C IFR A O CT AN IC A

CEA A UNUI AMESTEC ETALON, FORMAT DIN HIDROCARBURI CU PROPRIETI ANTIDETONANTE OPUSE. HEPTANUL

DREPT

HIDROCARBUR CARE DETONEAZ UOR, ADIC

ARE REZISTEN LA AUTOAPRINDERE MIC, SE FOLOSETE NORMAL

(C7H16 ), CRUIA I SE ATRIBUIE, N MOD CONVENIONAL CIFRA OCTANIC CO = 0. DREPT HIDROCARBUR CARE DETONEAZ GREU, ADIC ARE REZISTEN LA AUTOAPRINDERE MARE, SE FOLOSETE IZOOCTANUL (2,2,4TRIMETILPENTAN) (C8H18 ), CRUIA I SE ATRIBUIE, N MOD CONVENIONAL CIFRA OCTANIC CO = 100. CIFRA OCTANIC ESTE DEFINIT DE PROCENTUL DE IZOOCTAN N VOLUMUL AMESTECULUI ETALON.[1] DEFINIREA
CHIMISTUL CIFREI OCTANICE A FOST FCUT N JURUL ANULUI

1926

DE

RUSSELL MARKER DE LA ETHYL CORPORATION. ALEGEREA NHEPTANULUI S-A DATORAT POSIBILITII DE A SE OBINE SUBSTANA FOARTE PUR, FR URME DE ALI IZOMERI AI HEPTANULUI SAU OCTANULUI, PRIN DISTILAREA RINII DE PIN JEFFREY. OBINEREA HEPTANULUI DIN ALTE SURSE,
DE EXEMPLU DIN IEI NU SE POATE FACE LA PURITATEA NECESAR UNEI SUBSTANE ETALON.

RIDICAREA DIN

CIFREI OCTANICE

DEFINIIA CIFREI OCTANICE NU TREBUIE NELES C O BENZIN ESTE

FORMAT DINTR-UN AMESTEC DE N-HEPTAN I IZOOCTAN N PROPORIA RESPECTIV. ADIC CU

DE

ASEMENEA, VALOAREA

CO = 100

NU ESTE LIMITATIV, EXIST

COMBUSTIBILI CU REZISTEN LA DETONAIE MAI MARE DECT IZOOCTANUL,

CO

MAI MARE CA

100. EXEMPLE

DE ASTFEL DE COMBUSTIBILI SUNT

BENZINA DE CURSE,[4], BENZINA DE AVIAIE PETROLIER LICHEFIAT

(GPL)

SAU ALCOOLUL

(DE (DE

EXEMPLU

AVGAS),

GAZUL

EXEMPLU ETANOLUL ARE

CO/R = 129). RIDICAREA

PLUMB CIFREI OCTANICE SE POATE FACE I PRIN ADITIVARE CU DIFERITE SUBSTANE, DINTRE CARE CELE MAI CUNOSCUTE SUNT TETRAETILUL DE

(TEP), METIL-TER-BUTIL-ETERUL (MTBE)[5] I TOLUENUL. TEP, FOLOSIT N BENZINA CU PLUMB SE DESCOMPUNE UOR N RADICALI CARE
REACIONEAZ CU COMBUSTIBILUL I OXIGENUL N PRIMELE FAZE ALE APRINDERII, NCETININD APRINDEREA, CU UN EFECT DE RIDICARE A CIFREI

OCTANICE. DUP

DIN PCATE, TEP ESTE TOXIC, IAR UTILIZAREA 1970. MAI ESTE FOLOSIT LA BENZINELE DE AVIAIE. CO

SA A FOST LIMITAT

BENZIN CU

MAI MARE PERMITE REALIZAREA UNOR RAPOARTE DE

COMPRIMARE MAI MARI, DECI MOTOARE CU RANDAMENT INDICAT MAI MARE I, LA ACEEAI CILINDREE, CU PUTERI MAI MARI.[3]

LA

UN MOTOR CU RAPORT DE COMPRIMARE DAT, FOLOSIREA UNEI BENZINE CU

CO

MAI MIC DECT CEA PREVZUT PRIN PROIECT DEFORMEAZ DIAGRAMA INDICAT, MICORND RANDAMENTUL INDICAT, I DETERMIN APARIIA DETONAIEI, DISTRUGND MOTORUL.

FOLOSIREA

UNEI BENZINE CU

CO

MAI MARE

DECT CEA PREVZUT PRIN PROIECT DEFORMEAZ I EA DIAGRAMA INDICAT, MICORND DE ASEMENEA RANDAMENTUL INDICAT, DUCND LA O RISIP INUTIL.

CIFRA
CU O

OCTANIC NU ESTE LEGAT DE CANTITATEA DE CLDUR DEGAJAT PRIN MAI MARE NU E

ARDERE, ADIC DE PUTEREA CALORIFIC A COMBUSTIBILULUI, DECI O BENZIN

CO

MAI

BUN N ACEST SENS.

CIFRELE

OCTANICE ALE N-HEPTANULUI I IZOOCTANULUI SUNT EXACT RESPECTIV 100, PRIN DEFINIIE.

0,

SUBSTAN
N-HEPTAN I-OCTAN N-BUTAN I-BUTAN N-PENTAN I-PENTAN CICLOPENTAN N-HEXAN

CO/R CO/M 0 100 94 102 58 94 103 25 104 83 99 110 120 118 117 107

OBSERVAII
SE FOLOSESC DOU METODE PENTRU DETERMINAREA CIFREI OCTANICE: METODA RESEARCH (CO/R SAU CO/CE). DETERMINAREA CIFREI OCTANICE SE FACE LA TURAIA DE 600 RPM. METODA MOTOR (CO/M). DETERMINAREA CIFREI OCTANICE SE FACE LA TURAIA DE 900 RPM. METODA CO/R D VALORI CEVA MAI MARI DECT METODA CO/M, NS
PERICOLUL DE DETONAIE ESTE MAI MARE LA TURAIA DE CUPLU MAXIM (MAI MIC), AA C METODA CO/R ESTE PREFERAT PENTRU CARACTERIZAREA BENZINELOR PENTRU AUTOMOBILE.[3] N AVIAIE , DATORIT FAPTULUI C ACOLO MOTOARELE LUCREAZ TURATE, SE PREFER CARACTERIZAREA BENZINELOR (DE EXEMPLU AVGAS) PRIN METODA CO/M.

0 PRIN DEFINIIE 100 PRIN DEFINIIE 94 98 58 93 86 26 95 77 91 103 102 115 111 98

2,3-DIMETILBUTAN
CICLOHEXAN BENZEN TOLUEN O-XILEN M-XILEN P-XILEN ETILBENZEN