Chimia în Republica Moldova

“Mecanismele vieţii sunt structurate sub forma unor dispuneri atomice, în relaţie cu toate mişcările
universului.”
Viata noastra de zi cu zi e înconjuarată de un șir de procese care nu pot fi explicate în mod obișnuit. Dar
toate întâmplările neobișnuite își regăsesc o explicație în chimie. Chimia este știința care se ocupa cu
studiul compoziției , proprietăților și transformarilor substantelor din natură. Adica tot ceea ce se
transforma dintr-o stare în alta se explică prin chimie. Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru zi de zi este
legat strâns de chimie și de domeniul ei de studiu. Chimia naşte noi ramuri ale ştiinţelor experimentale:
chimia organică, biologia, industriile nucleare, iar din punct de vedere medical, natalitatea creşte foarte
mult datorită descoperirilor farmaceuticelor.
De altfel, astăzi încă se fac cercetări, iar chimia este foarte utilă în biologie – studiul fixării azotului de
rădăcinile unor plante, studierea proceselor de fotosinteză, în industrie –producerea energiei electrice, în
medicină – stabilirea duratei de viațp a globulelor roșii din sânge, diagnisticarea unor boli sau tumori.
Nicolae Gărbălău a fost un doctor habilitat în chimie, ales ca membru corespondent al Academiei de
Științe a Moldovei, a fost specialist în domeniul chimiei compușilor coordinativi mono și polinucleari
ai metalelor cu liganzi organici polifuncționali, macrociclici.
A elaborat metode de obținere a metalelor extrapure. A mai elaborat catalizatori originali. A obținut
coloranți pentru masele plastice. A publicat peste 600 de lucrări științifice, 350 din care au fost
publicate în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume. Rezultatele cercetărilor științifice
au fost implementate pe larg în economia națională. Fondatorul școlii de chimie coordinativă
macrociclică și supramoleculară, sub îndrumarea domnului academician Gărbălău au susținut tezele
32 de doctori și doctori habilitați în chimie.
Numele său a fost eternizat cu ajutorul Academiei de Științe prin inaugurarea unei plăci
comemorative amplasate pe fațada blocului Institutului de Chimie al A.Ș.M., unde savantul și-a
petrecut mai mult de jumătate din viață.Placa comemorativă a fost amplasată alături de alte două
plăci – cea a fondatorului școlii academice de chimie din Moldova, primului director al Institutului
de Chimie – Anton Ablov, care, de fapt, i-a și inspirat savantului interesul pentru dezvoltarea acestui
domeniu științific și cea a acad. Gheorghe Lazurievski, fondatorul școlii de chimie organică și
bioorganică.
Gheorghe Duca (n. 29 februarie 1952, Copăceni, raionul Sîngerei, RSS Moldovenească) este un
om de știință din Republica Moldova, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, membru de
onoare al Academiei Române[1] și fost Ministru al Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării
Teritoriului în perioada 19 aprilie 2001 – 5 februarie 2004. Gheorghe Duca s-a născut la data de
29 februarie 1952 în satul Copăceni, raionul Sîngerei (astăzi în Republica Moldova). A urmat
cursurile Facultății de Chimie din cadrul Universității de Stat din Moldova (Chișinău) în perioada
1969-1974. A fost secretarul organizației comsomoliste a Universității din Chișinău, care întrunea
circa 5000 de comsomoliști. Ulterior este membru PCUS.
În anul 1974, după absolvirea Facultății, se înscrie la doctorat la Universitatea de Stat din
Moldova, Catedra de Chimie Fizică. Obține în anul 1979 titlul științific de Doctor în științe
(specializarea Chimia Fizică) la Universitatea de Stat din Moldova, cu teza "Cataliza oxidării
acidului tartric și dihidroxifumaric". În anul 1983, este laureat al Premiului de Stat pentru Tineret
în domeniul Științelor și Tehnicii din Moldova.
Între anii 1985-1988, urmează un stagiu de instruire post-doctorat la Institutul de Chimie Fizică al
Academiei de Științe din Rusia. În anul 1989, obține titlul de Doctor Habilitat în științe în
Protecția Mediului; în Cinetică și Cataliză la Universitatea de Stat din Odessa (astăzi în Ucraina),
cu teza "Mecanismele proceselor eco-chimice în mediu acvatic".
Aria intereselor științifice și unele realizări:
Cinetica și cataliza chimică; Compuși coordinativi cu transfer parțial al sarcinii în procesele redox; Chimia Ecologică, Transformarea peroxidului de
hidrogen în mediul ambiant (oceane-mări-lacuri-râuri, atmosferă-hidrosferă, sol-hidrosferă); Optimizări în tehnologii chimice și mediu; Procese de
autoepurare a apelor naturale; Managementul deșeurilor; Tehnologii de purificare a apelor; Estimarea riscului chimic; Audit ecologic; Educație
ecologică.
A dezvoltat teoria fenomenului redox în mediul ambiant, a elucidat mecanismele de oxidare și reducere a componentelor în procesul de formare a
calității sistemelor acvatice, precum și a produselor oenologice. A elaborat: tehnologii de tratare fizico-chimică și biochimică a apelor reziduale, de
valorificare a deșeurilor, de obținere a substanțelor medicinale, cosmetice, de micșorare a noxelor din atmosfera; metode de estimare a riscului
chimic in apariția cancerului pulmonar și gastro-intestinal; procedee noi de obținere a substanțelor biologic active; auditul ecologic; educație
ecologică.
Școala Științifică și Discipoli:
Fondatorul Școlii Științifice de Chimie Ecologică
Școala științifică este compusă din 27 de discipoli, 23 au obținut gradul științific de doctor în științe și 4 au obținut gradul științific de doctor
habilitat în științe.
Chimie ecologică – știință despre procesele chimice, fizico-chimice și biochimice ce determină compoziția chimică a mediului ambiant, adecvată
valorii biologice de abitare.
Publicații științifice:
Autor a peste 70 de monografii și manuale; 150 de brevete de invenție; 1500 de articole despre chimia fizică, chimia ecologică, chimia tehnologică
și managementul științei.
A participat la numeroase conferințe științifice în domeniul chimiei ecologice și
al evaluării riscurilor chimice.
S-a născut la 1 mai 1937 în comuna Costiceni, județul Hotin (astăzi, Raionul Noua Suliță, regiunea
Cernăuți), în familia lui Ion și Maria Vatamanu. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, după care
urmează școala medie din satul vecin Vancicăuți pe care o termină în 1954. Între anii 1954-1955 lucrează
ca învățător la școala din Costiceni.
În perioada anilor 1955-1960 studiază la Universitatea de Stat din Chișinău, la Facultatea de Chimie. În
1962 debutează cu volumul de poezii Primii fulgi.
În 1960 se căsătorește cu Elena Curicheru, studentă la filologie, viitoare trăducătoare, fiica lui Mihail
Curicheru, scriitor basarabean deportat în Siberia (unde s-a stins din viață în 1943).
În 1971 susține la Universitatea din Liov, Ucraina, teza de doctorat în chimie - Studierea oscilopolarografică
a complecșilor Bi(3+), Zn(2+), Sb(3+) cu liganzi adecvați și aplicarea acestor complecși în chimia analitică.
În 1973 a fost ales șef de laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Republicii Moldova,
funcție pe care o va deține până la sfârșitul vieții. În toți acești ani ai carierei sale de chimist, Ion Vatamanu
va publica peste 150 de lucrări științifice în domeniul chimiei analitice, va obține cinci brevete de invenție
în domeniul oscilopolarografiei (1980-1989). O serie din metodicile sale vor fi aplicate în sfera agricolă și
industrială din fosta Uniune Sovietică și din Moldova, având ca teren de aplicare raioanele Telenești și
Anenii Noi. În 1978 publică, în colaborare cu alți lucrători științifici ai laboratorului de chimie, lucrarea
Indice Bibliografic al literaturii de polarografie (anii 1922-1977). Iar în 1988 scrie monografia
Termodinamica hidrolizei ionilor metalelor în colaborare cu tânărul savant, doctor în chimie Ilie Fiștic.
Se zice ca cel mai important lucru in viata e sa-ti construiesti o constiinta,
o personalitate. Acest aforism il caracterizeaza foarte mult pe domnul
profesor Iacob Tighineanu, chimist de talent si pedagog de vocatie.

Originar din nordul Moldovei, Iacob Tighineanu a facut scoala primară în satul de
bastina Sevirova, judetul Soroca, apoi și-a continuat studiile în satul vecin
Frumusica, unde a absolvit scoala medie. Și-a facut apoi constiincios datoria de
student la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie. Ulterior, timp
de patru ani a activat în calitate de inginer într-un laborator veterinar republican de
radiologie. În aceasta perioadă este invitat să predea chimia la Institutul de Stat de
Medicina din Chișinău și, de atunci, cariera sa prinde un contur clar. Anume aici
gasește solul fertil pentru afirmarea profesionala ulterioara, în calitate de pedagog
și de savant. Catedra de chimie anorganica si analitica, în cadrul căreia a activat,
reprezenta un colectiv monolit și bine cotat în mediul universitar. Din 1965 până în
prezent ține prelegeri în fața studenților, generații de studenți fiindu-i recunoscători
pentru talentul său de profesor, pentru logica și consecutivitatea în expunerea
materiei, pentru obiectivitate la evaluarea cunoștințelor.
Profesorul universitar Tudor Lupașcu este un savant cu renume în domeniul chimiei fizice,
protecției mediului și folosirii raționale a resurselor naturale. El a elaborat concepția de
sinteză dirijată a absorbanților carbonici cu proprietăți programate, în baza căreia au fost
elaborate și brevetate noi sortimente de absorbanți pentru dezintoxicarea organismului
uman și protecția mediului înconjurator. În 2009, în baza brevetelor de invenție ale
savantului, la SA „Monolit” si SRL „Odgon” au fost construite și date în exploatare linii
tehnologice de producere a unor materialele de construcție noi, mai ieftine și mai eficiente.
De asemenea, Tudor Lupascu a elaborat și a brevetat noi produse farmaceutice în baza
substanței biologic active Enoxil. Preparatele medicamentoase produse la SA „Farmaco” au
fost testate în patru clinici din Chișinău, iar rezultatele obținute au demonstrat că aceste
preparate manifestă efecte curative de înaltă eficiență în cazul bacteriozelor si micozelor,
leziunilor post-radiante la bolnavele oncologice, precum și în tratamentul leziunilor
traumatice ale țesuturilor maxilo-faciale la copii.
Tudor Lupascu este autorul a peste 500 de lucrari stiintifice, inclusiv patru monografii, are 47
de invenții brevetate, fapt pentru care în 2009 a urcat pe primul loc în topul inventatorilor.
 Descoperirea lui Aurelian Gulea
20 de ani a petrecut în laborator în speranţa că va identifica moleculele cu
proprietăţi anticanceroase. Acum le-a descoperit. Au un efect de câteva sute de ori
mai puternic decât orice medicament existent şi, deocamdată, este singurul om de
ştiinţă din lume căruia i-a reuşit această performanţă. Aurelian Gulea este
chimistul moldovean care s-ar putea să fi făcut descoperirea secolului.
El este cel care decide dacă molecula va rămâne în ţară şi astfel să fie dezvoltate
medicamente ieftine pentru bolnavii de cancer din ţara noastră. El ar putea însă
să-şi vândă invenţia şi să devină cel mai bogat chimist premiat cu aur din ţara
noastră. Chimistul activează în cadrul Universității de Stat din Moldova și declară
că descoperirea sa ar putea contribui la crearea unui medicament mult mai efectiv
în tratamentul cancerului.
„A apărut acest interes atunci când am făcut un stagiu în Canada la Universitatea
Laval din Quebec. De atunci, am testat peste 600 de substanţe şi iată am
descoperit nişte inhibitori de proliferare a celulelor de cancer”, explică Aurelian
Golea. „Scopul nostru este de a sintetiza molecule noi care nu există în natură,
construirea lor cu un anumit design, compoziţie, capabile să penetreze celula şi
după aceea să interacţioneze cu acidul ribonucleic. Nu toate sunt capabile să facă
acest lucru. Este destul să schimbi poziţia unui atom de azot astfel ca activitatea
substanţei să se reducă la zero”.
În spatele acestor oameni se află o muncă enormă. Ei merită tot
respectul nostru pentru toată dăruirea în domeniul chimiei.
Chimia rămâne a fi știinţa care, asupra vieţii, are o influenţă
imensă şi o amplă aplicare. Mulțumesc pentru atenție!

Proiect realizat de către eleva clasei a X-a U

a Liceului Teoretic Republican ,,Aristotel’’, Obleac Diana.
Profesor: Grinciuc Larisa.
 Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_G%C4%83rb%C4%83l%C4%83u
https://www.google.md/search?q=teodor+lupascu&sxsrf=ALeKk03OfCnWSPYRy1anmhg-O
XCJEYM4Cg:1587821471132&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjxioP214PpAhX
Bk4sKHY4zC6YQ_AUoAXoECAsQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=kzwh3CpTTRHUoM

https://www.timpul.md/articol/gheorghe-duca-chimia-este-soarta-mea-in-cautarea-prop
riului-drum-70727.html https://en.calameo.com/books/0061857536cb8cd9f7d2a

https://www.google.md/search?q=gheorghe+duca&sxsrf=ALeKk03sb0lDFOKFoem73wBMa
1XNPGcbvA:1587820433600&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjAqKWH1IPpA
hWk_CoKHdQfDogQ_AUoAXoECBMQAw&biw=1366&bih=625

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Duca_(academician)
http://agepi.gov.md/sites/default/files/bopi/medaliati-OMPI-2011.pdf