Sunteți pe pagina 1din 3

Arin este numele comun al unui gen de plante - Alnus din familia Beluacea, fiind inrudit cu mesteacanul (Betula),

alunul (Corylus) si carpenul (Carpinus). Genul cuprinde aproximativ 30 de specii, distribuite in zona temperata din ambele emisfere. Crete arborescent pe lng praie, pe coastele abrupte i umede, prin vi, n regiunea de cmpie, de dealuri si din etajul subalpin, unde formeaz ariniuri. Genul alnus are in tara noastra trei reprezentanti: 1. Alnus glutinosa (arin negru) 2. Alnus incana (arin alb) 3. Alnus viridis (arin de munte) Arinul are un rol important in ecosistem. Prin simbioza pe care o creaza cu Actinobacteria Frankiella alni contribuie la fixarea azotului atmosferic in sol. Frunzele cazatoare ale arinului constituind un bogat ingrasamant pentru toate speciile de plante care cresc in apropierea sa. Arinul este o specie robusta cu o crestere rapida, fiind un bun pionier pentru solurile infertile, acide sau degradate. Plantat in perdele, constituie o protectie foarte eficienta impotriva vantului. Lemnul arinului este utulizat in industria mobilei, in fabricarea instrumentelor muzicale (Fender and Jackson utilizeaza lemnul de arin pentru binecunoscutele lor chitare). Din lemnul de arin se produce un foarte bun carbune, utilizat in afumarea diferitelor sortimente de peste si carne. Florile de arin sunt bogate in proteine, fiind in cazuri de supravietuire, o buna resursa. Coaja lui contine salicina, n\metabolizata in organism in acid salicilic, motiv pentru care unele triburi de indieni nord americani il utilizau pentru tratarea diferitelor inflamatii si iritatii.

Alnus glutinosa (arin negru)

Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Fagales Familia : Betulaceae Genul : Alnus Specia : Alnus glutinosa Descriere : Crete arborescent pe lng praie i prin vi, n regiunea de cmpie i de dealuri, unde formeaz ariniuri. Frunzele sunt obovate sau subrotunde, la vrf emarginate, n tineree lipicioase. Are lemnul rocat i valoros pentru tmplrie, mai ales ca furnir, pentru lucrri sub ap, fiind foarte rezistent, i ca lemn de foc. Denumire populara : arin negru

Alnus incana (arin alb)

Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Fagales Familia : Betulaceae Genul : Alnus Specia : Alnus incana Descriere : Este rspndit pe lng praiele din regiunea montan i deluroas. Are frunzele ovat-eliptice, cu vrful ascuit, iar pe faa inferioar cenuii i tomentos-pubescente. Din cauza dimensiunilor mai mici i a trunchiului mai subire este mai puin valoros. Denumire populara : arin alb

Alnus viridis (arin de munte)


Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Fagales Familia : Betulaceae Genul : Alnus Specia : Alnus viridis Descriere : Creste arbustiv pe lng toreni i pe coastele abrupte i umede din etajul subalpin. Formeaz tufiuri prin care protejeaz solul contra eroziunii. Are frunzele mai mici i verzi pe faa inferioar. Denumire populara : arin de munte

Arinul din Betulacee e un arbore cruia-i place mai mult pe malurile rurilor repezi de munte s steie or prin pdurile umede de la es, unde a inspirat poetului naional dulcele ghers, scos dintr-o inem poate ndurerat i nebun, dar scris cu o pean shogun: Peste vrfuri trece lun / Codru-i bate frunza lin / Dintre ramuri de arin / Melancolic cornul sun... Arinul negru poate atinge i 30 de metri nlime (ns exist i un arin mai mic, alnus viridis), avnd o tulpin nfipt bine n solul mustind de foste lavine, frunzele ovale i dinate pe margine, iar florile subt form de rnse, miori sau amei, ce atrn de crengi ca nite ciucurei cucuiei, aprnd primvara f. devreme, nainte ca frunzele s dea semne c-ar avea de gnd s irump din crenguele ferme. Fructul arinului este o achen, deci o smn unic, vrt-n coaja-i matern, ns deslipit de ea, ntocmai ca aluna i ghinda or mai degrab ca nuca Perioada de recoltare: se recolteaz scoara (coaja) de arin, singura care intereseaz fitoterapeutic (de altfel destul de puin), operaiunea fcndu-se de regul n perioada nfloririi sau nainte de aceasta, cnd planta i-a fcut al sevelor plin Lemnul de arin e rezistent la ap i se utilizeaz la confecionarea de piloi pentru morile acvatice, ghizduri i fntni trainice, fiind de asemenea cutat de sculptori, spre a-l ciopli cu minile lor miestre i harnice Scoara conine materii colorante i mult tanin, avnd deci proprieti astringente (te strnge la burt, scpnu-te de-al cufurelii chin).