Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drogurile in societate
In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de oameni folosesc droguri.In mod
surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in
cazul multor adulti, un pahar de vin ce ne relaxeaza.Ca si alte droguri, cafeina din ceai, café sau
din alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcolul din vinsi bere sunt substante care
modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ
inofensive si in multe zone ale lumii perfect legate.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substantele ca heroina fac parte din
aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot
ucide.
Alcolul si Tutunul
Alcolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se
formeaza atunci cand drojdia (prticule mici de mucegai) formeaza zaharuri in mod natural, in
fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele din orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi
whiskey-ul, ginul si romul contin toate alcoolul. 58126qtd47jcq2e
Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza
senzatii si sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Alcoolul il
poate face pe cel care-l bea sa se simta mai fericit, mai spiritual si mai increzator. Cu toate
acestea, ca si in cazul multor droguri, doar cel care il consuma se simte astfel. Ceilalti, insa, vad
lucrurile asa cum sunt.
Majoritatea oamenilor pot sa-si controleze consumul de alcool. Acestia sunt “bautori sociali”, iar
alcoolul se gaseste in magazine, baruri si restaurante. Insa consumul de alcool este o problema
grava in mai multe tari, fiind strans legata de accidente rutiere, crime, sinucideri, violente si
abuzul sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de aceasta
inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptomeale renuntarii
la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratia, greata si halucinatiile.
Nicotina in dtutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate
ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatulpoate provoca unele
forme de cancer, cum ar fi la plamani si gat, poate de asemenea, cauza unele boli ale inimi si ale
vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai
unei femei fumatoare. tc126q8547jccq
Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul tabac, cum ar fi vaporii de tar
monoxidul de carbon.Persoanele care inspira fumul de tigara in mod regulat - fumatorii pasivi –
se afla si ele in pericol.
Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si
mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult
pentru a obtine acelasi efect.Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere
psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de pericolele si riscurile la care se expun, le este
foarte greu sa renunte la acest obicei.
Stimularea creierului
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din funzele plantei de ceai,
sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si in unele bauturi
racoritoare, cum ar fi cola.
In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mai mari,
aceasta poate cauza probleme mai grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile
digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel core o consuma se simte
relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l inconjoara si mai capabil de a fi increzator si creativ.
Cel ce priveste de afara, vede opusul acestor stari.
Barbituricele
Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei si
nelinistii, in calitete de “somnifere” sau “calmante”. Sunt de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate
tot timpul.
Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu
atentie. Aceasta datorita problemelordin trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.
In doze mari, barbituricele produc efecte cu cele ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii
acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele
Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc
se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactile chimice al organismului,
producand energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de mai
multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic. Acest
fapt poate duce la obisnuinta si dependenta psihologica.
Halucinogenele
Halucinogenele prezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
“ciupercile magice” si mescalina din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create in laborator, ca
LSD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub numele de “acid”.
Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung
nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia insa provoaca o toleranta in
organism, iar oamenii au murit, Chiar, sub influenta lor. De exemplu consumatorul poate sa-si
inchipuie ca este capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.
Opiaceele
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac numita opiu. Acestea provoaca stari
temporere de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se
folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand
provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate chiar ucide.
Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile
organismuluisunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi.
Cocaina si “crack”
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o
consuma alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca
pe un drog social sau “de recreere”, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere
psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.
“Crack” este o versiune modificata, din punctde vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre
drogurile cele mai puternice si creeaza dependenta. I unele zone consumul ilegal al acestora
poate duce la jafuri, violenta si alte infractiuni.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale ale renuntarii la
cestea. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri,
halucinatii (zarirea sa simtirea unor lucruri care nu sunt reale), inconstienta sau chiar convulsii
fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai
mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce
mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.
Modul de administrare poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul
si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei siringi, care nu sunt
sterile, poate provoca injectii cu hepatita si SIDA.
//////////////////////////////////////////
Dependenta de mall
In SUA se vorbeste din ce in ce mai des despre dependenta de mall. La noi, e mult prea
devreme pentru asta. Totusi, niste semnale de alarma trebuie trase. Medicii psihiatri au
studiat indeaproape comportamentul celor care viziteaza mall-ul si au ajuns la concluzia ca
se aseamana cu cel al dependentilor de jocuri de noroc. "Cu cat stai mai mult in mall, cu
atat se creeaza mai multa obisnuinta. Esti asemenea jucatorului aflat in fata mesei de joc",
sustine dr. Ioan Jung, medic psihiatru la Spitalul "Alexandru Simionescu" din Hunedoara.
Acesta descrie trei faze pe care le traverseaza o persoana dependenta de mall:
1 Faza incipienta, in care apare dependenta psihologica. Persoana simte nevoia sa mearga
la mall;
2 Faza moderata, in care apare dependenta fizica. Persoana simte imperios nevoia sa se
duca la mall ca sa vada ultima colectie de haine. Se agita, nu-si gaseste locul, nu are stare
si nu se potoleste decat atunci cand isi satisface nevoia. Practic, mersul la mall devine un
stereotip, un sir de reflexe conditionate, de la care cel in cauza nu se poate abtine.
Endorfinele joaca si ele rolul lor. Dar intra in joc doar in momentul in care persoana a pasit
in mall. Astfel se explica cum starea celui in cauza se schimba radical in bine;
3 Faza cronica, in care apare "sevrajul". Persoana este cuprinsa de o stare de nervozitate
accentuata, care se manifesta prin agitatie, chiar agresivitate. Indiferent ce-ar face, nu-si
gaseste linistea pana cand nu-si administreaza "doza de mall". Repetand operatiunea la
nesfarsit, persoana dependenta se va simti mai bine o perioada de timp, dupa care va
constata ca "doza" devine insuficienta si trebuie continuu marita.
De cele mai multe ori, insa, dependenta are un rol negativ asupra persoanei respective.
Cum poti recunoaste acest lucru? Foarte simplu: daca observi ca dupa fiecare plimbare in
mall te alegi cu nervozitate, oboseala, insatisfactie, anxietate. Dependenta poate fi tratata,
dar nu oricum, ci in cabinetele de psihologie. Se dezvolta diverse strategii
comportamentale, uneori sunt necesare si cateva sedinte de consiliere psihologica, si, nu in
ultimul rand, trebuie sa existe multa vointa si rabdare din partea pacientului.
///////////////////////////////////////
Jocurile de noroc sunt populare din cele mai vechi timpuri. Le gasim la vechi
societati precum cele egiptene, chineze, japoneze, hindu sau persane, ajungand si
in Lumea Noua.
Ca in orice alt comportament care devine excesiv, apare intrebarea: ce anume face ca
persoana in cauza sa repete o data si inca o data acelasi comportament, care devine mult
mai important decat orice lucru din viata cotidiana? Care sunt modificarile ce intervin in
viata personala sau in mediul natural al unei persoane, astfel ca un anume comportament
sa traverseze bariera dintre normal si patologic?
Autorii care au studiat jocul de noroc patologic emit diverse ipoteze, de la faptul ca acest
comportament ar fi expresia unor ritualuri magice, sau un vestigiu al comportamentelor de
risc ce "incearca" norocul, dand iluzia de control, pana la explicatii mai simple ce au in
vedere aspectele ludice, generatoare de stare de bine si euforie.
Putina patologie
Psihiatrii vorbesc despre jocul de noroc patologic in situatia in care acest comportament
persista dincolo de efectele devastatoare in plan material, familial, social, profesional.
Asemanator cu ce se intampla in cazul dependentelor de droguri, jocul de noroc dezvolta
fenomenul de toleranta, in sensul ca apare nevoia de a creste "doza" pentru a obtine
aceeasi stare de bine, iar incercarea de a stopa jocul se insoteste de efecte fizice si psihice
asemanatoare sevrajului la o substanta psihoactiva: iritabilitate, neliniste, dificultati de
concentrare sau dispozitie depresiva.
Asadar, nu e de glumit cu jocurile de noroc!
Trasaturile jucatorului
/////////////////////
Ce este marijuana?
Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii
(Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de
canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-
tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape
400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult
creierul uman.
Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se
schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de
acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de
asemenea denumiri pentru diferite „marci” de marijuana, precum „ceai texan”, „Maui
wowie” si „cronic”. O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai
mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.
Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe
care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi
din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele
confiscate de agentiile legale imputernicite.
Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.
Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in
medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.
Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand
pana la 28%.
Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16%
THC, procentajul putand creste pana la 43%.
THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’
(experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor).
Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai
mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede
in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate
intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).
THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca
prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin
chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi
eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o
singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.
Marijuana da dependenta?
Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa
caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In
1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva
drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie
de ajutor pentru a scapa de el.
Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de
dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare.
Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste,
pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al
mainilor.
Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in
probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca
pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la
prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea
regulata de alcool.
Marijuana
//////////////////////////
Dependenta a fost si este si va fi una din cele mai importante probleme ale societatii
noastre, societate in care adevaratele teluri tind sa fie uitate. Unora se pare ca ne pasa de
acest feomen tragic, insa unii ne lovim zi de zi de aceasta problema si nu pare sa ne pese.
Unii dintre noi bu privim acest fenomen din punct de vedere psihologic, de unde si
dezinteresul fata de cei pusi in situatia respectiva.
Din timpuri stravechi, omul a folosit diferite substante pentru a-si altera propria stare de
constiinta – pentru a stimula sau relaxa, pentru a-si induce somnul sau pentru a-l preveni,
pentru a-si intensifica perceptiile obisnuite sau pentru a-s produce halucinatii. Substantele
care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitoa psihica sunt denumite psihoactive.
Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si marijuana, si si tranchilizantele,
stimulentele si alte substante bine cunoscute precum tutunul, alcoolul si cafeaua.
La prima vedere, dependenta pare sa fie una din multele forme de devianta ce
caracterizeaza cultura si societatea noastra. Daca examinam acest fenomen cu atentie, mai
ales din punct de vedere psihologic, se dovedeste mult mai complex decat o simpla
„devianta”. Pentru a intelege acest fenomen complex, sa incercam sa vedem cum a fost
definit pornindu-se de la puncte de vedere diverse. Incepem cu punctul de vedere psihologic
si clinic.
Poate fi destul de dificil pentru tinerii de astazi sa aprecieze schimbarile majore ce au avut
loc in ultimii 40 de ani cu privire la tipurile de comportament legat de consumul de droguri.
In 1950, foarte putini oameni foloseau droguri. Cu toate acestea din 1950 pana azi ne-am
transformat intr-o societate consumatoare de droguri. Numerosi factori au contribuit la
aceasta schimbare. De exemplu, din anul 1950 a inceput utilizarea pe scara larga a
tranchilizatoarelor in tratamentul bolilor mintale si a problemenor emotionale. Aparitia 1960
a contraceptivelor orale a contribuit deasemenea la schimbarea atitudinii omului fata de
droguri. In anii ’60 si ’70 americanii au explorat noi stiluri de viata, in urma inlesnirii
furnizate detransport si de extinderea pietelor de munca. Odata cu cresterea timpului liber,
oamenii au cautat noi senzatii, iar consumul drogurilor a capatat un scop recreativ. Cu toate
acestea, in anii ’80 si ’90, consumul de droguri a inregistrat o panta descendenta. Numerosi
factori au contribuit la acest declin: interesul catre educatie, sanate fizica si mentala a
crescut.
Freud si multi alti psihanalisti pana la Bowlby au initiat si continuat reflectiile privitoare la
toxicomanie dintr-o perspectiva analitica prelungita, cu multa dificultate, pana in zilele
noastre cu o serie de contributii tot mai complexe.
Recent, o taxonomie mai precisa a fost elaborata de catre Cancrini(1982), El stabileste patru
tipuri de dependenta de droguri: cea cu structura nevrotica, cea de acoperire, cea imatura si
cea nucleara.
• Toxicomania cu structura nevrotica poate avea la randul ei trei forme, in functie de tipul de
suferinta pe care il exprima (actuala, traumatica si de tip diferit)
• Toxicomania de acoperire este o modalitate dezvoltata de subiect pentru a acoperi un alt
simptom mai grav si preexistent in structura personalitatii sale (neincredere in sine si
nesiguranta, manifestari auto si eteroagresive)
• In dependeta de droguri de tip imatur, toxicomanul manifesta o regresie catre stari
primare. Absenta autonomiei, afectivitatea nebuloasa, izolarea sentimentala, etc... sunt
unele dintre modurile prin care se manifesta subiectul in acest caz. In acest caz, substanta ii
permite sa nu infrunte niciodata frustrarea ca parte a existentei
• In privinta toxicomaniei cu structura nucleara, Cancrini se sprijinape studiile lui
Olivenstein.
Sedativele
Sedativele sunt niste substante ce includ tranchilizante minore si duc la scaderea activitatii
SNC. Aproape fiecare societate primitiva consuma alcool. In cantitati mici, se pare ca alcoolul
Sus
Abuzul de substanta
Tulburarile legate de abuzul de substanta
Tulburarile legate de abuzul de substanta se refera la intoxicatie, dependenta, abuz si
sevraj, toate acestea cauzate de diferite substante, legale sau ilegale.
Unele dintre efectele abuzului de substanta pot fi: judecata afectata, instabilitate
emotionala, modificari ale apetitului sau schimbarea obiceiurilor legate de somn.
A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K -
L - M
N - O - P - Q - R - S - T - U - V - W - X -
Y - Z
Posted in dictionar psihoterapie - A - autentificati
/////////////////////////////////