Ion Manzat - Psihologie Trans Personal A

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MA.
NZAT, ION

Psihologie transpersonala/ Ion Manzat, Iasi, Cantes, 2002 208 p; 24 em

Bibliogr.

ISBN 973-8173-31-0

Ion Manzat

PSIHOLOGIE TRANSPERSONALA

2002

in memoria domnului projesor Petru P. Andrei, un cavaler al demnitdtii si al verticalitiuii spiritului

Cuprins

PARTEA I Concepte ~i campuri tcmatice

INTRODUCERE

1. Obiectul §i campul tematic al psihologici transpersonale 17

2. Pre-personal. personal. trans-personal 20

3. De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala

(0 scurta istorie a psihologiei transpersonale) 21

4. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto §i

Centrul de Cercetare William James 24

5. Existenta spiriruala-rranspsihica: spirit, Sine, con§tiinla extins<l

§i multidimensionala 25

6. Rezumat 26

7. Bibliografie 28

II IZVOARE SI INAINTEMERGATORI

1. Cei patru evanghelisti (prevestitori) : elvetianul Carl Gustav Jung (1875- 1961), italianul Roberto Assagioli (1888-1974), americanul de origine rusa, Abraham Maslow (1908-1970) §i evreul american, austriac la origine ,

Viktor Frankl (1905-1997) 31

2. Alii prernergatori : Richard Maurice Bucke (canadian, scrie In 1901 - "Cosmic Counsciousness"), William James (1842-1910) §i Constantin Radulescu-Motru (1868-1957 - "Personalismul energetic" - 1927) ... 37

3. Izvoare In psihoJogiile orientale: Milarepa. Sri Aurobindo, Osha, Lama

Anagarika Govinda .. : 39

4. Rezumat , 43

5. BibJiografie 44

III DELIMITARI §I ANALOGII

1. Ce nu este psihologia transpersonala (cf. John Rowan, Alyce Green &

Elmer Green) 49

2. Transpersonalul cotidian: vocile interioare, intuitia , creativiratea, star i de

extaz, revelatii 51

3. Rezumat. 53

4. BibJiografie 53

PARTEA A II A

Psihologia transpersonala a adancurilor

- Paradigma grofiana ~i paradigma lilliana -

- Sinele total §i sinele adanc -

IV

TARAMURILE INCONSTIENTULUI iN CERCETARILE LUI STANISLA V GROF

1. Psihologia transpersonala a adancurilor (S.Grot) ~i PT a inal\imilor (K.

Wilber); date biografice despre S.Grof; 59

2. Experiente psihodinamice §i sistemele COEX ; 60

3. Extensia si condensarea constiintei prin stari psihedelice provocate de LSD

(acidul lysergic) ; 61

4. Transformarile proceselor fiziologice ~i a celor psihice; 62

5. Rezumat ; 64

6. Bibliografie 65

V-VI-VII

MATRICILE LUI S.GROF

1 . Experiente abstracte sau estetice 69

2. Experiente psihodinamice (vezi IV, 2) 70

3. Experiente perinatale: 70

traumatismul nasterii (Otto R. Rank, 1924);

similitudinea dintre nastere §i moarte ;

4. Cele patru matrici perinatale §i semnificatia lor (nastere biologics si renastere spirituala) : matricea I (uniunea primara cu mama), matricea a IIa (antagonismul cu mama), matricea a III-a (sinergia cu mama), matricea a

I V -a (separarea de mama) , 70

5. Experienta unitatii cosmice 76

6. Rezumat. 78

7. Bibliografie 79

VIII-IX

EXPERIENTE TRANSPERSONALE

1. Caracterizare generala '" 83

2. Clasificarea experimentala a experientelor transpersonale 84

3. Expansiunea temporala a constiintei 85

• Experiente embrionare §i foetale

• Experiente ancestrale

• Experiente colective §i rasiale

• Experiente filogenetice

• Experiente deincarnari trecute

o Prescience, clairvoyance, clairaudience si ciiliitorii In limp

4. Expansiunea spaliala a constiintei 91

- Transcenderea Ego-ului In relatiile interpersonale §i experienta wlit;'\li duale.

- ldentificarea eu aIte persoane

Idenrificarea 9i Cs. de grup - ldentificare eu animate

.. Identificarea vegerala

- Unitatea eu viaja §i eu ansarnblul Creatiei

- Cs. materiei anorganiee

Cs. planetara

- Cs. exrraplauetara

- Experiente In afara corpului, telepatie

5. Conrractia spaliala a constiintei , 9()

6. Exrensia empirica dincolo de cadrul realitatii obiective 98

- Experiente cu spirite ~i experiente mediumnice

- int,llniri cu entitali spirituale supraul11ane

Experiente eu alte universuri §i Intfllniri eu locuirorii lor - Experieute arhetipale §i mitologice

- Experiente despre intalniri cu zeitiili

- jnlelegerea inruitiva a simbolurilor universale

- Activarea chakrelor si trezirea puterii sarpelui Kundalini

- Cs. spiritului universal

- Vidul supra si metacosmic

7. Semuificatia experientelor transpersonale 103

8. Experientele transpcrsonale §i psihiatria contemporana 103

9. Natura multidimensionala a experientelor LSD. Epilog 104

10. Rezumai.. 105

11. Bibliografie 107

X ~HJ".IELI~ TO]~!:..(cf. Stanislav Grot)

I. Psihoterapia reincarnarii prin hipnoza regresiva - In Europa III

2. Raymond Moody -bizarul profesor din Virginia 112

3. Psihotanatologra (S. Grof & Joan Hallifax Grot) 114

4. Selful total : 115

5. Practica respiratiei holotropice 115

6. inlelepciunea arhaica ~i stiinta moderna (S. Grof, 1984) 116

7. Rezumat 117

8. Bibliografie 118

XI SINELE AI~ANC DIN CENTRUL CICLONULUI (cf', John Lilly)

I. "The deep Self/ the center of the cyclone" 121

2. Privarea senzoriala In "flotation tank" (bazinul de imersie) 122

3. Paralela intre conceptia lui John Lilly si psihologiile orientale 123

4. Abisalitatea psihanalitica §i "Sinele adinc" 124

5. Rezurnat. 124

6. Bibliografie 125

PARTEA A TRElA Psihologia transpersonala a inaltimilor

- Paradigma wilberiana : spectrulconttiinjei §i Sinele transcendent-

XII CONSTIlNTA MVLTIDIMENSIONLA SI PSIHOLOGlA INTEGRALA

1. Ken Wilber - "Einstein al constiintei" 131

2. Nivelurile constlinjei 131

3. Liniile sau fluxurile (streams) 132

4. "Startle" neobisnuite de constiinta 133

5. Relatiile intre "starile" de constiinta §i structurile constiintei.

Evolupa constiintei 134

6. Rezumat. 135

7. Bibliografie 136

XIII SPIRITUL ESTE ASCENSIONAL 151 SUPRAMENTAL

1. Spectrul constiintei - psihologia perenis 139

2. Stadiile dezvoltaril constiintei (K. Wilber - "Up From Eden", 1983) §i

chakra din traditia hindusa 140

3. Cvadrantele Wilber (mode luI AQAL) 144

4. Rezumat. '" 146

5. Bibliografie 147

XIV SINELE TRANSCENDENT (K. Wilber, No Boundary)

1. S inele sau martorul transpersonaL 151

2. Intuitia transpersonala - intuitie a nemuririi 152

3. Sinele transcendent -0 raza a Divinitatii 153

4. Unitarea constiintei sau Con§tiinla unitara 155

5. Rezumat. 155

6. Bibliografie 156

XV PSIHOTERAPII TRANSPERSONALE

1. Virtutile si lirnitele psihoterapiilor transpersonale (apud 1. Rowan) .. 159

2. Conseeinje critice. Unnarile teoriei transpersonale 160

3. Critica §i viitorul psihologiei transpersonale 163

4. Ipostazele Sinelui din perspectiva transpersonala (recapitulare) 164

5. Rezumat. 165

6. Bibliografie 165

PARTEA A IV-A Perspectiva romaneasca

XV] - XVII - XVIII

o POSIlHLA VIZIUNE TRANS1>ERSONALISTA ASUJ>RA SPlRITUI,JLL~!U I~I~J! Ol\J~~)~~:~----

I, Trans-personalul din cele patru mituri esentiale romanesti " .. ".",., 171 - Balada Miorita ;

- Mesterul Manole ;

- Baba Dochia :

- Zburatorul.

2, Marea trecere: riturile mortilor .. ".""."""."" .. ".,,,,,,,,,,,,,,,, .. 174

3. De Ia Zalmoxis la "Cimitirul vesel" de la Sapanla """ .. "."." 176

4. Ursita §i preursita (Mihai Eminescu); ursitoarele .. "." " 177

5, Taramu! celalalt, Apa Sambetei, Valea plangerii (P, Ispirescu) 178

6. Rezumat " " ,., , , ,.179

7, Bibliografie " "" " , , "."" ,,,., ," 180

XIX ORTODOXIA SI SJ>IRITUL ROMANESC;:

1. Transcendere - indumnezeire (L. Blaga) .. """""""""".""""". 183

2. Despre vise si vedenii (llie Cleopa) ."""" ... '".", .... ", .. ""." .. ',, 184

3, Smerenie §i isihasm ("rugaciunea inimii"), D. Staniloae "'''".".'''' 185

4, Rezumat "., , .. " ,., .. " .. , , , , , , , .. , , ", ,. 186

5. Bibliografie i.v.;.. .. """ .. "." """"" " " , 186

XX I'SIHOLOGIA TA.CERII (Ion Manzat iii Mariana Tanasc)

I. Tacerea mistica transpersonala , , .. ,., , .. , , , .. ". ,.,." 189

2. Rugaciunea duhovniceasca " , 190

3. Inima §i tacerea spiritului " "."."""".""""""" .. ,,"""",,. 191

4. Rezumat. .... ,., .. ,.,"""', .. "', , ... ,'''''''''''''''''''''',.,,.,'''''',. 191

5, Bibliografiev.v... . .... """, .. , " .. ".,.".", .. "."."." .. ,.", .. " .. ' 192

XXI-XXII

I>SIHOLOGIA SINERGETICA (1. Manzat)

o complementarizare a transpersonalului abisal ~i a celui asccnsional

1. Transconstiinta : eruptie abisala (metafora vu\canului) ., ..... ,." .. " .. 195

2. Sinele sinergizorul suprern a tuturor transformarilor constiintei , 197

3. Constiinta multidimensionala pentadica , ,., , , 198

4, Transcenderea, cosmizarea, revelatia si rugaciunea din perspectiva

psihosinergetica , .. , .. '., ... , ... " .. ,. ,.,., .. , , , ,., ..... ,.,.,., ". ,." " 20 I

5. Rezumat.i , ."" "",, "'"'' .. "" .... """ """ "" """ 203

6. Bibliografie , , , , , ,.,., , .. , , , .. ""., , ,. "" 204

7 , Recapitulate generala , .. , , ,., .. , .. '., .. , " ,., .. , ..... , , , ,., " .. , '" 204

PARTEAI

CONCEPTE, IZVOARE ~I CAMPURI TEMATICE

1. INTRODUCERE

1. Obiectul §i campul tematic al psihologiei transpersonale

2. Pre-personal. personal. trans-personal

3. De La dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala (0 scurta istorie a psihologiei transpersonale)

4. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Allo ~'i Cerami de Cercetare William James

5. Existenta spirituala-transpsihicd : spirit. Sine. constiinta extinsa ~'i IIIII/ridimensionala

6. Rezumat

7. Bibliografie

") -, V/~(J J.'

I, c '''Iv\.O~rc. <1'1 ;.", •

Pslhologie transpersonala =- p, ~ ~1C.lI1Zz,~'t{1 t~h '~.A~i- ~< i

rvtW)c:M)J2, (j 1

1. Obiectul ~i cdmpul tematic (II psihologiei transpersonale (P'I')

Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologica a persoanei p'lIlii la Qjmensiune'~.spirituala _~g~!lJ~~punand accent pe studiul :.::.!ariL0l." §i.2!£: ~prin ~a!!_?(~mel~~'p'9.!_£.E~!il!,!.~~!~I_}~Jf!~~LP ro funde cu" ill t':.r iO!:~!_~,i~~~e I (Sinele), depa~ind constiinta Eului. PT este cea mai nouaoneiHare sau rarnura a pSTIloiogiei i:ii'i'iVersare:-'tl'iIia-consTCferata a IV -a foqa, din punct de vedere istoric (celelaJte trei forte sunt: I - Behaviorismul, II - Psihanaliza; III - Psihologia umanista). PT este 0 evolutie naturala a psihologiei umaniste (fondatori: Abraham Maslow, Carl Ransom Rogers, Erich Fromm), 0 amplificare §i 0 aprofundare a acesteia spre explorarea Sinelui ~i a capacita\ilor transpeL~QlJ.!)le de tr~e!:ltl~l:e, cosmizare §i spiritualizare. Aceasta noua ramura a psihologiei -promoveaza ~~ea §i dezvolta;:;;-~ tuturor potentialitatilor latente ale fiintei umane, persoana fiind conceputa nu doar ca fiinta sociala, ci si ca fiinta spirituala.

TRANS-PERSONAL insearnna "dincolo de persoana" sau, mai bine spus, "deasupra persoanei": trecerea dela Eul con§.tient la Sinele ca sinteza ;1 COII-

stientului, subconstientului si supracon~t;e;;t-;:;i\ii': - .. _- ---

Psihologia transpersonala are doua obiective principale :

intelegerea experientelor tra~pe-;;'6nale'~' a nivelelor ~i "starilor " de constiinta accesibile ornului ;

conducerea procesului de dezvoltare transpersonala a individului prin transforrnarea permancnta a structurilor psihice §i spirituale.

Psihologia transpersonala ia in considerate intregul spectru al experientelor umane. incluzand psihopatologia, psihoterapia, psihologia analitica, mistica , existentialismul ~i nivelurile spirituale orientale. Modele\e §i teoretizarile sale nu rezulta nicidecum din cercetarea bolilor, ci, dirnpotriva, evi~~llJifl01,_C)m,eJie1Jl"Le Q.!nului sanatos si Ililllli.f, care doreste sa-§i active~i sa.:§i~alorizeze capacitatile latente ale sQiritului sau, Astfel, psihologia transpersonala ar pure;jflOeTmita"ca psihologie a sanaralii §i ernergentei porentialitatilor umane.

Pentru aceasta noua orientare psihologiea personalitatea nu este un scop in sine, ci 0 parte insemnata a Fiintei umane care permite l11anifestarea Sinelui, un intermediar in:resplrit~rTUil;e.·-·Eul cOI1§tient (Ego-ul), format prin interactiunea cu elementele sociale §i culturale, reprezinta doar 0 manifestare a "ceva" mult mai larg §i mai profund care constituie esenta Fii111ei ul11?ne: oricare ar fi denumirea pe care i-a dam - ,§ine, §~~~:. - aceasta este sursa §i de~1!a intregului eroces e,.X9lutiv al omului.

Psihoterapia transpersonala demonstreaza valentele practice, aplicarive §i de invigorare a sanatatii mintale ~T-, Aceasta noua metoda psihoterapeutica abordeaza omul integral, luand in considerare toate domenii\e activitalii umane: fiziologice, ernotionale, cognitive, spirituale etc. ~.!illlLE?E1_§tj.i!:!.lt:Ld.,ill(;()L(~L£e limitele Eului este consid.~ratLJ!!ng!.llJJf!].tQ]A._J2£l1tnl._0D_cl.t:.S!!!. Psiho.crapia transpersonala, ~gralld practicile occide~_~isl!upl!;iliilll.cQ[ieJ.illlll;:. ~rizeaza ~u\ia bio-Esiho-s£~.51 ~i deschide larg portile pentru manifestarea luciditatii, crearivitatii si intuitiei.

18

Ion Manzat

Campul tematic al PT studiaza :

"starile" de constiinta modificata ; constiinta subliminala ~i supraliminala ; constiinta extinsa §i rnultidirnensionala ;

< evolutia atat a subconstientului, cat §i a supraconstientului (constiinta cosmica) ;

familiarizarea cu practici ~i experiente din religiile occidentale (extaz mistic ~i revelatie) §i orientale (meditatia transcendentala) ; experientele arhetipa\e ;

psihologia concenrrariisi mcdiratiei ;

"peak experience'; §i "plateau experience" (A. Maslo»,) ; .

procesul de implinire a Sinelui ("Selfactualization") ; LkoJ.;iOhf:.., o. ~ noile ipostaze transpersonale ale Sinelui: Sinele total, Sinele adaiic §i &n4.J Sinele transcendent ;

optimizarea dimensiunilor spirituale ale omului prin transcendere §i cosmizare, centrare §i sinergizare ;

dezvoltarea ~i lmplinirea metanevoilor ;

sacralizarea vietii cotidiene ;

realizarea §i autorealizarea transpersonala (Selftranscenderea) ; arta transpersonala (simboluri §i arhetipuri transpersonale) etc;

Cele mai multe din aceste teme sunt enumerate de catre R. N. Walsh §i F. Vaughan In lucrarlle : !?9::ond Ego. Tranpersonal Dimensions in Psychol<lID' (1980) §i Paths beyond Ego: the transpersonal vision (1993).

Psihologia transpersonala este nemultumita de "partialitatea" psihologiei contemporane, de faptul ca. fiind obsedata de analiza §i cognitivism, se opreste la aspecte limitate ale psihismului uman, ca ea nu exploreaza sintetic, In totalitate §i In profunzime trairile psihice ale individului. Psihismul este compus din procese, trasaturi, operatii, pe cand spiritul este sinteza, este totalitate §i transcendere. PT i§i propune sa cerceteze nu numai psihicul, ci §i spiritul, de pe pozitiile unei psihologii integrale §i integratoare. PT plaseaza in centrul preocuparilor sale ~E. cu toate t!~~fo:.marile.,sale (constient, subconstient §1 supracoi1§ti(;~t), considerata a rr--"'tlllnensmnea eentrala care of era baza §i contextul tuturor experientelor" ; constiinta este "solul" sau "marea mintii universale".

Aceasta noua orientare - fara sa nege psihologia cognitiva, psihanaliza §i behaviorismul, ci incercand sa Ie integreze intr-o concep(ie sintetizatoare - urmareste sa-i deschida noi orizonturi psihologiei §i p;:li1 aceasta sa dezmargineasca ~.~ ... E£.:.::f~.!Ltiltile manifeste §L~L\l.~~1!!.t-c.a_ilHLeg.Omul nu este un agregat de mecanisme. nu este doar un sistem de procese cognitive, nu este doar 0 fiinla care reflects realitatea externa ; omul este deschis spre univers,._e§~ ..... _ el insu§i un univers cu posibilit~\i de "cre&tere din illtyjgr", este 0 piinla spirituala care Intrepnnde un permanent §i chinuitor pelerinaj spre centrul fiintei sale, adica Sp're Sine, nucleu §i sinteza interioara. --

Psihologia transpersonala se straduieste sa dea un raspuns unor tulburatoare inrrebari :

"cum am putea elibera individul de cercul prea stramt al conditionarilor interioare?" ;

Psihologie transpersonala

19

"cum sa-I ajutam sa treaca de la condilia umana A A YEA. la couditia lui A FI?"

...-

"cum sa-l stimulam pe om sa-si finalizeze proiectul sau interior. sa

ajunga palla la implinirea Sinelui (" Selfactualizarion". cf. A. Maslow)?" (Jack Engler, 1984: "Trebuie sa fii cineva inainte de a deveni nimeni") ;

"cum l-am putea ajuta pe om sa ajunga 13 trairea plenarlt.ilUl:;g.rallLa "starilor" s~~qs.~Qn§Ili.!llii?" ;

"cum ar putea fi puse in functie toate potentialitatile constiintei ?" : "cum sa-i redam ornului calitatea sa de Fiin\i.'i spirituala. multidimensionala ? ".

Psihologia transpersonala raspunde :

prin eliminarea contradictiilor defensive i?i obstacolelor interne care genereaza "frica de viata", "frica de adevar" §i "frica de viitor" : prin linistirea §i relaxarea mintii, eracticiind nl~todL~.lllCdita.ti~ mai ales meditatia transcendj;Jllil!~ (meditatia nu este numai un proces de cunoastere, ci §i istoria spirituals a unci persoane : meditatia este in primul rand 0 refleqie despre Sine) ;

prin concentrare §i elliliiil":readi~ofsiunilor perceptuale :

prin controlul voluntar asupra proceselor fiziologice §i a trairilor psihice : prin autocunoastere §i transforrnare spirituala ;

prin expansiunea constiintei dincolo de lirnitele de spatiu ~i limp. prin trairea "din interior" a tuturor transformarilor constiinjei. p;ina la patrunderea in orizontul constiintei unitare ;

prin depasirea psihanalizei pana la psihosinteza lip Assagioli ; prin empatie si interrelatii calde si senine eu sernenii ;

prin transcendere, cosmizare §i sinergie etc.

Pe scurt, obiectul psihologiei transpersouale este existents spirituala a

omului, depasirea limitelor persoanei §i ~Eiritual~.r~,~in Cl!.!.)Wg:E.£~,2jill:U!i R. Walsh §i F. Vaughan (1993) au ararat ca putem ajunge la viziunea transpersonala facand "pasi dincolo de Ego".

Stanislav §i Christine Grof (1989) au lansat sintagma "emergenta spirituals" .

A. H. Almaas (1986) credea Gil escnta PT este "abordarea de 'lli!mant ~ realizarii lauJJ1[lf£".

Ken Wilber (1997) spera ea prin PT ernul sa ajunga la "~ sp'iritului" .

20

Ion Mtinzat

2. Pre-personal, personal, trans-personal

Cercetatorii transpersonalisti ne in vita sa evitam confuzia intre Rre-Rersonal si \.@l1s-personal. De exemplu, complexele freudiene apartin dar prepersonalului ; arhetipuri jungiene, ca atribute ale speciei, rasei, natiei sunt mai prepersonale, dar sunt ~i 0 poarta deschisa spre transpersonal. Transpersonalul avanseaza dincolo de personalul - limitat, cuprinzand experienta cotidiana si constiinta Ego-lui si este mai bogat decat pre-personal (ceea ce precede personalul). Pre-personalul este mai limitat decat persona lul. Ken Wilber (1983) spune ca a confunda acesti termeni insearnna a comite eroarea pe care el 0 numeste the preltrans fallacy. Confuzia este destul de raspandita.

Ceea ce este ferm fixat in pozitia medie este personalul care reprezinta constiinta cotidiana si intelegerea realitatii exterioare, este ceea ce Wilber numeste pozitia Mental Ego.

In rezumat, retineti :

• PERSONAL - constiinta trupului, constiinta vietii psihice, inconstientul prezent : - MeNTA L C(;f)··

• PRE-PERSONAL - iucoustientul freudian, inconstientul jungian, preconstientul :

• TRANS-PERSONAL - viata spirituala care depaseste relatia trup - psihic (trans-constientul §i trans-inconstientul)

Am putea plasa, pentru vizualizare, cele (rei dimensiuni pe 0 banda spectrala :

+-Personal --..

11111111111 I I I I I III I I I II I II' 1 I I I II I III I I , I I IIIIII I III

Pre - personal

Trans· personal

Fig. 1

Stanislav Grof sublinia ca experientele transpersonale sunt acele experiente care presupun 0 expansiune, 'LJ:ltensie a con~tiinlei. diI.~<:o..lo de frontierele Eului ~i dincolo de gr!1!.!tt~_~ tfJ)lp~1:!luL.~L~I2.i.ltill.!0~~p-erG~RBt~.~.Qni.li~.f Asadar , experientete transpersonale il conduc pe om spre trairea transcenderii, cosmizarii si spiritualului.


21

3. De la dezvottare« personala la de:zvoltarea transpersonalii (0 scurta istorie a psihologte! transpersonale)

Pe 1£1 mijlocul anilor 160, . ai secolului trecut, cand s-a statornicit acordul di psihologia umanista ar trebui ~ se Concentrez!U2.e obiectivul realizarii depline a Sinelui, cu accentul Q.e realizare~U!@§S£!l~I~!:J.illtl1..J pr~flXuTtrans"avfuidun-erect~aproapenl'agl'c, s-a cazut de acord ca noua orientare sl1 se mimeasca psihologie transpersonala, un concept construit ~i lansat de cehul Stanislav Grof ~i americanul Abraham Maslow,

A. Maslow (1908-1970), scrie in'196s, c,tdoranrln-iiln'fe~·ifea--inliri, In lucrarea Toward a Psychology of Being: "Consider cl1 psihologiaumanista, cea de-a treia foql1 , este una tranzitionala, 0 pregatire pentru 0 alta, transpersonala, trans-urnana", in 1969, Maslow fondeaza Asocialia Americana de Psihologie TranspersonaUi, impre~na cu Carl Rogers, Viktor Frankl, Anthony' Sutich, Stanislav Grof, Jim Padiman. in acelasi an, asociatia va edita Jurnalul de Psihologie Transpersonala.

Caracteristicile distinctive ale abordarii umaniste, care deschid noile cai spre transpersonal, sunt sintetizate de ~au(entiu Ml!!:.<llil.D (1997, p.334-336) astfel :

a. focalizarea pe aspectele de varf ale experientei umane, printre acestea fiind creativitatea ~i toleranll!.i

b. valorizarea experientei subiective a individului (abordarea fenomenologics) ;

c. ascensiunea dimensiunii prezentului, cu minimalizarea dimensiunii trecute sau viitoare, In abordarea terapeutica ;

d. postu!area responsabilitatii fiecarui individ pentru tot ce se petrece In viata sa, trecutul neinfluentand prea mult prezentu! ~i in niei un caz predeterminandu-l, Asigurandu-i-se conditii favorabile, individul se va dezvolta in conformitate cu directia dorici! ~i cu alegerile sale.

Sinele este conceput de umanisti cafiind rotentialul cre~te:rJiJ.~l!:'1rjj optime. Umanistii inlocuiesc freudianul "intelegere de sine" cu conceptele "implicare a Sinelui" §i "implinirea Sinelui",

in "Crezul psihoterapiei_umaIliste,:;, formulat In "The Articles of the American Association tor Humanistic Psychology" (M. Lee Hodnett, 1973, apud L. ,fv!itl'ofan: 1997, p. 334), sunt enumerate conceptele fU!.1daI?entale ale_l?l!.~~!::

- iubire; creativttate ; Sine; Selfactualization; crestere si implinire; va-

lori superioare; fiintare : devenire; spontaneitate; joc : humor; naturalete : caldura; transcenderea Ego-lui; autonomie ; responsabilitate; sens : fair-play; experienta transcendentei ; experienta de varf ("peak experience") etc.

Multe din aceste concepte pot fi regasite in programuf'tematic al psihologiei transpersonale.

~~.J2.~i!t..9.!2~.i,]!!~~nJ~t~ in privinta conditiei ornului, care va fi continuata §i aprofundata de transperson31i§ti, se bazeaza pe :

respectul pentru valoarea persoanei; respectul fata de Sine ~If - ~s.te.w) ;

22

/011 Manzat

respectul pentru <J:lte~en\e,ls,<J~l.b,g~ extinderea constiiiijei §i trezirea mentalului ; 'interes pentru exploatarea personalitajii integrale.

A, Maslow si C,R, Rogers depasesc sfera psihologiei urnaniste, an untand zorii celei ere a "patra forte" - forta transpersonala.

Prill extinderea perspectivei transpersonale din psihologie spre sociologic, antropologie, etnologie, educatie, stiintele comunicarii, s-a ajuns la infiintarea Asocialiei Transpersonale Internalionale (1971) care va organiza conferinte §i congrese in toate continentele lumii: I~lda(1972), Brazilia, Finlanda, SUA (1979), Australia, India (1982), Elvetia (1983), Japonia (1985), Cehia, SUA (1992), Irlanda (1994), Brazilia(l996).

Noua paradigms si-a facut aparitia §i in domenii conexe sau indepartate : medicina, stiinjele 'educatiei. fizica cuantica, matematica, arta etc.

Schimbarea paradigmei a fost favorizata §i de cunoasterea extensiva a practicilor §i metodelor orientale de transformare, multe dintre ele fUnd adfJPtatl'

pentru me.ill.a.lJ.i.l..,Q,~.;.\i!L -

Oficializarea transpersonalului in Europa s-a realizat in 1987. cand a luat fiinta Asociatia Transpersonala Europeana. Aceasta a organizat" congrese la Bruxelles (1984), Strasbourg (1990), Londra (1994), Varsovia (1997). Recunoasterea academica a psihologiei transpersonale in Europa a venit in 1987, prin infiintarea de catre Academia Regala din Marea Britanie a unei sectii de Psihologie Transpersoi1a'fli'il cadruI.QS12.~!li!i.;--~~~:'.rlI[<?1.~g~.

Dezvoltarea psihoterapiei transpersonale a fost sprijinita de infiintarea, in 1994,a Asociatiei Internalionale de Psihiatrie SpirituaJa. Primul sau congres, desfasurat la Lyon, a avut ca tema "Meditatia si Psihoterapia" §i a constituit punctul de plecare pentru abordarea transpersonala §i spirituals in psihoterapie. Urrnatorul sirnpozion, organizat la Sorbona in 1995, a fost intitulat "Spiritualitate : pluralitate §i unitate".

In prezent, reprezentantii marcanti ai psihologiei §i psihoterapiei transpersonale sunt: Stanislav Grof, John Lilly, Ken Wilber, Charles Tart, Frances Vaughan, Daniel Goleman, Claudio Naranjo, Roger Walsh, Pierre Weil, Arthur Deikmann, J.F. Bugental, Elmer Green, Stanley Krippner, Lawrence LeShan, Michael Hutton, Laura Baggio Gilot, John Davies etc.

In Romania primul studi!:!, referitor la orizontul ternatic §i la perspectiva PT a fost elaborat §i publicat de Ion Manzat in Revista "Academics" %llSUSt, l.22~J; acelasi autor a tinut primul curs universitar ,in perioada 1995 - 998 la Facultatea de Psihologie §i ~tiinie Cognitive a Universitatii Ecologice din Bucuresti. Inprezent, psihologia transpersonala se studiaza doar in cadrul Facultalii de Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, prin cursul predat de Prof. Anca Munteanu §i la Facultatea de Psihologie §i Asistenta Sociala a Universita!ii "Petre Andrei" din Iasi (titular: Ion Manzat).

hl anul 2001 s-a infiintat, pentru prima data in tara noastra, Asociatia Romana de Psihologie Transpersonala (ARPT), care si-a propus urmatoarele obiective :

a. initierea §i aplicarea unor metode specifice pentru promovarea psihologiei transpersonale, atat in sistemul educational §i de pregatire / forrnare profesionala, cat §i in toate componentele societatii romanesti ;


23

b. dezvoltarea , ~i .. perfecjionarea psihologiei transpersonale in lara noastra, atragerea ~i utilizarea oricaror resurse benefice pentru sprijinirea acestui nou domeniu ;

c. promovarea, in viitor, pe plan international, a psihologiei transpersonale romanesn, precum si a altor studii care cerceteaza sisternatic interactiunea omului cu spiritualitatea.

ARPT are unele proiecte care 'se afla in curs de dezvoltare :

elaborarea unui "Jurnal de Psihologie transpersonala", doua numere pe an; realizarea uneiedituri a ARPT in 2002 ;

infiiruarea de filiale In lara; pana in prezent sunt inremeiate filiala din Iasi (condusa de prof. Mariana Caluschi) §i filiala din Timisoara (coordonata de catre prof. Anca Munteanu).

Organizarea primei conferinte nationale in cursu! anului 2002 ;

ARPT realizeaza in prezent demersurile necesare pentru acceptarea Asociatiei ca membru cu drepturi depline in Asociatia Europeana de Psihologie Transpersonala §i in Asocratia Internationala de Psihologie Transpersonala.

ARPT are un statut aprobat, un sediu in Bucuresti (str. Racari, 11r.6, bl.3S, ap.26, sector 3) are emblems si sigiliu propriu,

Comitetul director are urmatoarea components :

Prof. univ. Ion Manzat - presed inte Acad. Alexandru Surdu - membru Prof. Irina Holdevici membru Prof. Anca Munteanu membru Prof. Mariana Caluschi - membru

Psiholog Ovidiu Brazdau - director executiv

In anul 2001 au avut loc mai multecongrese ~i conferinte internationale

In SUA §i Europa:

Conferinta Internationala de Stiinla a Constiintei (Albuquerque, New Mexico - 20-25 aprilie) ;

Congresul de Psihoterapie Transpersonala (Grenoble - 4 noiembrie), organizat de Asociatia Pranceza de Psihologie Transpersonala (al Vlea Congres);

Conferinta Asociatiei Americane de Psihologie Transpersonala (San Francisco, 23 august) ;

Seminarul de hipnoterapie transpersonala ~i programare neurolingvistica (Seattle, 29 iunie - 15 iulie) ;

Conferinta de Psiho\ogie Energetics (San Diego, California, 8·15 mai) ; Conferinta Internationala de Respiratie Holotropica (Wiscounsin, 22-29 iunie) ;

Conferinta Internationala a Asociatiei pentru Studiul Stiimific al Viselor (Universitatea California, Santa Cruz, 10 - 15iulie) etc.

24

Ion Manuu

4. Institutul de Psihologie Transpersanalii de ta Palo Alto $i Centrul de cercetare William James

(apud Laurentiu Mitrofan, 1997, pg. 345::- 347)

Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto, din California, este eel mai pre~~gi9s la~~L~.~~L~i ~.~r!llls.p.~ISQnaleJa ora actuala in domeniul PT. Eleste "inima" cercetarilor §i formarii profesionale in PT, sustinand programe de masterat §i teze de doctorat.

Instirutul (ITP) a fost fondat in 1975 de catre prof. dr. Robert Frager, impreuna cu care l§i desfasoara studiile §i lli'festiga!ii1e nume devenite deja celebre In lumea stiintei : Charles Tart, Arthur Hastings,. William Brand, Rosemarie Anderson, Kathleen Wall, Jill Mellick, Paul Roy, Robert Schmitt, Irene Lazarus, Michael Hutton, Arlene Mazak, Hillevi Ruumet.

Din perspectiva grupului de la Palo Alto, PT creeaza 0 conexiune intre domeniul stiintific al psihologiei §i spiritualitate, privind dincolo de individ §i avand un unghi de vedere mult mai larg asupra lui, 0 viziune holista, Bazandu-se initial pe contributiile cele rnai valoroase din psihanaliza, behaviorism §i psihologie umanista, domeniul transpersonal a incercat sa Ie extinda §i sa Ie depaseasca,

Dupa cum confirrna rezultatele cercetarilor de la Palo Alto, experientele transpersonale au avut un efect profund,transformator In vietile celor care Ie-au trail. aducand 0 noua intelegcre a iubirii, a comRa~lIn.\i, precum si 0 cunoastere de dincolo de obisnuit, supracU!10a§terea. Ei au devenit mai jutelepti, adica mai deplin cOl1§tieIlji de limitele §i disto~~.iunU~.Jor l!l.cllD().?.~ter~.§.L~'!!.llp.()It~lnlel1t. -

Obiectivele declarate ale transpersonalistilor de la Palo Alto sunt dialogul deschis si explorarea cu mintea treazil In scopul extinderii posibilitatilor de autocunoastere §i autotransformare. W. Hartman, presedintele Institutului de Stiinte Noetice, declara : "Ca unul dintre pionierii educatiei transpersonale, ITP si-a castigat un respect profund pentru calitatea sa academica. EI aduce 0 contributie majora la schimbarile din constiinta noastra care ne vor ghida in viitor".

Alte scopuri ale ITP sunt :

sa inveje cursantii sa incorporeze valorile transpersonale in fiecare aspect al vietii lor;

sa conrribuie prin cursuri, strategii de masterat Si doctorat 13 forrnarea formatorilor in psihologia Si dezvoltarea transpersonala ;

sa conrribuie la imbogatirea experientei cognitive ~i s11 intampine nevoile lumii cu compasiune §i eficieuta ;

sa i,ncura jeze d~W!.r~.J?£!:§ ... Q!l<l,lL§L'!~Q)1§P.~Jlql.1.~ILQ£~l.ll1~,~H.r~

expe~i:~;!i~!~.:.,.~~t?~b,~~"l!,\i~ ji i~1,}J9;~e~<:lie cr.\!~&v11,; . . ,

sft of ere atenfte §! spnjm lI1~ua'!zat, precum §! un mediu 111 care

sensu I comunitar sa fie In egala masura dezvoltat §i cultivat.

Intreaga activitate ~tiinlifidi a ITP se intemeiaza pe convingerea ca cercetarea riguroasa, academica, trebuie insotita de 0 implicare personals profunda, Principalele domenii pe care se axeaza programul educational §i evolutiv sunt : 1) domeniul intelectual : 2) domeniul expresiv creativ; 3) domeniul emotional - clinic; 4) domeniul

spiritual; 5) domeniul corporal; 6)domeniul comunitar §i organizational. .


25

Exercitiile experientiale completeaza programul teoretic cu terapii psihocorporale ~i transpersona\e. p£!"spective spirituale a~gQale. medi~lie traI!.§£s.c!~litillr. psihologia ~'@!ilor·~~Qlilliinla modificata, psihologia sufismului, a ?~!1.1~!l.~!l1':l.11!i. si ale misticismului cr~tin. c0!l}~.i£~t:..~r§9ll.!lli etc.

Un alt grup de cercetatori, derivat din ITP - Palo Alto, este constituit sub numele de Centrul de cerecetare "William James", infiintar in 1994. Proiectele acestui centru se refera la :

~ - experientele uma~le ex~eptiona. le, spirituale ~i mistice ;

- transformarea psiho-spirituala ;

- crestere 1}i' stare de bine fizica §i psihica.

Centrul are In vedere cercetari aplicative ale psihologiei transpersonale in consiliere, terapie, ghidare spirituals. relatii umane §i afaceri.

5. Evolutia sptrltualdtranspslhicd: spirit, Sin;r0n!itiin(ii extillsi'i $1 multidimensionalii

In mandala lui lung (figurajexperienta transpersonala se realizeaza in doi 'timpi : I) Axa Eu - Sine (sineizare) ; 2)evadarea din cere §i intoarcerea, care este o imbogatire a Sinelui : apare posibilitatea edificarii Sinelui cosmizat sau cosmotic (L.Blaga) sau a Sinelui transcendent (K. Wilber).

Conform datelor lui lung, in ecuatia individuarii, sarcina primei jumata\i a vietii include dezvoltarea Eului cu 0 separate progresiva intre Eu §i Sine. Sarcina celei de a doua jumatati a vietii este relativizarea Eului ca experienta ~i cere relation area cu Sinele : respecriv reuniunea Eu - Sine.

A = arhetip

Incors tientul colectiv

C = complex

AxaEului

Cors tiirt a

Incors tientul -..j-£~'-t---\I- personal

Mandala lui Jung

E.F.Edinger, in "Ego §i arhetip" (1972), realizeaza 0 analiza nuantata a relatiei Eu - Sine. EI considers ca ecuatia generala formulata de lung este corecra, dar observatiile empirice din psihologia copilului si a adolescentului §i

26

Ion Mtmza:

psihoterapia adultului 0 nuanteaza In sensul unei legaturi circulare :

Separare Eu - Sine

/ /

U niune Eu - Sine

Aceasta ciclicitate indica 0 alternare lntre procesul de unificare ~i eel de separare care se repeta de-a lungul vietii, atat In copilarie cat si In viata adulta (apud. Mihaela Minulescu, lntroducere in analiza jungiana, 2001, p. 100 - 101). Realizarea Sinelui (lung) semnific2 sil!!..!z.9lic_Q..:Jtlcar.llat:e.:.a..S.iru:J,ui in viala muritoaru...E.uluLcon~tient. Oriciit de mare! §i d~~~U!.§.l\:2inele, ell.1.I:!JlJ:_P"92-.t£.re.aJ.g,g,..9$~.pJ:iu.:§JJ.,

Avansarea de la Eu la Sine echivaleaza cu procesul de s~ir.illlalizare a omului, este un "pelerinaj s re centrul fi1nte( (1. Manzat, 2000). Sinel;'este' 'i'lii'CleUT central 01 personall't tll. de natura spirituals. care realizeaza sinteza dintre existen[ialitate §i spiritualitate §i dintre toate ipostazele (transformarile) constiintei : con§tiinla, preconstient, subconstient, supraconstiinta. Spre deosebire de psihism, care este compus (din procese, trasatur], activitati etc.) §i deci analizabil, Spiritul este necompus, eI este sinteza. Sintetizatorul este ~, care conIine .~teza. om - divinitat~.

A§a - zisele "stari" sau, mai curand, transformari ale constiintei, nu sunt decat ipostaze ale 'aceleiasi constiinte, unitare §i multidimensionale (1. Manzat si Ovidiu Brazdau, 2002). Toate cele 5 fa1ete ?ole c02~§.tl!ryJs!.l!!2~<;~) .. E.~~:~'!':Ii£Lc...C~ Pcs-Scs-Tcs J.!...S§..:_<;;.osmic!....,- vezi fig.cap.xXl) au un atribut cornun : complementaritatea dintre abisalitate (din subcon§tient) §i cOI1§tienlialitate sau luciditate, distributia proportiilor celor doua dimensiuni este diferita de la 0 ipostaza la alta. Toate cele 5 transformari ale Cs. multidimensionale actioneaza §i functioneaza sinergic (i1dica: impreuna si deodata §i unele prin ~ ... .u.u.W1s1e dupa altele , d. 1. Ma~1999r-smergTzOrUi-e~fe<Psihosinergia este ~ecta). Aceasta viziune asupra constiintei §i asupra Sinelui este in deplina consonanta cu paradigmele psihologiei transpersonale.

6. Rezumat (concepte fundamentale)

• Psihologia transpersonala (PT) este a IV -a foria care provine din psihologia umanista, a III-a foqa, pe care 0 amplifica ~i 0 extinde accentuand preblematica Sinelui, a constiintei unitare §i a transcenderii / cosmizarii.

• 0111ul nu este doar 0 fiil1ta sociala, ci mai ales 0 Fiil1ta spirituala, capabila de transcendere §i cosmizare, este 0 fiinta care parcurge un chinuitor pelerinaj spre Centrul fiintei, adica spre Sine. Prill acest pelerinaj psihis111Ul uman se spiritualizeaza §i astfel 0111ul poate trece de la conditia A A VEA la cea a lui de A FI.


27

• PT are 0 sistematica conceptuala proprie §i originala. Dintre conceptele ei

fundamentale mentionam :

transpersonalul (Jung) ;

sistemele COEX (S. Grof) ; experienle'"'Ps1i1edelice (S. Grof) ;

"altered state of consciousness" (Ch. Tart) ; matricile perinatale(S. Grof) ;

"thedeep Self" (J . Lilly) ;

ipostazele transpersonale ale Sinelui: Sinele total (scoala lui Grot), Sinele adanc (1. Lilly), Sinele transcendent (Ken Wilber) ;

.......".,- ~_. __ .. '~ , ' '-C::7,~'~~"'"

spectrul constiintei (K. Wilber); . --

"emergenta spirituala" (Stanislav §i Christine Grof) ;

"No boundary" (Ken Wilber); psihologia integrala (Ken Wilber) ; psihosinteza (R. Assagioli) ;

psihiatrie spirituals (B.W. Scottonsi colab); respiratie holotropica (Scoala Grof) ;

visul lucid (Frederick van Eeden, 1913).

• In PT se contureaza doua directii : PT a adanurilor (prornovara de S, Grof ~i John Lilly etc) .§i PT a inaltimilor (dezvoltata de Ken Wilber).

• Sa nu se confunde transpersonalulcu personal §i pre-personal. :

PERSONAL - Cs. trupului §i a vietii psihice, Ics, prezent; PRE-PERSONAL - Ics. freudian, Ics. jungian, preconstieritul ; :l'RANS~PERSONAL -;' viata spirituala - spiritualizarea psihismului prin trans-constieut §[tral1S::incon§tient.

• Scurt istoric : _.-."."

A. Maslow, Toward a Psychology of Being (1968)

In 1969 A. Maslow fondeaza Asocialia Americana de Psihologie Transpersonal1i (impreuna cu C,R.Rogers, V.Frankl, S.Grof etc).

In 1971 se infi.jnleaza Asocialia Transpersonal1i Internationala ;

In 1973 apare "crezul" psihoterapiei umaniste in "The Articles of the American Association for Humanistic Psychology" ;

In 1987 Stephen La Berge fondeaza la Palo Alto "Institutul Luciditatii" (visullucid);

In 1994 se intemeiaza Asocialia International1i de Psihiatrie Spiritual1i (congrese: Lyon, 1994; Sorbona, 1995);

In 2001 apare . Asociatia Romans de Psihologie Transpersonala (ARPT).

• Cele mai prestigioase institute de cercetare in domeniul PT functioneaza in SUA: Institutul de Psihologie Transpersonala de Palo Alto (1975) ~i Centrul de cercetare "William lames" (1994).

• Existenla spiritual1i presupune: spiritualizare, sineizare ~i Cs. Extinsa, Spiritul este sinteza, fiind neeompus, spre deosebire de psihism care este cornpus.

Sinteza dintre existentialitate si spiritualitate §i dintre toate transformarile Constiintei unice (Cs., Scs., Pes., Supra cs) este realizata de catre Sine (Self).

28

Ion M{mzat

Sinele este sintetizatorul care contine ~i sinteza om-divinitate.

Cs. Multidimensionall1 este unitara, dar are 5 fete (ipostaze) : Cs., Pcs., Scs., Tcs ~i Cs. Cosmica ; toate cele 5 transformari au un atribut comun: complementaritatea dintre abisalitate §i constientialitate ("Lumina se afla in inruneric").

BlBLIOGRAFIE

Ion Manzat - "Psihologia transpersonala", Revista "Academica". august 1993:

Ion Manzat - "Psihologia transpersonala", in Ion Manzat, Istoria universals a psihologiei (curs), Univ, "Titu Maiorescu", 1994. p. 133-134:

Ion Manzat - "Psihologia credintei religioase. Transconstlinta umana "(cap. Vlll, "Psihologia religiei in orizonturile transpersonalului, magicului ~i metapsihicii"), Editura Stiilllific~ ~i Tehnica, Bucuresti, 1997, p.193-212;

Ion Manzat - "Psihologia transei samanice" (cap. XVI, "Transa samanica ~i psihologia trauspersonala"), Editura Aldomar, Bucuresu, 1999, p, 149-178;

Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being (2'" ed), Princeton, Van Nostrand, 1968 (First ed, 1962):

Carl Ransom Rogers - A Way of Being, Boston, Haughton Mifflin, 1980; Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious, New York, Viking. 1975:

John Lilly - TIle Deep Self, New York, Warner Books, 1977;

Ken Wilber - No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston & London, Shambhala, 1985;

R.N. Walsh si Frances Vaughan - PaUlS Beyond Ego: TIle Tranpersonal Vision, New York, Putman, 1993; A.H. Almaas - Essence: TIle Diamond Approach to Inner Realization, York Beach, Weiser, 1986; Stanislav Grof si Christine Grof - Spiritual Emergency. Los Angeles, Tarcher , 1989;

Kelt Wilber -The Eye of Spirit. Boston. Shambhala. 1997:

Laurcntiu Mitrofan ~ "De la dezvoltarea personals la dezvoltarc transpersonala". cap. 12. in:

Iolandn Mitrofan (coord), Psihoterapia experieutiala, Bucuresti, Editura lnfomcdica. 1997;

E.F. Edinger - Ego and Archetype: Individuation and the Religious Function of the Psyche. Boston. Shumbhala. 197'2:

Mihaela Minulescu - "Introducere in analiza juugiana". Bucuresti. Editura TREI, 2001 :

Ion Miinzat (coord) - "Psihologia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Filntei" , Bucuresti, Ed. Eminescu, 2000;

Ion Manzat - "Psihologia sinergetica. in cautarea umanului plerdut", Bucuresti, Pro Humanitate, 1999:

Ion Manzat ~i Ovidiu Brazdau - "Constiinta multidimensionala din perspectiva pslhosinergetica" (in curs de aparitie , 2002);

Roberto Assagioli - Transpersonal Development. TIle Dimension Beyond Psychosynthesis, New York. TIle Aquarian Press. 1991 ;

Laurentiu Mitrofan - "Problematica Sinelui in psihologia transpersonala", in Ion Manzat (coord), 2000. p.281-294 ;

Ovidiu Brazdau - "Procesul implinirii Sinelui. Cercetare teoretica ~i experimentala''. in Ion Miinzat (coord), 2000, p. 235-279 ;

Mariana Tanase - " Individuarea sau "a deveni propriul Sine", in Ion Miinzat (coord), 2000, p.155-179 ; John Rowan -The Transpersonal, London & New York, Routlege, 1992.

Il IZVOARE SI iNAINTEMERGATORI

1. Cei patru evanghelisti (prevestitori) : elvetianul Carl Gustav Jung (1875- 1961), italianul Roberto Assagloli (1888-1974), americanul de origine rusa, Abraham Maslow (1908-1970) ~i evreul american, austriac la origine, Viktor Frankl (1905 - 1997).

2. AlJi premergiitori : Richard MauriceBucke (canadian, serie In 1901 - "Cosmic Counsciousness "), William James (1842-1910) ~i Constantin Riiduiescu-Motru (1868-1957 - "Personalismul energetic" - 1927).

3. Izvoare In psihologiile orientale: Milarepa, Sri Aurobindo, Osho, Lama Anagarlka Govinda

4. Reznmat

5. Bibliografie


31

1. Cei patru evanghelistt (prevestitori): elvetianul Carl Gustav Jung (1875-1961), italianul Roberto Assagioli (188.8,-)974), americanul de origtne rusd, Abraham Maslow (1908-1970) §i esreul american austriac la or/gille,

Viktor Frallkl(1905-1997)

a) Carl Gustav Jung se naste 111 cantonul elvetian Kess will , In 26 iulie 1875; tatal era pastor protestant (Paul Achilles Jung), mama Emilie Preiswerk. Intre 1895 §i 1900 s~9.P.fLlU~I, intre 1900 §i 1909 lucreaza )a .~pita1ul_~~ ~£liJll!:.m!!~~&h.()J~}i, din ~, ca asistent allui Eugen Bleuler. In 1'9(5T"T§1 sustine doctoratul la Universitatea din Zurich: cu dizertatia "Asupra

pSiho1o&'!7i}i pa~?!~~!.~.i ~~a::!:~!l}itu~W~~~~..s.cul.te". In 1903 se casatoreste cu Eil1ina-R:auschenbach (rn~2'-19~~, eu care are un nii'§i patru fiice.

In 1906 Jung incepe corespondenja cu S. Freud. in 1907 il viziteaza la Viena, . in 1909 i§i '1s8~£~Unst~p$.1}9.~!}1'L§!li.I}J}fiSLfi!:1Ld,~".Fr~w.d, in 1912 ar~ ruptura cu Frellif. Intre 1904)i 1914 lung estel:!rimul pmedil!ttO,.<.!1 As.2£l~liei Interna\lOnale de Psihanaliza, In 1912 el incepe cladirea refugiului sau stiintific ~

t;;nurdiiBomn·gen.'·""«··~··

lung calatore§te in mai multe lari: 1920 - in Algeria §i Tunisia; in 1924 - 1925 viziteaza in SUA: New York, New, Orleans, indienii pueblo din New Mexico, intre 1925 §i 1926 face expeditii In Africa: Kenya, Uganda, Nilul, Muntele Eigon; in 1938 este invitat in. India la Universitatile din Calcutta, Benares, Allahabad.

In 1948 are loc inaugurarea Institutului C.G. lung]a Zurich.

In 1952 publica impreuna cu fizicianul cuantist Wolfgang Pauli (premiul

Nobel), ." ~£!:.2.!1i~.a~J..l!l.QL!~lS}£i~.~_~..£2U~.tilr,~.",a\';\l~I" . .

in 1961 lung moare senin, dupa.o scurta boala, la Kusnacht, la 6 iunie, la aproape 86 de ani. Inscriptia de pe piatra de mormant a familiei : vocatus atgue non vocatus deus aderit. Jung l§i termina, cu 10 zi1e inaintea mortii, ultima lucrare "Abordarea in~j!.i~lltulJJi", care apare in "Omul §i simbolurile sale" (1964). in l?Ri'4'esfeTnaugurata Clinica §i Centrul de Cercetare pentru psihologia jungiana la Zurich. Cu putin timp inainte de a muri (1961) lung i-a acordat lui John Freeman un interviu pentru BBC: intrebat daca ~~!l!.l1\:..~~.,J.mlgJaSm!1.tcj~~~JL. credo A.£YJ~!"

.. . · .. ···Conceptele fundamentale ale psihologiei analitice jungiene au fost explicate §i interpretate de noi in amplul capitol IX. (88 .de pagini), intitulat "Marea ratare a lui Carl Gustav Jung", care este un omagiu adus acestui titan al psihologiei universale, din volumul "Psihologia simbolului arhetipal" de Ion Manzat §i M.P. Craiovan (1996). Mai recent, Mihaela Minulescu publica "Introducere in analiza jungiana" (2001, Editura TREI, p. 250). Sunt demne de semnalat §i volumul lui A. Stevens, lung, publicat de Editura Humanitas in 1994, cartea lui G. Wehr, C.G.Jung, aparut in 1999 la Editur Teora din Bucuresti ~i Introducere in psihologia lui C.G.Jung a lui F. Fordham (Editura IRI, Bucuresti).

32

Ion Manza:

Centrals pentru psihologi este conceptia despre individuare, m:g£.t:~¥l:~l~" pr~~~!!E!,!1,uU!J,sIiviglJJlL i~i poats.a1!D,[~,.~E~E~SJ>J0,~~lizandl}.se , In cadrul acestui proces de cautare a Sinelui (sineizare), care dureaza toata Viit\a, lung subliniaza importanta functle! de transcendere, sau religioase, sau simbolice. Dupa cum arata Mariana Tanase (2000, p .160), devenirea ~.i.!le.J!-.I.L!<stt:,,1~ ultim al procesului de, indiyt<JJ!.?re: "Strabatand odiseea devenirii de sine omul se ~eramorfozeaza diil~ personalitate, adica devine capabil sa ~ specificul sau innascut, particular §i unic".

Tera ia jungiana, ca §i psihoterapiile transpersonale, nu se adreseaza bolii, ci capacitatilor £s11smu,ui de a conlucra spre ~ impingede.zvoltareacon§tiintei inspre

€~~!i~!~~§.~~_~L,iD~~LC§:~~nnaela Mitlulescu;200Lp:26f "".." ... "

Jung introduce conceptul de incolwient colecliv ("min tea stramosilor nostri carunti") care, desi in mod riguros este pre-personal, este apelat uneori de catre autorul sau ca trans-personal. Continuturile sale sunt arhetipurile, forme innascute, forme de comportament care au olarga gama de manifestare sub forma de vise sau imagini simbolice. Arhetipurile sunt semne transpsihice ale spiritU~llitatii strabunilor, care demonstreaza realitatea unei "ereditati" psihice prin care se conserva identitatea personalitatii §i profilului spiritual al raselor, etniilor, natiilor etc. Arhetipul centralzreglator al persoanei este Sinele. Exista, arata Mihaela Minulescu (2001, pAl), trei sensuri congenere : a) Sinele reprezinta psihismul spiritualizat, ca totalitate functionala unitara ; b) Sinele ca arhetip central de ordine §i sens interior; c) Sinele ca baza arhetipala pentru Eul Individual,

Mai in profunzime, avem marturia unei mi§d'iri de auto - innoire interioara in cadrul Sinelui, descrisa de Jung in opera sa Aion (1959): "Sinele nu este 0 cantitate staticll sau 0 forma constanra, ci este un proces dinarnic. Transformarile reprezinta desfasurarea unui proces de restaurare sau reintinerire ca atare, in interioritatea Sinelui comparabil eu ciclul carbon-nitrogen in Scare ... " (lung, 1997). Dupa parerea noastra, Sinele este etern §i de aceea el traieste tineretea fara batranete §i viata fara de moarte, un mare vis al omului dintotdeauna §i de peste tot (cat suflu transpersonal degaja basmul cules de Petre Ispirescu!).

La Jung, ~lsJt nu este Eul constient, eL.2_p,~~~~~~!~.1!}il:L.~~~12E~~.::. zatoare, 0 llE.!]Q.!li!!j!iilil.~~wa. transpe~~onala pe care 0 defineste ca intreg-sin"tez1;-atat constient, cat §i inconstient, atat sub- cat §i supra-constient. Realizarea Sinelui semnifica simbolic ~~.La..~!!!!Lt!jJl.L.viala muritoare a Eului pentru ca numai Eul constient este capabil sa realizeze continuturile eterne ale

t Spiritului din Sine. ry1isterul sensu lui uman consra in faptul ca, indift,:l.e.nLca(.<:I.t; I l!lli~1.~~,~ill,:le:}Gi; iS~p:Q~j~~r:e.~lili~~:s~t.ru:.l~.\l. ACeMta este ideea

.. de realizare de Sine din perspectiva jungiana (Mihaela Minuleseu 2001, p.84).

~~,2..~lntez~_9.aJ!;LcJJPdnde~\.tl. mult mai Iarga §i de neegalat, de nerecunoscut pentru ca transeende ..E0sibilil~!ilLfu1)~~,~,_f,,!!l]g,'l§,H:t~. Psihologia trauspersonala studiaza supracunoasterea, care-l conduce pe om pe drumul sineizllrii. Trairea Sinelui are un caracter luminos (R. Otto, 1992 - sentimentul st1irii de creatura), inspirator.jsducator de lumina §i sacralitate, fascinant pentru individ·Ifait in eXE.er!e~'U'et~I}f!1!jU~aI1sp,~t~Qll~'Le~~y.!.~ctic .l~~posib)I.~!1_ (,Ugi.Ugt,:~~i~l~!e. dt:~S~~.~,S~?J~1!110d ,t~~~!!~?I~~}..~.~t~.9}nlJ.nlit.Dl1.1l}!i~~~,I}.,:.

Psihologic transpersonala

33

In rezumat, Sinele ca terrnen desernneaza in psihologia analitica, a lui Jung, centrul U~!QI""~icte o!.~~r.ea)~Il!s:.uI\lL~~.~~~:.eJ);~~}e (al psihismului

care se spirituaTlzeaza) : .

~ - locul identitatii obiective ;

- autoritatea psihica suprema care i~i subordoneaza Eul ;

" zeitatea ernpirica iuterioara, identica cu imago Dei.

Dupa cum remarca Mihaela Minulescu (2001, p.27), odata cu descoperirile sale privind nivelul arhaic al psihismului, Jung stud~~~P_~E~~~l!:).l~_jj __ ~~:iQ!.illIe, i~2.!J~i!QU~_.p[ill_.1Lbord~~~.~~9.~".tip .. S~\l~~~.\~!p~r!l.te. ... 9e.,.~I?~:·.t. Einstein) pe care Ie denumeste fenomene sincronistice, demonstrand realitatea legaturii a -

cauzale (aparate de Niels Bohr,1927,iilfizic.:acurultic5) care se stabileste inrre experie;l\a psihic5 §i evenimentul obiectiv care depa§e§te coordonatele spatio-remporale obisnuite, !~1$ §i w. ~~l' in.l.2ll, fonnuleau~ ptincipiul sincrohicitMii - ar.r..:~~ii~~:.,.£':~~.~!~.PLi~ •. c0ll1cideE1~_§~.lJ.l!lifi9.\l.t!Y..ct.: Coincidentele intre evenimente interioare §i un everument

o6iectiv exterior, concret pot avea' loc In trecut sau in viitor, sau In prezentul intangibil, intre cele dom serii de evenimente nefiind 0 legatura de tip cauzal, determinist (detalii ~i exemple privind sincronicitatea, puteti gasi in: Ion Manzat, Psihol.Qgia sin~etica,jIJ cautarea umru1Ului pierdut, Editura Pro Hurnanitate, 1999, p.51-52). Aceste fenomene sunt caracterizate prin existents cunoasterii imediate, aparent preexistente in inconstient. Ele sunt conditionate de faptul ca inconstientul colectiv (transpersonal) este 0 transcendere a individului in contextul in care, paradoxal, la aceste manifestari, participarea viului intregeste virtualit1i\ile, precum ~i participarea spatio-temporala in prezentul "aici §i acum" al uneia dintre aceste virtualitati.

"Marea ratare .a.llli. JUI1S". este i£tuirea~aga acek;i. t1e.~a.pat(i\:>tari" de ~lvl!L(!~.~,)scon~tiiil!<1>' UneorDullg obi~n~;as1rtreacR'lilparanteza, cand se referea la inconstientul colectiv, atributul trffi1spersonal: acesta ar fi putut sa-l indemne la descoperirea §i descrierea unui supranivel ala constiintei (supraconstiinta),

b) Italianul Roberto Asssagioli s-a nascut la Venetia in 1888, §i a J11Uril la Capolna in 1974. EI este un alt pionier al psihologiei transpersonale. Este un inzestrat psihiatru §i psihoterapeut, autorul unor importante lucrari : "Psihosinteza - pentru armonia vieW" (Roma, Mediterauee, 1965), "Principii §i metode ale psihosintezei terapeutice" (Roma, Astrolabio, 1977). in aceste volume §i inca in multe altcle, sistemul psihologic care a. fost elaborat §i dezvoltat de el sub numele de psihosinteza este prezentat in toata amploarea sa (L. Mitrofan, 2000, p.282- 283). in volumul-sinteza publicat cu titlul "Transpersonal Development. The Dimension Beyond Psychosynthesis" (Aquarian/Thorsons, Harper Collins Publ., 1991) este valorizata intreaga conceptie a lui Assagioli.

De timpuriu, din 1909, cand a publicat articolul "Psihologia ideilor-forta ~i psihagogia" in Revista de psihologie aplicata, Assagioli aduce in prim plan 0 noua viziune asupra omului ~i a disciplinei psihologice, pe care el insusi 0 va recunoaste In. 1977, ca deja coutinand punctele cheie ale psihosintezei In forma sa embrionara, In cadrul volumului din 1991 autorul valorifica, intr-un mod coordon at §i sistematic, studiul §i investigatiile sale asupra experientelor supraconstientului, care l-au preocupat de-a lungul anilor §i asupra carora este focalizata intreaga psihologie §i terapie transpersonala.

34

Ion Manzat

Aproape toate scrierile lui Assagioli se ocupa de problematica spiritului 1:l111~n care presupune "aventuri I~Li!.illE.<:~raly.).. c~,JL211J~12tiL.p0~~£&ill.e e~traterestre" car~desc~ltarea spi~ituala. EI renlarca faptur-caterinenul "irill;'spetso;;al""a'i~~tfoiosft detol;~111~ni§tiClI;"'special de catre A. Maslow §i de cercetatori care pot fi incadrati intr-o scoala care poate fi nurnita "spirituala". Stiintific vorbind , spirit este un concept mai bun, mai precis §i mai neutru, exprimand dar ceea ce se situeaza dincolo de abordarea curenta a personalitatii.

in conceptia lui Assagioli, f.·o,loSirea P, re,dile,:c,f t~ a tenne.nului ""s~, .i\i., .1",. nu,. se reduce doar la ~xperiel:J~_!:$.E~i~~~~i!4<J:<~include ~9jlJ:s • ...tril,usfQWlari~- 1'tiinlei, precum §i toate acele functii §i activitati care capata valoare normativa : valori etice §i estetice, eroice, urnaniste §i altruiste. Dupa cum insusi Assagioli a

) spus "dezvoltarea spirituals include toate experientele conectate cu trezirea

• continuturilor supraconstientului, care poate cuprinde sau nu experienta sinelui".

Sinele este cea mai autentica psihosinteza.

inca din 1939, savantul italian considera ca procesul de Imp lin ire a Sinelui ar trebui numit "psihosinteza", iar obiectivele care trebuie atinse in acest proces transformativ sunt: pacea, armonia §i forta (0. Brazdau, 2000, p.246- 247). Etapele procesului sunt:

Etapa I: Cunoasterea deplina a personalitatii noastre, atilt a elementelor inferioare, cat §i a talentelor §i a calitatilor ignorate.

Etapa a II-a: Controlul diferitelor dimensiuni ale personalitatii, in momentul in care individul nu se mai identifica cu diverse "obiecte", el poate domina §i controla. Are loc §i 0 dezagregare a imaginilor §i complexelor negative, energia eliberata astfel fiind redirectionata.

Etapa a III-a: Deseoperirea sau erearea unui centru de unificare a personalitatii, spre care sa se indrepte toate eforturile individului. Acest nou centru poate f divers, insa el trebuie neaparat sa se formeze, pentru ca proiectul Sinelui sa continue. Eul i§i poate pierde treptat interesele egoiste, acesta fiind un prim pas al transcenderii Eului.

Etapa a IV -a: Psihosinteza:

Dupa stabilirea centrului, omul i§i construieste 0 noua personalitate in jurul acestuia. Se stabileste un "plan de actiune" interior pentru atingerea scopurilor. Unele persoane vact clar scopul, altele 11 intuiesc §i se bazeaza pe intentii, mai mult dedit pe un plan bine stabilit. Assagioli precizeaza ca exista 0 psihosinteza personals §i una spirituals care Ieaga Eul de Eul spiritual. Crearea '£'~_Y~~!§QllatU,~tii este eea mai dificila sarcina, dar odata stabilita tinta, individul stie ce sa faca. Oamenii care ajung aproape de acest scop sunt foarte putini.

c) Abraham Maslow (1908 - 1970) s-a nascut la Brooklyn, New York, fiul unor emigranti evrei-rusi. El si-a descris tineretea ca "izolata §i nefericita" , crescaud rara prieteni, in biblioteci, printre carti. A fost profesor de psihologie la Universitatea din Wiscounsin, la Brooklyn College si la Brandeis University. In 1968 este ales presedinte al Asociatiei Psihologilor Americani. Moare in urma unui atac de cord in 1970.


35

Unele din conceptele maslowiene au fost dezvoltate In psihologia transpersonala : .!,1::,\a~~~~ (metamotive: Selfactualization (implinirea Sinelui),

nevoia de transcendere) §i "peak experience". . ,

Pe Ifmga nevoile umane obisnuite, fiziologice §i psihice exista - dupa Maslow (1967) ~i metanevoi de realizare a Sinelui, care reflecta un mod de viatl! care 11 irnbogatesc pe individ dincolo de viata cotidiana. adica are 0 mot iva lie pentru valori 111ai inalte :f~!!!!!!:I:';J~J,:;!2LSil~.!t!.....QIEI,l11t!~:£!:~!~9Jhme.,. t[iltt~9~nc!t!rt!~\ £!Q):Ullll d!LJL_g:t;~,: Toate aceste metanevoi §i metavalori sunt corelate cu dezvoltarea nevoii de implinire a Sinelui (Selfactualization).

Maslow studiaza experienta de varf C'peak experience), care semnifica

!!:~,!E~~~.~2~!!~~}_!1!i~~.\£,e,." .~.~g,c,.i~!.~, .c,.~_~~e.!~,.~!D~,~!~tJ;lLn~m.iirginit, a~~LE,~ELst~l?li!:e ~ vizeaza infinit~.~S~J?E.h!Jli.~I<:t\'!.!:£i!.~!lliy,l11Lstt!JQ~ .. §j .• li.llll2 ..... _tra.lre ....• ~:de • .lll9!e extaz:veneratie''l1970). Spre sfar§itul vietii Maslow a semnalat §i ceea ce el a niiil1Ttupiliteauexperience". 2.J2!.t;.~J;l!.!g$tr~J! ••• ~ ... J\,.ta_WuLl(;UtJi1 "peak experience". Aceste experiente un ice I2!Qvin din d~agost~, dill credin(a religio,!sa, d.!!2..~~~ii ale creativitatii §i uneori din fuziunea cu !2~~l!X.~".£S:.S§!!)j~.r,~2. Valorile transce'iidei1t'e"1icosmizatoare'availse"azl'ni1l1colC;-de valorile obisnuite ale constiintei. spre un "simi" al constiintei cosmice, al unitatii dintre Sine §i Univers. Omul are capacitatea de transcendere §i cosmizare, de a crea directii noi, mai profund spirituale, ale evolutiei umane.

Alaturi de Maslow trebuie sa-l mentionam ca pioner al psihologiei transpersonale §i pe Carl Ransom Rosers (1902-1987), care elaboreaza conceptele de Self actual §i Seifideal ee pot "fiirif"e1alii d~ri!SlI1!lsau itl£Qngrg~p,t<l. Rogers dezvolta !,!:or.ia Imp!!!liliLSlg~!~i, intitulata "The Full Functioning Per~Q1.'C

.~~ ca 'E£~~~,Ql~£M, care pare a spune : "part~~~9'?J:,t[~J)l!J1.aJ

rl~_~i iin~~l,I.lls', M.P. Craiovan, 2000, p.219-222).

d) Viktor Emil Frankl (1905-1997) s-a nascut la Viena la 26 martie 1905.

Tatal sau a fost stenograf la parlament, avansat ulterior in functia de director al Ministerului Afacerilor Sociale. in timp ce frecventa liceul, fiind integrat intr-o asociatie-socialista de tine ret, el devine interesat de psihologie. in 1930 l§i ia doctoratul in medicina, ocupandu-se de R~tar.5!JLf~m"j1.QL.c~ .. risc.suicidar. Cand nazistii au luat puterea in 1938, V. Frankl a fost nurnit In fruntea departamentului neurologic al spitalului Rotschild, singurul spital evreiesc al nazismului timpuriu.

Frankl a supraviejuirHolocaustului, desi s-a aflat In patru tabere de exterminare, inclusiv Auschwitz din 1942 pana in 1945, dar parintii §i alte rude au murit In lagarele de concentrare. Fiind in lagar el a dezvoltat 0 abordare revolutionaraa psihoterapiei care va fi cunoscuta eu numele de logoterapie (de fapt, Logos-terapie),

EI s-a intors la Viena in 1945, devenind sefu! departamentului de neurologie al Spitalului Policlinic Viena, pozitie pe care a' detinut-o 25 de ani. A fost profesor de neurologie §i psihiatrie. Cele 32 de carli despre analiza existentiala §i despre logoterapie au fost traduse in 26 de limbi, Din 1961 Frankl a predat la universitatile Harvard §i Stanford din SUA. Era pasionat de catlirarile pe munte §i de zborul cu avionu!. EI si-a luat Iicenja de pilot la varsta de 67 de ani. A predat la Universitatea din Viena pana la varsta de 85 de

36

Ion Mtinzat

ani. Viktor Frankl a murit in urma unui atac de cord pe 3 septembrie 1997. Fiica sa Dr. Gabriele Frankl-Vesely ii continua opera.

Editia americana a cafiii "Man's Search for Meaning". aparura in 1963, a ie§it intr-un tiraj de un milion ~i jumatate de exemplare ; titlul original din 1959 era:

"From Death Camp to Exsisrentialism". Gordon Willard Allport (1897-1967), in prefata editiei din 1963, scria ca aceasta carte este "0 introducere in cea mai sernnificativa miscare psihologica a zilelor noastre", Probabil ca el facea aluzie la psihologia transpersonala (din 1961, in SUA lncepea sa se dezvolte "a-IV-a forta"),

Teoria §i terapia lui Frankl au izvorat din experientele sale traite In lagarele naziste de exterminare, Studiind conditiile de supravietuire el a dezvoltat Lo~oterapia, terapia prin Logos (gr. sen$,_s.pirit, dar §i ra iune divina : Joan Alexandru obisnuia sa-l numeasca Logos pe Iisus Hristos r . osu este mai adanc decat logicul", spunea Frankl. Logo-terapia este metoda prin care omul este ajutat sa-~i gaseasca un sens al vie ii (un rost ar fi spus Noica!). Omul poate desc~eri acest sens al vie 11 111 trei moduri :

a) prin acjiune ; .

b) prin experienta unei valori:

c) prin suferinta (apropiat de conceptia crestina a lui P.M. Dostoievski). Omul trebuie sa fie constient §i sa fie sigur ca suferinta are un sens sau,

a I tfel spus, 2l~~~L.!.r..e,~~ie sa, ~!.~~_E~pa..c.~!~~~..de...~.g.~§'<':.2£!:!'L':ID§~11S .. al.£~j§.tt;!.ll~ suferin\a sa (similar la meolae Steinhardt. "Jurnalul fericirii". 1992). -''-Logoterapia frankliana este transformata de discipolii sai In Christoterapie

- metoda de vindecare prin. ilumin3,t:si!nvatatura lui Hristos): descoperirea

~ sensUiuTSii1erlnfel~nacrTfiauTur(siicrul11 faceres:-ca--ocare-~ae purificare spirituala. prin care se inlawra l11edfOCiltat~pacatul. Bernard Tyrell (in 1975) face trecerea la Christoterapie. eu acordul lui V.FrankL

Logoterapia, comparata cu psihanaliza, este 0 metoda rnai putin retrospectiva si mai putin introspectiva, fiind rnai ales prospectiva, pentru ca se concentreaza asupra viitorului pacientului, care. prin transferuri ~i descoperiri ale sensului existential, are sansa salvarii ~i lmplinirii sale in viitor, Logoterapia defocalizeaza toate cercurile vicioase ~i angoasele, inlatura vacuum-ul existentei, care favorizeaza dezvoltarea nevrozelor; sunt sparte toate autocentrarile tip ice in nevroze. Prin cultivarea setei de sens ("the will of meaning") ~-ul existential se umple cu sens, cu semnificatie inalta, cu rest. Sensul eel mai lnalt al existentei umaneal unitatii dintre Sine ~i Univers, Omul are capacitatea de transcendere ~i cosmizare, de a crea directii noi, mai profund spirituale, ale evolutiei umane este Selftranscendece - concept inventat de Frankl (1963) ~i desemnand ascensiunea spirituala prin depa§irea Sinelui individual (conceptul va deveni Sine transcendent la Ken Wilber. in 1985). Omul este 0 fiin(a selftranscendenta : daca nu l~i gaseste un sens In lume ~i nici In Sine trebuie sa-l caute ~i sal descopere In afara sa. dincolo de Sine. Aceste esre Suprasensul! Este 0 referire la Dumnezeu ~i la sensul spiritual al credintei religioase.

Conceptia psihologica a lui Viktor Emil Frankl este deschizatoare de orizonturi pentru teoria si terapia transpersonala.

Psihologie transpersonald

37

2. Alti premergiitori: Richard Maurice Bucke

(1901 - "Cosmic Consciousness"), William James (1842- 1910) §i Constantin Radulescll-Motrll (1868 -1957)

a) Richard Maurice Bucke, psihiatru canadian, publica In 1901 profetica lucrare "Constiinta cosmica, Studiu privind evolutia mintiiumane". Dupa cum arata O.Brazdau (2000, p.247-254) , studiul a fost primit cu entuziasm de catre cercetatorii eelebri ai constiintei, ca William James ~i P .D.Ouspensky. fiind primul tratat stiintific In care se analizeaza evolutia conttiintei umane, de la cea mai elementara forma de con~tiinta ~i pana la cea constiinta cosrnica, faza finala a evolutiei constiintei, Bucke mentioneaza ca noua trasatura are mai multe nurne : orlentalii 0 nurnesc "Tur~", Hristos 0 numea '~£,~ti,U~r.lJtil.gr", apostolul Pavel vorbeste de "~' sau "Spiritulll:li.Q\,!J~t;;ll".

Con§tiinla cosmica este astfel descrisa de Bucke (1901 ,p,2; apud.

W.James, 1998,p.285-286):

"Caracterlstica esentiala a constiintei cosmice este 0 constiinta a cosmosului, adicd a vietii ,;i ordinii universului. Odatd cu constiinta cosmosului

\\

are loc 0 iluminare intelectuala cae fl situeaza pe individ intr-un nou plan de

existenta - aproape ca ll face tnembru al unei noi specii. La aceasta se adauga () I, stare de inal/are morald, un sentiment de nedescris de ridicare. de entuziasm !ji de bucurie, 0 activate a simtului moral, care este la fel de izbitor, dar tnult mai important deca: puterea intelectualii. Acestea determine ceea ce soar putea 1!lIIIli

1111 sentiment de. nemurire, 0 constiintc a vietii eterne, ins-a IlU convingerea co el 0

va avea, ci corqtiinta co el 0 are deja"

Trasaturile dupa care se poate ~~~;:"_P!'~~<I].!~_,,£2.!!§.tii!1j~L.~9~.1~2!;,e sunt urmatoarele (Bucke, 1969, p.79):

a) Constientizarea legilor care guverneaza Universul ;

b) Elevarea morals ;

c) Iluminarea intelectuala - mintea devine apta de mari intuitii ;

d) Simtul nemuririi ;

e) Disparitia fricii de moarte;

f) Depasirea notiunii de pacat -: 'prin unirea perechilor de contrarii,1

g) 0 crestere a £!:!,~r,i§.!n\(j..Q.e.x§Qn.'l!~ ;

h) ~g~~~; aceasta transformare putand fi remarcata de ceilalti oameni;

i) Instantaneitatea iluminarii, provocata de interventia divinitatii,

Varsta iluminarii este, in medie, in lu.r~~~~~..s..~.l!,!. la unul din cateva milioane de oameni ~i esre prezenta doar cateva minute (rareofi cateva ore). Bucke

a identificat t~: .. ::l!2g~l?J~'::".Q1.e."£<?2!~.!!~w~~~e: Buddha, Hristos, Sf. Pavel, Sf. ii,'

loan al Crucii, Mohamed, Plotin, Dante, Bartolomeu Las Casas, Francis Bacon, i Jakob Bdhme, William Blake, Honore de Balzac, Walt Whitman, Edward

Carpenter. Alte nume de fiinte iluminate spiritual au fost: Moise, Lao Tse, ~

Socrate, Blaise Pascal, Baruch Spinoza, ~~J.a.

38

loti Mdnzat

b) William James (1843-1910) a fost un mare psiholog §i filosof american care face parte din categoria firilor romantice, foarte impresionabile si cu 0 bogata viala interioara. Forrnatia sa intelectuala, inceputa in Europa, sub influenta francezului Henri Bergson (1859-1941, Nobel in 1928) se desavarseste In patria sa, alaturi de Charles Sanders Pierce (1839-1914), intemeietorul pragmatismului.

"The Varieties of Religious Experience: a Study in Human Nature" (1901- 1902, trad. In rom. cu titlul "Tipurile e~El~.~Lxl(ligjQll~~'" Ed. Dacia, 1998), este considerata in mare masura drept ~}1131 il~~P~:'~}ll!~J!:lg'lI"e.~~cdsajl1._A!.1lYn~.<l .. ~~upra, (~ ~~ ~a pentru W. James esteyn ~l<x!.5!~.,yj~~.~§}Ipr~ .. ~?I:~t~~~lei.il~~iyict,~.?ls ~ 'avandu-§l-rad~cillile in experienta religioasa, distincta §i prealabila celei cOgl'iltive, orientand ornul in perspectiva credintei mantuitoare §i nu a actiunii utile. In volumul citat (James, 1998, p.21O), el face un elogiu unui "simptom religios" pe care-l numeste Puritatea Vielii: "Persoana sfilnw devine exagerar de sensibila la inconsecventa sau discordia interioara, iar amestecul §i confuzia devin intolerabiIe... Tot ce este nespiritual pangareste apa pura a sufletului §i este respingator".

{ W. James (1998, p.272-273) propune 2!~"P.'l!·t.~~!~!:!.t~£.~~_~~1.l1~lm!gjs.~~:

a) inefabilitatea ;

b) calitatea noetica :

c) perisabilitatea ;

d) pasivitatea.

James realizeaza descrieri §i prezentari ale extazului mistic la AI-

~JI!<'IW/I'~""¥o<ljll0'I~l;;'tt",,,,

Ghazzali , Sf. loan al Crucii, Sf. Tereza, Jakob Bohme, care cuprind "revelatii ale

unor adancimi ale adevarului" (p.293).EI caracterizeaza (1998, p.303) astfel starea de cOl1§tiin\li mistica : "Ea este In ansamblu panteista ~i optimista sau, eel putin, opusul pesimismului, Este antinaturalista §i se armonizeaza mal bine cu cei

, nascuti-de-doua-ori §i cu asa-nurnitele stari de spirit ale altei lumi."

Pentru astfel de analize psihologice nu este de mirare ca transpersonalistii contemporani 11 revendica drept pionier al psihologiei transpersonale.

c) Constantin Rddulescu-Motru (1868-1957) Ianseaza teoriapersonalisIl1ului energetic in 1927. conform careia unicul scop al universalisnluiur"~~t~' i'Or111arc~i~; deS'~v~r§irea "p~;;;onalitalii umane, asupra careia guverneaza personalitatea divina, despre care omenirea a avut 0 presimtire odata cu primele ei aspiratii religioase. Constiinta orneneasca, SUS\il1e Motru, este rezulatul suntetic al evolutiei prin care a trecut lntreg universul, evotutie netermiuata, caci opera "corpului Alfa" (Dumnezeu) este vesnic in curs de realizare. Obiectivul actual al acestei ~L~e.twll:. este realizar~g}J,1J.lllli (diferit de cel al Iui Friedrich Nietzsche), care nu poate avea loc deCfup'nn implicarea vocatiei : "Omul care simte In el 0 vocatie este un transformator de energie. El este profetul personalismului energetic."

Nu atat energetismul se cade a fi elogiat, cat mai ales ideea implinirii personalitatii umane, ca evolutie : "Tulpina vietii, pe care se altoiesc diferitele momente ale Eului omenesc, este energia care se personalizeaza in mersul ei neincetat spre implinirea tuturor virtutilor sale genuine §i atingerea supremului, care este personalitatea divina, ill(eleasa ca 0 energie universals. perfect personalizata."

Prin aceasta teorie originala, gandirea lui Radulescu - Motru tradeaza clare tendinte transpersonaliste.


39

3. Izvoare in psihologiUe orientale: Milarepa, Sri Aurobindo, 0511.0, Lama Anagarika Govinda

In Orient exista 0 mare varietate de psihologii, chiar dad ele nu sunt inchegate in sisteme stiintifice, academice, de tip occidental. Toate auin cornun incercarea de a descrie experienta imediata, recomandand meditalia (mai ales meditatia transcendentala) drept cea mai buna cale de dezvoltarea constiintei

!],llltidimensjonale_ §i ~~plt1liI£Jl:PS!§,9..!iarit!pT:-pslhojogiile-orie~taie-sepredau astazi in universitatile americane §i in cele din occidentul Europei, In Romania nu exists nici un fel de proiect in acest sens.

Occidentalului Homo Sapiens sau 'Homo Faber i se opune orientalul Homo Hierarhicus (cf. L. Dumont, 1979). Stau fata in fata, ezitand inca Sa se imbrati§eze ("World Conqueror" §i "World Renouncer" - S.J. Tambiah, 1974).

, Psihologiile orientale pot f generatoare de noi temesi concepte, chiar noi

metodologii pentru psihologia occidentala daca sunt asimilate critic, selectiv, dQkil.t .§i nuanlat,.1!!:!.~ se renunte la ralLo.!larrsmu:r vig!l.r.2L§l..2..\'!J}t<D.£:I;:;-"St~diul • introducriv (Spiritualizarea vietii sau materializarea spiritului ?) la tratatul Introducere in psihologia orientala (Ion Manzat, Radu AI. Lucian, 2002) aratam ca este posibila conjugarea celor doua perspective psihologice, tara a pierde insa din vedere ca mentalul european este deosebit de eel oriental, i~t.LI.l£~,lLIl£. arhetip1!!"i §iJ)!E!,I.s!!a~!!~.M'.£cifi£e.

Fizicianul ~i filosoful american Fritjof Capra, In Taofizica - 0 earaleUi intre fizica moderna §i mistica orientaIa (1995), pledeaza pentru integrarea conceptului de sana tate spirituaia, cu formele transpersonale ale perceptiei ~i experimentului, Lui Capra i se pare linlitatl1 rezumarea la "forma carteziana" a stiintificitatii. Omul de tip cartezian " itl1 in afara" ~i premisa sa, precum ratiunea sa de a fi, este "starea in afara", ek-sisten(a alienatl1.' Acest tip de om vadeste infirmitatea de a nu injelege decat ceea ce stl1 in Iegatura cu perceptia grosiera §i cu reprezentarea spatio - temporals. Pentru "realitatea de dupa realitate", pentru experienta transpersonala, pentru perceptia cxtrasenzoriala el nu dispune de valente comprehensive. ~holoJ£~_ ori.7!.!!ala._~~.~~_g_ §tiintl1 a omului interior. F. Capra crede ca adevarata sanatate psihica cere 0 echilibrare acerord~e cunoastere (rationala §i intuitiva), adoptarea unui nou "stil cognitiv" (Witkin, 1950) caracterizat prin daruire fatl1 de clipa si profunda exploatare a dimensiunii spirituale a viejii,

Spiritualizarea . vietii §i,.~"E!:!2.£~nel.':.n.2a.~:_.~21~....E!,in.£ip~J!:!L~£SE}!p~il]p- ! l,2gm9.!._!?Li.~~.~~.!,~: iar materializarea splritului este scopul psiho~£\~L~L~..!.~E!!ror , §tiintelor occidentale. No! credem cii numai prin comElementa.rizar~a _s;:,l~a o~ri, psihologia actuala mai poate inca spera in gasirea umanismului pierdut §i in implinirea fiintei umane ..

Conceptele sau campurile tematice ale psihologiilor orientale care i-au provocat eel mal mult pe psihologii americani §i europeni se refera la: iluminarea inimii (intuitia), experientele extazului, concentrarea calma §i meditatia transcendentala, armonizarea Sinelui (pacea iuterioara), implinirea perscnalitatii prin dezvoltarea potentelor sale spirituale ~i prin eliminarea conditionarilor , doctrina

40

Ion Manzat

energiilor psihice, caile iluminarii ~i integrarii, constiinta multidimensionala, diversele ipostaze ale intelepciunii etc.

Tehnica extazului este nUlllitorul cornun al tuturor psihologiilor orientale, dar ea~se realizeaza la samani cu 0 ev;aent~ speCiJicrmre"$i'"'C'tl":iJrurlplOare' ct€tosebita. De aceea, consideram ell ~~2~!2.i.~~~~_ este genera trice a (matricea generatoare) arhaica a tuturor tehnicilor orientale (Ion Manzat, 1999). Axioma psihologiilor orientale este urmatoarea : viata olllului este 0 continull suferintll. Mircea Eliade (1991, vol.II, pg.48) scrie : "A te «elibera» de suferintll, acesta este t scopul tuturor filosofiilor ~i tehnicilor de meditatio indiene. 'Nici.o ~tiinia nu are valoare daca nu urmareste -salvareaomului-",

a) Jetsun Milarepa a fost un mistic tibetan care a trait in secolul al XI lea.

Invll\1ltura Ma~a -. !v1udra sau Yoga Marelui Simbol ~evllruL~§..!!PIu,ealMtii ~~. Aceasta nu este 0 invlllllturll de colegiu, Intrucat se adreseazll":S~!£l: .• i!J.W". $i Milarepa a fost unul dintre acestia, poate eel mai "Cunoscut yoghin, model exemplar de spirit, urmat ~i astaz] de asceti apartinand multor scoli initiatice, neantrerupt de mai bine de noua secole (Rechung Dorje Tagpa, 1991). "Mila-Repa inseamna : Mila-Cel-lmbracat-In-Bumbac." Virtutea meditajiei lui Milarepa ~i a credintei fiintelor celor Trei Loka sau Regiuni, a Dorintei (Karma), a Formei (Rupa) §i a Lipsei Formei (Arupa) se unesc i roduc '0 forta spirituala folositoare tuturor fiintelor, esenta acesteia fiin~~ Experimentarea Lumjnii Clare implica 0 stare extatica in care intunericul ignoranjet (Avidya),care este "Intunericul Noptii", devine iluminat, intr-o strafulgerare supraconstienta. t>1tlarepaS¥'~Qa~\tf}n(!'~Qg.ilJ:!e,"i.l ajunge laa Vacuitatea Cugetului, 0 stare transcendental a sau nirvanica a con§tii~ nemodificate sau prhilOrdiale. 'Nu este yorba de un vid al nimicniciei, ci de 0 stare supralumeasca a mintii, care poate insa sa fie cunoscuta - asa cum ne explica Milarepa - de catre Yoghinul Desavarsii. Este inefabila stare in care constiinta personala, limitatll, devine contopita, nu ins~ pierduta cu nelimitata Con§tiint~ Cosmica, "ca un strop de ploaie contopit cu oceanul infinit, sau ca lumina unei lampi, contopita cu lumina Soarelui".

Ca toti misticii tibetani, Milarepa -' care a fost maestrul spiritual al initiatului Constantin Brancusi (I. Manzat §i M.P Craiovan, 1996, pg.147-150)~-1l}j§,~~hnl5.H9L.J:,~lH~~~!.!i: Astazi psihoterapia relncarnarii este frecventa in terapeutica transpersonala (mai ales in Germania).

b) Sri Aurobindo s-a nascut in Calcutta, India, la 15 august, 1872. De la varsta de sapte §i panll la douazeci de ani studiaza in Anglia, revenindin India cu diploma Universitatii Cambridge sub brat. in paralel cu cautarea inierioara se avant1l §i in politics, pana in 1926, cand se retrage din viata publica pentru a se dedica cercetarii spiritului, la ashramul sau de la Pondichery. A scris peste 60 de lucrari, in domenii ca filosofie vechevtraditie indiana, ,dar §iY21@, fiind intemeietorul sistemului "~~

intfgral~", care reuneste §i armonizeaza toate tipurile de yoga. .

In conceptia integratoare ~i sintetista a lui Sri Aurobindo (1999, pg.lll), trei termeni - transcendental, induvidual ~i cosmic - exprunatn mod fundamental totalitatea relatiei 'reaIe--a:iiltreSfne§TCliil1epe care trebuie sll' 0 punem in locul


41

relatiei false create de Ego-ul Iimitativ. Aceasta este noua viziune ~i noua perceptie a infinitatii de, A Fi. ~.s?~ ne indeamna la realizarea: "a vedea toate existentele in Sine ~i Sinele in toate existentele",

In afara de constiinta Sinelui pur §i transcendent (pe care 11 va descrie Ken Wilber, in 1985) trebuie sa acceptam sa deosebim ~i con§tiinla cosmica, sa ne identificam Fiinta cu Infinitul.

In 1950 i§i parase~te coprul, lasand Mamei sarcina de a-i continua opera.

In 1952 ia fiintalnstitutul International de Educajie "Sri Aurobindo" de la Pondichery, iar in 1968 Mama interneiaza Centrul Auroville.

Prezentam, in continuare, 0 extraordinara descriere a manifestarii constiintei cosmice in fiinta umana, asa cum este exprimata de Sri Aurobindo (1999, pg. 160-163).

"Putem sa ajungem la constilnja cosmica, sa devenlm una CII aceasta constiinta In doua feluri:fn mod latent, spargand zidurile Ego-ului J'i identificandu-le CIl toate existentele Unului, sau, de SIlS, prlvind realizarea Sinelui pur sau a Existentei absolute, In puterea sa deexteriorizare $i de imanen/a, In puterea sa de creatie $i de cunoastere care fmbra/i$eaza $i constituie fatui.

Fiinta mintala va pune eel mai usor bazele acestei constiinte costnice sub forma Sinelui tacut # imanent In toate lucrurile ; $i aceasta, prin descoperirea Martorului pur $i simplu omniprezent care serveste ca Suflet constient toato activitatea universutui, SatCl/itAnallda, pentru care Natura Universala tsi desfa~oara procesiunea vesnicd a lucrarilor sale.

III sanul tuturor lucrurilor, de fapt deasupra lor, pereepem 0 Prezenta purii # perfectd, 0 putere independentii # infinitii, prezentii in noi insine $i in toate lucrurile, nedivizata de toate divizarile, neafectatd de tensiune si de It/pta manifestdrii cosmice.

Nil Ina; suntem mintea, via/a ~'i corpul, ci Sufletu! tiicut, llnistit ,I'i vesnic care le stapane$te, le anima ~i Ie sustine ; descoperim astfel Sufletul peste iot, sustinitnd ~i animand toate vietlle, toate galldurile, toate corpurile Ji incetdnd sa il mal considere ca 0 fiinJli separate # individuala III fiinta noastra. "

c) Bhagwan Shree Rajneesb (1931-1990), cunoscut sub numele delos~:1 sa nascut intr-o mica localitate din India Centrals. La varsta de 1,:Umj are prima viziune asupra constiintei cosmice, iar la 21 de ?~i tr~i~§.t~_~e.:rie~E~_~.t:!I1!!!.l,!!"Ji:

Osho obtine diploma in filosofie la Universitatea din Sagar in 1956, devenind ulterior profesor la Universitatea din Jabalpur. In 1966 dernisioneaza, pentru a se dedica in intregime initie~.£.m"\!L~. m~2':E!2~~~~!!!li}.J.11s:9ge1!£i.

Osho organizeaza un centru spiritual la Poona, din 1974 acesta primind annual peste 25.000 oameni; prezinta acolo noua sa tehinica de meditatie - '~IE,tp.9:.i!.1I:!i'.l_jl,Ll}iimt~lC - care va fi ulterior adaptata de psihoterapeuji, medici ~i profesori din intreaga lume. in 1990 pleaca in SUA, unde intemeiaza 0 comunitate spirituala, dupa care revine in India. Apar cornunitati importante, coordonate de Osho, in majoritatea tarilor occidentale ~i in Japonia. Discursurile sale au fost grupate in circa 650 de volume ~i traduse in 34 de limbi,

. EI consid~ra ~,~~:.!.~£~,~ .. ,ca fiin~ ete.rnu~,lnce~ut, (OS!lO, 1998). lata CU:ll descrie el propna sa V1ZlUne asupra iluminarii : "Ill ilutuinare III/ Sf intrd /1/

42

Ion Mtuiza:

trepte. Odata ce este prezeniii, ea este pur Ji simplu acolo. Este ca Ji cum fiinta ar plonja intr-un ocean de sentimete. Face]i saltul si va uniti cu acest ocean, ca 0 picatura deapd. Aceasta nu inseainnii ca veti cunoaste intregul ocean.

Clipa este totalitatea : clipa in care ne detasiun de Ego-ul, clipa de suprimare'o Ego-ului, momentul in care suntem lipsiti de Ego este totalitatea. Ea este tot ceea ce este ....

lncepuiui iluminarii $i sjarsuul ignorantei este unul Ji acelasi pun ct. Ele sum un singur puna, periculos, cu doud fete : una tntoarsa cdtre ignoranta jara sjarJit, cealaltd spre inceputul iluminarii jara sjarJit. Astfel ajungeti la iliminare ~i, tn acelasi timp, nu 0 atinge]i niciodata. Ajungeti la ea, "cadeti in interiorul ei ", va confundati cu ea. Totusi ea ramane 0 mare necunoscuui. Si tocmai de aici vine frutnusetea # tnisterul el ... " (Osho, 1998, pg.109-110).

d) Lama Anagarika Govinda (Anangavajra Khamsum-Wangchuk) s-a nascut in Germania in anu! 1898. Membru al Ordinului Kargypta,Govinda a trait peste 20 de ani in manastlrile tibetane, in preajma marilor maestri. Ii placea sa se autonumeasca "un indian autentie de sorginte europcana ~i eredinti1 buddhista, increzator in fraternitatea oamenilor".

Govinda (1999, pg.121-127) semnaleaza polaritatea Orient versus Occident, dar spera in integra rea eelor doipoli: "Rasaritui ~i Apusul sum cele doud jumataji ale constiintei tunane, comparabile cu eel doi poli ai unui magnet, care se conditioneaui Ji fJi corespund reciproc $i care nu pot fi separati. Nutnai

fnleles~.9Ji.f!~ fiinla 1!.!.~.q!!.~9!!!'jJ.!~!'~·" -

El ne invata ea Intelepciunea este superioara gandirii rationale, fiind 0 imbinare intre "iluminarea mintii" (inteligenta) ~i "iluminarea inimii" (intuitia). lnjelepctunea suprarajionala (prajfia) poate accepta ~i realiza intuitiv nemarginitul §i atemporalul, renuntand la explicatii §i traind misterul, adancit In tacere, eare poate fi intuit, experimentat spiritual. "Mintlle marune traiesc tntr-o lume a aspiratiilor # dorinteior efemere, mintile tnari in infinitul Universului si in

, constiinta statomica a misterului insondabil"; spune Govinda (1999, pg.33).

Pe "calea launtrica" omul trebiue sa i§i orienteze mintea spre profunzimile ~i spre inaltimile constiintei. Govinda (1999, pg.322) sustine cit cei care traiesc in timpul iluzoriu al constiintei lor periferiee, al intelectului §i In continuum-ul spatio-temporal al lumii externe, se identifid'i eu eeea ce este muritor : cei care traiesc In arrnonie eu "pulsul eternitatii" se identifies eu ceea ce este nemuritor §i ei descopera cit intreaga eternitate se afli1 in spirit, In spiritul lor.

in psihologia tibetan a , constiinta avanseaza de la limitat la cuprinzator, de Ia 0 intensitate redusa la una mai mare, de la dimensiunile inferioare la eele superioare, iar fieeare dimensiune superioara le inelude pe eele inferioare, coordonandu-si elementele intr-o structura mai extinsa §i mai complicata de relatii. Psihologii oceidentali (Charles Tart, 1969) se refera la starile modificate de eOI1§tiinla, in timp ee tibetanul Govinda considers constiinta ca fiind multidimensionala (I.Manzat §i Radu AI. Lucian, 2002).

Constiinta spirituals (~) este un mediator intre constiinta universals §i cea individuala (vezi figura), participand la amandoua (Govinda, 1998, pg.77-79).


43

Ea reprezinta elernentul stabilizator al mintii, punctul central al balantei, sustinand coesenta si ' eonsistenta con\inuturilor mintale prin faptul ell este centrul lor 'de referinl~. Manas este "mentalul fundamental" al alchimi~tilor, care se transforma in aur prin putere magics (siddhi), est~':;"~a~b~~ele';;~2aresetransforma in diamant, este otrava care se transforms i~ elixirul vietii. Manas este principiul prin care consriinta universala se experimeriteaza In spiritul individual, de fapt se autoexperimenteaza.

Plenitudinea sau implinirea Sinelui ("Selfactualization" la Maslow), este cautata de buddhisti numai inlauntrul nostru prin transformarea deplina a personalitatii, adica printr-o inversare (paravrtti) a temeiurilor existentei intr-o stare deuniver~alitate, prin "desfacerea" crustei dure a Sinelui, Aceasta "transpersonalizare" ~!E~~miLJl~~iIiL f~gt,lJ.t~lilQL,U),v:ninat:ii,.,J.t_J1,!Jl~j),tu.il9.r in t.£rt~~atr.:..!~~!~:~~~L!!.!?!::T~te, la te~~.~~ .. <?r.is.~.fi!11I~.}~m.i!!1a. Calea II urninari i este calea catre implinire, iar faptul cr 0 putem strabate-asa cum au demonstrat-e

Buddha, Milarepa, Dalai Lama, Sri Aurobindo etc.- dovedeste ca, In mod potential, fiecare 0111 poseda. facultatea de a· converti dementele. trecatoare ale

. personali~~lfL,§,!l!i:elnp~~§.nn.~r:§I~?:m~:!f=~:g:8~.tig~f~:::ipJ~.fl~aliC .. ::' " , ~- .. ""." .. - ",

''''''' .... ''''''''('' .. ,0 Itil11. ele cuvinte ale lui Buddha ~i ultimul sfat al sau au fost :

"FiJi-va voua fn#va propria foclie l " f

I ' Iar pentru Iisus Hristos, imparatia nu era nici viitoare, nici In ceruri, ci . "inlauntrul vostru", .;

4. Rezumat

1. Cel patru evangheli§ti ai PT au fost : Carl Gustav Jung, R. Assagioli,

Abraham Maslow, Viktor Frankl ..

Conceptele fundamentale ale psihologiei analitice junghiene, dezvoltate ulterior de PT, sunt : individuarea (proces de cautare a Sinelui), inconstientul colectiv (transpersonal). care cpntine arhetipurile, Sinele (arhetipul central care unifica si ordoneaza psihismul uman), principiul sincronicitatii-al Iegaturii acauzale prin coincidente semnificante ;

R. Assagioli inventeaza psihosinteza, care se opune psihanalizei ~i ajunge la spiritul uman (domeniul transpersonalului) ; psihosonteza

44

lon Manzat

este procesul de imp lin ire a sinelui, ale carui obiective sunt pacea, armenia ~i forta.

Abraham Maslow a elaborat 0 teorie a rnotivatiei, ca dimensiune a personalitatii, in care descrie metamotive ca "Selfactualization" ~i nevoia de transcendere; "peak experience" (experieuta de varf, traire de mare extaz, uimire §i veneratie) §i "plateau experience" (expetienta de varf prelungita), "simtul" constiintei cosmice;

Viktor Frankl dezvolta logoterapia (care devine christoterapie) prin cultivarea setei de sens si suprasens (divin); Seiftranscenderea este ascensiunea spirituals prin depasirea Sinelui individual.

2. Alti premergatori: R.M. Bucke (constiinta cosmica), William James (experienta §i constiinta mistica), C. Radulescu-Motru (personalismul energetic: divinitatea este 0 energie universals perfect personalizata),

3. Izvoare orientale: Milarepa (experienta Luminii Clare; starea transcendentala sau nirvanica a constiintei primordiale), Sri Aurobindo (constiinta cosmica duce la identificarea Fiinjei cu Infinitul), Osho (iluminarea-etemul inceput). Lama Anagarika Govinda (constiinta spirituals - manas - este un mediator. intre Cs. universala §i Cs, individuala). Personalitatea implinita ar fi complementarizarea dintre spiritualizarea vietii (Orient) §i materializarea spiritului (Occident).

lHBLIOGRAFill

Carl Gustav lung - "Amintiri, Vise, Reflectii", Bucuresu, Ed. Humanitas, 1996;

Curl Gustav Jung .- "Imaginea oruului ~i imaginea Lui Dumnezeu", Bucuresti, Ed. Teora, 1997 (a); "Tipuri psihologice", Bucuresti, Humanitas, 1997 (b);

Ion Manzat - "Marea ratare a lui C.G. lung", capitolul IX din volumul l.Manzat §i M.P. Craiovan"Psihologia simbolului arhetipal", Bucuresti, INI, 1996;

Mariana Tanase - "Individuarea sau "a deveni propriu1 Sine", cap. III din vol. l.Manzat (coord.) "Psihclog ia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Fiinjei". Bucuresti, Editura Eminescu, 2000;

Mihaela Minulescu - "Introducere in analiza junghiana", Bucuresti, Ed. TREI;2001 ;

Roberto Assagioli - Transpersonal Development. 111e Dimension Beyond Psychosynthesis, Aqarian/ Thorson. 1991 ;

Ovidiu Brazdau - "Procesul implinirii Sinelui. Cercetare teoretica ~i experimeutaln", cap.VI in vol. I. Manznt (coord.), 1000;

Rudolf Otto - "Sacrul", Cluj, Edit. Dacia, 1992;

1011 Manzat - "Psihologia siuergetlca. ill cautarea umanului pierdut", Bucuresti, Edit. Pro Humauitate, 1999;

Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being, New York, Ed. David M.Clelland, 1961 ; Abraham Maslow - Motivation and Personality, New York, Harper&RoW,1970;

C.R.Rogers - On Becoming a Person, Boston, Houghton Mifflin Co., 1961 ;

M.P.Craiovan - "Psihologia umanista, 0 calc a omului catre Sine", cap.V, in vol.I.Mi\nzat, (coord.), 2000; Ion Manzat (coord.) - "Psihologia Sinelui, Un pelerinaj spre centrul Fiintei", Bucuresti, Ed.Eminescu. 2000;

Viktor Frankl - From Death - Camp to Extistentialism, Boston, Mass" 1959; Viktor Frankl - Man's Search for Meaning, Boston, Mass, 1963;

Viktor Frankl -111e Unheard Cry for Meaning, New York, Simon&SclJuster, 1978; R.M.Bucke - Cosmic Conscoiusness, New York, Dutton&Co. 1969 (prima ed., 1901);

William lames - "Tipur ile experientei religioase". Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998 (prima ed.1902); Constantin Radulescu-Motru - "Personalismul energetic", Bucuresti, Ed. Casa Scoalelor, 1927;


45

Fritjof Capra - "Taofizica - 0 paralela lntre fizica moderns ~i rnistica orieruala", Bucuresti , Ed. Tehnicn. 1995 ;

L,Dumont - Homo Hierarhicus, reed, Paris, Gallimard, col. "Tell", 1979;

Ion Manzat ~i Radu AI.Lucian - "lntroducere in psihologia orienta In" (in curs de aparitie) ; Ion Manzat - "Psihologia transei samanice", Bucuresti, Ed. Aldomar, 1999;

Mircea Eliade - "Yoga, Nemurire §i libertate", Bucuresti. Ed. Aldornar, 1999;

Mircea Eliade - "Istoria credintelor religioase", vol. 2, Bucuresti, Ed. Stiinlificn, 1991 (sau Ed. Univesr Enciclopedic, 2000);

Lama Anagarika Govinda - "Bazele misticii tibetane", Bucuresti, Ed. Hurnanitas, 1998;

Lama Anagarika Govinda - .. Meditatia creatoare §i constiinta multidimensionala", Bucuresti, Ed. Herald. 1999;

Osho - "Ilumlnarea :eternul inceput", Bucuresti, Ed. Herald. 1998; S.J.Tambiah - World Conqueror and World Renouncer. Cambridge, 1974; Sri Aurobindo - "Bazele sistemului yoga". Cluj, Ed.Dacia. 1995;

Charles Tart - Altered States of Counsciousness, New Zork, John Wiley. 1969;

Ken Wilber - No Boundary, Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston&London. Shambhala, '1985.

III. DELIMITARl Sl ANALOGII

1. Ce nu este psihologta transpersonald

(cf, John Rowan. Alyce Green & Elmer Green)

2. Transpersonalul cotidian : vocile interioare, intuitia, creativitatea, star; de extaz; revelatii

3. Rezumat

4. Bibliografie


49

1. Ce nu este psiltologia trans person aid

Uneori ne este de ajutor in stabilirea frontierelor unui concept daca putem sli spunem ce nu este. Vom mentiona, In continuare, unele din aceste frontiere care ne ajutll s1\ definim mai bine transpersonalul.

@ranspersonalul nu este extrapersonal

o distincjie a fast desernnata de Alyce Green §i Elmer Green (1986) intre extra personal ~i transpersonal. Aceasta seamana cu deosebirea facuta de Ken Wilber (1980) §i de catre Stanislav Grof (1989) lntre Lower Subtle §i Higher Subtle. De asemenea, rejinem diferenta stabilitli de Marc - Alain Descamps (1990) intre transpersonalul orizontal §i transpersonalul vertical.

John Rowan (1992, p. 10) realizeaza diferentele esentiale in tabelul urrnator :

EXTRAPERSONAL TRANS PERSONAL
"Spoon bending" (lingura llldoitli) Higher Self (Sine superior)
Levitatie Deep Self (Sine adanc - J.Lilly)
Extra - sensory perception Inner teacher (invatatorul interior)
Dowsing (magie) Transpersonal Self (psychosynthesis)
Working with crystals High archetypes (lung)
Clairvoyance The Soul (Hillman)
Telepathy The superconsciousness
Radionics (psychosynthesis)
Radiesthesia O(;h~::'.o Creativity (surrendered Self type)
Blindsight V-e..J e-re Some peak experiences
Fire - walking Intuition (surrendered Self type)
Bloodless skin - piercing Some healing
Out - of - body experiences Some near death experiences
Paranormal generally Upper chakras
Fakirism Subtle energy systems
Mind over matter Guidance Self (Whitmont)
The psychic The Self
Transfigured Self (Heron) in trecut, aceasta distinctie intre extrapersonal §i transpersonal nu era realizata cIar; astfel, notiunea defnconstient colectiv a lui Jung include ambele sensuri. Dar Stanislav Grof (1989) §i Ken Wilber (1985) considers eli distinctilf este necesara.

Ernlsfera dreapta este considerata mintea nevorbitoare sau emisfera tacerii (in Psihologia tacerii - 2002, I Manzat §i Mariana Tanase, se refera la Janus

50

Ion Manzat

Bifrons §i emisfera tacerii). Savantul Paul Broca (1824-1880) cerceteaza asimetria functionala a celor doua emisfere ale creierului uman. Distributia asimetrica a functiilor intre cele doua emisfere confera celei stangi statutul de emisfera dominanta. Ea este specializata In analiza §i operatii logice , beneficiind de performanta lingvistica. Dupa Robert Ornstein (1973) emisfera "minora" este superioara In privinta aptitudinilor geometrice §i spatiale. Emisfera dreapta of era datele prezen lei unei constiinte de sine, cu singura 'limita ca nu poate comunica verbal aceasta, ci in propriile ei modalitati : intuitie, inspiratie, revelatie, extaz etc. Albert Einstein a numit-o genial: sylent zone!

Roger Sperry (1982) demonstreaza ca fiecare emisfera deconectata are propriile sale functii cognitive' §i mcdalitati proprii de raportare la realitate. Emisfera tacerii vorbeste : Am avea multe de aflat daca am lnv1lta s-o ascultam.

Se pare ca adesea civilizatia noastra neglijeaza emisfera dreapta §i suprasolicita emisfera stanga. Eficienta activitatii psihice provine din actiunea sinergica a celor doua ernisfere ale aceluiasi creier §i nu din disocierea lor artificiala, Transpersonalul nu se confunda cu functia emisferei drepte,

til]franspersonalul nu este NEW AGE

Miscarea New Age, supranumita §i "paradigma holista" sau "revrajirea varsstorului", apare in S.U.A catre sfarsitul anilor '70 ai secolului al XX-lea.

In 1985 apare lucrarea "The Aquarian Conspiracy" a lui Marylene

Ferguson, in care se dezvolta conceptul "constiintei New Age", caracterizat prin : - principiul sintetic care inlesneste gandirea universului ;

- constiinta de grup ca maturizare suprema a individului ;

- un nou principiu calauzitor. caracterizat prin "autoiluminare" §i

orientare dupa legitaii "spirituale" ;

- transcendenja intemeiata numai pe experienja proprie ;

- constiinta globala care sisteaza distrugerea lumii.

New Age se dirijeaza intr-o religie a automantuirii §i pretinde a-§i trage seva din psihologia analities a lui lung ~i din psihologia transpersonala. Gruparile New Age au caracteristicile sectelor religioase, intrucat se abat de la orice religie fundamentals. incercand sa imbine ceva din crestinism ~i ceva din religiile orientale. De fapt, New Age promoveaza 0 noua spiritualitate care "corecteaza" religia cre§tin5.

Psihologia transpersonala nu este rniscarea New Age.

Cu toate ca psihologia transpersonala cerceteaza ~i trairile mistice ale subiectilor, cele doua domenii nu se suprapun.

De exemplu, PT se refera la Sine le transcendent (Ken Wilber), ceea ce religia crestina nu accepts. De asemenea, PT promoveaza psihoterapia reincarnarii, ceea ce este respins de religia crestina.

Desi exploreaza existents spirituala §i startle de extaz, de cOH§tiinla extinsa sau condensata, PT nu se ocupa de studierea Duhului Sfant §i nici de reveiatiile mistice ale sfintilor.


51

Asadar, psihologia transpersonala NU este: - extrapersonal; ,

- emisfera dreapta a creierului ;

- New Age;

- religie,

John Rowan (1992, p.13) spune cli PT este unul din "avanposturile" psihologiei sau, mal clar, avangarda psihologiei actuale. PT nu este sirnilara cu mistica, dar putem spune ca transpersonalul reprezinta "vadurile" de sl!l?l.~§~,.el~ 2isticismul!:!l, care astfel devine accesibil pentru toti,

2. Transpersonalul cot/dian

a) Vocile interioare.

1; Rowan (1992, p.14) ne avertizeaza el! multi dintre noi am avut experienta auziru unei voci (venite parca din interior sau pares de undeva din exterior) prevenindu-ne, provocand aluzii sau presimtiri, daoou-ne 0 anumitli informatie. Noi ne referim la asa-zisa «~oce tlicu~::,,~ con~g_. Uneori ea ne poarta parca precum 0 voce actuala, alteori ne poate pfrea ca un simt vag al unei comunicari din interior.

Mahatma Gandhi a relatat deseori despre vocea sa interioara, atar in activitatea sa iJ:lterio<¥tli, cat §i in cea politica (Chatterjee, 1984). Este cunoscuta capacitatea Ioanei d' Arc (Fecioara din Orleans, 1412-1431, canonizata In 1920) de a auzi voci care 0 inspirau §i 0 indrumau.

Cercetari contemporane, ca de exemplu cele realizate de Myrtle Heery (1989),

au gasit el! relatarile despre experientele cu voci interioare pot fi divizate in trei categori :

t1) Vocea interioara ca 0 parte fragmentata a Sinelui ;

(2) EXpe,riente cu VOCi,i,nteriOare caracterl,'zate prin dialoguri care furnizeaza indrumari pentru dezvoltarea individuala ;

(3) Experiente ale carer canaie se deschid spre §i dincolo de un Sine superior. Prima categorie nu este in mod necesar transpersonala, ci mai curand

. tinde spre evidentierea unui manunchi de personalitati, Hal Stone ~i Sidra Stone (1991) studiaza "dialogul interior" care vizeaza explorarea diverselor subpersonalitati (vezi, de ex. LManzat, 1999,p. 387). c.G.Jung considers di aces tea fac parte din Umbra noastra.

A doua categorie este mai apropiata de transpersonal, rnai ales in forma arhetipului numit Sine transpersonal.

A treia categorie are in vedere oamenii care au practicat eu regularitate 0 anumita forma de meditatie (meditatia este calea regala de cercetare a transpersonalului).

b) Intuitia

Andre Lalande defineste intuitia ca "vedere direcruUm~9j~J!3L~LI2!;!LSl.biect al" .. ~andirii; ~~~.~oa§t,:~4~~; di~!I.:~",,9f1~t]r~co.l1,~~p.t'" A. Green §TE-:--' llree'i1(TY86) folosesc pentru intuitie metafora "blindsight" (vedere oarba).

52

Ion Manta:

In studiul nostru "Intuitia ca psihologie" (1. Manzat, 1995,p.13-26) arati\m d'i tennenul vine de la latinescul intueor, care inseamna "a vedea", "a cunoaste rapid §i imediat". Psihologia a remarcat efectul, dar nu a putut elucida procesul, sau l-a expediat repede §i superficial in domeniul abisal al inconsrienmlui, Tot ceeace se banuieste a tine de incostient are un mare avantaj: 11U mai trebuie explicat ~i justificat. pentru d'i incostienrul a ramas inca abscons ~i abisal.

Dupa opinia noastra, din moment ce intuitia depaseste or ice performanta a constiintei, izvorul sau trebuie cautat lntr-o. zona de de-asupra constiintei, In supranivelul transcon§tiintei - 0 supraconstiinta transpersonala,

Transpersonalista Frances E. Vaughan (1979) a identificat patru niveluri

ale intuitiei : ' 4 "

(1) nivelul fizic, la care intuitia se manifests prin senzatii de tipul "simtului de alerta" In caz de pericol, dezvoltat la populatiile eu habitat natural (de ex. aborigeni sau amerindieni) ;

(2) nivelul emolional reprezinta sensibilitatea la vibratiile de energie ale altor oameni, care se traieste ca simpatie sau antipatie (de ex.mtuijia feminina) ; (3) nivelul mintal este asa-zisa viziune interna sau c1arviziune, traita ca iluminare (de ex. la mistici) ;

(4) nivelul spiritual presupune 0 inruitie total dependents de senzatii, sentimente §i gandire : in forma sa pura, il1tuilia spirituala este 0 "experienja a Sinelui" focalizata pe transpersonal; in formele mistice, intuitia realizeaza "cunoasterea" Piinjei divine <.Q!i). Intuitia este un proces care se desfasoara cu mare rapiditate §i tara posibilitatea analizei sale rationale. Este 0 emergenta spirituals care se realizeaza ea 0 sinergizare brusca §i iluminatorie : este "iluminarea inimii" care se afiil in relatie complementara cu "iluminarea mintii" (inteligenta).

J. Rowan (1992, p.14-16) arara ca exista mai multe tipuri de inruitie

legate de conceptul de Self: .

Sinele copilului: acesta este un nivel al constiintei in care granita dintre fantezie ~i realitate I1U este dar delimitata (de ex. In jocurile copiilor) ; Si.nele magic: la acest nivel folosim intuitia pentru anega izolarea si tristetea provocara de singuratatea noastra, Uneori, este folosira transa ca "participation mystique" (de ex. transa samanica, cf. I. Manzat, 1999) Sinele ca jocuri de rol : intuitia este un altfel de a invata, un alt rol de jucat (de ex. intuitia savantilor)

Sinele autonom : intuitia Sinelui central, asociata adesea cu creativitatea. "The surrendered Self" (Sinele abandonatj: la acest nivel intuitia este vazuta ca venind dintr-o sursa dineolo de Sine. Sursa poate fi conceptualizata ca inspiralie, ca Muza, ea un arhetip sau ca 0 divinitate. Sinele intuitiv: in acest caz, subiectul este total asimilat cu Altcineva §i identificat cu acesta - prin meditatie sau rugaciune ; seamana cu iluminarea si transeenderea. Este un nivel aurentic transpersonal.

c) Creativitatea inalta

Seamana eu intuitia transpersouala, pentru ca depaseste dar toate conduionarile §i toate conventiile personale. Creativitatea poate fi conceputa ca izvorand din supraeon§tiinta (R. Assagioli) care favorizeaza experientele spirituale


53

de inventie §i descoperire.

d) Experientele de varf C'peak experiences")

Sunt trairile extatice sau revelatiile, "Peak experience" a lui A.Maslow. este un exemplu de experienta fulgeratoare ("the glimpse experience"). Maslow arata ca putem intelege acest gen de experiente prin comparatie : orgasmul compler, descarcarea totala, catharsis, culminatie. climax, finalizare etc. Ele sunt experiente relativ rare; au fost descrise de poeti ca mornente de extaz, de religiosi ca experiente mistice. PentruMaslow (1970) cele mai inalte "varfuri" includ "sentimente nelimitate deschise spre viziune, sentimentul de mare extaz, de certitudine §i veneratie, din colo de orice granita de lac §! timp" .

"Plateau experience" devine 0 atitudine stabila care conduce la 0 noua percepere a lumii §i a vietii.

3. Rezumat

• Transpersonalul nu este: extrapersonal, emisfera dreapta a creierului ("emisfera tacerii"), New Age spirituality, religie .

• Transpersonalul cotidian : vocile interioare (loan a d'Arc, Gandhi), intuitia (nivelul spiritual F.E. Vaughan; Sinele intuitiv - J. Rowan), creativitatea (din supraconstiinta - R. Assagioli), experientele de varf ("peak experience", "plateau experience" - A. Maslow)

llIBLIOGRAI?IE

Alyce Green ~i Elmer Green - Biofeedback and States of Consciouness. in: B. Wolman si M Ullman. Handbook of States Consciouness, New York, Van Nostrand Reisholdlo. 1986;

Ken Wilber - TIle Atman Project, Wheaton, Quest, 1980;

Stanislav Grof ~i Christine Grof (Eds.) - Spiritual Emergency. Los Angeles, Tarcher , 1989; John Rowan - TIle Transpersonal, London & New York, Routhledge, 1992;

M.A. Descamps, M.Cazenave and M.A.Filiozat - Les psychoterapies transpersonelles, Lavaur , Ed. Trismegiste, 1990;

Ion. Manzat ~i Mariana Tanase - "Psihologia tacerii", (in curs de aparijie, 2002); Robert Ornstein - TIle Psychology of Consciousness, San Francisco, Freeman, 1973 ;

Roger W. Sperry - Some Effects of Disconnecting the Cerebral Hemispheres, "Science", 217,1982; Marylene Ferguson - TIle Aquarian Conspiracy, New York, 1985;

M. Chatterjee - Gandhi's Religious Thought, Notre Dame, Notre Dame University Press; Hal Stone ~i Sidra Stone - Le dialogue intcrieur, Paris, Le Sawffle d'or. 1991 ;

Ion Mauzat - "Intuitia ca psihosinergie", in vol: S. Chelcea ~i L.Mitr~tlescu (coord.), Conexiuni, Bucuresti, Editura INI, 1995;

Frances E. Vaughan - Awaking Intuition, New York, Anchor Books, 1979;

Ion Manzat - "Psihologia transei samantice", Bucuresti, Editura Aldomar, 1999; Abraham Maslow - Religions, Values and Peak Experiences, New York, Viking, 1970.

PARTE A A II A

. PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA

A ADANCURILOR - PARADIGMA GROFIANA ~I PARADIGMA LILLIANA - SINELE TOTAL ~I SINELE ADANC

IV. TARAMURILE INCONSTIENTULUI iN CERCETARILE LUI STANISLA V GROF

1. Psihologia transpersonalii a adancurilor (S. Groj) ,Ii PT a ina/lillli/or (K.

Wilbe,) .. date biografice despre S.Grof;

2. Experiente psihodinamice ,Ii sistemele COEX ;

3. Extensia ,Ii condensarea constiinte! prin-stari psihedelice provocate de LSD

(acidul lysergic) ;

4. Transformarile proceseLor fiziologice ,Ii a celor psihice ;

5. Rezumat ;

6. Bibliografie.


59

1. Psilwlogia transpersonala a adfincurilor (S.Groj) §i PT a fniU(imi!or (K.. Wilber)

. In decursul istoriei scurte (incepe in anii '60 ai secolului XX) a psihoiogiei transpersonale s-au conturat doua directii de sens contrar :

a) PT abisala sau a adancurilor, care continua perspectiva arhietipala a lui C. G. Juug, promovata de catre psihiatrul ceh Stanislav Grof si scoala lui (paradigma grofiana).

b) PT a inaltimilor, a Sinelui transcendent, imbrati§ata §i dezvoltata de americanul Ken Wilber (paradigma wilberiana).

Abordarile transpersonale abisale sunt, prin insa~i natura lor, asemanatoare unei spirale regresive, sau a unei scari care coboara, asa cum inaitimile sugereaza ideea de scara care urea progresiv §i aditiv.

Daca Wilber descrie procesul evolutiv - cronologic al dezvoltarii spirituale, S.Grof insista pe cautarea spiritului in abisal cu psihoterapiile sale regresive. K.Wilber, care reprezinta "noul val" §i ultimul cuvant al PT, sustine ca pretentia psihologiei abisale (S.Freud, C.G.Jung, S.Grof), precum ca spiritul s-ar ascunde in adancurile inconstientului, ar trebui sa fie reconsiderata de catre psihologia transpersonala,

Psihologia abisala pare sa caute Soarele pe fundul marii doar pentru ca acesta se vede reflectat pe suprafata apei, iar psihologia inaltimilor se uita la Soarele real de pe Cer.

Observatie : In continuarea cursului PSlHOLOGIE TRANSPERSONALA un numar de 7 lectii vor trata teme de psihologie transpersonala abisala din cercetarile lui S.Grof §i John Lilly, iar un numar de a\te 4-5 lectii vor urma directia PT a Inaitimilor dezvoltata de K. Wilber

Date biografice despre Stanislav Grof

Vedeta scenei transpersonale, liderul de necontestat al acestei mi§cari este cehul Stanislav Grof (n.1931la Praga), care of era nu numai un model cornplet al transformarilor constiintei, ci §i un nou tip de psihopterapie regresiva §i 0 metoda practica de crestere transpersonala, numita, "respiratie holotropica".

Dupa cum ne informeaza Laurentiu Mitrofan (1997, p.340), S. Grof a debutat ca cercetator al "starilor" de constiinta modificata in 1956, in cadrul Serviciului de psihiatrie al Scolii de Medicina a Universitatii Charles din Praga. sub indrumarea doctorului Roubicek care experimenta efectele LSD-ului in tratarnentul tulburarilor psihice.

S. Grof a fost fascinat de spectacolul modificarilor fiziologice §i psihice care apar sub adrninistrarea drogurilor psihedelice §i a decis sa-si consacre intreaga viata acestor studii. Va emigra §i i§i va continua cercetarile in laboratoare §i clinici din S.U.A., intai ca psihanalist §i apoi ca terapeut transpersonalist. El

60

Ion Mllnzat

intreprinde experimente sriintifice laborioase §i extensive in cadrul Fundatiei pentru cercetari psihiatrice din New Haven, Connecticut §i al Centrului de cercetari psihiatrice din Maryland, unde intra In contact cu personalitati ale psihologiei urnaniste ca A. Maslow, Allan Watts, Anthony Sutich, s.a.

In evolutia sa profesionala sunt de retinut perioadele in care este profesor 1a Universitatea John Hopkins, seful cercetarii psihiatrice a1 Centrului de cercetari din Baltimore ~i rezident la celebrul institut Esalen, Big Sur, California.

S. Grof fondeaza in 1978 International Transpersonal Association (ITA), fiind primul presedinte al acestei asociatii, Fiind un psihiatru cu 40 de ani de experienta in cercetaresipsihoterapie, S. Grof a publicat peste 100 de studii §i 0 serie de drti cunoscute in toata lumea, cum ar fi : "Taramurile inconstientului uman" (Realms of the Human Unconscious, 1976), "Psihoterapia LSD" (1980), "Dincolo de Moarte: portile constiinjei" (in colaborare cu Christine Grof, 1980), "Dincolo de creier : nastere, moarte §i transcendere in psihoterapie" (1985), "Aventura descoperirii Sinelui" (1987);. "Ernergenta Spirituals" (cu Christine Grof, 1989); "Mintea holotropica : trei niveluri ale constiintei" (1992), "Cartile mortilor , rnanuale pentru a trai ~i a muri".

2. Experientele psih odin amice ~i sistemele COEX

Experientele psihodinamice l§i au ca spatiu de desfasurare diferitele zone abisale ale inconstientului personal sau ale celui colectiv (transpersonal). Ele sunt legate de amintirea unor evenimente deosebite (experiente cruciale), conflicte nerezolvate sau teme oculte din trecut. Trairile subiectilor se pot manifesta sub forma unor concretizari picmrale de fantasme, a unor dramatizari a viselor intime sau a unor relatii ambigue intre fantasme ~i realitate,

Fenomenologia experientelor psihodinamice este in mare masura conectata cu conceptele de baza ale psihanalizei clasice freudiene ~i ale psihologiei analitice jungiene, Sedinjele psihodinamice Ii permit subiectului sa traiasca transformari psihice care condenseaza fenomenele inconstiente. Pe aceasta baza experimentala S. Grof introduce-im concept operational nou in injelegerea functionarii ~i devenirea trans personal a - sistemul COEX, un sistern de experiente condensate. Sistemul COEX este 0 constelatie specifica de amintiri formate din experienta condensata din diferite perioade ale vietii individului. Cele mai importante sisteme COEX sunt acelea care rezuma .~i condenseaza conflictele, confruntarile cu sltuatiile care au periclitat viata, sanatarea sau integritatea fizica ~i psihica (L. Mitrofan, 2000, p. 285). Sisrernele CO EX cuprind straturi ale inconstientului, straturi profunde care coboara regresiv pan a in copilarie ~i straturi superficiale care conjin evenimente recente.

in timpul sedintei terapeutici, regresia psihica -sub doze infune de LSD ~i sub controlul terapeutului- poate reactiva inforrnatii provenite 'din etapele anterioare ale vietii ~i chiar din stadiul intrauterin (alchimistii se refereau Ia experiente "regresum in utero" -vezi : 1. Manzat ~i M.P. Craiovan, 1996, p. 342-346), inc1use in sistemul COEX, care constituie un fel de "band! informationala a inconstientului", organizata In


61

scheme-depozit polarizate de aceleasi tipuri de train ~i experiente transpersonale. Reactivarea ~i patrunderea in profunzimile si~~!l!uluLJ::D.EX li oferJi.~t!Qie(;tYI\li exper!~~.iL.<:?l}§,ti.~l)tizarii ~i re~~~~rarii i.ii1Ortrairi ~~!l~en~~~_lI:l!!'m.~e!£.~~\le. sau 'c.eJegate de intrea~~.p~r.iQgq\UL£Qucep,tiei1.a dezv,9.1tarii ~~~!.:rine §i travaliului din timpuL~~§!~rJL(Otto Rank, 1924).

-"--"In urma rezultatelor adunate Grof a putut elabora 0 "cartografie" a inconsrientului, 0 harta a fenomenelor psihice inconstiente incadrate in trei campuri :

a) campul experienlei psihodinamice, asociat cu evenimente din prezentul §i trecutul persoanei ;

b) cflmpul experientei perinatale, care este in legatura cu fenornene biologice ale partu!ui ;

c) campul experientei transpersonale, care depaseste limitele individuale.

Campul transpersonal se refera, In esenta, la transcendere §i cosmizare, dar cu o ancorare continua in abisalitate. Cartografia lui Grof este confirmata de psihologia ~ ... Iui C.G .• !ung, de ps~~~za luL~~~~ioli., de experien~ig~ ale lui A. ~, ca §i de §coliterehglOase §i mistice ale diverselor culruri.

3. Extensia ~i condensarea constiintei prin stdri psihedelice pro vocate de LSD

In "psihologia transei samanice" (1. Manzat, 1999, p.179-195) in capitolul XVI, intitulat Transa §amanica §i psihologia transpersonala, aratarn ca samanii din unele zone geografice folosesc substante halucinogene (din plante, mai ales ciuperci) pentru provocarea transei. In anul 1943, chimistul elvetian Albert Hoffmann a obtinut prin sinteza diethylamida acidului Iisergic, pe care l-a botezat LSD 25. El a extras acidul lisergic din "Claviceps purpurea", un parazit al secarei (A. Hoffmann, 1979).

Experimentarea §tiinlifidi a efectelor LSD-ului are implicatii importante in cele mai diverse domenii ale psihologiei: psihologia persoanei, psihologia ~aginaliei, psihoEa~~ie, psihologi':.. c~~ati.~U~rtis~!se, psihologia retjgLe,) u, Unele experimente -realizate de S.Grof, J. Lilly etc. -au imbracai fOrma profundelor experiente religioase §i mistice, asemanatoare celor descrise in textele sacre ale J~ellgila1t'1umii care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor. Posibilitatea declansarii unor astfel de experiente prin intermediul unui produs chimic a provocat 0 dezbatere anirnata ~i interesanta, referitor la "misticismul installtaneu" sau "chimic" ~i discutii tara sfar§it privind valoarea §i "onestitatea" aces tor fenomene. Exists diferite opinii §i diverse puncte de vedere atilt PIQ..cat §i contra.

Dupa unii teologi, ~§i alte s~t<lJHe,.J2$ihedelice au- fost 9.L!La.fY.G:1.. ;,ac!:!, ~~jm~).e,_~:me.rjmelltale_rel.eyand .. f.'l!.i!£!.eD;!.L.!or.sa.,c:r~~ din moment ce ele puneau subiectul In contact cu r.~lit~tU.e."JranS~Jlg~Jl.t~, (Jpinia opusa refuza recunoasterea caracterului sacru al fenomenelor religioase in experienjele LSD: efectele observate, nu pot fi ,.£9mR'!ffite cu cele' referito~..:m:aJi'Lg!Yina.::., ~ca, abne[aJ~_~~!~!E..<.?~:. Facilitatea aparenta cu care aceste experiente

62

Ion Manzat

au fost produse provoaca unele Indoieli referitoare la valoarea lor §tiin\ifica.

Intr-adevar fenomenele psihedelice provocate de LSD depasesc granitele stiintei §i' ale psihologiei stiintifice (vezi :K. Wilber, No Boundary, 1985). Cercetarile transpersonale sunt de avangarda side caracter pronuntat neconventional '; ele depasesc stiinja tara sa 0 respinga, LSD permite abordarea §i provocarea 2.§i: hozei experimentale. Prin LSD se face terapie psihologica (Ronald A. Sandison, din scoala lui C.G. Jung) : radacina lusis desemneaza 0 disolutie §i 0 eliberare a tensiunilor psihice. Ulterior' Humphrey Osmond va experimenta terapia psihedelica ce tinte§te spiritul manifest revelator.

Timp de 17 ani (1957-1974) S.Grof a realizat experimente spectaculoase §i adesea socante folosind LSD§i alte sub stante psihedelice. in aceasta perioada el a condus circa 3.000 de sedinte psihedelice §i a studiat insemnarile din aceste sedinte a circa 2.000 de colegi (psihiatri §i psihologi) din Europa §i SUA. Mai tarziu, din cauza legislatiei restrictive din SUA, cu privire la LSD, Grof a fost nevoie sl1 renunte la terapia psihedelica §i a tmbratisar metode terapeutice care genereaza stari asemanaroare, tara substante chimice. Acele~L,~~st!;!.~"~.\tJ:.Q§l...Q£,Q.y.~.li prin ~~E$J~.J.12~1jmIts".~~.~Q,~~~!1S1~nm!u!.ip.,,~~E.)' ~!;?1llp.!:.2!:!, .. K~g!:9~t~a etc. Grot nu

ne orera detalii precise in legatura cu utinzarea 111 practica terapeutica a aces tor

metode, pastrand un oarecare secret in jurul metodologiei transpersonale. Mai cunoscuta este actualmente tehnica respiratiei holotropice, realizata de discipolii lui.

Experien\ele transpersonaie, constatate §i verificate experimental de S.Grof §i elevii sai, se refers la:

.,~ a) extensia (expansiunea ) temporala a eon§tiintei: experienje embrionare §i foetale, experiente ancestrale, experiente colective si rasiale, experiente filogenetiee, inearnari trecute, precognitie, "clairvoyance" §i "clair - audience", calatorii in timp ;

b) extensia spa\ialll a con§tiinlei: transcenderea Ego-ului in relajii interpersonale §i experienta uI1itatii duale, . constiinta materiei organice, constiinta plane tara §i extraplanetara, experiente In afara

corpuluirpremonitii, telepatie, etc. ; I

c) contrac\ia spatial11 a con§tiinlei: constiinta organica, tisulara §i celulara, experiente mediumnice, intalniri. cu spirite ornenesti §i supraomenesti, experiente arhetipale, in\elegerea intuitiva a simbolurilor arhetipale, etc. ;

d) con§tiinta spiritului universal;

e) vidul supracosl11ic §i metacosmic.

4. Transformdrile proceselor, fiziologice # a celor psihice

Stanislav Grof (1976, 1980) demonstreaza ca LSD este un amplificator nespecific de roeese min9J~ §i ... neurofiziologice care favorizeaza emergenta diverselor mam es n §Jstari care-izvorasCCIiilprofunzil11ile inconstientului. Hazardul a facut ca A.Hoffmann (1979) sa se intoxice cu 0 cantitate mica de LSD, constatand modificari profunde §i abateri de la functionarea normala :a mentalului sau : "calatoria" pe parcursul mai multor ore intr-un univers fantastic,


63

calatorie presarata cu 0 garna larga de ernotii §i trairi intense, fiind inconjurat permanent de forme miscatoare pe fundalul unor culori vii §i stralucitoare. Impresionat de aceste trairi i Ie relateaza lui Dr. Stall, psihiatru la clinica din Zurich. Acesta manifesta un vadit in teres §i decide sa conduca 0 serie de studii stiintifice pe subiecti normali §i pe pacienji cu tulburari psihice.

Fenomenele psihedelice provocate de LSD sunt extrem de diversificate §i produc transformari nespecifice §i stranii aproape in toate categoriile de procese psihice §i neurofiziologice.

(1). In plan neurofiziologic (simptoJ11eJe sornatice). LSD stimuleaza sistemul nervos vegetativ (simpatic sau parasimpatic). Efectele simpaticului pot fi: accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, dilatarea pupilelor , tulburari de vedere §i de concentrare, transpiratie puternica, racirea extremitatilor , etc. Unele efecte parasimpatice: incetinirea pulsului, diminuarea presiunii arteriale, salivare excesiva, secretii lacrimale, verna, etc.

(2). Transformarile perceptive sunt cele mai frecvente. Sunt afectate mai ales perceptiile vizuale. Subiectul descrie IU111i11i intermitente, figuri geometrice stranii §i variatii iluzorii ale mediului, viziuni sau clarviziuni de 0 mare complexitate. Se constata hipersensibilitate la sunete, dificultate de a discrimina stimulii auditivi, apar iluzii §i halucinatiiacustice. Apar. de asemenea, iluzii olfactive §i gustative, cu caracter pseudohalucinatoriu, mai ales in timpul fazei de regresie de v,irsta. Creste sau scade scnsibilitatea tactila : se deformeaza perceptia imaginii corporale.

(3). Alterari ale perceptiei timpului §i spatiultli. In cazuri extreme, cateva minute dureaza secole sau invers. Natura secventiala a evenimentelor dispare : .trecut - prezent - viitor se confunda. Notiunea de spatiu cunoaste aceeasi deformare: distantele sunt supra - sau subestimabile; volumul obiectelor nu mai are legatura cu masa lor reala. Unii subiecti isi pierd simtul preciziei in evaluarea timpului sau au iluzia rarefierii sau condensarii aerului.

Modificarea perceptiei. timpului nu este atilt cantitativa, cat dimensionala : "timpul i~i opreste zborul,. iar natura secventionala a evenimentelor dispare; trecutul,prezentul §i viitorul se intrepatrund.vpierzandu-si granitele" ,comenteaza S.Grof (1980). Regresia temporala (regresie de varsta si, mai inapoi, 111 vieti anterioare) este 0 categorie specials a modificarilor temporale.

In raport cu existenta continuurn-ului spatiu-timp perceput in mod obisnuit de oamenii normali, cei supusi efectului LSD i§i creeaza propriul spatiu, micro.cosmosuri personale, paralele §i independente §i experimenteaza constiinta eternita!ii si a infinitului. in acelasi context menta sa fie cunoscute experimentele naturale relatate de Dr. Carlos Castaneda, cu privire la efectele peyotei (ciuperca cu proprietati halucinogene), folosita de catre indienii Yaqui pe calea cunoasterii initiatice a "celeilalte realitati", lntregul periplu experiential initiat al cunoscutului antropolog, acceptat ca ucenic de Juan Matus - un "brujo" (vrajitor sau sarnan din Mexic) care li devine maestru - este secvential prezentat in celebrele sale carti, dintre careunele publicate §i in Iimba romana (de ex. "AI doilea cere de putere", Editura RAO, 1997; "Pocul launtric", Editura RAO, 1999).

(4). Modificari afective. Apare euforia, care se manifests ca 0 exaltare vie, Inso!ita de hohote de nis intempestiv, 0 bucurie exuberanta alternand cu sentimente de pace interioara §i seninatate, 0 relaxare profunda, un extaz orgiastic,

64

Ion M{mzat

senzatie de voluptate sexuala. Subiectii depresivi simt 0 mare tristete, melancolie adanca, dezesperare impinsa uneori panll la tentative de sinucidere.

(5). Transformari· ale gandirii, inteligenlei sau memoriei. Procese de gandire (operatiile, injelegerea, -conceptualizarea, rezolvarea de probleme) pot fi accelerate sau incetinite, Desi gandirea logicfl §i abstracts este, In general, posibila, prevaleaza gandur! imagistice alogice ~i asociatii de idei de natura onirica. Exista si cazuri de inspiratii ~i intuitii subite. Referitor la. memorie $i inteligenta, testele psihologice releva 0 usoara scadere a performantelor normale.

(6). Modificari psihometrice: unii subiecti rad tarlt un motiv, altii au 0 tendinla difuza spre agresiune, se comports foarte teatral sau cedeaza diverselor impulsuri,

(7). Apar "stllri" de con§tiinla modificata, Nu se constata decat sporadic simptome care tradeaza somnolenta, stupoarea sau coma, Constiinta sllferll 0 transformare esentiala de natura onirica, granitele dintre Cs, siIcs. disparand (asernanare izbitoare eu visul sarnanic, cf: 1. Manzat, 1999). Constiinta poate transcende limitele obisnuite ale Ego-ulu! §i poate lngloba fenomene proprii subconstientului profund, inaccesibile In circumstante normale. S.Grof se refers la expansiunea ~i la contractia constiintei, in unele cazuri subiectul poate sa urce pana la "constiinta spiritului universal" (exista 0 constiinta cosmica §i un inconstient cosmic, D. T. Suzuki).

(8). Sexualitatea este influentata In diferite moduri. Ea este deseori ori foarte inhibata. ori exacerbata (sedinte psihedelice lungi sunt dominate de emojii, sentimente si fantasrne sexuale). Uneori experientele sexuale ajung pana la manlfestari sadice sau tend in te spre pervesiuni,

£9). Tra:irile artistice , Expericnta artei reprezinta un aspect important al sedintei LSD. Perceptia unica a culorilor §i formelor, precum §i impactul submergent aJ rnuzicii, favorizeaza 0 noua modalitate de traire si de creatie artistica, Unii subiecti conserva pentru totdeauna aceasta "aptitudine provocata". Potentialul creativ este dinamizat In timpul §i putin dupa sedinta LSD. Unii psihiatri presupun ca unii artisti plastici modernisti au creat sub .influenta drogurilor: Salvador Dali, Ion Tuculescu, Vassily Kandinsky, Paul Klee, Arnold Schoenberg, Max Beckmann, Francis Picabia, etc.

(10). Experienlele religioase §i mistice reprezinta categoria cea mai spectaculoasa §i smpefianta. Incidenta lor pare direct legatll de numarul §edinlelor la care subiectul a participat deja ~i de doza adminisrrata. in timpulisedintelor LSD; subiectii truiesc experiente ale mortii §i renasterii §i ajung la sentimente de uniune cosmica: ei evolueaza in lurni in care domina apariti! divine sau demonice. Deseori relatarile lor corespund, ·In mod normal surprinzator, eu descrierile din c~rtile sfinte ale marilor religiisau din textele mistice ale civilizatiilor arhaice (dinainte de Hristos).

A. Exista doua mari directii : PT a adaucurtlorts.Grot, J. Lilly) §i PT a Inaltimilor (K. Wilber). Psihologia transpersonallt abisaIa cauta Soarele pe fundul marli doar pentru ell. acesta se vede reflectat pe suprafata apei, iar psihologia lnaIlimilor se uitll 1a Soarele real depe Cer.


65

Stanislav Grof (n. 1931, Praga) debuteaza ca cercetator al starilor de Cs. modificata in 1956 la Universitatea Charles din Praga. EI parcurge drumul de la psihanaliza la psihologie transpersonala : ramane un adept al psihologiei jungiene. Preda la John Hopkins University din S.U.A.; in 1978 devine primul presedinte al Asociatiei lnternationale Transpersonale. Grof este intermediarul de drept al psihologiei transpersonale.

B. Experientele psihodinamice, realizate de S. Grof ~i adeptii sai, ii permit subiectului sa traiasca transformari psihice care condenseaza fenomenele inconstiente. Grof introduce conceptul COEX - sistern de experiente condensate care cuprinde straturi profunde ale Ics.

Elaboreaza 0 cartografie a Ics, care cuprinde 3 campuri :

a) campul experientei psihodinamice ;

b) campul experientei p'~rinatale;

c) campul experientei transpersonale.

C. Metodologia PT - LSD 25 este sintetizat de Albert Hoffmann in 1943. LSD ajuta in psihoterapia transpersonala §i provoaca psihoza experimentala. Din cauza legislatiei americane care interzice folosirea LSD, Grof recurge la alte metode : meditatie, autohipnoza, zen, etc. Experiente1e transpersonale Grof se refera la :

1) extensia temporals a Cs ;

2) extensia spatiala a Cs ;

3) contractia spatiala a Cs ;

4) Cs spiritului universal;

5) Vidul supracosmic §i metacosmic.

D. Transformarile fiziologice §i psihice (ca efect al LSD-ul): simptomeJe somatice, transformarile perceptive, alterari ale perceptiei timpului §j spatiului : modificari afective, transformari ale gandirii, inteligentei §i memoriei, modificari psihornetrice, starile de Cs. modificata, sexualitatea, experienta artei, experientele religioase §i mistice.

BfflLIOGRAFIE

Laurentiu Mitrofan - "De la dezvoltarea personals la dezvoltarea transpersonala", cap. 12 in:

Iolanda Mitrofan (coord.) - Psihoterapia experientiala, Bucuresti, Editura Infornedica, 1997;

Stanislav Grof - Realms of the Human Unconscious. New York. Viking, 1975; LSD Psychotherapy. New York, 1980;

Laurentiu Mitrofan "Problematica Sinelui in psihologia transpersonala", Cap IV in: I. Manzat

(coord.) Psihologia Sinelui. Un pclerinaj spre centrul Fiintei. Bucuresti, Editura Eminescu, 2000;

I. Manzat ~i M.P. Craiovan - "Psihologia simbolului arhetipal" , Bucuresti, Editura IN!, 1996, p.342-346; Otto Rank - Le traumatisme de la naissance, Paris, Payor, 1928 ;

I. Miinzat - "Psihologia transei sarnaruice ", Bucuresti, Editura Aldomar, 1999; >-

. Albert Hoffmann - LSD - Mein Sorgenkind, Stutgardt, 1979;

Ken Wilber - No Boundary, Eastern and Western Approaches to Personal Growth, Boston&London, Shambhala, 1985;

Carlos Castaneda - "AI doilea cere de putere", Bucuresti, Editura RAO, 1997; "Focul Iauntric", Bucuresu, Editura RAO, 1999;

I. Manzat - "Pslhologia transpersonala" (cap, XII, parA) in: I. Manzat. Istoria universals a psihologiei (1860 - 1994), Bucuresti, Universitatea "Titu Maiorescu", 1994.

V-VI-VII

MATRICILE LUI S.GROF

1. Experiente abstracte sau estetice

2. Experiente psihodinamice tvezi IV, 2)

3. Experiente perinatale :

traumatismul nasterii (Otto R. Rank, 1924); similitudinea dintre nastere ~i moarte ;

4. Cele patru matrici perinatate si semnificatia lor (nastere biologica si renastere spiritualdi : matricea I tuniunea primate ell mall/a), matricea a ll-a (antagonismul cu mama), matricea a lll-a (sinergia ell mama) , matricea a IV-a (separarea de mama),

5. Experienta unitalii cosmice

6. Rezumat

7. Bibliografie


69

1. Experlente abstracte salt estetice

Retineti ca in mcdelul lui S. Grof, referitor la "taramurile inconstientului uman" (1975), sunt definite trei nivele (straturi): unul ~sonal care contine material biografic; unul perinatal, mai adanc, cu memoria procesului nasterii ~i eel mai adanc, nivelul transpersonal, mai mult sau mai putin asemanator cu les colectiv allui C.G.Jung.

Stratul personal ar fi domeniullui Sigmund Freud, stratul perinatal ar fi domeniul lui Otto Rank §i Wilhelm Reich iar stratul transpersonal i-ar apartine lui)un,S,: Stanislav Grof reuneste cele Irei straturi intr-o conceptie unitara §i originala. El se vede pe eI insusi ca pe un psiholog al abisalului care paseste pe un model in spirala, ce oate fi ~i 0 harta a dezvoltarii spiritule.

S. Grof delimiteaza 4 tipuri principale de experiente LSD, cu zone

corespunzatoare in straturile inconstienrului (cf. cartografiei Ics) :

1. Experiente abstracte sau estetice ;, '

2. Exper~enle psihodinamice ;-~V, 0I1~. . J~l. : h. f ./ ret, j,'

3. Experiente perinatale ic; -&fl. eM ';/<1..I!A. Ih;,O'+:)O.· 0 oJ..t rlc.!,

4. Experiente transpersonale. - +ro.vl.a. r1 QOS.~ ,

0IA..t . w. ~c·n:: C{;

Experiente-abstracte sau estetice COlcv(.,f.' V 1\.( Cl. fnt~.::.!C\~(!

Mediul sufera transformari care seamana izbitor cu tablouri celebre ale pictorilor cubisti : Pablo Picasso, Georges Braque , Fernaud Leger, Marcel Duchamp, Wassily Kandinsky. Imaginatia se dezvolta impotriva controlului gandirii : supra fete inconsistente, textura obiectelor §i petele/umbrele de pe sol sau de pe pereti reprezinta animale fantastice, fete grotesti sau scene exotice. Elementul optic al experientelor estetice este atat de impresionant, incat anumiti subiecti 11 asimileaza cu 0 "orgie vizuala" de forme §i culori.

Muzica in timpul sedintelor LSD se asculta cu tot corpul: sunetele rezoneaza cu anumite parti ale corpului, generand emotii §i trairi extatice.

Viziunile geometrice §i decorative sau ·iluziile acustice au puternice efecte In sfera activitatii, Imaginile sunt calde, ademenitoare , alteori sunt dezgusratoare, agresive, senzuale sau lascive §i obscene.

Iati'i 0 iluzie optica interesanta, produsa cu ocazia unei sedinte de simbolisrn sexual, asa cum este relatata de S. Grof (1975):

Subiectul tsi observe palma mainii drepte intr-un grup ~de femei goale (tradeaza tendinta spre masturbarei. lata relatiirilc subiectului : "eVOlI/OIlI literalinente intr-un univers abstract. Forme geometrice ~i culori exuberante se tnvarteau mal stralucitoare $i mal radioase decat tOI ceea ce vazusem ell plilla atunci. Eram fascinat, hipnotizat de acest spectacol caleidoscopic de necrezut ... La 1111 moment dat, structurile geotnetrice s-au stabilizat .. ele s-au organizat si s-au

70

Ion Manzat

transfonnat ill forme omamentate exeesiv tntr-un cadru de oglinda. Decorul baroe reprezeuta 1111 lant de ornatnente impletite, de ratnificatii (ramuri) ~i frunze sculptate intr-o padure fantasticii. Oglinda s-a divizat ill 5-6 "tablouri" separate de ramificatii. Spre suprinderea mea, dupa ee alii privit aeeste tablouri eie s-au animat. rPersonojete erau foarte stilizate ~i se miscau ca niste , marionete. Atmosfera care se degaja era amuzantd, comica, dar era marcaui de 1111 fel de secret ~i llIl fel de ipocrizie. Am tnteies brusc ca asistatn La 0 satire simbolica dill copilaria mea, petrecuta intr-un mic sat La lara ... "

2. Experinte psibodinamice (vezi IV. 2)

3. Expertente perinatale

• Se refera la fenomenele nasterii biologice, 'ale suferintei ~i angoasei de la nastere, ale imbatranirii, ale bolii ~i ale mortii.

Otto Rosenfeld Rank (austriac, neofreudist. 1884-1939), in "Traumatismul nasterii" (1924), a ararat cii nasterea aduce cu sine un pro fund traumatism care va influenta, pe tot parcursul vietii, dezvoltarea biologics ~i psihica a individului. Multe din cornplexele sau temerile persoanei i§i au originea ill traumatismul nasterii.

Experientele perina tale releva similitudinea dintre nastere §i moarte §i provoaca revelatia sideranta ea debutul vietii seamana cu sfarsitul. Aeesta este principalul element filozofie al aces tor experinte. Aceasta intalnire socanta dezvaluie noi regiuni de experienta spirituals §i religioasa care fac parte din fondul persoanei.

Grof (1975) arata ca lntalnirea eu moartea la nivel perinatal ia forma unei experinte profunde "de la sursa" asupra angoasei terminale. Bsenta aeestei experiente este sentimentul real al crizei biologiee finale pe care subieetul 0 asimileaza adesea eu moartea veritabila,

Experientele perina tale sunt 0 incrucisare intre psihologia persoanei §i psihologia transpersonala, intre psihologie §i psihopatologie, pe de 0 parte §i religie. pc de alta parte. Ele au 0 natura transpersonala, fiind insotite de identificari cu alte persoane sau eu umanitatea care lupta §i sufera : uneori apar §i arhetipuri jungiene.

4. Matricile perinatale fundamentale (MPF I-IV)

• Sunt sisteme direetoare dinamice, care functicneaza in baza unor principii de organizare ales, avand doua componente: una biologics §i una spirituala.

Aspectul biologic este format din elemente §i realitati legate de fazele individuale ale nasterii biologice. Fieeare are un comportament spiritual specific:

Psihologic transpersonala

71

a) Existents intrauterina corespunde cu experienta unitatii cos mice ; premisele nasterii corespund sentimentului de fuziune cosmica ; in prima faza (fatui simte prima contractie uterina) corespunde experientei infernului, numita §i "fara scapare" ;

b) AI doilea stadiu al nasterii (inaintarea fatului) corespunde conflictului moarte vs. renastere :

c) Echivalentul metafizic al ultimei faze este experienta mortii ego-ului §i renasterea spirituala.

MATRICEA I : UNIUNEA PRIMARA CU MAMA (experienta intrauterina inainte de debutul travaliului)

Unii subiecti descriu amintiri complexe ale vietii embrionare originare: ei au sentimentul ca sunt foartemici, ca ar avea un cap disproportionat in raport ell trupul, ca plutesc intr-un mediu lichid §i cald, ei simt contactul cordonului ombilical. Aceste experinte sunt asociate cu 0 stare de con§tiinti1 tfaita ca fericire oceanica. Se va pierde Ego-ul, dar cunoasterea se lntinde pana la lnjelegerea intregului univers; subiectul are certitudinea dimensiunii sale cosmice, deseori pana in punctul de identificare cu Dumnezeu, Formele obiectelor sunt goale, iar vidul este plin.

S. Grof se refera la trairile extatice eliberate de orice tensiune: extaz "oceanic", deosebit de extazul "vulcanic" (MPF III). Sentimentele de uniune cosmica par a fi legate de experientele transcendentale ale lui Abraham Maslow (1908 - 1970). S. Grof l-a inmlait pe Maslow in S. U.A ~i a avut eu el schimb de opinii,

Viziunile asupra zeitatilor §i a arhetlpurilor jungiene sunt alte tipuri de experieute. S. Grof (1975) ilustreaza natura acestor experiente prin extragerea unui raport consemnat de el insusi :

"In timpul sedintei el oscila intre experienjele pozitive ~i negative ale vietii intrauterine. Avea sentlmentul ca ar ji castiga: 0 mai bun a capacitate de perceptie intuitivd a demonilor din diverse culturi : India, Tibet, Peru etc. A perceput brusc 0 retatie frapanta intre spiritul lui Buddha, asezat in pozitie de lotus ~i adancit tnir-o meditatie profunda ~i aeeea a unui embrion triiind 0 beatified experienta intrauterina.

Detnonii sangerosi, agresivi ~i feroci reprezinia perioadele nasterii biologice # traduc lnfiuentele nocive ale vie/it intrauterine. Pe un alt plan, el trdia simultan episoade care pdreau a fi amlntirile unei reincarna ri trecute. Dinamistnul unei Karma Ii hotara~te viata actuald. Experientele de vialii intrauterine "negative" # "alaptarea precoce" reprezentau legatura Kannei cu lumea

fenomenala regizata de legi naturale. "

Mai departe S. Grof relateaza experien\a LSD a unui psihiatru :

"viziunea mea se caracterizeaza printr-o masa incredlbilii de lumina ~i energie care se rdspandea sub forma unei vibratii subtile. Eram un foetus care cunoaste perfectiunea ultima ~i fericirea unei experiente intrauterine pozitive. Eu eram intregul univers : asistam fa spectacolul macrocosmic cu lin numdr lncalcuiabll de galaxii vibrante. Aceste perspective cosmice radioase ~i stupefiante se amestecau eli experiente dill microcosmos, tot asa de prodigioase : dansul atomilor st moleculeior, originile vietii, universul biochimic al ceiulelor. Pentru

72

Ion Manzat

prima data In viata mea am inteles lumea asa cum este intr-adevdr, un mister insondabil, lin joe divin de energie. Totul in acest univers piirea a fi constient. Dupa ce am acceptat existerua unei conitiinre [oetale alii .facut 0 descoperire # mal uluitoare : constiinta impregneaza orice jorma de existenpi ... Necesitatea de a giisi starea de satisjactie totala. cunoscuui aiuuun« in pantecele matern. parco a Ii motivatia ultima a Fiintei umane. Am retinut in fine solutio la dilema fundainentala a umaniuuii : nici 0 implinire, nici 1m succes In lumea malerialiJ flll ar putea niciodata satisface aceasta trebuinta insatiabila. Singura noastra sansa este de a gtmdi acest toe [ericit si de a-l gelsi In spiritul nostru, in propriul nostru incostient. illJeleg [oarte clar mesajul maestrilor spiritual! .singura revolutie apta de reusita este transformarea interioard a intregii Fiinte umane. "

MATRICEA A II ~A: ANT AGONISMUL CU MAMA (contractiile intr-un sistern uterin inehis)

Activarea acestei matrici se exprima deseori intr-o experienta spirilUala caracteristica, "1'ar3 scapare" sau "infern". Subiecrul are impresia cil este Inch is intr-o cusca/Iuchisoare, prins in capcana unui univers carceral. Existenta nu are seus, este rnonstruoasa ~i absurda.

Sunrern azvarliti in aceasta lurne ostila tara a avea putinta de a alege sau de a decide dac3 vrem sau nu sa ne nastem, de ce §i cando Singura noastra certitudine este ca viata are 0 durata lirnitata si ca intr-o zi ea se va sfar~i (Karen Horney - J 950 s-a referit la anxietatea fundarnentala ~ sentimentul de fiinla izolata §i neajutorata fata de 0 lume potential ostila.)

Noi suferim la nastere ~i suferim cand murim ; angoasa nasterii este similara cu angoasa mortii '" Am venit pe lume dezorientati, goi §i tara bunuri personale, parasim lumea In acelasi fel ...

Pentru indivizii cultivati care participa la acest gen. de experiente rezulta 0 noua intelegere §i apreciere a filozofilor existentialisti : ,Soren Kierkegaard, Martin Heidegger, Albert Kamus, Jean Paul Sartre. Sentimente angoasante de separare, de alienare, de culpabilitate (pacatul originar savar§it de Adam §i Eva) sunt componente clasice ale MPF n. Se fac referiri la personaje mitologice :

Tantal, Prometeu, Sisif.

Temele biblice care.apar frecvent 111 acest stadiu sunt: expulzarea lui Adam §i Eva dill Paradis;

Iisus Hristos rugandu-se pe Muntele Maslinilor si, mai ales, umilirea sa ("Ecce Homo"), suferinjele sale urcand drumul Golgotei ~i angoasa din timpul crucificarii ("Doamne, de ce m-ai parasit ? ") ;

Viata lui Buddha;

Infernul descris de Dante In "Divina comedie" ;

Viziuni apocaliptice a Ia Salvador Dati sau Hieronymus Bosch;


73

MATRICEA A III-A: SINERGIA CO MAMA (traversarea traseului pelvi-genital)

Fatu! lupta pentru supravietuire : el simte dureros presiunile mecanice si 0 sufocare intensa. Eforturile mamei ~i ale copilului coopereaza sinergic. In momentul expulzarii fatui poate cunoaste un contact imediat cu unele substante biologice: sange, mucozitati, lichid amniotic, urina etc.

Aceasts matrice perinatala este traita ca 0 inviorare ~i are patru aspecte distincte : a) • titanescul;

b) sadomasochistul ;

c) sexual;

d) scatologic.

a) Caracteristica principals a acestei matrici este atmosfera conflictului titanesc. Intensitats;,L.JLurerii atinge ".1JJ1_gr.\I~Lcare~_deP~~f;'H(!._.JiI11}_1:.t;.1.e_."clf:. suportabilitate umaria. Fatul are sentimentul ca trupul este strabatut de puternici curenti de energie~"-Viziunile care lnsotesc aceste experienje sunt de diverse naturi : explozii vulcan ice , cutremure de pamant, ploi de rneteoriti, cataclisme cosmice ~i terestre, scufundarea Atlantidei, distrugerea Pompeiului, invazii de extraterestri, razboaie nucleare, reminiscente ale potopului biblic.

Suferintele se transforrna intr-un entuziasm salbatic, extatic, de proportii cosmice, un gen de "extaz vulcanic", deosebit "extazului oceanic" din prima matrice perinatala. Durerea intensa nu mai este diferentiata de bucuria extrema, caldura de frig, agresivitatea criminals de pasiunea amoroasa, angoasa existentiala de extazul religios, chinurile mortii de bucuria nasterii.

b) Elementul sadomasochist este 0 caracteristicapredominanta ~i constants a experientelor asociate eu MPF III.

Scenele care insotesc descarcarile de energie distructive §i autodistructive sunt atat de puternice, incat subiectii vorbesc de "orgii sadomasochiste". Ele presupun torturi $i cruzimi de toate genurile: omoruri bestiale, genociduri, revolutii sangeroase, cruciade, mutilari sau automutilari ale fanaticilor religiosi (flagelanti sau skopzi - rusi, 0 secta in care membrii se mutilau prin autocastrare), kamikaze (cuvant japonez care inseamna "vantu! divin "), sinucidere in masa, masacre ate animalelor, etc.

Subiectii au tendinta de a se identifica cu dictatori sau tirani celebri:

Nero, Caligula, Genghis Han, Hernando Cortez, Adolf Hitler, Stalin; sau cu personaje cunoscute prin perversiuni sad ice : Salomeea, Cezar Borgia, Vlad Tepes, Elisabeta Bathory (contesa maghiara din sec XVI care tortura ~i asasina fete virgine $i apoi se scaldain sangele lor eald).

Subiectii confruntati cu MPF III au sentimentul empatic al inteleger ii motivatiilor acestor monstri §i sunt convinsi de forta lor barbara inconstienta.

Daca cele doua aspecte - titanesc ~i sadomasochist - din MPF III sunt traite simultan, rezulta viziuni infricosatoare : lupte cu serpi constrictori monstruosi, cu rechini flamanzi, lupte antice cu gladiatori, lupte cu conchistadori cruzi, explorari spatiale ~i aventuri "science - fiction" etc.

\

74

Ion Mtinza:

c) Excitatia sexuala excesiva este un fen omen curent §'i important al nasterii (ne atrage atentia Stanislav Grof, 1975). Aceasta ipoteza a fosr confirrnata de multe cercetari transpersonale.

Subiectii LSD relateaza trairi care tin de prima parte a organismului, caracterizata printr-o crestere progresiva a tensiunii sexuale; ea pare a fi extinsa pe toata suprafata organismului ~i nu limitata la regiunea genitala. Viziunile subiectilor evoca tot felul de orgii salbatice, cu toate perversiunile sexuale posibile, Ei se identifica empatic cu stapanii haremurilor orientale, cu participanti la ritualuri de adoratie phalica, cu prostituate sau prostituati : ei joaca rolul unor personaje faimoase.ca : Don Juan, Giacomo Casanova, Rasputin, Maria Thereza ~i Popeea. Alii subiecti se imagineaza ca traiesc la Soho (Londra), Place Pigalle (Paris) sau ca participa la carnavalurile fastuoase de la Rio De Janeiro, Trinidad ~i New Orleance.

d) Aspectul scatologic (scatologia se refera la lucruri triviale §i seabroase; a nu se confunda cu escato!ogia) din MPF III corespunde fazei care precede experienja nasterii sau renasterii. Subiectii se imagineaza mancand excremente, sau band sange sau urina. Prima .reactie este negativa , de dezgust §i revolta, dupa care ei ajung la 0 acceptare pasiva §i 0 curioasa satisfacjie prlmitiva.

Elementele scatologice se manifesta deseori sub 0 forma simbolica : tone de gunoi care degaja mirosuri respingstoare, maldare de deseuri, bucati de peste alterat, cadavre umane sau animale In descompunere, imagini de cocina de porci, etc.

De asernenea, este abundent §i simbolismul religios: Adam §i Eva, potopul biblic, flagelele din Egipt, distrugerea Sodomei §i Gomorei, intanirea cu Moise (Vechiul Testament) sau simbolismul Cinei de Taina, aspectele transcendente ale crucificarii si invierii lui Hristos (Noul Testament). Unii subiecti descriu scene terifiante de adoratie a zeitatilor sangeroase semamand cu Kali, Molloch, Hecate, Astarte sau Lilith (V. Kernbach, 1995). Viziunile ceremoniilor religioase care implica senzualitate, trezire sexuala §i dansuri orgiastice (bacanalele Romei antice ~i ritualurile triburilor aborigene) servesc adesea ca metafore ale conflictului renasterii.

MATRICEA A IV-A: SEPARAREA DE MAMA (sfarsitul uniunii sirnbiotice §i formarea unui nou tip de relatie)

Aceasta matrice este legata de ultima faza a nasterii, Experienteie culminant de angoasante, traversarea filierei pelvi-genitate atinge finalul, iar intensificarea ultima a tensiunii si suferlnjei este urmata de 0 usurare subitf §i de 0 relaxare odara cu expulzarea. Copilul cunoaste 0 noua experienta: prima sa respiratie profunda este dureroasa, dar benefica, se deschid §i se degaja caile sale-respiratorii, Cordonul ombilical este sectionat §i sangele este dirijat spre regiunea pulmonata.

Acum se produce separarea fizidi a copilului de mama sa §i incepe existenta autonoma a nouluinascut. EI va mai fi mult timp relativ dependent de mama sa.

MPF IV are 0 faietl'i biologics §i una spirituals, dupa exemplu celorlalte matrici anterioare. Relatarile subiectilor se refers adesea la anestezicile folosite, la sunetul instrumentelor chirugicale, la luminarea salii, la diverse evenimente §i

Psihologie transpersonaia

75

complicatii care apar la nastere : iesirea cu fundul inainte, infasurarea cordonului omibilical in jurul gatuluicutilizarea forcepsului, manevre de reanimare. etc.

Pe un plan simbolic §i spiritual, manifestarea principala in MPF IV este experienta moarte - renastere, Suferinja §i angoasa culminanta este 0 experienta de. anihilare totals a tuturor nivelelor :fizic, emotional, intelectual, etic §i transcendental. Omul cunoa§te 0 violentan; biologic~, un e§ec emotional. 0 pr11bu§ire intelectual* §i 0 ul11ilire morala. Acest rezultat este ilustrat printr-o succesiune rapida de imagull despre evenimente ale viejii trecute §i prezente, Subiectul este a.ll'.l!.!lLgU2tlyj!,UIf.r;:.a,,,~~ ~ste un r~tat pe tgatS;,.ili,Yl<lw;i.le. Concep ra sa espre lume se prabuseste §i el tritie§te distrugerea instantanee a sistemului sau de referinta anterior .

. Subiectul se refera la moartea Ego-ului (S.Grof, 1975). Dupa ce subiectul a atins fondul cosmic al anihilarii totale este asaltat de lumini reci §i orbitoare §i este simultan invadat de senzatii de decompresiune §i expansiune. EI percepe universul intr-un mod nou §i extatic. Atmosfera generala este de eliberare, de mantuire, de dragoste §i de iertare. Subiectul se simte purificat §i in acelasi timp debarasat de povara sa de "murdarie", de vinovatie, de agresivitate §i angoasa. El nu are decat sentimente de dragoste pentru ceilalti ("Iube§te-ti aproapele ca pe tine insuti"), apreciaza relajiile umane calde, solidaritatea §i amicitia,

in aceasta stare, ambitia nerationala §i exagerata, nevoia de bani, recunoasterea meritelor de catre altii, prestigiul §i puterea par derizorii §i puerile. Subiectul nu poate inlelcgc cum de a acordat atata importanta acestor "valori" (este ca in urma christotera iei, practicata de discipolii lui Viktor Frankl, 1961 - 1973).

n MPF IV aceasta experienja de na§tere biologica §i rena§tere spirituala este adesea urmata de sentimentul de uniune cosmica. In acest context, elementele transcendente se bazeaza pe experiente ale "vietii intrauterine" ~i de "alaptare" (in alchimia sa spirituala C.G. Jung se refera deseori la operatia alchimica ~gressum in utero - I. Manzat ~i M. P. Craiovan, 1996, p. 342 - 345).

Capacitatea subiectului de a aprecia frumusetile naturii creste §i noul sau ideal tinde spre un mod de viata simplu,in relatie directs cu natura (muntele, marea, padurea): Profunzimea §i intelepciunea sistemelor de gandire care incurajeaza aceasta orientare sunt acum evidente §i incontestabile, ceea ce se releva in filozofia lui Jean Jacques Rousseau sau in invataturile Tao - ismului chinez sau ale buddhismului zen.

in acest stadiu, toate canalele senzoriale sunt receptori performanti : creste potenjialul sensibilitatii §i placerii nuantelor perceptive ale lumii externe. Registrul senzorial pare total nou, proaspat, excitant §i stimulativ. Acest plan empiric Ii releva subiectului valori pozitive: un simi al justitiei, aprecirea frumusetii, sentimente de dragoste §i respect fala de Sine §i fal11 de altii, Aceste experiente au frapante aseman11ri cu metamotivalia lui Abraham Maslow (1993).

76

Ion Manzat'

5. Experienta llniti'i(ii cosmice

: , J

Simbolismul religios§i mitologic "este bogat §i variat, pluricultural.

Experienta rnortii Ego-ului este asociata cu imagini ale' zeitatilor terifiante: Kali,

Molloch, Shiva, Thor (zeu nordic), (Y. Kernbach, 1995). ,

Cadrul de referinta eel mai frecvent este moartea lui Hristos pe . cruce ~i invierea Sa; deseori apare Sf. Pecioara Maria cu Pruncul. Sunt foarte frecvente reprezentarile abstracte ale lui Dumnezeu, care e perceput d 0 energie spirituala

pura sau un Soare transcendent. "

Relatarile unui pacient: "M-am simtit chinuit intr-un lad similar Cll picturile lui Jeronymus Bosch. Apoi alii participat la drama $i suferinta intregii umanitdti. Am trait patitnile lui HRISTOS .. eu' eram Hristos, dar erdm totodafa tali oamenii morti care se tndreptau spre Golgoia. Viiiunile mete eraufoarte clare, suferinta :ji tristetea mea erau intense: La un moment dat un gust de sange murddrea chipul Domnului .. eu nil ii vedeam chipul, ci doar aceasiii lacrima care curgea $i care acoperea lumea intreaga atunci cttnd Domnul participa la moartea $1 suferinta tuturor oamenilor. Mergeam spre Golgota ; ajuns acolo am fost crucificat impreunii CII Hristos ~i eu tali oamenii. Niciodaui durerea mea nu a fost atat de puternica ; ell eram Hristos, eu eram crucificat, ell eram.mort.

Un ctintec celest rasuna in momentele in care noi tnuream rastigni!i pe cruce. Era vocea ingerilor ; el cantau $i noi fie indltam lent spre cer. Semdna cu 0 nastere. in momentul mortii mele, vantul a suflatsi mi-a tmpins crucea spre 0 altd bill/e. Ascensiunea noastrii treptdta era amorsatd. Erau marl presiuni in imense catedrale - lumaniiri intense, dur $i tamaie - toate se tnauau. Eu nu mal aveam constiinta existentei mele persona Ie. Eram contopit CII toate proceslunile si toate procesiunile erau in mine .. eram fiecare 0111 ~i totul .se tnalta. Splelldoarea acestei ascensiuni depasea orice descriere. Not ne tnaltam spre lumina, tot mai sus, trecand peste coloane de marmura lmaculatii. Lasam tn urma noastra albastrul, verdele, ro~1I1 # aurul cotedralelor si Imbriicamintea regau: a aniullitor personaje. Ne tnaltam in alb. Muilca era p[ina de vrajll, intreaga lume canta. in continuare o viziune mi s-a iIllPIIS: Giulgiul Domnului m-a atins. De fapt, nu eram sigur dacii /II-a atins doar pe mine sail pe toti oamenii. Nil eram ell (asadar) toti oamenii ? Mai multe fapte s-au produs siinultan CII acel: contact. Devenim tninusculi, de talia unei celu le, a anui atom. Eu eratn pace, bucurie ~i dragoste ,; iubeam dumnezeirea ~i ma contopeam ell ea. Atingerea giulglulu! a avut asupra mea efectul atingerii ell lin cahIll de ina Ita tensiune : totul a explodat. Am fost depusi ill locul eel mal tnalt posibil - 10CllI luminii absolute. Linistea s-a asternut, nici un sunet, doar 0 lumina pura. A veatn sentlmentul ca sunt In centrul sursei de energie. Ell eram Dumnezeu - eram In Dumnezeu, participam la Dumnezeu. Aceasta vizil/ne a durat ptuin. Apoi cobortirea incepea so se contureze. Nil era 0 coborare intr-o lume cunoscuta ~i familiard, ci intr-o lume de 0 mare si prodigioasa frumusete. Acoperind corurile, auzeam 0 voce de oracol : "Nu doresc nimic, nu doresc nimic. " Apoi alta voce : "nu caut nimic, nil caut nimic". Acolo (1/11 descoperit un secret: DUMNEZEU este venerat peste tot. Vedearn celuie


77

prinse tn tesuturi, treceam din una In alta. portile se deschideau ~i detinutii evadau pentru a se ruga lui DUMNEZEU. Am avut 0 alta viziune puternica, a unui personaj care calca pe apele unui fluviu majestuos care curgea intr-o vale ad/mea. Nuferi tnfloriti pluteau pe supra/ala apei. Valea era sugruinata de munti tnalti. Bruse, am auzit 0 voce: "fluviul vietii curge spre gura lui Dumnezeu ". Doream din toate puterile mele sa intru In aces! fluviu, Mi-e itnposibil sa precize: daca eu pluteam pe apd sail daca eram chiar fluviul. Hoarde de persoane ~i animate -intreaga creatie- coborau panta ~i se grabeau sa intre In curentul fluviului vietii.

Cand simfonia mea s-a terminal. am simtit ca lila trezesc $i In-am descoperit III sala de tratament. Teroarea $i umilinta, pacea, fericirea ~i bucuria nu in-au parasit. Avealll foarte clar impresia de a-l fi intalnit pe Dumnzeu in centrul energiei universului.

Astazi pastre: convingerea fierbinte (profunda) ca toti oamenii sunt unul !ii ca fluviul vietii curge in Dumnezeu si co nu este nici 0 deosebire intre oameni - amici sau inamici, negrl sau albi, bdrbat! sau femei - noi suntem unul" (S. Grof, 1975, p.170-172).

Senmificatia matricilor perinatale (apud S. Grof, 1975)

in timpul terapiei LSD ordinea cronologica a MPF-urilor nu este intotdeauna respectata. Configuratii polimorfe ~i multidimensionale se deruleaza In cursul procesului care depinde de un anum it numar de variabile ca :

personalitatea subiectului ;

aspecte specifice ale biografiei sale;

tipul de simptomatologie clinica (gradul de nevrotism) ; circumstantele actuale ale vietii subiectului ; personalitatea terapeutului ;

tmprejurarile ~i cadrul concret de experimentare.

Observatiile indica faptul ca anumite circumstante favorizeaza manifestarea experientelor de renastere ~i unitate cosmica : tehnici terapeutice speciale , utilizarea de doze puternice, astuparea urechilor cu 0 banda, ascultarea muzicii relaxante (Vanghelis, Klaus Schulze, Osho, etc).

Efectele psihoterapeutice sunt profunde §i ample. Subiectii care au trecut prin cele patru matrici, In final vor dobandi un comportament nou §i vor avea Q personalitate innoita : dispar vechile simptome psihopatologice §i se reduce intensitatea trairilor emotionale, Ei au sentimentul ca au inters spate Ie trecutului §i di sunt preg~tili penrru un nou lnceput de vial~. Sunt respinse angoasele, depresiile, sentimentele §i complexele de vinovatie, de inferioritate sau superioritate; ei traiesc 0 profunda §i placuta stare de relaxare §i au certitudinea armoniei fiziolog ice §i psihice, simt 0 pace lauutrica si 0 intelepciune superioara.vxubiectii descopera noi dimensiuni ale universului exterior §i interior, au convingerea intima d'i fac parte din Creatia divina.

Experienta unitlltii cosmice (transcendere §i cosmizare) are un pozitiv efect terapeutic asupra personalitatii ca intreg. Daca influenta este negativa, subiectii cunosc diverse grade §i forme de suferinli'i §i disperare care se exprima intr-un context metafizic, in termeni oculti, mistici sau religiosi. Aspectul neplacut

78

Ion Manzat

al experientelor este atribuit fortelor adverse ale destinului, unei Karma rele, influentelor astrologice sau cosmobiologiei malefice.

6. Rezumat

• In inconstientul uman conceput de S.Grof sunt straturi (nivele): unul personal (S. Freud) care contine material biografic, unul perinatal (0. Rank §i W. Reich) cu memoria procesului nasterii ~i unul transpersonal (C.G. lung).

Modelul grofian este ea 0 scars In spirals care coboara Inabisal. Grof delimiteza 4 tipuri principale de experinte LSD cu zone corespunzatoare In straturile ineoiisuennnut : -----.-----.-----

) Experiente abstracte sau estetice ; b) Experiente psihodinamice;

) Experiente perinatale ;

d) Experiente trans persona le ;

a) Experienle stracte sau estetice. Mediul sufera transforrnari care

seaman a izbitor cu tablouri celebre ale pictorilor cubisti ; apare 0 "orgie" vizuala de forme ~i culori. Muzica se asculta cu tot corpul ~i genereaza trairi extatiee.

• Experiente psihodinamice (descrise la IV.2)

• Experienle perina tale : se refera la traumatismul nasterii (0. Rank, 1924) ~i la asernanarea dintre nastere §i moarte.

• Matricile perinatale fundamentale (MPF I - IV) sunt sisteme direetoare dinamice, care functioneaza In baza unor principii de organizare ales. avand doua eomponente: una biologica ~i una spirituala.

MPF. I: Uniunea primara eu mama(experien!a intrauterina inainte de debutul travaliului) - apare extazul "oceanic" similar cu experientele lui A. Maslow.

MPF II: Antagonis111ul cu mama (contractiile intr-un sistem uterin inchis) - sunt confirmate ternele filozofilor existentialist! §i temele bibJice.

MPF III: Sinergia cu mama (traversarea traseului pelvi-genital). Aceasta matrice are patru aspecte distincte :

- titanescul ;

- sadomasochist;

- sexual;

- scatologic;

Caracteristica principals a MPF III este extazul vulcanic.

MPF IV: separarea de mama (sfarsitu! uniunii simbiotice ~i fonnarea unui nou tip de relatie) : pe plan simbolic §i spiritual, manifestarea principala 111 MPF IV este experienta moarte- renastere (experienta mortii Ego-ului §i "regressum in utero").

• Experienla uniunii cosmice (transcendere + cosmizare): experienta morjii Ego-ului este asociata cu imagini ale zeitatilor terifiante; un cadru de referinla frecvent este crucificarea lui Iisus Hristos.

Semnificalia matricilor perinatale(S. Grof', 1975): configuratii polimorfe ~i multidimensionale se deruleaza in cursul procesului care depinde de anumite variabile:

personalitatea subiectului ;


79

biografia sa ;

tipul de simptomatologie clinica ; circumstante actuate ; personalitatea terapeutului ;

imprejurarile ~i cadrul de experimentare.

Efectele psihoterapeutice sunt profunde ~i ample: subiectii dobandesc un comportament nou §i 0 personaJitate innoita, ei descopera noi dimensiuni ale universului (interior §i exterior). Uneori influenta poate fi negativa (suferinja ~i disperarea se pot accentua),

BmLIOGRAFIE

Ouo Rank - Le traumatisme de la naissance, Paris. Payor. 1924;

Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious. New York. Viking. 1975 (tradus in franccza Royaumes de l'Inconscient humain, Monaco. Ed. Du Rocher. 1983);

Carl Gustav Jung - Les racines de la conscience (Etudes sur l'archetype), Paris. Buchet-Chastel, 1971 ; Wilhelm Reich - Charakteranalyse. Berlin. 1933 (trad. eng!.: New York, Noonday Press, 1949); Abraham Maslow - Religions, Values. and Peak Experiences, New York. Viking. 1970;

Karen Horney - "Conf1ictele noastre lnterioare", Bucuresti, Editura lRI. 1998;

Ion Manzat, "De la existenjialism la psihologia existentiala" (apare in 2002);

Seren Kierkegaard, "Conceptul de anxietate". Timisoara. Editura Amarcord, 1998 ; Martin Heidegger, "Fiinla ~i timp", Bucuresu. Ed itura Jurnalul Literal', 1994;

*** TIle Life and works of Hironymus Bosch. London, Paragon, 1995;

Victor Kernbach - "Dictionar de mitologie generala", Bucuresti, Ed. Albatros, 1995; Viktor Frankl- Religion and Existential Psychotherapy, "Gordon Review", VI, 1961 ;

Viktor Frankl - TIle Doctor and the Soul. From Psychotherapy to Logothcrapy , London. Penguin Ilooks. 1973 (I, 1955);

LMallzat ~i M.P. Craiovan - Psibologia simbolului arhetipal, Bucuresti, Editura INl, 1996; Abraham Maslow -The Further Reaches of Human Nature, (ed. IV). New York. Penguin Arkania, 1993.

VIII-IX EXPERIENTE TRANSPERSONALE

1. Caracterizare genera/a

2. Clasificarea experimentala a experienjelor transpersonale

3. Expansiunea temporald a constiinte! - Experiente embrionare Ji foetale

- Experiente ancestrale

- Experierqe colective ~i rasiale

Experienie filogenetice

- Experiente de tncamari trecute

- Prescience. clairvoyance. clairaudience Ji cdlatorii In timp

4. Expansiunea spaliala a constitntei.

- Transcenderea Ego-ului in relatiite interpersonale Ji experierqa unifilli duale

- Identificarea cu alte persoane

- Identificarea ~i Cs. de grup

- Identificare eu animaie

- Identificarea vegetala

- Unitatea cu viata Ii cu ansamblul Creatiei

- Cs. materiel anorganice

• Cs. planetarii

• Cs. extraplanetarii

• Experiente in afara corpului, telepatie

5. Contractia spajialil a constiintei

6. Extensia empiriea dineolo de cadrul realitalii obiective • Experienie ell spirite # experiente mediumniee

- fnttllniri cu entitali splriiuale supraumane

- Expetiente cu alte universuri Ii Intalniri cu locuitorii lor

• Experiente arhetipale Ji mitologice

- Experienje des pre tntalniri cu zeitaJi

- Intelegerea intuitiva a simbolurilor universale

- Activarea ehakrelor Ji trezirea puterii sarpelui Kundalini

• Cs. spiritului universal

• Vidul supra Ji metacosmic

7. Semnifiealia experientelor transpersonale

8. Experientele transpersonale Ji psihiatria contemporanii

9. Natura multidimensionald a experierqelor LSD. Epilog

10. Reuunat

11. Bibllografie


83

EXPERIENTE TRANSPERSONALE"

1. Caracterizare generalii

Experientele transpersonale se pro due rar in timpul primelor ~edinte ale unei terapii psiholitice; dimpotrlva, ele devin curente intr-un stadiu mai avansat, dupa ec subiectul a asimilat integrand rnaterialul planurilor psihodinamice ~i perinatale, Elementele transpersonale domina de fapt toate sedintele LSD urmand experienta finala a mortii/ renasterii,

Experientele transpersonale constituie un concept relativ nou in psihologie ... Ele se lnscriu intr-un grup de fenomene foarte bogate ~i foarte variate, dar cu toate acestea ele au un denuminator comun: individul are sentimentul ca a sa Constiinta se lntinde dincolo de limitele obisnuite ale Ego-ului sau, ca §i ale timpului §i spatiului. In starile de constiinta naturala (normals), individul existll in limitele corpului sau fizic care ll separa foarte distinct de restul.lumii. EI are constiinta spatiului pe care iI ocupa, a entitll\ii sale fizice §i a punctelor sale de contact cu lumea externa, Esteceea ce se numeste, In general, imaginea corpului. Individul are o. perceptie a mediului sau limitat prin sensibilitatea sa exteroreceptiva. Pereeptia sa intema (interoceptia) §i perceptia mediului exterior (exteroceptia) .sunt ambele supuse limitelor spatio - temporale specifice.

in principu, 0 persoana nu traieste decat evenimente survenind in momentul prezent §i in locul Itl care se gaseste, illi aminteste de evenimente prod use intr-un alt moment ~i in alt loc, i§i imagineaza sau anticipeaza evenimentele ulterioare.

Caracteristica fundamentals a experientelor transpersonale rezida in faptul ca una sau mai multe din aceste limite sunt transcendate. Subiectul cunoaste 0 slabire a mijloacelor de aparare ale Ego-ului sau : Constiinta sa pare a se largi pan a la inglobarea altor indivizi §i clemente ale lumii exterioare. i§i conserva propria sa identitate, dar sub 0 forma, intr-un moment sau loc, intr-un context deosebit. Anumiti subiecti traiesc 0 pierdere cornpleta a propriei lor identitati §i 0 identificare totala cu Constiinta unei alte persoane sau cu alta entitate. in fine, intr-o categorie destul de reprezentativa pentru experientele transpersonale, Constiinta subiectului pare sa includa clemente care nu au nici un raport de continuitate eu entitatea Ego-ului sau obisnuit §i care nu pot fi considerate ca simple "derive" ale experientelor sale.

Se pot defini deci experientele transpersonale ca fiind experiente care implica 0 expansiune §i 0 extensie a con§tiintei dincolo de limitele obisnuite ale Ego-ului §i dincolo de lil11itele spatiului §i timpului.

Experientele transpersonale acopera 0 gama foarte vasta de fenornene §i reprezinta fa tete atat de multiple, incat este foarte dificil de gasit un principiul11 divisionis adecvat ~i de a propune un sistern simplu §i cornplet, care sa perrnita clasificarea §i descrierea lor sistematica. Gr~opteaza pentru un sistem de clasifieare bazat pe 0 precizie formal a : eontinutul. unei experiente transpersonale

• in continuare reproducem, aproape integral. finalul cartii lui S. Grof "Realms of the Human and Unconscious", New York, Viking, 1975, p. 185 ~i urm.)

84

Ion Manzat

particulare condeseaza elernenrele lumii fenomenale tridimensionale (sau "realitate obiectiva") asa cum Ie cunoastem In starile normale de constilnta.

In anumite experiente transpersonale trebuie sa intervina fenomene In care existenta (in general) a fostacceptata pe baza validarilor, a evindentelor empirice sau a cercetarilor stiintifice. Este yorba de experientele embrionare, amintiri ancestrale si filogenetice sau elemente ale Inconstientului colectiv .. Nu amt continutul experientei Insa~i (faptul dezvoltarii embrionare, continuitatea genenca avuta cu stramosi umani sau animali sau apartenenta la un grup rasial §i cultural), cl ceea ce este marcabil §i surprinzator este existenta acestor clemente in constientul uman §i posibilitatea pe care o are individul de a trai constient. intr-un mod realist.

Exista ~i un grup de fenomene ESP (perceptie extrasenzoriala) care pot fi calificate drept experiente transpersonale. In cazul preeognitiei, al fenomenelor clairvoyance §i clairaudience. al c~l~torii1or· In timp, al experientelor inafara corpurilor, al premonitiei, al dil~toriilor in spatiu §i al telepatiei; nu atat continutul experientelor este neobisnuit, cat mijlocul de a achizitiona 0 anumita inforrnatie sau de a percepe 0 anumita situatie care. conform paradigmelor stiintifice acceptate, sunt In afara unui sens.

In aceasta a doua categoric a experientelor transpersonale se vor integra fenomene apartinand "realita\ii obiective" In sensul occidental al termenului. Se pune aici problema comunicarii eu spiritele mortilor sau cu entitati spirituale supraumane, de a se intalni sau identifica eu diverse zeitali, este vorba despre experientele arhetipale, etc.

2. Clasiflcarea experimentalii a experiemelor transpersonale

este urmatoarea :

I. Extensia Empirica a Cadrului "Realitatii obiective"

A. Expansiunea temporara al Constiintei :

• Experienje embrionare §i fetaIe

• Experiente ancestrale

• Experiente colective §i rasiale

• Experiente (evolutive) filogenetice

• Experiente de incarnari trecute

• "Prescience", "Clairvoyance". '.'Clairaudience" §i calatori] in (imp.

B. Expansiunea spatiala a Constiintei

• Transcenderf!l},.Ego-ului in Relatiile Interpersonale

• Identificarea cu alte persoane

• Identificarea vegetala

• Identificarea §i Constiinta de grup

• Identificarea animals

• Unitatea cu Viata ~i cu Ansamblul Creatiei


85

• Constiinta materiei anorganice

• Constiin ta p lane tara

• Constiinta extra-planetara

• Experientele extracorporale de premomne de clarauditie, telepatie, calatorii in ~patiu ~i "clairvoyance"

C. Contractia spatiala a Constiintei

Constiinta organics. tisulara si celulara

II. Extensia Empirica in afara Cadrului "Realitatii Obiective"

• Experiente cu Spirite ~i cele mediumnice

• Experiente de lntalnire cu entitati supraumane

• Experiente din alte Universuri ~i intalniri cu locuitorii lor

• Experiente arhetipale ~i succesiuni mitologice complexe

• Experiente de intalniri cu zeit1iti

• Intelegerea intuitiva a simbolurilor universale

• Activarea Chakrelor ~i activarea Kundalini

• Constiinja si spiritul universal

• Vidul supracosmic ~i metacosmic

Este bine sa nu uitam ca experientele transpersonale, mai ales in timpul sedinjelor psihedelice, nu se manifesta niciodata sub 0 forma pura. Am semnalat deja ca fenomenele perina tale sunt insotite adesea de anumite experiente transpersonale tipice, asa cum ar fi identificarea cu alte persoane, cu un grup, experiente arhetipale sau intalniti cu zeitati. La fel, experientele embrionare se produc uneori simultan cu amintiri filogenetice ~i cu 0 experienta de unitate cosmica. Aceste asocieri sunt relativ constante ~i reflecta interrelatii intrinseci profunde lntre diverse tipuri de fenomene psihedelice.

3. Expansiunea temporalii a constiintei

Experiente embrionare si foetale

Primele fenomene transpersonaie care au fost observate sau recunoscute de la lnceputul terapiei psiholitice au fost experientele embrionare ~i foetale. Existenta lor reprezinta 0 serie care sfideaza paradigmele stiintifice in vigoare.

Indivizii care relateaza retrain ale viejii intrauterine sunt convinsi ca fatui este capabil de a experimenta subiectiv perturbarile brutale ale existentei sale (tentative de avert, zgomote patrunzatoare, vibratii intense §i comotii mecanice), ca ~i an goa sa asociata cu starea sornatica a mamei care este bolnava, epuitata sau intoxicata. Si chiar mai suprinzator : unii indivizi afirma ca fatui este constient de starile afective ale mamei sale, §i coparticipa la crizele ei de angoasa, la socurile ei

86

Ion Manza:

cmotionale. la pornirile ei de agresivitate ~i rautate, la umorile depresive, la poftele ei sexuale, dar §i la sentimentele de relaxare, satisfactie, dragoste ~i bunatate.

Redarile transmisiei g{ll1durilor intre mama §i copil constituie un alt aspect interesant al acestei categorii de fenomene. Unii vorbesc literalmente de comunlcare 'telepatica. In cazul gemenilor, partajul vietii intrauterine cu un "semen" si un rival este 0 problema psihologlca de 0 mare cornplexitate.

Episoadele asupra sentimentelor ocean ice pozitive §i de !lniune fericita cu mama sunt frecvente: ele sunt insotite de un schimb bogat de energii fizice, emotionale iii spiriruale ca si ganduri §i intuitii reconfortante de natura transcendentala.

Un alt aspect interesant al acestor experiente este acela ca subiectii demonstreaza 0 cunoastere §tiintifica a embriologiei §i fiziologiei gravidei, care nu provine in mod cert din pregatirea lor profesionala §i nici din studiu. Descrierile lor reflecta Constiinta proceselor care intervin la nivel fiziologic al tesutului, la nivelul schimburilor celulare §i al reactiilor biochimice. Este uimitoare autenticitatea si precizia stiintifica ale acestor descrieri. Experientele de existenta intrauterina corespund deseori cu primele faze ale dezvoltarii embrionare.

Accenrul nu este pus in acest caz pe interactiunea mama-fat sau pe reactia fatului la influente externe : individul se concentreaza asupra cresterii tesutului, asupra diferentierii organelor §i asupra proceselor biochimice care intervin in aceasta crestere rapida. Perceptiile care caracterizeaza acest nivel sunt legate de factori ereditari, spiriruali §i cosmici care deterrnina dezvoltarea embrionului ; e1e fac sa intervina 0 Con§tiint1l a influentelor genetice, a' campurilor energetice cosmobiologice §i asrrofizice, a unor forte merafizice, consrelajii arhetipale §i actiunea legii Karmice,

Experiente ancestrale

Acesta categorie de experiente transpersonale se caracterizeaza printr-un pUlemic sentiment de regresie in istorie, pana in perioade care percep conceperea subiectului §i dezvoltarea sa ernbrionara. Individul intelege ca memoria sa a transcendat limitele sale obisnuite §i ca ea provine in prezent dintr-o informatie legata de viata stramosilor sai biologici. Unele amintiri vor fi legate de evenimente survenite pe parcursul a mai multor generatii din mai multe secole. Continutul aces tor fenomene este, In general, compatibi! cu contextul rasial §i istoric al subiectului. Un individ evreu a trait episoade din viata tribala a Israelului, din epoca biblica ~i se va dezvolta In stransa legatura cu patrimoniul sau istoric, religios §i cultural. Un scandinav va asista la diverse scene cu explorari aventuroase §i cuceriri ale vikingilor, cu 0 precizie care merge pana la cele mai mici detalii: lrnbracaminte, anne, bijuterii §i tehnica de navigatie. Un afroamerican va retrai secvente din viata stramosilor africani, cu ritualuri tribale.

Un exemplu: Nadja, psiholog in varsta de 50 de ani, a trait in cursul unei sedinte LSD 0 identificare foarte realists cu mama sa; scena relata un episod din copilaria sa. "Spre tnarea mea supriza, identitatea Ego-ului meu se tranforma. Eu eram mama mea La varsta de 3-4 ani (prin 1902). Eram imbracata intr-un chip joarte bombastic ~i pretios # lila ascundeam sub scara. Ochii imi erau dilatati ca la un animal lngrotlt ; eram angoasata ~i singurii. lmi apasam gura cu mana. dureros constienta de faptul ca se va petrece ceva groaznic. Am fiicu: 0 remarca deplasatii. Am fast certatii ~i cilleva mi-a pocnit 0 palma peste gurd. Din


87

ascunzatoarea mea am observat nutnerosi nietnbri ai [amiliei tnele asezat! pe vastul pridvor, unchi, lI!atu~'i, in haine demodate, specifice epocii. Toata lumea triincanea, jara sa /ina seamii de mille. Imi era rusine ~'i JIla simteam incopabila de a satisface exigentele adultilor-de a fi gentiia, de a te purta frumos, sa Ill' te murdaresti, sa vorbesti politicos, lila sinueam exclusd, respinsa. "

Nadja si-a interogat mama ~i aceasta i-a confirmat autenticitatea scenei §i a trairilor.

Un alt exemplu stupefiant se refera la raportul dintre elementele experientei ancestrale §i reincaruari trecute. Este extras din tratamentul psiholitic al Renatei:

Intr-un stadiu avansat al terapiei psiholitice al Renatei, evenimentele neobisnuite §i curioase domina patru sedinte consecutive LSD. Aceste secvente se refers la 0 perioada istorica precisa : Praga secolului XVII, 0 epoca decisiva in istoria Cehoslovaciei. Dupa batalia pierduta de la Mont Blanc (1621), care a marcat inceputul Razboiului de 30 de ani in Europa, tara §i-a pierdut suveranitatea ~i a trecut sub hegemonia dinastiei de Habsburg. Doritori sa inabuse elanul patriotic ~i fortele de rezistenta, habsburgii au angajat mercenari pentru a captura principalii reprezentanti ai nobilimii cehe. Douazeci ~i sapte dintre ei au fost arestati ~i decapitati pe un esafod instalat in plata veche a orasului din Praga.

Renata aperceput diverse imagini §i intuitii extraordinare referioare la arhitectura, vesminte, anne ~i alte obiecte ale epoch. Ea a descris cu mare precizie arnbiguitatea relatiilor dintre membrii familiei regale §i vasali. Renata nu a studiat niciodata aceasta perioada istorica §i a trebuit sa cerceteze carti rare pentru a-si confirrna exactitatea informatiilor relatate.

Unele experiente erau legate de diverse perioade din viata unui nobi!.

Acesta era unul dintre cei 27 care au fost decapitati. in cursu I unei experiente dramatice, Renata a retrait cu mare ernotie §i aile detalii referitoare la executie, Intelegand spaima §i agonia tanarului. Aceste secvente istorice au lasat-o perplex: prin ce anume erau acestea legate de personalitatea actuala ?

in ciuda credintelor sale ea a dedus ca este yorba de retrairea un or evenimente dintr-una din vietile strabunilor sai.

"Doi ani mai tarziu cand ma gaseam in S.U.A.(relateaza Grot), am primit a lunga scrisoare a Renatei care incepea asa : "Dragi: Di-e. Groj veti crede despre mille ca sunt total nebutui cand va voi spline rezultatele cercetarilor mele reeente. " Renata mi-a explicat cum s-a intalnit tatal sau cu care nu s-a mai intalmt de la varsta de 3ani. Dupa 0 scurta discutie el a invitat-o sa cineze la el, in compania celei de-a doua neveste §i a copiilor lor. El i-a vorbit cu aceasta ocazie de vremurile trecute, convins fiind ea nu va fi lipsit de interes. in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, nazisti! cereau ca fiecare familie sa prezinte autoritatilor germane arborele genealogic pentru a dovedi absenta stramosilor evrei timp de 5 generatii anterioare. Intreprinzand aceasta munca, tatal Renatei, a pus pasiune; el a studiat istoria familiei sale, traversand secolele gratie actelor de nastere pastrate in arhiva. Era foarte mandru sa prezinte fiicei sale rezultatul cercetarilor sale §i a reusit sa stabileasca filiatia parentela cu nobiliiexecutati dupa batalia de la Mont Blanc. Renata a exprimat convingerea ca amintirile de 0 mare incarcatura emotionala s-ar fi putut imp rima in codul genetic ~i sa se transmita prin seeole urmasilor, in cursul uneia din experientele "istorice" ea a retrait chinurile executiei nobilului ceh. Ori, este evident ca moartea fizica pune un "terminus" liniei

88

Ion Manzat

ereditare (biologice); un defunct nu poate procrea, este imposibil ca el sa poata transmite genetic amintirea sfarsitului sau catre generatiile viitoare, " spune S. -Grof.

Experiente colective si rasiale

Aceasta categorie de fenomene este legataide conceptul jungian al inconstientului colectiv ~i rasia1. Emergenta spontana a acestor experiente Ta subiectii care n-au cunoscut ideile C.O.Jung constitue 0 proba §i 0 confirmare empirica ale unuia dintre celei mai controversate teorii ipsihologice. Subiectii acordati la aceste planuri ale inconstientului traiesc scurte perioade sau, dimpotriva, secvente lungi §i complexe care se deruleaza in regiuni sau in diverse secole §i prin diverse culturi istorice.

Subiectul joaca deseori rolul de observator dar. eel mai adesea, el se identifies cu unul sau mai multiprotagonisti.i.Aceste experiente sunt insotite de obicei de intuitii globale sau detaliate ale structurii sociale,ale cosmologiei religioase, ale cultelor , cadrului moral, artei, tehnicii, etc.

Experientele colective §i rasiale se refera la orice regiune, la orice perioada ~i orice traditie culturala. Continutul secventelor este independent de eontextul etnic al subiectului, de regiunea sa de origine, de traditia sa culturala, de pregatirea §i educarea sa. Un anglo-saxon se va identifica, de exemplu, eu personaje din diverse perioade ale istoriei afro-americanilor sau amerindienilor si-va avea 0 noua sensibilitate fata de aeeste popoare ~j 0 noua eon§tiintl\ asupra problemelor lor rasiale, Un evreu va descoperi culturi din ExtremulOrient §i. va retrai episoade din istoria Chinei sau Japoniei antice, care va sfiir§i cu intelegerea si apreciera sa asupra filosofiei Tao-iste sau buddhiste, muzica japoneza, artele martiale, etc. 0 persoana de origine slava va participa la cuceririle asiatice ale hoardelor mongole conduse de Genghis Han, se va ideutifica cu bosimanii sau cu aborigenii australieni,

Informatiile relevante din aceste experiente sunt adesea de 0 precizie surprinzatoare §i verificabile prin consultarea surselor arheologice si antropologice. Sunt relatate adesea detaJii esoterice specifice. Nivelul cunostintelor istorice sau etnografice depasesc cu mult cultura §i pregatirea subiectului.

Un subiect s-a vazut lmbalsamat (mumificat) in Egiptul antic; el a descris talia §i ealitatea bandeletelor care acopereau mumiile, materialele utilizate §i a explicat simbolismul celor patru vase funerare ("vasele funerare" cuprindeau organele defunctului). Fiecare era dedicat unuia dintre cele patru genii ale infernului egiptean, simbolurile celor patru puncte cardinale. Vasele au imaginea zeita(ii careia ii sunt dedicate.

Vasul cu cap de om (Sud) continea stornacul ~i intestinul gros; cel cu c~ ~ciiine (Nord) intestinul subtire : cel cu cap de §acal (Est) plamanii si inima; cel cu cap de §oim (Vest) ficatul si colecistul. Vasele sunt pictate in negru.

Alti indivizi dobandesc 0 lnjelegere intuitiva a functiilor diferitilor zei egipteni, a simbolismului lor, a semnificatiei esoterice a piramidelor §i a Sfinxului. Un subiect care traie~te secvente din viata vechilor Pars is (urrnasi ai zoroastrienilor iranieni, emigrati candva in India) descrie nu numai natura religiei lor si practicile funerare, cat si detaliile tehnice despre ~akmas zoroastrieni in care defuncti! erau livrati ulterior. Altii vor furniza perceptii intuitive ale hinduismului §i buddhismului ~i dovedesc 0 intelegere profunda a practicilor lor religioase.


89

Aceste experiente sunt insotite de gesturi simbolice, secvente complexe §i elaborate de activitate motrica, exprimand continutul lor. Subiectii descopera semnificatia diverselor gesturi simbolice (mudras), sau adopta posturile cu totul neobisnuite (asanas), pe care Ie releva Hatha Yoga.

Indivizii "plonjeaza" in atmosfera unei culturi, avand deseori nevoia irezistibila de a dansa. Para a avea cunostinte anterioare despre aceste civilizatii, ei sunt capabil de a reproduce dansuri tribale traditionale : dansuri ale aborigenilor australieni sau ale triburilor africane care vizau intrarea in transa, dansuri foarte cornplexe §i foarte expresive din Java §i Bali.

Experientele colective §i rasiale, sunt asociate deseori cu alte fenomene transpersonale. Dupa cum am vazut, ele implies adesea 0 identificare totals cu protagonistii din diverse culturi, sau cu alte elemente ale unei constiinte de grup. in cazuri extreme ele integreaza constiinta grupurilor rasiale in asamblul lor, sau aceea a totalitatii rasei umane. 0 astfel de expansiune empirica a individului pana la constiinta umanitatii reproduce arhetipul jungian al omului cosmic. Unele din aceste fenomene se prezinta sub forma de clairvoyance, clariaudience, premonitie, calatorie in spatiu §i timp. 0 caracteristica importanta a amintirilor colective sau rasiale este faptul ca subiectul Ie traieste ca perceptii intuitive ale diversitatii grupurilor eulturale in sanul rasei umane. ca ilustratii ale istoriei umanitatii sau ca . manifestari ale dramei cosmice ale jocului divino

Experiente (evolutive} filogenetice

Acest tip de experiente implies identificarea cornpleta §i foarte realista eu anirnale din diverse stadii de evolutie filogenetica. Ele sunt insotite ca §i experientele ancestrale de G impresie de regresie in timp. Subiectul are sentimentul puternic §i convingator ca speciile de animale eu care el se identifica apartin istoriei filogenetice §i ca el exploreaza evolutia speciilor in natura. Identificarea este cel mai adesea cu mamifere, pasari, reptile, amfibieni §i diverse specii de pesti. El respecta talia, informatia fiziea, diverse senzatii specifice, emotii §i impulsuri instinctive, ca §i perceptii neobisnuite ale mediului. Amintirile evolutive poseda 0 serie de caractere empirice specifiee. Spre deosebire de experientele umane, ei transcend adesea panorama ~i limitele fantasmelor §i imaginatiei propriei omului. Subiectul a trait sentirnentul cunoasterii senzatiilor unui sarpe infometat, a unei pasari hranindu-si progenitura sau a unei balene respirand prin branhii. Subiectii au relatat di au eunoseut instinctul care obligf anghila sau somonul sa inoate impctriva cursului fluviului sau procesele de metamorfoza ale unei larve in omida §i a unei crisalide in fluture.

ldentificarea cu vertebratele suscita deseori reactii fizice specifice. decelabile de un observator extern. Astfel de experiente sunt insotite deseori de inervatii neobisnuite ale muschilor. de modificari ale circuitului neurologic si a acrivitatii motrice, care nu se intalnesc la om in circumstante normale. Aeeste reactii par a fi legate de activitarea selectiva §i de functionarea automata a siste- / mului extrapiramidal §i a altor circuite neuronale arhaice. Nu sunt rare cazurile in care subiectul relateaza experiente evolutive care tradeaza 0 cunoastere intima a anirnalelor cu care se identifica, cunoastere care depaseste ceea ce a aflat sau a studiat pacientul in domeniul stiintelor naturale. El descrie cu preeizie dansurile

90

Ion Manzat

amoroase, reflexele de agresiune §i aparare §i alte fapte zoologice §i erhologice. Pentru a ilustra aceasta categorie de experiente, iata relatarile unei subiecte pe nume Renata. Ea s-a identificat total cu 0 femela dintr-o specie de reptile uriase care au trait cu milioane de ani in urma. Se simtea indolenta si letargica, lungita pe nisip, pe malul unui lac, sub dulcea caldura a soarelui. Era fascinata de solzii pe care Ii avea, ei aveau culoare §i forma irezistibila,

Expcrien]e de incarniiri trccute

lata categoria de fenomene transpersonale, poate cele mat interesante §i cele mai enigmatice. Experientele cu incarnari trecute sunt compuse din fragmente de scene din evenimentele individuale sau din succesiuni complete, clare lli logice, care se deruleaza in alte contexte istorice. Ele se raporteza tnrr-un anumit mod la elemente ale inconstientului colectiv §i rasial §i la anumite experiente ancestrale. Experienjele sunt spectaculoase §i sunt insotite de 0 incarcatura afectiva intensa de calitate pozitiva sau negativa. Caracteristica esentiala a acestor fenomene este eli s-ar putea apela la 0 "calitate empirica a incarnarii trecute". Subiectul conserva identitatea Ego-ului sau, dar el se vede sub 0 alta forma, Intr-un alt loc §1 intr-o alta epoca, EI traie§te sentimentul de a fi In esenta aceeasi entitate individuals ca §i in experienta sa actuala. Are impresia vie di este confruntat cu 0 arnintire, care traieste evenimente care deja le-a trait sau la care el deja a asistat. Aceasta nuanta de "deja vue" este foarte specifica. Individul simtc §i §tie tara nici un dubiu cll aceasta experienta nu e Iegata sau derivata din ceva din viata sa actuala, ci esre yorba de 0 resurgenta a uneia din inca rna rile sale anterioare.

Unii subiecti nu cred in reincarnare si au convingerea ~tiintifica precum ca metempsihoza nu este posibila, sau sunt indivizi simpli ~i tara educatie care nu cunosc religia ubeiana sau indiana. Un pacient era muncitor necalificat, care suferea de cancer in stadiu final §i care a trait In cursul unei sedinte LSD evenirnente complexe, care tradau 0 intuitie mecanica a reincarnarli ~i a actiunii legii Kannel. Dezvaluirea acestei regiuni transpersonale din lncostientul sau l-a ajutat sa infrunte sinistra realitate a eminentei mortii sale cu seninatate.

in experientele cu reincarnari este obisnuit sa intervina una sau mai multe personale; precizam ca sunt rare cazurile in care intervin animale. in secventele in care figureaza, subiectul are sentimentul ca retraieste un episod in cursu I caruia el a fost ucis de un tigru, muscat de un sarpe veninos. Pacientul este deseori singurul protagonist al acestor scene apartinind trecutuJui. Nici 0 retraire a tristetii legate de vreo maladie penibila sau paralizanta sau de vreun accident gray care ar fi survenit intr-o reincarnare precendenta nu este prezenta, Resimte angoasa §i agonia asociate cu moartea accidentala sub 0 avalansa, intr-o maree sau in nisipuri miscatoare, din cauza unei existente vulcan ice, etc.

Experientele de tip Karma se impart In doua grupe, dupa calitatea emotiilor implicate. Prima reflects asocialiile afective pozitive cu alte persoane ; eel mai adesea este vorba de 0 intelegere mutuala totals, de un liant amoros, de 0 prietenie profunda §i 0 comunicare spirituala. A doua grupa cuprinde scene cu incarcatura emo\ionala negativa. Subiectii traiesc situatii trecute caracterizate printr-o durere fizidl intensa, 0 profunda tristete, 0 teroare §i 0 angoasa inumane, 0 pasiune caruala, 0 gelozie feroce sau avaritie exagerata. Este 0 stare de stimulare


91

emotionala §i biologica in care toate modalitatile afective converg in ansamblul incoerent de calitati empirice ale naturii inumane, un punct de la care bestialitatea inerenta naturii umane ia proportii metafizice. Eruditii atribuie acestei stari nediferentiate de transa setea de carne §i de sange din invat1Uura buddhista. forte care perpetueaza ciclul mortii §i renasterii §i care sunt responsabile de toate suferintele. Aceasta experienta de activare nespecifica a afectivitatii se va imprima ca un gestalt nedeterminat inainte de a fi repetat §i rezolvat in cursu! vietilor urmatoare, Subiectul trebuie sa transceanda evenimentul pe plan emotional. etic §i spiritual, trebuie sll-1 depaseasea, Legea Karmei este un factor esenjial de ordin cosmic, la care totul se supune. Unele studii de LSD vorbesc de legile reincarnarii in termeni de ginecologie §i transfer genetic. Deseori Karma este realizata limp de secole prin serii de reincarnari.iprin vieti succesive.

Pare prematur in stadiul actual sa discutam despre problema originii acestor experiente §i despre semnificatia lor ontologies. Nu este nici 0 tndoiaIa ca ele reprezinta aceleasi fenomene ca cele descrise in urma cu secole in diverse cadre religioase, filosofice §i mistice, cum ar fi: cosmologiile din anumite culturi africane sau amerindiene, cultul orfic, filosofia lui Platen, gandirea crestina primitiva §i diversele religii ale Indiei, precum hinduismul, buddhismul §i jainismul,

Prescience, clairvoyance, clairaudience fi "calatorii in limp"

Aspectul eel mai caracteristic al fenomenelor ESP este transcendenta limitelor obisnuite ale timpului §i extensia ternporala a constiintei. Subiectii supusi unor experiente LSD anticipa deseori evenimentul. Ei asista la scene complexe §i detalii ale evenimentelor viitoare sub forma de viziuni §i auzind sunete: zgomotele obisnuite ale vieui cotidiene, seevente muzicale, cuvinte separate sau fraze intregi, zgomote facute de automobile §i diverse alarme sonore. Aceste experienje au 0 asemanare variabiHi cu evenimentele reale ulterioare. 0 verificare obiectiva In acest eaz este foarte dificilll.

Referitor la calatoriile in timp, subiectii sunt convinsi ca au transcens limitele temporare §i ca sunt in stare sa se deplaseze dupa voie in orice perioada din istorie, ca niste personaje S.F. care dispun de "mal/ina timpului". (H.G. Wells).

4. Expansiunea spatialii a constiintei

Transcendenta Ego-ului in relatiilc interpersonale # experienta unitatii duale Aceste fenomene transpersonale se caracterizeaza prin transcendenta limitelor obisnuite ale constiintei. Subiectul traieste experienta cand se desprinde de limitele Ego-ului sau cll ~i realizeaza 0 uniune §i 0 unitate perfecta cu alta persoana. Aceasta unitate duala traita cu terapeutul, asistentul , membrii familiei sau alti participanti se manifests deseori In spatiul interior al individului, la un nivel pur subiectiv, total independent de persoanele prezente la sedintele LSD. Exemple ripice sunt simbioza intre mama §i copil, uniunea cu partenerul sexual §i sentimental de con top ire cu maestrul spiritual. Experientele de unitate duala apeleaza la sentimente de amor profund §i la sensu I de sacru.

92

Ion Manzat

ldentificarea cu aile persoane

Contrar a ceea ce am observat in grupul transpersonal precedent. subiectul cunoaste aici 0 identificare totala cu. alta .persoana ,~i pierde intr-o mare masura constiinta propriei sale identitati originale. Aceasta jdentificare este totals ~i coinplexa, ea implica imaginea corpului, a .reactiilor §i a atitudinilor emotionale, caracteristici psihologice, expresia faciala, gesturi §i maniere rtipice, aceeasi intonatie a vocii. Aceasta experienta imbraca forme ,~i atinge nivele foarte diferite. Astfel, retrairea experientelor traumatizante din copilarie care irnplica maimult decat 0 persoana se caracterizeaza prin identificarea simultana sausuccesivacu toti protagonistii, Aceste detalii.i.dau 0 anumita coloratura uranspersonala experienjelor. Subiectul se identifica uneori cu copii sai. cu parintii sai sau, cu prieteni apropiati, cu profesori. In acest proces pot interveni.personalitati notorii : politicieni, savanti, artisti, sau diversi reprezentanti ai unor grupuri profesionale, etnice sau rasiale , Identificarea cu personaje istorice sau cu maestri spirituali este de asemenea foarte curenta,

Identificarea # constiinta de grup

Aceasta categorie se caracterizeaza printr-o expansiune spatia Ill. mai vasta a constiintei : individul nu se identifies numai cu indivizi, ci manifests 0 eon§tiinla apartinand unui grup de persoane. Denorninatorul comun care reuneste membrii aeestor grupuri vor fi, dupa caz, rasa lor, patrimoniul lor cultural, religia, profesia, ideologia sau destinul lor. Subiectul l§i asumarolul, tuturor evreilor persecutati in cursul secolelor,a tuturor crestinilor torturati §i sacrificati de romani, a victimelor Inchizitiei sau a prizonierilor din lagarele, naziste de concentrare. EI va trai zelul religios al tuturor musulmanilor care s-au dus in pelerinaj la Mecca,. devotiunea indienilor in timpul purificarii prin Yoga, fanatismul seetelor religioase extremiste. Ei au sentimentul capotentialul expansiv al constiintei lor inglobeaza clase ~i popoare, sau chiar intreaga omenire.

Identificarea cu animate

Identificarea cu animale este legata pe plan psihodinamic de .inconstient, are 0 senntificatie sirnbolica §i a structura dinaruica, evocand imagini onirice, Indiviclul recunoaste in ele un mesaj ocult privind caracteristicile personalitatii sale sau ale situatiei sale actuale ~i accepts 0 apropiere psihanalitica de aceste fenomene. 0 stilizare simbolica face sa intervina un, animal de prada, ceea ce eorespunde exprimarii sentimentelor de intensa agresivitate, Maimu\a reprezinta tendintele perverse polimorfe ~i 0 predispozitie inhibata pentru plllceri ii jocuri sexuale, 0' pulsiune puternica libidlnala va fi sirnbolizata de un armasar sauceiueur, Vanitatea masculina ~i exhibitionismul VOl' fi caracterizate printr-o reprezentare simbolica a subiecnilui intr-un coco~, cank'ind pe 0 grlimada de gunoi. Simbolul ga§tii sau al boului este asociat eu stupiditatea, iar poreul ilustra neglijenta §i delasarea morala.'

Identificarea vegetala

Experientele de identifieare vegetala sunt mult mai freevente decat cele de identificare animala, Un individ eonfruntat eu aceasta categorie de elemente are sentimentul unic de a asista §i de a participa constient la procese fiziologice


93

fundamentale ale planetelor. EI va fi ca 0 graunta germinala, 0 frunza In activitate fotosintetica, sau 0 rildacina care extrage hrana §i apa, in alte imprejurari, el va fi 0 "dionee" sau altil plants carnivora din flora oceanica, va cunoaste polenizarea §i diviziunile celulare care se produc in timpul cresterii vegetale. Alti subiecti se vad participand Ja procesele botanice la nivel molecular, VOl' fi constienti de sinteza biologica ce guverneaza producerea de anexine, de pigmenti, de substante aromatice §i diverse alcaloide. Resurgentele constiintei vegetale sunt lnsotite adesea de indicatii §i intuitii filosofice §i spirituale. Multi subiecti au fost frapati de puritatea §i altruismul existen!ei vegetale, pe care ei II considers ca un model de comportament uman ideal. Majoritatea plantelor nu ucid §i nu traiesc pe seama altor organisme, contrar animalelor §i oamenilor. Ele sunt in contact direct cu cele patru elemente (pamant, aer, apa §i foe), capacitatea lor de a transforma energia cosmica este indinspensabila vietii pe aceasta planets. Plantele nu se sinchisesc de viitor, nu sunt preocupate nici de scopuri nici de ambitii, Ele reprezinta fiinta pura in imprejurarea si locul actual, care este idealul multor scoli mistice §i religioase. Plantele nu exploateaza §i nu ranesc alte organisme, in schimb ele ajutil la unirea §i la raspandirea vietii altora. Anumiti indivizi care au trait aceste experiente afirma cli apreciaza importanta §tiinlificli asupra sensibilitatii vegetale, de exemplu in lucrarile lui Sir Jagadise Chandra Bose din Calcutta, precum §i experiente mai recente ale lui Cleve Backster.

Marii arbori celebri pentru longevitatea lor, ca sequoia, au fost perceputi ca fiind ilustrarea ideala a unei con§tiinle infinite, la adapost fata de agitajia §i frenezia vietii exterioare. Alte intuitii se refera la conotatii mistice §i la sernnificatia religioasa profunda a anumitor plante. Exemplele cele mai interesante din aceasta categorie de experiente sunt :simbolismul lotusului in buddhism, importanta graului in cosmologia indienilor din America de Nord, utilizarea vascului in ritualurile druidice, in religiile §i cultele formate pe plantele psihedelice, ca de exemplu peyotl, ciupercile mexicane sacre §i ~ (C.Castaneda, 1997).

Unitatea CII viata si CII ansamblul creatiei

In foarte rare cazuri un subiect LSD are sentimentul cli a sa con§tiinta se intinde p:lna la inglobarea intregii vieti a planetei, ansamblul florei §i faunei, organismeJor monocelulare. Un individ se identifies cu evoliitia filogenetica a vietii in toatll complexitatea sa §i atinge 0 intelegere intuitiva a legilor biologice care 0 conduc. EI exploreaza factorii care influenteaza originea noii specii sau extinderea celor vechi, vede in actiune fortele darwiniene care determina "supravietuirea celui mai tare". Alte intuitii se refera la interactiunea diferitelor forme ale vietii in toate mutatiile sinogiilor ~i antagonismului lor in cadrul ecologic. Aceasta con§tiinll! unificatoare cu materia anorganica ~i orgauica e insotitil de explorarea contradictiilor §i conflictelor intrinseci ale vietii, de tentativele de a estima puterea relativa a fortelor conservatoare ale vietii fall! de fortele autodistructive. Aceste experiente declanseaza deseori 0 con§tiinla asupra problemelor ecologice §i 0 noua sensibilitate fata de dezvoltarea tehnologica §i industralizarea rapida.

Constiinta materiei anorganice

Extensiunile empirice ale constiintei in cursul sedintelor LSD nu se limiteaza la lumea geologiei. Ele includ deseori ~i fenomene macroscopice ~i

94

ion Manza:

microscopice ale lumii organice, Nu sunt rare eazurile in care subieetul se raporteaza Ja experiente de identificare cu oceanul, care se caracterizeaza prin fluiditate, intensitate §i seninatate. Altii se identifica cu focul, tendinta de a crea §i a distruge, precum §i potentialul sau purificator. Sunt evocate adesea .fortele care genereaza catastrofe naturale, aspecte distructive §i creatoare, eruptiile vulcanice, seismele, puterea curentilor atrnosferici §i uragane. Altii traiesc si se transpun In minerale: diamant, granit, aur sau fier. Experiente similare se refera la struetura dinamica a atomilor, natura fortelor electromagnerice, universul legaturilor interatom icc sau miscarea brauniana a moleculelor. In lumina acestor plan uri fenomenologice subiectii LSD .avanseaza panll la con§tiinta fenomenelor cosmice (R. Bucke, 1901), in esentalegata de organizarea energiei la scara universals. Constiinta umaria nu va fi decat una din formele sale de expresie. Episoadele constiintei materiei anorganice sunt lnsotite adesea de diverse intuitii de nawra filosofica sau religioasa. Ele favorizeaza 0 noua iutelegere a aninisrnului §i panteismului, a paralelelor care exists intre starile spirituale §i substantele materiale asa cum sunt descrise in textele alchimice, doctrina lui Empedocle a celor patru elemente sau semnificajia apei In jnvatatura taoista, Indivizii care au fost "scufundati" in constiinta granitului sau a proceselor vulcanice inteleg farll dificultate ca indienii din Himalaya au 0 reprezentare a lui Shiva sau Hawaienii venereaza pe zeita Pelle, simbol al fortelor inerente iale eruptiilor vulcanice. Experientele constiintei substantelor stabile §i imuabile sunt percepute ca stilri spirituale elevate, incarcate de . un sens sacru. Auumiti subiecti au constiinta faptului ca Himalaya pentru indieni, sculpturile de gran it pentru egipteni sau statuile de aur pentru precolurnbieni nu reprezinta dedit meta fore ale zeitatilor. ei erau zeitatile, Este caracterul etern ~i indiferent al materialelor care au fost adorate pentru ell difera radical de startle de constiinta versatile, limitate §i turbulente ale fiintelor umane. (1. Manzat, 1999).

Constiinta planetara

lata un fen omen rarisim care nu se produce decat lutr-un stadiu avansat de terapie LSD. in aceasta experienta constiinta subiectului integreaza.absolul toate aspectele planetei, intelegand atilt materia organica, precum ~i anorganica. Terra e conceputa ca un organism cosmic complex: diferitele aspeete ale evolutiei geologice, biologice, culturale §i tehnologice sunt considerate ca manifestare a unei tentative pentru a atinge un nivel superior de integrare §i realizare a Sinelui (I. Manzat, 2000).

Constiitua extraplanetara

Subiectul cunoaste aici fenomene legate de corpuri ceresti, altele decat planeta noastra §i de evenimentele astronomice care se produc atilt in interiorul sistemului nostru solar, cat §i in afara acestuia. Relatarile se refera la suprafata Lunii, procese termonucleare care se desfasoara 111 inima Soarelui, conditii particulate ale diferitelor planete, supernove, quasari, pulsari, explozii solare care provoaca gauri negre in univers. Sunt, de asernenea, experiente ale constiintei spatiului interstelar. Ele se caracterizeaza prin sentimente de eternitate, infinitate, liniste, seninatate, puritate §i unire a tuturor opuseJor. Echivalentul spiritual poate fi experienja vidului descris mai inainte


95

In acest capitol. Subiectii LSD care au 0 solida pregatire in matematica ~i fizica au confirmat ca numeroase concepte ale acestor discipline (care transcend rationamentul rational) devin mai comprehensibile, sunt intelese rnai profund si pot fi realmente traite in timpul starilor de con~tiinili modificata. Relativitatea timpului §i spatiului. specificitatea spatiului, ideea unui univers infinit, dar inchis, intersanjabalitatea materiei §i energiei, diverse ordine §i grade de infinit. Toate acesteabstractii complexe ale fizicii §i matemaricii moderne vor fi clarificate intr-un mod nouivazute din perspective).

Experiente in afara corpului, caliuorii In limp ~i telepatie

Acest tip de experiente LSD sunt de inteles in raport cu extinderea con§tiintei dincolo de limitele spatiotemporale obisnuite. Experientele in afara corpului sunt frecvente. Anumiti indivizi traiesc sentimentul ca sunt total detasati de corpul lor fizic, ca planeaza deasupra lor sau se observa dintr-un alt loc. Subiectul i§i pierde constienta situatiei fizice a experienjei §i constiinta penetreaza planurile empirice §i cele ale realitatii obiective, absolut independente de realitatile materiale. Apar perceptii extrasenzoriale evidente. in cazuri foarte rare experimentatorul este convins ca poate controla acest fenomen pentru a transccnde in limitele interspatiale obisnuire §i a calator: dupa voie in alte IUI11i. lata un exemplu de calatorie in spatiu din raportul unui psihiatru care ilustreaza foarte bine natura acestor fenomene §i demonstreaza dificultatile pe care subiectul Ie intampina cand incearca sa "joace" pe doua planuri ale realitatii. "Prime le trei ore ale sedintei mele cu LSD constau tntr-o Mtalie fantastica dintre fortele Luminii ~i Tenebrelor, era 0 tninunaui ilustrare a peisajului antic at lui Zend-Avesta (person), care descrie luptele dintre annatele dintre Ahura - Mazda ~i cele ale lui Ahriman. Actiunea se desja~oara sub toate planurile imaginabile, in tesuturile ~i celulele organisutului meu, la suprafata planetei, traversand intreaga istorie .. Am avut eonvingerea cd aceasta lupu: La care asistatn # participam era ca 0 legaturi: intre materie ~i spirit, sau, mai exact, ca tntemnitarea spiritului in materie. Ma voi descoperi ill stare de spirit joarte curioasa in legiuura CII acest razboi. voi tncerca o setusuie de seninatate :# bucurie, existetua in credinta naiva si priinitivd a crestinilor. Evoluam tntr-o lume in care miracolele erau posibile, acceptate ~i intelese. Eram preocupat de problema spatiului ~i timpului $i de paradoxurile insolubile aleinfinitului :# eternitatii, care, tntr-o stare de constiinpi norma/a, erau 0 sfidare a ratiunii. Nu stiu cum ill-alii lasat conditionat sa accept conceptul absurd al timpului unidimensional ~i al spatiului tridimensional. Limite pentru campul spiritual nu exista. Till/pill ~'i spatiul nu sum decat contructii arbitrare elaborate de om. E posibil de a crea ~i de a cunoa~te deliberat spatiile avand diferite ordine de lnfinit, 0 secunda ~i 0 etemitate sunt notiuni intersanjabile.

Aveafll sentimentul ca nu Jill seama de limitele tetnporale ; eram fiber sa ciiliitoresc intr-un spadu continuu, fara vreo restrictie. Calatoream spre satul meu natal, pe 0 distall/a de mal multe mii de kilometri de sala de tratamente, vizualizam direqia ~i distanta ~i traversam spatiu! tburand cu 0 viteza impresionama, dar, spre marea mea deceptie, nil ajungeam nicaieri. Inti era suficient ca locul de experientd era de japt ideiuic CII eel al destillaJiei uiele. Ma voi regas; flllr-ll11 spaJiu incomod, inciircat cu tuburi vide; cabluri, retlstente ~i condensatori. Dupd acest moment de confurie inteleg di sunt inghesuit tntr-un receptor TV situat ill apartamentul III care tni-am

96

JOIl Mimuu

petrecut copilaria. Mil for/am sa utiiize: difuzoarele pentru a auzi ~i tuburile catodice pentru a vedea. Aceasta parodie simbolica insemna ca lila atasam intotdeauna in intampinarea vechilor mele convingeri privind spatiu! ~i timpul. Intelegeam c(1 s-ar putea evolua pe plan spiritual liber, fora contrdngere, peste viteza luminii, experierqa modificandu-se rapid. Traversam ecranul televizorului # ma plimbam prin apartamentul parintilor mei. in aces! stadiu nu resimteam nici un efect at drogului ~i totul porea real. Ma indreptamspre .fereastrii ~i priveam orologiui strazii; arata 0 diferenpi de 0 jumdtate de ora, in raport ell momentul experientei, ceea ee corespundea decalajului orar intre cele doua orase. Treptat, In,am trezi: intr-o lume imaginard ~i am inceput sa simt ca lila pdndeste ceva riscant ~i periculos. Am sinuit subit 0 existetua misterioasd $i nelinistitoare, ca un fel de forte ale raului, un fel de magie neagra. Am anaiiuu imagini din cazlnourileceiebre Monte Carlo, Lido din Venepa, Las Vegas, vedeam mici bile de fildes ale unei rulete care se tnvanea cu 0 viteza vertiginoasa, carli de joe care erau tnmanate jucatorilor. Posibiliuuea de a transcende 'llmitele spatiotemporale imi aparea ca exaltanui ~i seducatoare. Nici un secret nuexista pentru controiul spatiului ~i timpului, aveam acces la toate inutlnirile oficiale # cunosteam toate descoperirile stiintifice. Atitudinea mea fa/a de rezultatul acestei experiente era foarte ambiguu. Eram foarte incantat de capacitatea mea de a ma elibera de sclavia spatiului ~i timpului, dar eram constient de gravitatea actului ~i de consecintele sale. Aceusta experienta nil piuea fi considerate ca 0 tentativa izolata de control voluniar al spatiului. Dace voi obtine confinnarea posibilitaJii de tnanipulare a mediului fizic pe distanjede mii de kilometri, tot universul tneu se va prabus! ~i ilia voi regiisi intr-a stare de profunda confuzie metafizica. "

Sunt frecvente experientele de telepatie. Subiectul esteconvins di poate citi in gandurile persoanelor prezente in sala de trataruente, sau ca sepune In legatura cu creierul unor indivizi care traiesc in alte puncte de pe glob. E vorba mai ales de oiluzie, decat de un fapt veritabil. Aceasta desigur nu este 0 regula absoluta. Anumite situatii confirma realitatea unor perceptii extrasenzoriale pure. Punctual, un subiect LSD va descrie starea de spirit §i emotiile terapeutului sau a asistentului. Doi indivizi asistand la aceeasi experienta si-au schimbat numeroase idei sau au trait experiente paralele, tara a comunica verbal. In astfel de cazuri cu totul exceptionale un subiect LSD va afirrna ca a avut contact telepatic cu 0 persoana care nu participa la experiente, dar a eonfirmat ulterior autentieitatea faptului. (Charles Tart. 1969)

5. Contractia spalialii a constilntei

In acest tip de expetiente constiinta individului pare a se invecina eu zone mai mici decat imaginea obisnuita a eorpului. Este yorba de cunoasterea anumiror organe interne sau proeese fiziologice care sunt inaccesibile starii de constiinta obisnuita. Subiectii au sentimentul de a se transpune In mod constient In alte organe sau tesuturi organ ice. Unii observa actiunea contractiilor musculare, cardiace, deschiderea §i inehiderea ventricolelor inimii. Altii se identifica cu resorbjia intestinala sau cu functionarea alter' organe. Mai multi subiecti au recunoscut ca s-au identificat cu neuronii propriului creier, cu globulele albe sau

Psihologie transpersonaia

97

rosii, cu epiteliul uterin sau cu celulele germinale. Experientele de identificare cu un ovul sau cu un spermatozoid in momentul conceperii apartin acestei categorii. Explorarea constienta a nucleului celular sau a genelor in cromozomi, sentimentul de descifrare a propriului cod genetic sunt alte experiente interesante. Aceste episoade ale constiinjei organ ice sunt insotite deseori de intuitii concrete. Subiectii mentioneaza informatii referitoare la anatomie, histologie, fiziologie §i chimie. depasind multe cunostinte ale subiectului. Iat~ un extras dintr-o §edint~ cu un psihiatru care i1ustreaz~ foarte bine aceste categorii de fenomene :

"in aces! stadiu nu tnai traisem inca secvente mai stupefiante " constiinta mea devenea din ce In ce mai nediferentiatii $i am inceput sa traiesc tntr-o stare de excitatie pe care nu am mai cunoscut-o. Aveam impresia ea sunt propulsat peste spa/ill si timp spre lin obiect necunoscut. Inteleg dupa lin anumit tlmp, spre marea mea sllpriza. ca eram lin sperlllatozoid $i ca impulsurile explozive rezuttate erau produse de un mecanism biologic $i transmlse de-a lungul unui flagel deplasandu-se CII tniscdri vibratorii. Am tnteles ca obiectivul meu nutnea ovulut. Eram incapabil sa lila opun acestei curse. desi eram convins de absurditatea situatiei. Fiind un spermatozoid In cautarea ovulului, aveam constiinta tuturor proceselor implicate. Constatam chiar numeroase elemente suplimentare care avansau din colo de ceea ce spiritrrl putea sa-$i itnagineze ill stare norma/a. Constiinta spermatozoidului era Ull microcosmos absolut autonout, 1111 univers In sine. Am participat la toate procesele biochimice care intervin in nucleul plasmei. Ma recunosteam intr-o atmosfera nebuloasa a structurilor cromozomilor, a gene/or individuate $i ale moleculelor de AND. Genetica, biochimia, mitologia :ji istoria pareau intim legate si nu erau deciu diverse fatete ale aceluiasi fenomen. Acest microcosmos at spermatozoidului era simultan influentat $i guvernat de forte care modificau $i determinau soarta rasei umane. Ele se prezentau ca forme ale campului de forte Karmice, cosmobiologice $i astrologice. Excitatia $1 ritmul cursei crestea, astfel tncat ell atingeam 0 foarte mare viteza. Apoi atingeam apoteoza, care se traducea printr-o impiozie triumfiitoare $i 0 fuziune extatica lmpreunii Cll a VII III I. 111 timpul cursei constiinta alterna tntre constiinta spermatozoidului $i aceea a ovulului in asteptarea vaga dar imperioasa a evenimentului capital. In tnomentul conceperii, cele douii unitiui de constiinpi separate se reunesc $i ell devin simultan cele doua celule genninale. Cele doua entitiui interpretau acelasi moment in tertneni de succes individual $i de triumf comun. Ambele tntelegeau misiunea lor. spermatozoidul a implozlei, iar ovulul a incorpordrii. Ajungeain la lIll 1II0del ideal Illl numai pentru complementaritatea principii/or masculin $i feminin ill planul relatillor sexuale ; dar si in situatiile interpersonale tn general. Obiectivul esential este de a organiza instantele, til asa fel tnctu toate par file implicate sa considere rezultatul ca un succes personal. Dupa fuzlunea celulelor germinate experieuta continua in acelasf ritm infernal. Traiam embriogeneza tntr-un 1II0d condensat si accelerat. Ell ilia bucuram permanent de constiinta totala a proceselor biochimice, a divizlunilor celulare $i cresterii tesuturilor. Asistam la diferentierea tesututui si La formarea noilor organe. Aveam certitudinea desavarsirii dezvoltdrii fetale. VII nou sentiment de

98

Ion Mtmzat

succes individual §i de triumf al puterii creatoare lIul incerca. Eram convins ca in marea cursa la care au participat mii de spermatozoizi eram singurul invingator. "

6. Ex~ensia empiricii din colo de cadrul realitiilii obiective

Experiente eu spirite si cxperiente mediumnice

Aceste experienje destul' de rare se refers la aparitia unor spirite asa cum sunt descrise in literatura oculta. Unii subiecti LSD intra intr-o stare vecina cu transa mediunmica (similar cu transa samanica). Expresia fetei se modifies in mod frapant. Atat atitudinea, cat si igesrurile par stranii ~i vocca se altereaza spectaculos. Unii vorbesc Iimbi straine, practica 0 serie automatics §i desene stranii, neinteligibile. Altii traiesc tntalnin cu corpuri astrale §i cu persoane decedate §i intretin eu ele comunicari extrasenzoriale. in aceste experiente se descriu lucrari medievale §i de antropologie care se refera la practici §i credinte religioase din alte culte. Redam un extras din terapia Danei, 0 pacienta nevrozata. "Dana a trait un episod traumaiizant extrem de penibil din co pi/aria sa. Tatdl sail a /OS( spitalizat mai /Ill/IJi ani intr-un institut psihiatric, suferind de 0 psihoza grava. Ea avea 10 ani, cand acesta a avut 0 hetnoragie cerebrald §i cand spitalul i-a autorizat intrarea la el, in pragul tnortii. Dana a asistat La decaderea §i la agonia lui.

fll cursul unei §edill/e a regresat palla In acea perioadii a vietii sale .. ea se COil centra tnainte de a vedea scena, se identifica cu tata! sau §i se confrunta cu suferintele care precedau moartea fizica. Tatal §i fiica au transcens limitele care separau via/a de moarte, In aceasta unitate duald cu totul deosebita. 0 crlza de ponied absolut ill contra/abita a cuprins-o ; noi nu am putut comunica cu ea timp de doua are. A relatat ca dupa ce a (recut pragul mortii a patruns tntr-un univers strain §i inspaimantator. Un eter fluorescent, de natura macabre, plutea peste tot. fi era imposibil sa constate dacii aces! univers era finit sail infinlt. 0 gloatd de suflete plateau In acest eter ~'i era 1111 climat tulburator de su/erinla §i excitatie. Defuncti! if adresau mesaje neverbale prin canale extrasenzoriale de neidentificat. Atitudinea amenintatoare a infonna ca ei cereau ceva de la ea. Obiectivitatea §i realitatea situatiei depiiseau imaginatia ei, introducand-o ill stare de eroare tnetafizicd de nedescris. Tatiilei era prezent :ji evolua in corpul sau astral. Era incapabila de a comunica cu terapeutul, dar asta nu avea nici 0 importanta. Era convinsii ca terapeutul nu §tie mal multe deciu ea despre aceasta lume astrala §i ca IlU a putea ajuta" (similar R. Moody, 1975).

lntalniri cu elltita!i spirituale supraumane

Tema veche a intalnirii cu conducatori, maestri §i protectori spirituali este una din experientele transpersonale. Subiectii percep aceste fiinte ca fiind entitali supraomenesti care exista deasupra plan uri lor constiintei §i la nivele de energie superioara, Ghizii spirituali sunt adesea 0 radianta sau 0 sursa de energie cu sau fara vibratii concomitente de inalta frecventa ; individul nu face dedit sa simt1i prezenta lor §i sa Ie receptioneze mesajele §i explicatiile prin canale extrasenzoriale diverse. Subiectul conserva identitatea sa §i disocierile entitatilor spirituale de propria lor personalitate. Uniiexperimenteaza gradul de fuziune pima la identificarea totals. Scopul


99

interventiei acestor ghizi spirituali este foarte variabil In anumite cazuri in ceea ce se petrece, sau Ie dau diverse sfaturi. tl alte cazuri Ii ajuta sa parcurga experiente dificile, precum Virgile din Divina Comedie a lui Dante, Ei Ii sustin intelectual §i spiritual §i Ie creaza ecrane de energie pozaiva pentru a-i proteja de influentele distructive ale unor entitati malefice. Ghizii nu se fac lntotdeauna cunoscuji, dar individul recunoaste adeseori in ei aspecte ale fiin(ei sale supreme sau manifestari ale unor figuri religioase des incarnate (Rama Krinshna, Sri Aurobil1do, Ghandi sau Iisus Hristos). Fenomenologia acestor cateogorii de experiente au facut obiectul unei carti de John C.Lilly "The Center of the Cyclon", New' York, The Julian Press, Inc. 1972.

Experiente cu alte ulliversuri ~i illlilllliri cu locuitorii lor

Lurnile straine §i stranii pe care subiectii LSD Ie exploreaza au 0 realitate aparte, care depasesete cadrul cosmosului nostru. Indivizii intalnesc entitati dotate cu forme fizice complexe §i procese metabolice §i fiziologice absolut diferite de ale noastre. Aceste creaturi sunt inteligente, dar caracteristicile lor ideatice §i emotionale nu seamana cu nirnic din ceea ce cunoastem noi. Multi subiecti LSD mentioneaza contactesau intalnir] cu ozn-uri, altii afirma despre vizite In parti foarte tndepartate ale universului nostru §i despre experienje siderale, in dimensiuni sau lumi paralele. Dupa ce au trait aceste aventuri cos mice extraordinare, subiectii au relatat cele mai ingenioase istorii S.F., niciodata scrise.

Experiente arhetipalc ~i secvente mitologice complexc

Un grup important de experiente transpersonale reunesc fenomene pe care C.G. lung Ie codifica drept imagini primordiale, dominante ale inconsrientului colectiv sau arhetipuri. Daca subiectul era sau nu familiarizat cu ideile lui lung nu influenteaza ideloc continutul . acestor experiente. In sensul sau eel mai larg, termenul de arhetip este aplicat la toate configuratiile statice, ca ~i la evenimente dinamice din psyche, care prezinta un caracter transindividual ~i 0 calitate universals .. Un subiect LSD se identifica total cu urmatoarele arhetipuri: Martirul, Evadatul, Despotul Luminat, 'Titanul, Nebunul, Bunul Samaritean, Batranu] lntelept, AvaruI, Ascetul sau Sihastrul. Aceste experiente sunt foarte apropiate de acelea referitoare la constiinta de grup. Asimilarea 1a un grup li cere subiectului sa se identifice: simultan cu toti membrii care il constituie. Aceste experiente care prezinta concepte personificate de roluri implicate reflects diverse niveluri de abstractizare ~i diverse grade de generalizare. Unele din modelele cele mai universale II forteaza pe subiectsa se identifice cu roluri de Mama, Tata, Copil, Femeie. Sot sau Amant. Multi dintre ei sunt socializati, asa cum atesta arhetipurile jungiene, de Mama mare, Mama teribila, Mama pamantului, Mama natura, Marele hermafrodit sau Omul cosmic. Arhetipurile care reprezinta anumite aspecte ale personalitatii subiectului, precum Umbra, Sufletul,Persona, apar curent. Sunt mentionate §iimagini despre Ingerul de Aur sau Ingerul Tenebrelor. / Subiectii traiesc secvente complexe sau teme legendare, mitologice sau miraculoase. Unelesunt simple: frumoasa mama cea rea, frumoasa fiica supusa, fratele bun §i fratele rau sau marea dragoste amenintata de intrigi §i imprejurari nefericite. AWi sunt mai originali : mitul domirratiunii eterne din relatarile lui Tantal, Sisif, Prometeu; tema nasterii sau mertii eroilor, legende despre ambitia

100

Ion Mamat

oamenilor ~i setea lor de cunoastere (Icar, Faust, etc.) sau mitul supereroilor condamnati la morti dificile. Indivizii putin cultivati traiesc secvente care se refera la teme mitologice din Mesopotamia, India, .Egipt, America Centrala sau alte regiuni. Aceste observatii verifica descrierile lui C.G Jung, referitoare la aparitia temelor arhetipale relariv putin cunoscute decatre pacienti taril eruditie ~i la visele din copilarie, dar a caror simptomatologie tracteaza schizofrenia.

Experiente despre tntalnlrl ell diverse zeita[i

Intr-un sens strict jungian .IntiHnirilesau identificarile-cu diverse zeitati trebuie sa fie considerate ca experiente arhetipale. Profesionistii familiarizati cu teoriile lui Jung care participa la experientele LSD disting arhetipuri care se exprima sub forma de prototipuri universale care fac sa intervina zeitilli concrete, legate de civilizatii specifice. Subiectii cunosc deseori zeii saudemonii cu care se intalnesc, ei sunt in stare Sa ii numeasca §i sa-i ataseze pefiecare la 0 alta traditie, Unii dau descrieri detaliate ale viziunilor lor; altii of era doar descrieri de identificare culturala. Terapeutul este atunci tentat saobtina maximum de informatie §i sa evalueze gradul de precizie al.rintuitiilor. in ciuda eforturilor combinate ale pacientului §i terapeutului, nu este intotdeauna po sibil caacesta din urma sa identifice viziunile subiectului. Cea mai mare parte a zeitatilor care se arata in cursul sedintelor LSD intra. in doua.categorii distincte : prima categorie Ie cuprinde pe acelea care sunt asociate fortelor luminii §i binelui; a doua regrupeaza zeitatile tenebrelor ~i raului, Zeitatile binevoitoare sunt adesea reprezentate prin: Isis, §i Osiris, Ahura Mazda, Apollon, Boddisattva §i Crishna ; printre zeitatile malefice sunt: Set, Hades, Ahriman, Kali, Moloch, Astarte, Huitzilopochtli sau Satan. (V. Kernbach, 1995). Aceste divinitat] apar pentru prima oara in timpul fazei prenatale in timpul sedintelor LSD. Imaginile zeitatilor reprezentand fortele tenebrelor sunt asociate cuangoasa din MPFII §i III; divinitatile binevoitoare sunt lnsotite de trairi extatice din MPF I §i IV. Aceste imagini se manifesta fie sub forma viziunilor statice. fie sub forma de elemente ale unor secvente mitologice. Subiectii asista deseori la drame cosmologice, cum ar fi lntalnirea intre foqele lui Ahriman §i Ahura Mazda, razboiul dintre zei §i titani, cadearea.lui Lucifer §i a altar tngeri ded\zuti, diverse versiuni ale creatiei lumii, Poropul biblic §i Judecata de Apoi. Subiectii confruntati cu divinitatile au reactii emotionale vii, mergand de laJncantarea extatica ~i bucuria divina pana la teroarea ruetafizica ~i la sentimente de nebunie. Majoritatea indivizilor nu au, cu toate acestea, sentimentul de a se afla in prezenta Fiintei Supremesau "Fortei Absolute" ale acestui univers.

lntclegerca intuitive a simbolurilor universale.

Viziunile asupra diverselor simboluri universale consutuie 0 parte irnportanta.a continutului sedintelor LSD. Ele se manifests izolat sau in asociatie cu alte tipuride fenomene transpersonale. Experientele careil pun pe subiect in contact cu simbolistica universals ii acorda posibilitatea unei intelegeri intuitive ale nivelurilor semnificatiei ezoterice ale acestora. Numerosi indivizi vor avea viziuni de compozitii geometrice complexe alternand in mod curioscu mandale orientale ;, unii vor fi in stare sa Ie reproduca §i sil of ere explicatii foarte precise asupra


101

desenului lor. Se intampla frecvent ca persoane ignorante in domeniul literaturii orientale sau mistice sli of ere interpretari verificabile ale textelor hermetiee. Simbolurile recurente sunt: crucea, steaua lui David, zvastica indo-iraniana, crucea eu toarta din Egipt, floare de lotus, yin si yang, simbolul falic saeru la indieni (Shiva), diamantul ~i alte bijuterii, roata mortii ~i renasterea buddista §i eereul (reprezentat adesea prin arhetipul sarpelui gigant Uroboros, care i§i mu~ea propria coada), Am vazur deja cli sedintele LSD Ie permit deseori subiectilor sa inteleaga sistemele de gandire esoterica. lndivizii care nu au auzit niciodata de Kabala au trait experiente descrise in Zohar ~i interpreteaza spontan simboluri cabalistice. Altii percep semniflcatia transcendentala a numerelor §i ajung la concluzii care evoca algebra §i numerologia pitagoreica. Subiectii care privesc cu suspiciune astrologia §i afiseaza 0 atitudine transcendenta falli de alchimie au descris importanta semnificatiilor metafizice a acestor simboluri.

Acrivarea Chakrelor # trezirea Puterii $arpelui(Kundalini)

Chakras - termen sanskrit insemnand "roti". Marcheza centrele ipotetice ale radiatiei energiei primare sau suflul vital - hrana, corespund in parte anumitor niveluri ale coloanei vertebrale §i anumitor organe. Cele mai frecvente sunt urmatoarele 7 chakre :

1. Chakra radacina (Muladhara)

2. Chakra sacrala (Svadhisthana)

3. Chakra plexului solar (Manipura)

4. Chakra inimii (Anahata)

5. Chakra laringelui (Visuddha)

6. Chakra frontala (A.jna)

7. Chakra coronala (Sahasrara)

Fluxul-prana-este dirijat printr-un canal central (Sushumna) §i doua canale laterale (Ida §i Pingala). Numeroase experiente transpersonale prezinta 0 asemanare frapanta cu fenomene descrise de diverse scoli Kundalini - Yoga, ca fiind semnele activarii §i deschiderii chakrelor individuale. Subiectii care poseda 0 anumita cunoastere a religiilor indiene fac deseori referiri la Puterea Sarpelui. a diverselor chakre ~i a anumitor practici tantriee. Cum am mai spus deja, aceste experiente sunt la fel traite de indivizii care nu au nici un fel de cunonstinte despre aceste probleme, Subiectii se referlt la chrake, furnizand 0 cartografie a psihicului uman. 0 experienta extraordinara se produce in cursuI sedintelor LSD mai avansate. Este yorba de trezirea lui Kundalini in partea sacra a coloanei vertebrale §i a fluxului ascendent aI energiei spirituale care este insotitli de 0 activare seriala a chakrelor. Acest proces provoaca 0 experienta transcendentala profunda, de natura exotica §i integranta, legata de chakra suprema: Lotusul eu mii de petale.

La prima conferinta internationala consacrata fenomenului Joga stiinjific de Ia New Delphi (1971), Grof a facut 0 expunere asupra paralelelor dintre experientele LSD §i reIigiile indiene. In urma pasionantei dezbater! care a urmat, participantii au fost de acord asupra unui anumit punet: dintre toate sistemele yoga, sistemul Kundalini - Yoga ar avea cele mai multe puncte comune eu terapia LSD. Aceste doua tehnici favorlzeaza 0 eliberare instantanee §i enorma de energie, producand trliiri profunde ~i spectaculoase intr-un timp relativ scurt. In

Ion Manzat - Psihologie Trans Personal A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ion Manzat - Psihologie Trans Personal A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MA.

S-ar putea să vă placă și

Ion Manzat - Psihologie Trans Personal A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ion Manzat - Psihologie Trans Personal A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MA.

S-ar putea să vă placă și

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MA.