Z I U A

N AȚ I O N A L Ă
A
R O M Â N I E I
Ziua națională a
României
• Ziua națională a României a fost între 1861-1866
ziua de 24 Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai
, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August. Prin
legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de
președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul
Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de
1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și
sărbătoare publică în România. Această prevedere
a fost reluată de Constituția României din 1991,
articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă
din România a pledat în 1990 pentru adoptarea
zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională,
fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor
parlamentare.
• Românii de pretutindeni
sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua
Națională a României, cel mai
important moment din istoria
românilor. În urmă cu 103 ani, la
1918, la Alba Iulia a avut loc Marea
Adunare ce a votat unirea
Transilvaniei cu România, și a
consfințit ceea ce acum numim
România Mare. Pe ce alte date a fost
în trecută sărbătorită ziua
României, ce obiceiuri și tradiții au
românii de această zi specială, ce
manifestări sunt planificate azi,
care sunt regulile de acces și zona
restricțiilor rutiere, toate în
articolul următor.
 Marea Unire de la 1918 - Acea zi de 1 Decembrie
care a devenit Zi Națională pentru toți românii
• Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a
Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a
Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la
data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918
organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.
• Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei,
Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale,
pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
• "Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile
ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi
astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate
veacurile decisă", anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii
Adunări.
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie

• Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente

patriotice, în special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea
de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia. Totodată
peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de
depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.
• În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba
specifică” Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului
românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
• De 1 decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii
ani situația creată de pandemia COVID au limitat mutl aceste
manifestații. Deobicei în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar
copii îmbracă portul populari. Drapelul naţional este arborat în toate
instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți. Mulți
au ajuns în ultimii ani s-și monteze simbolic un mic tricolor și pe
mașină.
• Pe lângă acestea, Ziua Națională a României este marcată și ca o
sărbătoare culinară care vine ca o deschidere a perioadei de
Sărbători de Iarnă. Astfel, mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie
cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu țuică fiartă, cu tradiționalii
mici sau cu fasole cu ciolan.
1 Decembrie 2021 - Ziua Națională și
parada militară de la Arcul de Triumf
• Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se
alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice
participă miercuri, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada
Militară Naţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în
Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti. De asemenea, în funcţie de
condiţiile meteorologice, vor evolua şi aproximativ 30 de aeronave.
Stema României
Stema actuală a fost elaborată după
Revoluţia din Decembrie1989.
Un blazon împărţit în câmpuri
heraldice prezintă simbolurile
provinciilor istorice româneşti de la
stânga la dreapta:
Elementele constitutive ale stemei
naţionale a României cuprind:
Ţara Românească pe azur: un vultur
ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur
Transilvania: deasupra se află un
vultur negru cu gheare de aur;
dedesubt se găsesc şapte turnuri
crenelate simbolizând cele şapte oraşe
principale ale Transilvaniei.
Scutul pe care stă este de azur-
Vulturul de aur cruciat- element
simbolizează cerul. Vulturul ţine în
central care simbolizează dinastia
gheare însemnele suveranităţii: un
întemeietoare a Basarabilor, nucleul în
sceptru şi o sabie, care reamintesc de
jurul căruia a fost organizată Ţara
domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi
Românească, una dintre cele trei
Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti,
provincii din Evul Mediu (Ţara
Mihai Viteazul, primul unificator al celor
Românească, Moldova şi Transilvania)
trei Ţări Române.
Banatul şi Oltenia, un pod galben cu
Moldova: un bour negru cu o stea între două arce de boltă (simbolizând podul
coarne. peste Dunăre al împăratului roman
Traian) şi un leu de aur.
Teritoriile adiacente Mării
Negre (provincia istorică Dobrogea)
sunt reprezentate de doi delfini
afrontaţi.
 Drapelul
României
• Drapelul României este tricolor: roşu, galben şi albastru.
Drapelul României are culorile plasate vertical precum
urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în
afară). Albastrul este cobalt, galbenul – crom, iar roşul –
vermillon.
De-a lungul istoriei, drapelul României, nu a suferit
transformări majore, cu excepţia distribuţiei culorilor (în
materie de proporţie şi poziţie), ca urmare a impactului
spiritului revoluţionar francez când multe dintre statele
Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei
culori.
Imnul naţional al României

• Poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu a fost scris şi publicat în timpul
Revoluţiei de la 1848 şi a fost cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior
poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Muzica a fost
compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi autor de manuale de muzică
• După 1848, „Deşteaptă-te, române!“ a fost un cântec foarte drag românilor,
insuflându-le curajul atât în timpul Războiului de Independenţă (1877-
1878), cât şi în luptele din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial.
• La 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, cântecul s-a auzit
spontan pe străzi, ca un simbol al libertăţii câştigate. Astfel, instituirea ca
imn naţional a venit de la sine.
 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25215166-1-d
ecembrie-ziua-nationala-romaniei-semnificatiile-ist
oria-acestei-zile-cum-desfasoara-ceremoniile-tara-c
are-sunt-restrictiile.htm

https://ue.mae.ro/romania/214

Bibliografie
La mulți ani România, la mulți
ani române, hai să încercăm să
fim mai buni de ziua noastră!

COLECTIVUL CLASEI A VIII A A