea acțiunii maselor

Cato Maximilian Guldberg

(1836 - 1902)
matematician și chimist norvegian

Peter Waage
(1833 - 1900)
chimist norvegian
profesor la Universitatea Regală Frederick
Teoria disociației electrolitice

Svante Arrhenius
(1859 – 1927)
- fizician și chimist suedez
- laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1903)
- cercetări în domeniul disociației (ionizării)
electroliților (1887)
- teoria cozii cometelor (1900)
- unul din fondatorii chimiei fizice
Friedrich Wilhelm Ostwald (let. Vilhelms
Ostvalds), (1853, Riga, Letonia - 1932) chimist german
- laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1909) pentru studiile
despre echilibru chimic și viteza de reacție
- a contribuit la teoria disociației electrolitice alături de Svante
Arrhenius
Die wiessenschaftliche Grundlagen der Analitischen Chemie
(Bazele științifice ale chimiei analitice)