CHIMIE

ANORGANICĂ
ȘI
ANALITICĂ

Şef Lucrări Dr. Elena UNGUREANU

eungureanu@uaiasi.ro

Departament: Ştiinţe Exacte

U.S.V. IAŞI
 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE CURSULUI DE
CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ

însuşirea noţiunilor teoretice şi practice

de chimie, necesare studiului disciplinelor
de specialitate din anii următori

studiul elementelor si însuşirea tehnicilor de

combinaţiilor chimice laborator şi interpretarea
analizelor chimice

proprietăţile şi importanţa principalelor tipuri de sisteme chimice

întâlnite în organismele vii sau în directă relaţie cu acestea
PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE CURSULUI DE
CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ

formarea unui raţionament ştiinţific bazat

pe teoriile moderne din chimie, necesar
în explicarea proceselor:

fiziologice

biochimice

microbiologice din sol şi plantă

 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE CURSULUI DE
CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ

Importanța mineralelor nutritive din sol

și accesibilitatea lor pentru plante

Constientizarea folosirii rationale a

substantelor chimice, dat fiind benefiiciile
acestora dar si impactul major asupra
poluarii mediului si a contaminarii
produselor alimentare.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Berdan I., Calu N - Chimie anorganică - Nemetale, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iași, 1992

2. Berdan I. - Reactivitate şi mecanisme de reacţie în chimia anorganică, Ed.Univ. Al. I.

Cuza, Iaşi, 2006

3. Chung C.-Inorganic Chemistry. Libretexts. Available at:

https://chem.libretexts.org/Core/Inorganic_Chemistry/Chemical_Reactions
/Chemical_Reactions 1/Solutions, 2016

4. Ebbing D.D. - General Chemistry, Ed. M.S. Wrighton, Boston, 1990

5. Geoffrey A. L. - Introduction to Coordination Chemistry, John Wiley & Sons Ltd.,

2010

6. Gheorghiu C., Panait C.- Chimie, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991

7. Gherschel A. - Liaisons intermoleculaire, CNRS, Ed. Paris, 1995

8. Goanta M., Gorodea I.- Fundamentele Chimiei Ed. Stef, Iasi 2012

9. Humelnicu D. - Chimia anorganică a elementelor nemetalice şi semimetalice, Ed.

Tehnopress, Iasi, 2015
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
10. Jerghiuţă S., Covrig A., Ţivlea J. - Chimia şi viaţa, Ed. Document, Iaşi, 1997

11.Marcu Gh.,- Chimie anorganica, Ed. Eikon, Cluj Napoca, 2004

12. Neniţescu D.C. - Chimie generală, Ed. Did. Ped. Buc., 1980

13.Palamaru M.N., Iordan A., Cecal A. - Chimie bioanorganică și metalele vieții, Ed. Bit,
Iași, 1997

14.Palalmaru M.N., Mita C., Humelnicu D., Popa A.F., Goanţă M., Cornei N. - Bazele
Chimiei anorganice. Lucrări practice şi aplicaţii, Ed. Univ. Al.I.Cuza, Iaşi, 2003

15. Scerri E. - The periodic system, its story and its significance, Oxford University Press,
New York, 2007

16. UNGUREANU E. - CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ, NOTE/SUPORT DE

CURS ȘI LABORATOR, 2022

17. Zumdahl S. - Chemistry, D.C. Health and Company, Toronto, 1986

18.Wiberg E., Wiberg N., Holleman A. F. - Inorganic Chemistry, Ed. Academic Press, 2001
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Alina Trofin Elena Ungureanu

2013

19. Trofin A.,

20. Ungureanu E. - 21. Trofin A.,
Ungureanu E. – Chimie
Chimia prin Ungureanu E. -Aplicaţii
anorganică şi analitică,
experimente, Ed. Pim, de chimie generală, Ed.
Ed. Pim, Iaşi, 2011.
Iaşi, 2012. Pim, Iaşi, 2013.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Elena Ungureanu Adina Mirela Ariton

Chimie
Curs Şi Lucrări Practice

22.Trofin A., Ungureanu E.

- Alfabetul elementelor 23. Ungureanu E., 24. Trofin A.,
chimice, Ed. Pim, Iaşi, Ariton A.M. – Chimie - Ungureanu E. – Lucrări
2015. Curs Și Lucrări practice de chimie
Practice, Ed. StudIS, anorganică și analitică,
Iaşi, 2021. Ed. Pim, Iaşi, 2022.
 ACUMULARE PUNCTAJ EXAMEN
CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ

 Punctaj maxim de intrare examen: 4

Test 1 de laborator -1 punct (nota 10)
Test 2 de laborator -1 punct (nota 10)
Prezenţă laborator - 0,5 puncte
Activitate laborator- 0,5 puncte
Prezenţă curs - 1 punct (10 prezenţe)
Punctaj maxim bilet examen: 6
STRUCTURĂ BILET EXAMEN
1. Subiect teoretic tip grilă (4 grile/0,5 puncte) - 2 puncte
2. Subiect teoretic clasic (1 subiect) - 2 puncte
3. Subiect tip exercițiu (2 exerciții/0,5 puncte) - 1 punct
4. Subiect tip problemă (1 subiect) - 1 punct

Nota finală: 10 (zece)

 Lista cu subiectele şi problemele propuse pentru examen se va trimite
pe parcursul semestrului.
 CONDIȚII NECESARE DE INTRARE IN
EXAMEN

 Pentru a putea susţine examenul la disciplina CHIMIE

ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ este necesară prezenţa
integrală la lucrările practice.

 Se pot recupera 7 şedinţe de laborator, dintre care 3

şedinţe în regim gratuit şi 4 şedinţe în regim cu plată.

 Studenţii scutiţi medical pot recupera în regim gratuit 7

şedinţe de laborator.
 STRUCTURA CURSULUI DE
CHIMIE ANORGANICĂ ȘI ANALITICĂ
ANUL I – TPPA/PCM
CAPITOLUL I: NOŢIUNI DE BAZĂ ALE CHIMIEI. CALCULE CHIMICE.
STRUCTURA ATOMULUI
CAPITOLUL II: LEGĂTURI CHIMICE
CAPITOLUL III: SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

CAPITOLUL IV: REACŢIA CHIMICĂ

CAPITOLUL V: ELEMENTE ŞI COMBINAŢII
CAPITOLUL VI: MATERIALE ANORGANICE CU IMPORTANŢĂ

PRACTICĂ
CAPITOLUL VII: POLUAREA MEDIULUI. CONTAMINAREA
PRODUSELOR ALIMENTARE
CAPITOLUL VIII: IMPORTANȚA MINERALELOR NUTRITIVE DIN
SOL ȘI ACCESIBILITATEA LOR PENTRU PLANTE
 CAPITOLUL I:
NOŢIUNI DE BAZĂ ALE CHIMIEI.
CALCULE CHIMICE.
STRUCTURA ATOMULUI

INTRODUCERE

 Istoria chimiei

 Ramurile chimiei

 Obiectul de studiu al chimiei anorganice și

analitice

 Chimişti străini şi români reprezentativi

 Importanţa chimiei
 Istoria chimiei
„Tot ceea ce auzi, vezi, miroși, guști și atingi implică
chimie și substanțe chimice”, explică site-ul Societății
Chimice din America, citat de către Live Science.
Chimia a devenit știința de sine stătătoare la sfârșitul
secolului 18 și studiază structura și proprietățile
substanțelor, transformările și combinațiile lor.

întâmplătoare (focul)
Primele descoperiri mai
însemnate legate de
activităţi meşteşugăreşti empirice (olăritul,
chimie apartin omului
obţinerea de metale din minereuri)
primitiv
arabii au transformat termenul chimie în alchimie

Alchimia nu a fost niciodată o ştiinţă deoarece nu era preocupată de cunoaşterea

naturii, ci o metodă de lucru dovedită ulterior extrem de valoroasă - experienţa.
obţinerea unor substanţe importante, mai mult sau mai puţin pure, ca:
acidul azotic: HNO3, alcoolul etilic: C2H5OH şi câteva săruri.
Unul dintre conceptele cele mai
importante introduse de filozofii
naturalişti este acela de element (în
limba greacă “stoicheia”).
toate corpurile materiale puteau fi
reduse la componente mai simple,
puţine la număr dar cu posibilităţi
multiple de combinare
(ELEMENTE).

După Democrit (460–370 î.e.n.), toate

“lucrurile” sunt compuse din atomi. Aceştia
există în număr infinit şi nu sunt schimbători.
Democrit formulează legea conservării materiei
în termenii: “nimic nu se naşte din ceea ce nu
este, nici nu piere în nefiinţă. Toate
transformările au loc prin necesitate”.

Cuvântul CHIMIE apare prima oară într-un decret

al împăratului Diocleţian din anul 296 d.Hr.
 atomii şi combinaţiile lor, dar şi transformările
substanţelor în alte substanţe ca urmare a
Obiectul de redistribuirii legăturilor chimice ale atomilor şi
studiu al reconstrucţiei învelişului lor electronic
CHIMIEI:

substanţele sunt specii materiale caracterizate prin

omogenitate şi compoziţie chimică constantă.

în funcţie de compoziţia chimică, substanţele se pot

clasifica in:

substanţe elementare (specii combinaţii chimice (două sau mai multe elemente,
identice de atomi) deci specii diferite de atomi).
 bazele chimiei: legăturile chimice, proprietăţi generale şi
reacţiile substanţelor
elementele chimice şi compuşii acestora
CHIMIA împreună cu proprietăţile şi reacţiile
chimia chimice la care participă aceştia
ANORGANICĂ
generală
chimia compuşii carbonului cu proprietăţile şi
organică reacţiile lor

RAMURI procesele chimice din agricultură (cultura, creşterea

agrochimia
plantelor)
CHIMIE chimia efectele termice care insotesc
termochimia reactiile
fizică
cinetica viteza şi mecanismul reacţiilor
chimică chimice
electrochimia schimbul reciproc de energie
chimia chimică şi electrică
chimia aplicarea cunoştinţelor şi tehnicilor de lucru în
tehnologică
mediului procedeele utilizate în tehnică şi echipamentele
necesare pentru aceasta
influenţele CHIMIA analize calitative şi cantitative ale componentelor
substanţelor ANALITICĂ unei substanţe sau a unui amestec
chimice
biochimia reacţiile chimice din organismele vii
asupra
compoziţia chimică şi reacţiile chimice ale Scoarţei
mediului
geochimia Pământului.
 Obiectul de Preocuparea iniţială a chimiei - ca ŞTIINŢĂ A NATURII -
studiu al este aceea de a clasifica după compoziţie, proprietăţi
CHIMIEI şi structură, numeroasele substanţe aflate în natură
ANORGANICE: sau obţinute artificial

CHIMIE
descriptivă
(preparativă)
are în sfera de studiu: reacţiile
chimice, legăturile chimice,
proprietăţile elementelor
chimice din sistemul periodic şi
a compuşilor formaţi CHIMIE ANORGANICĂ Chimie organică
Fiind o ȘTIINȚĂ EXPERIMENTALĂ, informațiile fundamentale despre reactanți, produși de
reacție sau mecanismele de reacție sunt obținute prin observații experimentale.

chimia organometalică
RAMURI
CHIMIE
ANORGANICĂ: chimia polimerilor anorganici

chimia combinațiilor complexe

Domeniile de utilizare a chimiei anorganice:

majoritatea proceselor catalitice industriale

in compozitia substanţelor medicamentoase,

materialelor de diversă compoziţie de importanţă
în principal tehnologică, pigmenţi, îngrăşăminte
minerale
 înglobează cunoștințe din toate domeniile, începând
Obiectul de studiu al cu chimia fizică și terminând cu matematica și
CHIMIEI ANALITICE: informatica.

anorganică - stabilirea prezenței sau

ANALIZA
2 ramuri absentei unui element sau compus
CALITATIVĂ
anorganic într-o probă de analizat.

organică - stabilește prezența sau absența unui

ANALIZA CANTITATIVĂ - compus organic sau grupă funcțională într-o
stabilește cantitatea probă de analizat.
unui element sau a unei
substanțe dintr-o probă
de analizat.

Baza chimiei analitice o constituie metodele de analiză chimică, metode care pot fi
definite ca fiind un ansamblu de principii și procedee care pot permite identificarea și
eventual dozarea componentelor unei probe de analizat.
Metodele analitice se caracterizează prin acuratețe, exactitate, sensibilitate, precizie și
selectivitate.
 Metodele
moderne metode instrumentale
chimiei
analitice
cromatografia electroforeza

clasice analiza volumetrica

se bazează pe procese
de separare: 
analiza gravimetrica precipitarea, extracția 
și distilarea, iar
Domeniile de utilizare a chimiei analitice: identificarea poate fi
bazată pe diferențe de
în industria alimentară (aprecierea calității alimentelor) culoare, miros, puncte
de topire sau de
industria metalurgică (determinarea componenței fierbere,
aliajelor) radioactivitate sau
reactivitate.
ecologie (determinarea și identificarea poluanților)    
medicină (analiza lichidelor biologice)

 arheologie și fizica semiconductorilor.

 CHIMIŞTI STRĂINI REPREZENTATIVI:

BERZELIUS-a descoperit LAVOISIER - a clasificat DALTON - părintele teoriei

elementele: Si,Se,Th, Ce substanțele anorganice în atomiste moderne
oxizi, baze, acizi și săruri

 MARIE CURIE - a descoperit

radioactivitatea naturală
MENDELEEV
  CHIMIŞTI ROMÂNI REPREZENTATIVI:

Gheorghe SPACU - prof. Costin NENIŢESCU fondatorul

Petru PONI- prof. univ.
univ. la Iaşi, întemeietorul şi promotorul unor ramuri
la Iaşi, pionier al școlii
Şcolii Internaţionale de noi ale chimiei (chimie
românești de chimie
Chimie Analitică organică, chimie generală)

Nicolae TECLU - dezvoltarea Radu CERNĂTESCU - prof. univ. la Iaşi, a cercetat

chimiei mondiale. A realizat un structura a numeroase substanțe, promovând folosirea
arzător (bec) performant - metodelor fizico-chimice și a sintetizat compuși noi cu
Becul (arzător) Teclu. acțiune bacteriostatică.
 IMPORTANŢA CHIMIEI
Prezenţa chimiei este simţită în toate ramurile economice: 60% din
produsele chimice fabricate sunt destinate altor sectoare de activitate.
metalurgie - îmbunătăţiri în tehnologia de fabricaţie (obţinerea
oţelurilor din fontă şi cocs, s-a înlocuit cu procedee de reducere a
minereurilor de fier, cu hidrogen)
petrochimie: exploatare şi prelucrare modernă a produselor
petroliere
agricultură: sporul înregistrat se datorează în proporţie de 60%
îngrăşămintelor chimice şi 40% mecanizării şi altor mijloace
agrotehnice;
Aportul zootehnie: îmbunătăţirea compoziţiei furajelor, sinteza de
chimiei în stimulatori de creştere;
industrie industria textilă: a crescut ponderea utilizării fibrelor sintetice cu
grad ridicat de elasticitate şi rezistenţă mecanică în raport cu
fibrele naturale (Proporţia pe plan mondial de utilizare a fibrelor
sintetice este de circa 60%)
industria constructoare de maşini: utilizarea materialelor plastice,
a polimerilor armaţi cu fibre de sticlă, carbon, azbest pentru
producerea de piese şi subansamble de maşini;
produse farmaceutice, cauciucuri sintetice, coloranţi, materiale de
construcţie
 Dezavantajul generează o serie de reziduuri, care constituie o
industriei chimice sursă de poluare a mediului

MĂSURI

epurarea apelor reziduale înainte de a fi deversate, a

gazelor şi compuşilor volatili eliminaţi în atmosferă

utilizarea raţională a îngrăşămintelor chimice, a

pesticidelor şi depozitarea corectă a reziduurilor toxice
care pot infesta solul

înlocuirea treptată a tehnologiilor poluante,

beneficiind de aporturile ştiinţifice ale matematicii,
fizicii, tehnicii, biologiei
 MATERIE. CORP. SUBSTANȚĂ.
MATERIAL.
PROPRIETĂŢI. FENOMENE

MATERIA reprezintă realitatea obiectivă care există în afară și

independent de conștiința omenească fiind reflectată de
aceasta.

Galaxia și
materia
interstelară
CORPUL reprezintă o porțiune de materie cu formă proprie și
volum bine determinat (masă, scaun, bancă, carte, cleşte).

Corpuri
MATERIALUL este un corp alcătuit din materie cu compoziție
eterogenă (ciment, lemn, hârtie).

Materiale
SUBSTANȚA este un corp alcătuit din materie cu compoziție
omogenă (Al, Cdiamant,NaCl, H2SO4).

clorură de sodiu
aluminiu

diamant

Substanțe hidroxid de sodiu

acid sulfuric
CLASIFICAREA SUBSTANŢELOR

Substanţe

Organice Anorganice

Hidrocarburi Derivaţii Simple Compuse

hidrocarburilor

Saturate Oxizi
Derivaţi: Metale
Nesaturate Acizi
oxigenaţi, Nemetale
Aromatice Baze
halogenaţi, Semimetale
derivaţii Săruri
acizilor
carboxilici
METALELE sunt substanţe monoelementare cu proprietăţi
caracteristice: conductibilitate termică, conductibilitate electrică
şi luciu metalic şi care se pot prelucra prin laminare, presare,
forjare şi întindere.
ALIAJELE sunt substanţe polielementare (soluţii solide) în
componenţa cărora intră diverse metale și nemetale.
Exemple: Fontă (Fe + C între: 2,11-6,67%), oţel (Fe + C sub 2,11%), bronz (Sn + Cu),
alamă (Zn + Cu), amalgame (Hg + alte metale).
NEMETALELE sunt substanţe monoelementare care nu prezintă
proprietăţile caracteristice metalelor, precum conductibilitate
termică şi electrică.
SEMIMETALELE sunt substanţe
monoelementare, care din punct
de vedere al proprietăţilor se
situează între metale şi nemetale.
Siliciu
Bor

Germaniu
OXIZII sunt substanțe compuse în componenţa cărora intră oxigenul şi un alt element.
Oxidul cu proprietăţi bazice: oxid metalic: CaO, Na2O
Oxidul cu proprietăţi acide: oxid nemetalic: CO2, NO

CaO

ACIZII sunt substanţe compuse, care cuprind în molecula lor unul sau mai mulţi atomi
de hidrogen alături de un radical acid.
Hidracizi: HCl, H2S
Oxiacizi: HNO3, H2SO4
 BAZELE sau HIDROXIZII sunt substanţe compuse care cuprind în molecula
lor una sau mai multe grupări hidroxil alături de un metal.

NaOH Ca(OH)2

SĂRURILE sunt substanţe compuse care cuprind în molecula lor metal şi radical acid.
Săruri acide: NaHCO3, KHSO4
Săruri neutre: NaNO3, K2SO4

K2SO4
NaNO3
 BAZELE sau HIDROXIZII sunt substanţe compuse care cuprind în molecula
lor una sau mai multe grupări hidroxil alături de un metal.

NaOH Ca(OH)2

SĂRURILE sunt substanţe compuse care cuprind în molecula lor metal şi radical acid.
Săruri acide: NaHCO3, KHSO4
Săruri neutre: NaNO3, K2SO4

K2SO4
NaNO3
PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE ALE SUBSTANȚELOR
PROPRIETĂȚILE - însușirile caracteristice, cu ajutorul
cărora se recunoaște o substanță.

fizice – se referă la aspect sau însușiri ale căror transformări nu schimbă

compoziția substanței.

Pot fi:
a) observabile – stare de agregare, culoare, miros, gust,
elasticitate
b) măsurabile – solubilitate, duritate, densitate, conductibilitate
termică și electrică, alte constante fizice etc.

chimice – se referă la transformări care schimbă compoziția substanței.

De exemplu, proprietatea substanţelor de a arde.
FENOMENE FIZICE ȘI CHIMICE ALE SUBSTANȚELOR

FENOMENELE sunt transformările suferite de substanţe.

fizice – cuprind transformările de stare şi de poziţie pe care le suferă

corpurile, lăsând nemodificată compoziţia substanţelor.

Exemple: îngheţarea şi fierberea apei, topirea gheţii, dilatarea

corpurilor, mărunţirea zahărului, tăierea lemnului, ruperea hârtiei,
întinderea sau comprimarea unui resort

chimice – transformă substanţele iniţiale în altele cu proprietăţi noi,

modificând compoziţia acestora.

Exemple: carbonizarea zahărului, arderea lemnului, a hârtiei sau a

altor substanţe, ruginirea fierului.
 ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC
Totalitatea atomilor de acelaşi tip alcătuiesc un ELEMENT CHIMIC.
 În prezent se cunosc 118 elemente chimice, dintre care 90 au fost descoperite în natură,
iar 28 s-au obţinut pe cale artificială în laborator.

fiecare element are un număr atomic propriu, care îl caracterizează

substanțele simple conțin unul sau mai mulți atomi ai aceluiași element

substanțele compuse conțin doi sau mai mulți atomi aparținând unor
elemente diferite

SIMBOLUL CHIMIC reprezintă litera sau grupul de litere cu

care se notează, în mod convențional, un element.

De regulă acesta, reprezintă prima literă din

denumire, dar pentru elementele ale căror
denumiri încep cu aceeaşi iniţială, simbolurile De exemplu: hidrogenul se
sunt formate din grupe de două litere, pentru notează cu H, iar heliul cu He.
a evita astfel confuziile.
 La unele elemente, simbolurile au fost stabilite după denumirea din limba
latină:

• Mercur (hydrargirum): Hg

• Sodiu (natrium): Na

• Potasiu (kalium): K

• Azot (nitrogenium): N

• Fosfor (phosphorus): P

Simbolul
calitativ, reprezintă un anumit
chimic element chimic
cantitativ, reprezintă convențional un
atom al elementului
 Sistemul periodic al elementelor
 Mendeleev a cercetat relaţia dintre masele atomice şi proprietăţile elementelor şi a
ajuns la concluzia că proprietăţile fizice şi chimice după un anumit număr de elemente,
se repetă în mod periodic descoperind astfel, LEGEA PERIODICITĂŢII, care stă la baza
clasificării elementelor.

Sistemul periodic este alcătuit din

ŞIRURI ORIZONTALE numite
PERIOADE şi COLOANE VERTICALE,
numite GRUPE.

Perioadele se notează cu cifre

arabe şi sunt în număr de
şapte.

Grupele cuprind elemente cu aceeaşi

configuraţie electronică pe ultimul
strat.

Acestea se notează cu cifre romane cu

exponentul a pentru grupele principale
şi b pentru cele secundare.
 grupele I-a şi a II-a principale, grupele secundare şi
elementele din grupele a III-a, a IV-a, a V-a şi a VI-a
principale, situate sub linia îngroşată
metale

grupa a VIII-a principală

gaze rare
Structura sistemului
periodic
lantanide
şi
perioadele 6 şi 7
actinide

nemetale
elementele din grupele a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-
a şi a VII-a principale, situate deasupra liniei
îngroşate
 VALENȚA
Capacitatea de combinare a atomilor unui element cu atomii altui
element se numește VALENȚĂ.

numărul și repartiția electronilor pe ultimul strat

Valența depinde de: electronic, numit și strat de valență

elementele grupei a VIII-a principală sunt zerovalente (au

configurații stabile pe ultimul strat: dublet sau octet)
Reguli de
stabilire a elementele grupelor I-a, a-II-a și a-III-a și principală au
valenței valența egală cu numărul grupei (egală cu numărul de
electroni de pe ultimul strat)

elementele grupelor a-IV-a, a-V-a, a-VI-a și a-VII-a principală

au valența egală cu 8 - numărul grupei
există elemente cu valențe considerate repere, în funcție de
care se stabilesc valențele atomilor cu care se combină:
fluorul (F-1), oxigenul (O-2), hidrogenul (H+1)
 reală – la elementele care există ca atare în stare
Valența ionizată – la metale
(numărul de
oxidare) poate fi: formală – la nemetale

Valența elementelor din grupele principale

Grupa principală Ia IIa IIIa IVa Va VIa VIIa VIIIa

Nr. electroni de
1 2 3 4 5 6 7 8
valență

1
2 3
2 3 4 5
Valență
4 5 6 7
(număr de 1 2 3 0
(Pb, NH3, S HCl
oxidare) HNO3
Sn) SO2 HClO2
H2SO4 HClO3
HClO4
 IONI
Atomii atomii care nu au configurație
stabilă pe stratul de valență tind să
cedeze sau să accepte electroni
atomii cu număr mic de electroni
de valență cedează mai ușor
electroni
atomii cu număr mare de
electroni pe ultimul strat acceptă
mai ușor electroni suplimentari

Particula încărcată cu sarcină electrică, rezultată din atom în urma unui

transfer electronic, se numește ION.

nr. protoni > nr. electroni

pozitivi Exemple: K+, Ca2+, Al3+ Fe2+, Zn2+

Ionii
nr. protoni < nr. electroni
negativi Exemple: Cl-, I-, S2-, O2-

Formarea simultană a doi ioni de semn contrar din atomi cu caracter diferit,
care apoi se atrag, duce la apariția unui compus ionic.
 Formarea ionilor pozitivi:

Atomul de litiu poate ceda electronul de pe ultimul strat,

transformându-se astfel în ionul pozitiv de litiu. Se noteaza
electronul printr-un punct situat lângă simbolul elementului,
procesul de ionizare al litiului poate fi reprezentat astfel:
Li· → Li+ + e-

Formarea ionilor negativi:

Atomul de clor 17 electroni în invelişul electronic (7 pe

ultimul strat M) şi manifestă tendinţa de a accepta un
electron, competându-şi octetul şi transformându-se
într-un ion negativ.
 Molecule
Partea cea mai mică dintr-o substanță, care păstrează proprietățile chimice
și structura substanței respective, se numește MOLECULĂ.

Atomii cu caracter chimic

identic sau apropiat își molecule neutre din punct de
formează structuri electronice vedere electric mai stabile decât
stabile prin punerea în comun atomii liberi
a unui număr egal de electroni

monoatomice: He, Ne, Ar

formate din
atomi identici diatomice: H2, N2, O2, Cl2
Molecule poliatomice: P4, S8

diatomice: HCl, CO, HBr, NO

formate din
atomi diferiți
poliatomice: H2O, CO2, H2SO4
 Notația prescurtată a compoziției unei substanțe, cu ajutorul
simbolurilor elementelor, se numește FORMULĂ CHIMICĂ.

FORMULA CHIMICĂ

indică natura particulelor componente și numărul acestora

(printr-un indice)

respectă neutralitatea compusului reprezentat

valența fiecărei părți (atom, ion, radical) devine indice

pentru cealaltă parte

pentru compușii ionici, numărul sarcinilor pozitive

trebuie să fie egal cu numărul sarcinilor negative

pentru compușii covalenți, numărul electronilor

puși în comun trebuie să fie același
produsul dintre valența unei părți și indicele său
trebuie să aibă aceeași valoare numerică pentru
toate părțile
1. Să se stabilească formula apei

H O

1- 2, se inversează valenţa între elemente, asfel formula va fi:

H 2O

2. Să se stabilească formula oxidului de calciu

Ca O

2 2, se inversează valenţa între elemente, asfel formula va fi:

Ca2O2, care prin simplificare conduce la CaO.
Unele substanţe cuprind în compoziţia lor grupări de atomi care în timpul celor mai
multe transformări chimice, rămân neschimbate.
Aceste grupări se numesc radicali acizi. Cei mai întâlniţi radicali sunt:
OH - hidroxil (valenţă 1)
NO3 - azotat (valenţă 1)
SO4 - sulfat (valenţă 2)
CO3 - carbonat (valenţă 2)
PO4 - fosfat (valenţă 3)

Na SO4

1 2, rezultă Na2SO4

Ca PO4

2 3, rezultă Ca3(PO4)2
 Procesul chimic în urma căruia una sau mai multe substanțe chimice se
transformă în alte substanțe, diferite de cele inițiale, cu proprietăți noi, se
numește REACȚIE CHIMICĂ.

Substanţele care intră în

reacţie REACTANŢI

Substanţele care rezultă din PRODUŞI DE

reacţie REACŢIE
 procesul de unire a două sau mai multe substanţe

reacţia de
exemplu: S + O2 = SO2
combinare
procesul prin care o substanţă se
reacţia de
descompune în două sau mai multe
descompunere
substanţe cu proprietăţi noi

Principalele
exemplu: CuCO3→CuO+CO2
tipuri de reacţii
chimice: reacţia de procesul prin o substanţă simplă
înlocuire înlocuieşte un element dintr-o
(substituţie) substanţă compusă

exemplu: Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑

reacţia de procesul prin care două substanţe
schimb compuse îşi schimbă între ele unele
(dublă înlocuire) elemente chimice, formând alte două
substanţe compuse

exemplu: : NaCl+AgNO3 = AgCl ↓+ NaNO3

 Observaţii:

Scrierea prescurtată a unei reacţii chimice cu ajutorul simbolurilor şi

formulelor se numește ECUAȚIA REACȚIEI CHIMICE.

o cifrele așezate în fața simbolurilor și formulelor pentru egalarea

numărului de atomi se numesc coeficienți de egalare sau
stoechiometrici.

AlCl3 + 3 KOH → Al(OH)3 + 3 KCl

Na2 CO3 + 2 HCl → 2 NaCl + H2O + CO2
H3 PO4 + 3 NH4 OH → (NH4)3PO4 + 3 H2O
 TEME DE CONTROL
1.Specificaţi care sunt proprietăţile fizice şi chimice exemplificate în
afirmaţiile date:
a)sulful arde - proprietate............................
b)zahărul are gust dulce - proprietate............................
c)în timpul verii firele de telegraf se dilată -
proprietate............................
d)aurul are culoarea galbenă - proprietate............................
e)vinul lăsat liber în aer se oţeteşte - proprietate............................
f) panglica de magneziu arde cu flacără orbitoare -
proprietate............................
g)cărbunele arde - proprietate............................
h)piatra vânătă are culoarea albastră- proprietate............................
i) oţetul are gust acru - proprietate............................
j) zahărul este solubil în apă - proprietate............................
k)apa îngheaţă la 0°C- proprietate............................
l) esenţele de fructe au miros plăcut
 TEME DE CONTROL

2.Specificaţi care sunt fenomenele fizice şi chimice exemplificate în

afirmaţiile date:
a. îngheţarea şi fierberea apei – fenomen...........................
b. carbonizarea zahărului – fenomen...........................
c. arderea lemnului – fenomen...........................
d. topirea gheţii – fenomen...........................
e. dilatarea corpurilor – fenomen...........................
f. mărunţirea zahărului – fenomen...........................
g. ruginirea fierului – fenomen...........................
h. ruperea hârtiei – fenomen...........................
i.întinderea sau comprimarea unui resort –
fenomen...........................
 TEME DE CONTROL
3. Alegeţi răspunsul corect:
Oxizii sunt:
a. compuşi chimici în componenţa cărora intră oxigenul şi un alt element
b. compuşi chimici în componenţa cărora intră unul sau mai mulţi atomi de hidrogen
alături de un radical acid.
4. Alegeţi răspunsul corect:
Bazele sau hidroxizii sunt:
a. substanţe compuse, care cuprind în molecula lor una sau mai multe grupări hidroxil
alături de un metal
b. substanţe compuse, care cuprind în molecula lor metal şi radical acid
5. Alegeţi răspunsul corect:
Acizii sunt:
a.substanţe compuse care cuprind în molecula lor unul sau mai mulţi atomi de
hidrogen alături de un radical acid.
b.substanţe compuse, care cuprind în molecula lor metal şi radical acid.
6.Alegeţi răspunsul corect:
Sărurile sunt:
a.substanţe compuse, care cuprind în molecula lor una sau mai multe grupări hidroxil
alături de un metal
b.substanţe compuse, care cuprind în molecula lor metal şi radical acid.
 TEME DE CONTROL

7. Notația prescurtată a compoziției unei substanțe, cu

ajutorul simbolurilor elementelor, se numește:
a.formulă chimică
b.reacţie chimică
c.element chimic

8. Scrieţi simbolurile pentru următoarele elemente:

a.azot f. hidrogen
b.fosfor g. clor
c.mercur h. aluminiu
d.sodiu i. cupru
e.potasiu j. oxigen
 TEME DE CONTROL
9.Sistemul periodic este alcătuit din:
a.şiruri orizontale numite perioade
b.şiruri orizontale numite grupe
c.coloane verticale, numite perioade
d.coloane verticale, numite grupe.

10. Urmărind poziţia lor în sistemul periodic, stabiliţi care din elementele de
mai jos, sunt metale sau nemetale:
a. sodiu d. iod
b. clor e. magneziu
c. mercur f. zinc

11. Substanţele care intră în reacţie se numesc:

a.produşi de reacţie
b.reactanţi

12. Substanţele care rezultă din reacţie se numesc:

a. produşi de reacţie
b. reactanţi
 TEME DE CONTROL
14. Reacţia de combinare reprezintă:
a.procesul prin o substanţă simplă înlocuieşte un element dintr+o substanţă
compusă
b.procesul de unire a două sau mai multe substanţe
15. Reacţia de descompunere reprezintă:
a.procesul de unire a două sau mai multe substanţe
b.procesul prin care o substanţă se descompune în două sau mai multe
substanţe cu proprietăţi noi
16. Reacţia de înlocuire reprezintă:
a.procesul prin o substanţă simplă înlocuieşte un element dintr+o substanţă
compusă
b.procesul prin care două substanţe compuse îşi schimbă între ele unele
elemente chimice, formând alte două substanţe compuse.
17. Scrieţi formulele următoarelor substanţe chimice:
a.clorură de potasiu f. carbonat de aluminiu
b.sulfat feric g. fosfat de calciu
c.sulfat feros h. fosfat de aluminiu
d.azotat de sodiu i. hidroxid de magneziu
e.azotat de magneziu j. acid fluorhidric