Sunteți pe pagina 1din 136

Instruire MVO

Decembrie 2012

Dr Vlad Gheorghita

Cuprins
Obiective Responsabilitate MVO, op economic Criterii microbiologice

Program de autocontrol Plan masuri sarbatori de iarna Examenul trichineloscopic parte teoretica si practica Rezultatele controalelor in unitati Analiza deconturilor la Ord 64 Masuri corective rapoarte de audit 2012 Concluzii

Dr Vlad Gheorghita

Criteriile microbiologice

Principale obiective asigurarea unui nalt nivel de protecie a sntii publice


reducerea mbolnvirilor la om (salmoneloz,

listerioz)

armonizarea criteriilor microbiologice reguli uniforme pentru operatori din industria alimentar (OIA)

Dr Vlad Gheorghita

Regulamentul (CE) 2073/2005 prevede criterii de microbiologie pentru alimente, in particular pentru

Carne si produse din carne Lapte si produse din lapte Oua Peste si produse din peste Legume, fructe si produse din acestea

De asemenea sintetizeaza reguli de prelevarea probelor si prepararea lor si contin cerinte speciale pentru prelevarea probelor in abatoare si unitati in care se toaca carnea si se prepara

Dr Vlad Gheorghita

4 4

Alimentele interesate aplicarii criteriilor microbiologice pot fi clasificate in trei categorii:

produse alimentare gata pentru consum, destinate sugarilor si produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale; alimente de origine animala: carne, gelatina si colagen, lapte si produse derivate din lapte; produse din oua; crustacee, moluste bivalve, echinoderme, tunicieri, gastropode si produse pescaresti; alimente de origine vegetala: seminte germinate, fructe si legume taiate anterior, sucuri de fructe si legume nepasteurizate.
Dr Vlad Gheorghita 5

Responsabilitatea implementrii, monitorizrii i meninerii sistemului de management al siguranei alimentelor este a productorilor.

Autoritatea trebuie s se asigure c operatorii cu activitate n domeniul alimentar pun pe pia produse sigure.
Dr Vlad Gheorghita 6

Operatorul din sectorul alimentar (OSA), pentru a respecta Regulamentul CE nr. 2073/2005

sa aiba un plan HACCP, GMP si o procedura de selectare a furnizorilor;

sa cunoasca alimentele produse, pentru a se asigura ca acestea nu depasesc criteriile microbiologice pe toata durata comercializarii in conditii de distributie, depozitare si utilizare care pot fi prevazute in mod rezonabil;
Dr Vlad Gheorghita 7

sa verifice conformitatea produselor pe toata durata comercializarii (Shelf life); sa informeze consumatorul in privinta modului de folosire;
sa analizeze rezultatele obtinute. sa efectueze probe de laborator cu modalitatile si frecventele cerute (adecvate).

Dr Vlad Gheorghita

Autoritatea
REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004

prin
CONTROLUL OFICIAL

care, reprezinta orice forma de control efectuat de autoritatea competenta in vederea verificarii conformitatii cu legislatia privind produsele alimentare si hrana pentru animale, precum si dispozitiile privind bunastarea animalelor si sanatatea animalelor.

Dr Vlad Gheorghita

Aspecte cheie a sistemelor de control


Controlul timpului si temperaturii: adecvate (ex.natura alimentului, valabilitate, metoda de ambalare si procesare, utilizare dorita) specificarea limitelor tolerabile verificarea dispozitivelor de inregistrare a temperaturii, la intervale regulate, din punct de vedere al exactitatii Etapele specifice ale procesului racire procesare termica iradiere uscare conservare chimica ambalare in vid sau atmosfera modificata
Dr Vlad Gheorghita 10

Specificatii microbiologice si de alta natura: bazate pe principii stiintifice solide proceduri de monitorizare, metode analitice, limite de actiune Contaminare microbiologica incrucisata: separarea materiilor prime, alimentelor neprocesate si produselor gata de consum curatare si dezinfectie intermediara efectiva acces restrans in zonele de procesare, ex.prin spatiile de schimbat haine curatarea si dezinfectia suprafetelor, ustensilelor, dispozitivelor si asamblarilor, dupa manipularea sau procesarea materiilor prime (carne roie si de pasre) Contaminare fizica si chimica: Prevenirea contaminarii alimentelor cu corpuri straine (sticla, metal, span, praf), vapori toxici, chimicale nedorite)

Dr Vlad Gheorghita

11

criteriu microbiologic- un criteriu care definete gradul

Reg. (CE) nr. 2073/2005

de acceptabilitate al unui produs, al unui lot de produse alimentare sau al unui proces, pe baza absenei, prezenei sau numrului de microorganisme, i/sau a cantitii toxinelor/metaboliilor acestora, pe unitate (uniti) de mas, volum, suprafa sau lot

2 categorii de criterii microbiologice ale alimentelor criterii de siguran a alimentelor

criterii de igien a procesului tehnologic

Dr Vlad Gheorghita

12

Reg. (CE) nr. 2073/2005

criteriul de siguran a alimentelor - un criteriu care

definete gradul de acceptabilitate al unui produs sau a unui lot de produse alimentare, aplicabil produselor introduse pe pia

criteriul igienei procesului - un criteriu care indic gradul

de acceptabilitate al funcionrii procesului de producie. Un astfel de criteriu NU se aplic produselor introduse pe pia. Acesta stabilete o valoare de referin a contaminrii, la depirea creia se impun msuri corective destinate s menin igiena procesului n conformitate cu legislaia n domeniul alimentar

Dr Vlad Gheorghita

13

Reg. (CE) nr. 2073/2005


criteriul microbiologic se caracterizeaza prin: microorganismul n cauz metoda analitic planul de prelevare

valoarea limit acceptabil


alimentul cruia i se aplic criteriul etapa din lanul alimentar creia i se aplic criteriul aciunile ce vor fi ntreprinse n caz de neconformiti

Dr Vlad Gheorghita

14

Criteriile de siguran a alimentelor


depirea acestor criterii

consumatorului lotul de alimente incriminat nu poate fi pus pe pia (comercializat) se vor aplica procedurile de retragere/rechemare a lotului incriminat notificare obligatorie prin SRAAF se poate folosi lotul incriminat n alte scopuri dect cele pentru care a fost prevzut iniial, cu condiia ca aceast utilizare s nu prezinte niciun risc pentru sntatea public sau animal
utilizarea - decis n cadrul procedurilor bazate pe HACCP cu autorizarea autoritii competente

RISC pentru sntatea

Dr Vlad Gheorghita

15

Criteriile de siguran a alimentelor

se aplic pt. microorganismele patogene care pot contamina alimentele (toxinele, metaboliii acestora)

plan de prelevare cu 2 clase 2 nivele de interpretare o

singur valoare limit de referin conformitatea de neconformitate

ce

separ

msuri severe n cazul depirii valorilor limit de referin competente

Dr Vlad Gheorghita

16

Criteriile de siguran a alimentelor


Listeria monocytogenes alimente gata pentru consum

(RTE)

Salmonella - alimente gata pentru consum (RTE)

- anumite categorii de carne proaspt, alte produse

Enterotoxina stafilococic produse lactate


Enterobacter sakazakii formule pentru copii

E. coli molute bivalve Histamina pete (Scombridae, Clupeidae, etc)


Dr Vlad Gheorghita 17

Criteriile de igien a procesului


depirea acestor criterii ACIUNI CORECTIVE de ctre

OIA

stabilirea cauzelor

mbuntirea condiiilor de igien n unitile de IA revizuirea programului HACCP nu pune n pericol sntatea consumatorului alimentele NU TREBUIE RETRASE DE PE PIA

Dr Vlad Gheorghita

18

Criteriile de igien a procesului


se aplic pt. detectarea microorganismelor considerate

indicatori ai condiiilor de igien n care se desfoar procesul tehnologic

plan de prelevare cu 3 clase 3 nivele de interpretare satisfctor - toate rezultatele obinute au valori m acceptabil - toate rezultatele obinute au valori M

- nr. rezultate cuprinse ntre m i M este c/n nesatisfctor - un rezultat obinute are valoare > M - nr. rezultate cuprinse ntre m i M este > c/19 n Dr Vlad Gheorghita

Criteriile de igien a procesului


Salmonella carcase ongulate, psri
Enterobacteriaceae carcase ongulate, produse din ou

- formule pentru copii, lapte i zer praf


- lapte pasteurizat, ngheat

E. coli carne tocat, carne preparat - produse lactate


Staphylococus aureus anumite produse lactate

B. cereus formule pentru copii Numr Total de Germeni (NTG) carcase ongulate, carne tocat Dr Vlad Gheorghita 20

Pericole biologice
Agent Bacterii Exemple Salmonella ssp., Staphylococcus aureus, Clostridium perfringens, Cl. botulinum, Bacillus cereus Virusul hepatitei A, parvovirusul, visrusul Norwalk Claviceps purpurans, Fusarium graminearum, Aspergillus flavus Gonyaulax tamarensis (otrvire crustaceic paralitic), Gambierdiscus toxicus, Prorocentrum lima i unele specii de Dinophyis Tichinella spiralis, Taenia solium, Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoeba hystolitica

Virusuri

Mucegaiuri si fungi Protozoare marine

Parazii

Dr Vlad Gheorghita

21

BACTERII ASOCIATE BOLILOR ALIMENTARE

Escherichia

coli O157:H7

Salmonella
Campylobacter

jejuni Clostridium perfringens Shigella

Dr Vlad Gheorghita

22

BACTERII ASOCIATE BOLILOR ALIMENTARE


Listeria

monocytogenes Clostridium botulinum Staphylococcus aureus Yersinia enterocolitica

Dr Vlad Gheorghita

23

VIURUSI SI PARAZITI ASOCIATI CU BOLILE ALIMENTARE


Hepatita A virusii Norwalk Trichinella spiralis Cryptosporidium parvum Giardia lamblia

Dr Vlad Gheorghita

24

FACTORII CARE INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA AGENTILOR PATOGENI

caldura pH neutru (pH7) activitate acvatica ridicata durata optima sursa bogata in substante nutritive lipsa conservantilor prezenta sau absenta oxigenului Dr Vlad Gheorghita

25

Caracteristicile a noua patogeni ai produselor din carne (inclusiv carnea de pasare)


Agent patogen
Bacillus cereus Campylobacter jejuni Clostridium botulinum (tip A,B siF) Clostridium perfringens Escherichia coli O157:H7 Listeria monocytogenes Salmonella Staphylococcus aureus Yersinia enterocolitica

Temp. fav. cresterii


10 - 50C 5 - 42C 10 - 48C 15 - 50C 30 - 42C 2.5 - 44C 5 - 46C 7 - 48C 2 - 45C
Dr Vlad Gheorghita

pH
4.9 - 9.3 6.5 - 7.5 4.6 6.0 - 7.0 7.0 - 7.5 9.0 6.6 - 8.2 6.0 - 7.0 4.6 - 9.6

Aw minima
0.91 -0.94 0.95 --0.93 0.86 -26

CONTROLUL RISCURILOR BIOLOGICE


Prevenirea contaminarii cu agenti patogeni
- O buna igiena a personalului
-

Evitarea contaminarilor n lan Dezinfectarea suprafetelor de lucru


Dr Vlad Gheorghita 27

CONTROLUL RISCURILOR BIOLOGICE


Distrugerea

agentilor patogeni introdusi in alimente


durata si temperatura corespunzatoare de coacere congelare (pentru paraziti) iradiere

Dr Vlad Gheorghita

28

CONTROLUL RISCURILOR BIOLOGICE


Prevenirea

dezvoltarii agentilor patogeni pana la un nivel daunator


refrigerare sau congelare evitarea ZONEI PERICULOASE (40F -

140F)

reducerea pH-lui si/sau a activitatii acvatice mentinerea alimentelor la temperaturi ridicate ( > 140F)
Dr Vlad Gheorghita 29

CONTROLUL RISCURILOR BIOLOGICE


Reducerea

agentilor patogeni la un nivel acceptabil


clatiri cu acid lactic fosfat de trisodiu clorura de sodiu acidulat (Sanova) clor

Dr Vlad Gheorghita

30

Responsabilitile MVO
Audit OIA au elaborat i implementat programe proprii de

control (CE) nr.

pt. asigurarea conformitii cu cerinele Reg. 2073/2005

Inspecii

Verificarea rezultatelor programelor proprii de control ale OIA


Prelevarea de probe oficiale i efectuarea analizelor de

laborator

Dr Vlad Gheorghita

31

Responsabilitile OIA
S demonstreze faptul c, criteriile microbiologice sunt

respectate S documenteze c data limit de consum (perioada de valabilitate) stabilite pentru alimentele produse a fost stabilit n mod justificat, pe baza analizei riscului S elaboreze programe proprii de control, bazate pe analiza riscului - frecvena prelevrilor de probe nu este stabilit n Reg.
(CE) nr. 2073/2005 -

OIA sunt responsabili pentru stabilirea frecvenei prelevrilor de probe

S aplice msuri corective adecvate n caz de neconformiti S urmresc tendinele revizuirea programelor proprii de control Dr Vlad Gheorghita 32

Locurile cu prevalenta cea mai inalta de contaminare


Vita: - (2)* piept - (3)* flanc

- (6)* arcada flancului


- (8)* rasolul( regiunea gambei)

* numerele indica locurile de recoltare din Figuri

Dr Vlad Gheorghita

33

LOCURILE DE RECOLATARE A PROBELOR N VEDEREA EFECTURII EXEMANELOR DE LABORATOR CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 2073/2005, MODIFICAT DE REGULAMENTUL (CE) NR. 1441/2007 Carcase de bovine Exemple de locuri de recoltare

a) Lateral 2- piept; 3- flanc; 6- arcada flancului; 8- rasolul (regiunea gambei);

b) Medial

Dr Vlad Gheorghita

34

Locurile cu prevalenta cea mai inalta de contaminare


Porc: -(1)* partea distala a membrului posterior

-(2)* partea laterala a membrului posterior


- (3)* partea laterala a abdomenului - (4)* partea mediana a regiunii dorsale(jumatatea din spate) - (10)* zona mediana a abdomenului * numerele indica locurile de recoltare din Figuri

Dr Vlad Gheorghita

35

LOCURILE DE RECOLATARE A PROBELOR N VEDEREA EFECTURII EXEMANELOR DE LABORATOR CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 2073/2005, MODIFICAT DE REGULAMENTUL (CE) NR. 1441/2007

Carcase de porcine Exemple de locuri de recoltare

a) Lateral

b) Medial

1- partea distal a menbrului posterior; 2- partea lateral a membrului posterior, 3- partea lateral a abdomnului; 4- partea median a regiunii dorsale (jumtatea din spate); 10- zona median a abdomenului;

Dr Vlad Gheorghita

36

Locurile cu prevalenta cea mai inalta de contaminare


Miel: - (3)* abdomen (flanc) - (4)* partea laterala a toracelui

- (6)* partea interna a pulpei


- (7)* partea laterala a pieptului

* numerele indica locurile de recoltare din Figuri

Dr Vlad Gheorghita

37

LOCURILE DE RECOLATARE A PROBELOR N VEDEREA EFETUCTURII EXEMANELOR DE LABORATOR CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 2073/2005, MODIFICAT DE REGULAMENTUL (CE) NR. 1441/2007 Carcase de miel Exemple de locuri de recoltare

a) Lateral 3- abdomen (flanc); 4- partea lateral a toracelui; 6- partea intern a pulpei; Dr Vlad 7- partea lateral a pieptului; Gheorghita

b) Medial

38

PUNCTE DE RECOLTARE
PORCINE - dupa depilarea carcasei, - dupa dusare - dupa eviscerare - in spatiile de refrigerare la cel putin 12 ore dupa sacrificare BOVINE, OVINE, CAPRINE, VANAT DE CRESCATORIE - dupa jupuire - dupa eviscerare - in spatiile de refrigerare la cel putin 12 ore dupa sacrificare Pentru detectia microorganismelor patogene pot fi folosite urmatoarele puncte de recoltare pentru toate speciile:

-imediat inaintea refrigerarii (conform Regulamentului 2073/2005) -in spatiul de refrigerare la cel putin 12 ore dupa sacrificare

Dr Vlad Gheorghita

39

Dr Vlad Gheorghita

40

Procedura de recoltare
In conformitate cu standardul ISO 17604 se pot folosi metode:

a) distructive
b) nedistructive

Folosirea metodelor nedistructive are avantajul evitarii deteriorarii carcaselor si permit examinarea unor zone mai mari.

Dr Vlad Gheorghita

41

METODE DISTRUCTIVE

Dr Vlad Gheorghita

42

METODE DE PRELEVARE Metoda preducelei


- La locurile relevante stabilite de pe carcasa se efectueaza orificii cu o preducea sterila. - Rondelele de piele sau tesut ( aproximativ 2 mm grosime) sunt taiate cu un bisturiu steril si cu ajutorul unui forceps se pun intr-o punga sterila de plastic etichetata. - Dupa fiecare recoltare preduceaua, bisturiul si forcepsul se curata si se dezinfecteaza. - Pentru usurarea procesului de recoltare se recomanda folosirea a cel putin 2 sau mai multe seturi de preducele, bisturie si foarfeci. Se impune ca prin manipularea acestor seturi sa nu fie recontaminate inaintea folosirii. metoda exciziei cu sablonul (matrita cadru) - La locurile relevante de pe carcase, sunt taiate cu sabloane sterile, folosind bisturie si foarfeci sterile, probe de aproximativ 2 mm. grosime.
Dr Vlad Gheorghita 43

Dr Vlad Gheorghita

44

METODE NEDISTRUCTIVE

Dr Vlad Gheorghita

45

METODE DE PRELEVARE Metoda cu tampoane uscate si umede


- La fiecare parte a carcasei selectata pentru testare se preseaza cu sablonul steril de forma patrata cu o suprafata interna de 50cm sau mai mare, cu putere pe suprafata.

- Un tampon umezit in 10 ml diluant peptonat se freaca pe intrega suprafata interna a sablonului prin apasare miscandu-l mai intai orizontal si rasucindu-l astfel incat toate partile sa fie cuprinse.
- Se introduce tamponul in diluantul folosit pentru a-l umezi fara ca tija tamponului sa ajunga in interiorul flaconului. - Apoi cu un tampon uscat se recolteaza din nou proba procedand conform descrierii de mai sus dupa care se introduce si acest tampon in flacoanele cu diluant.

- Instrumentele de recoltare pot fi reutilizate dupa sterilizare.


Dr Vlad Gheorghita 46

Dr Vlad Gheorghita

47

Dr Vlad Gheorghita

48

METODE DE PRELEVARE Metoda de recoltare cu bureti


- Dupa stabilirea locurilor de recoltare se deschide punga care contine bureti sterili ( liberi de substante inhihbitoare) peste care se adauga diluant steril peptonat pentru umezirea buretilor fara a crea un excedent de fluid vizibil. -Se maseaza buretii pentru a-i umezi in totalitate. Dupa acoperirea mainilor cu manusi sterile se scot buretii din punga. - Se aseaza sablonul steril de forma patrata cu suprafata interna de 100 cm. (10X 10) deasupra locului ales. - Se sterge cu buretii suprafata locului de prelevare (10x10) de aproximativ 10 ori vertical si 10 ori orizontal. - Dupa tamponare se pun inapoi buretii in punga de recoltare,

- Se adauga diluant pentru a se asigura cantitatea totala de 25 ml.


- Instrumentele de recoltare pot fi reutilizate dupa sterilizare.
Dr Vlad Gheorghita 49

Dr Vlad Gheorghita

50

Dr Vlad Gheorghita

51

METODE DE PRELEVARE Metoda cu tampoane de tifon


- La locul de recoltare se deschide punga din plastic care contine tamponul de tifon steril peste care se adauga aproximativ 10 ml diluant peptonat. - Se maseaza tamponul prin peretii pungii pentru a-l umezi in totalitate. - Se aseaza sablonul steril de forma patrata cu suprafata interioara de 100 cm. (10x10) deasupra locului ales; dupa acoperirea mainilor cu manusi sterile se freaca tamponul de tifon pe suprafata de testare, de 10 ori in directie orizontala, apoi 10 ori in directie verticala , - Se pune tamponul inapoi in punga sa de plastic si se adauga diluant pentru a se asigura o cantitate totala de 25 ml. - Instrumentele pot fi reutilizate dupa sterilizare.
Dr Vlad Gheorghita 52

E1

Carcasa dupa jupuire


E4

E2 E3

PROBA 1

REZULTAT 1

Carcasa dupa eviscerare

E1

E2 E3 E4

PROBA 2

REZULTAT 2

PROBA 3

REZULTAT 3

PROBA 4
E1

REZULTAT 4

Carcasa inainte de refrigerare


E4

E2 E3

PROBA 5
Dr Vlad Gheorghita

REZULTAT 5
53

Frecvena de testare 1
Regulamentul cu privire la modul de des din sectorul alimentar ar trebui s ia probe sunt stabilite n Regulamentul pentru: Carcasele Carne tocat Preparate din carne, Carne separat mecanic Exist o derogare pentru abatoarele mici i unitile productoare de carne tocat i preparate din carne n cantiti mici. Aceste frecvene reduse de eantionare nu trebuie s fie puse n aplicare de ctre operatorii din sectorul alimentar, fr a fi autorizat de autoritatea competent.

Dr Vlad Gheorghita

54

Frecvena de testare 2
Pentru alte produse alimentare, regulamentul nu specific ct de des ar trebui s fie luate probe pentru testare. n schimb, operatorul din sectorul alimentar trebuie s determine frecvena de eantionare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor, care se refera la: Pericol de contaminare microbian Sensibilitate a populaiei consuma alimente Utilizarea preconizat a produsului alimentar Natura activitii Posibilitati de monitorizare a mediului, Sistemul de management al siguranei alimentelor

Dr Vlad Gheorghita

55

Depozitarea si transportul probelor

Transportul probelor se face in conditii de refrigerare int-un container racit cu blocuri de gheata sau fulgi de gheata fara ca probele sa vina in contact cu gheta. Nu se admite congelarea probelor. Dupa colectare probele se proceseaza in laborator intr-o ora de la colectare si se depoziteaza la +2 C pentru o perioada de timp de maximum 24 ore.
Dr Vlad Gheorghita 56

INTERPRETAREA REZULTATELOR
BULETINUL ANALIZA

Operatorii din sectorul alimentar analizeaz evoluia rezultatelor testelor, prin ntocmirea unui grafic.

Dr Vlad Gheorghita

57

Dr Vlad Gheorghita

58

ALEGEREA LOCURILOR DE RECOLTARE LA PASARI


Carcase de psri domestice De la fiecare din cele 15 carcase se recolteaz o bucat de piele din zona gtului de 10 g, care se grupeaz cte 3, formnduse astfel 5 probe, care se transmit la laborator pentru determinarea Salmonella pe o prob de 25 g. Probele se preleveaz dup refrigerare.

Dr Vlad Gheorghita

59

Dr Vlad Gheorghita

60

Dr Vlad Gheorghita

61

Dr Vlad Gheorghita

62

Carcase de psri Plan de prelevare probe n Salmonella 50 c 7 m Limite M Metoda de referin de analiz EN/ISO 6579

Microorganism

Absent n 25 g

Rezultat satisfctor : Salmonella se depisteaz ntrun numr maxim de probe c/n (din 50 de probe analizate prezena Salmonellei se depisteaz n maxim 7 probe). Rezultat nesatisfctor : Salmonella se depisteaz ntr-un numr mai mare de probe dect c/n (din 50 de probe analizate prezena Salmonellei se depisteaz n mai mult de 7 probe) Acest criteriu nu este interpretabil dect dup cea de a 10 sesiune de testate. Interpretarea datelor se face n funcie de ultimele 10 sesiuni de testare (sistemul ferestrei glisante). Totui n cazul n care nu au fost fcute 10 sesiuni de recoltare de probe i au fost deja identificat prezena Salmonellei n 7 probe se consider rezultatul ca fiind necorespunztor.
Dr Vlad Gheorghita 63

Dr Vlad Gheorghita

64

Ce se intampla in cazul in care criteriile microbiologice sunt depasite?


In cazul depasirii criteriilor de siguranta a alimentelor: 1. sunt adoptate masurile : alimentele sunt retrase si, daca este necesar, rechemate din piata; este informata autoritatea competenta; OSA colaboreaza cu autoritatea competenta. 2. va fi efectuata o verificare a procesului, pentru a depista cauza care a determinat non conformitatea; 3. reevaluarea si eventual o revizie a planului HACCP.

Dr Vlad Gheorghita

65

PROCEDURA

Dr Vlad Gheorghita

66

Dr Vlad Gheorghita

67

n cadrul programului de autocontrol operatorii trebuie s descrie modalitile de aplicare a acestuia i s indice n special urmtoarele : - pentru fiecare specie, micro-organismul i criteriile de acceptabilitate; - frecvena recoltrilor i locurile de recoltare pentru fiecare specie; - organizarea recoltrilor de probe (cine recolteaz, cnd, cum); - modalitatea de transmitere a probelor la laborator i coordonatele laboratorului; - metoda de analiz utilizat; - modalitatea de prezentare i utilizare a rezultatelor; - protocolul de aciune n cazul rezultatelor necorespunztoare. Datele specificate mai sus se pstreaz n dosar care s aib specificat data actualizrii, ediia sau revizia.
Dr Vlad Gheorghita 68

CONCLUZII

Dr Vlad Gheorghita

69

Trichineloza

Examen trichineloscopic Aparatur (a) Un trichineloscop cu lamp incandescent care s permit o mrire de 30-40 de ori i de 80-100 de ori sau un stereo-microscop cu lumin transmis diascopic cu intensitate reglabil. (b) Un compresor constituit din dou plachete din sticl (dintre care una este divizat n zone egale). (c) Dou foarfeci mici curbate. (d) O penset mic. (e) Un cuit pentru decuparea eantioanelor. (f) Recipiente mici numerotate destinate strngerii eantioanelor separat. (g) O pipet. (h) Un pahar coninnd acid acetic i un pahar coninnd o soluie de hidroxid de potasiu pentru limpezire n caz de calcificare eventual sau pentru a face carnea uscat mai fraged.
Dr Vlad Gheorghita 70

Dr Vlad Gheorghita

71

Model aparat Marire (zoom)

Portabil 50x sau optional 80x sau cu ambele, 50x si 80x 140 mm 100 W AC 220V/50Hz sau DC 12V 200x300x420 mm 7 kg 24 luni Dr Vlad Gheorghita
72

Dimensiune ecran (diagonala) Bec Sursa alimentare Dimensiunile de operare ale proiectorului Greutate cu blocul de alimentare Garantie

Criterii de diferentiere intre chisturile de Trichinella spiralis si Sarcocystis sp.

Criterii de diferentiere
Dimensiuni

Trichinella spiralis
constante, lungime nu depasesc 1 mm

Sarcocystis sp.
variaza intre 0,1 2 mm variabila, ovala sau cilindrica, cu aspect de bastonas, cu capetele rotunjite si uneori efilate aceleasi localizari, cu mentiunea ca se gaseste mai des in muschiul inimii nu exista depozite adipoase Usor marite in volum, iar striatiunile se pastreaza Se depun de la centru chistului spre periferie, sub forma de particule dispersate. Prin clarificare, in locul sarurilor de Ca raman spatii goale.

Forma

ovalalungita cu prelungiri efilate la una sau ambele extremitati se gaseste frecvent in pilieri si diaphragm, mai rar in muschii abdominali si coapsa. Lipseste din muschiul inimii la polii chisturilor se intalnesc frecvent Cele parazitate si uneori si cele invecinate sunt edematiate si modificate structural Sarurile se depun de la periferie spre centru. Uneori se depun direct pe larva sau in centrul chisturilor Cu acid acetic 10%, in urma dizolvarii sarurilor de Ca, se pune in evidenta larva, portiuni din ea, sau in lipsa acesteia, capsula.

Localizare

Depozite de celule adipoase Aspectul fibrelor musculare

Sarurile de calciu

Clarificarea chisturilor (decalcificare) Acid acetic 10%

Dr Vlad Gheorghita

73

Cysticercus cellulosae

Sarcocystis sp

Dr Vlad Gheorghita

74

Procedur (a) n general, se umple un compresor cu 1,0 0,1 g de carne, corespunznd n mod normal la 28 fragmente de mrimea unui bob de ovz. Dup caz, se pot umple dou compresoare pentru examinarea a 56 de fragmente de mrimea unui bob de ovz. (b) n cazul n care sunt prezente ambele piliere diafragmatice la un porc domestic, controlorul de Trichinella traneaz, din fiecare eantion prelevat de pe carcasele ntregi descrise anterior, 28 de fragmente de mrimea unui bob de ovz, respectiv un total de 56 fragmente.

Dr Vlad Gheorghita

75

(c) n cazul n care este prezent numai un pilier diafragmatic, se traneaz 56 de fragmente din diferite locuri, pe ct posibil din zona intermediar ntre muchi i tendon. (d) Eantioanele prelevate din ceilali patru muchi ai porcilor mistrei sunt tranate fiecare n apte fragmente de mrimea unui bob de ovz, ceea ce d 28 de fragmente suplimentare n total. (e) Controlorul de Trichinella preseaz apoi cele 56 (sau 84) fragmente ntre plachetele de sticl ale compresorului, astfel nct caracterele normale de imprimerie s poat fi citite uor printre bucile preparate. (f) n cazul n care carnea din bucile care urmeaz s fie examinate este uscat i btrn, bucile preparate trebuie nmuiate timp de 10-20 minute ntr-o soluie de hidroxid de potasiu diluat cu dou volume de ap nainte de a fi presate.

Dr Vlad Gheorghita

76

(g) Din fiecare din eantioanele prelevate din bucile de carne, controlorul de Trichinella traneaz 14 fragmente de mrimea unui bob de ovz, respectiv 56 fragmente n total. (h) Examinarea microscopic const ntr-o examinare nceat i riguroas a fiecrei buci preparate mrit de 30-40 de ori. (i) n cazul n care examenul trichineloscopic dovedete prezena de zone suspecte, acestea trebuie reexaminate cu trichineloscopul, la care se selecteaz mrirea maxim (80-100 de ori). (j) n cazul n care rezultatul este incert, examinarea se repet cu alte eantioane i cu alte buci preparate pn cnd se obin preciziile dorite. Examenul trichineloscopic trebuie s dureze minimum ase minute.

Dr Vlad Gheorghita

77

(k) Timpul minim fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eantioanelor i pentru confecionarea bucilor preparate. (l) n general, un controlor nu trebuie s examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinrii a 15 porci domestici sau 10 porci mistrei.

Dr Vlad Gheorghita

78

Nume

Specia afectata om, porc, mistret, carnivore, etc. este cea mai cunoscuta si raspandita specie pasari, rozatoare, pisica s-a demonstrate patogenita tea ei si la oameni om, vulpe, rozatoare foca, ursi polari reptile

Distributie

T. spiralis

ubicvitar

T.

pseudospiralis

ubicvitar

T. britovi T. native T. zimbabwensis

Europa, Asia, nordul si vestul Africii are o rezsitenta crescuta la frig, regasindu-se in regiunile Antarcticii Africa

Dr Vlad Gheorghita

79

Aspecte de la examenul trichineloscopic

Dr Vlad Gheorghita

80

Dr Vlad Gheorghita

81

Dr Vlad Gheorghita

82

Rezultatele controalelor in unitati

Expuse la ntanirea cu operatorii economici 03.12.2012 De a furniza operatorilor economici si personalului de specialitate cunotine despre PROGRAMUL DE AUTOCONTROL in siguranta alimentelor SI ELIMINAREA DEFICINTELOR IDENTIFICATE IN URMA CONTROLULUI CONFORM NOTEI DE SERVICIU A ANSVSA 26902/01.10.2012

Dr Vlad Gheorghita

83

Nr. 26902/01.10.2012

Aspecte generale privind nregistrarea: - existena documentului de nregistrare sanitar veterinar i pentru sigurana alimentelor n conformitate cu prevederile Ordinului Preedintelui ANSVSA nr. 111/2008, cu modificrile i completrile ulterioare; - respectarea condiiilor generale de igien conform prevederilor Anexei II, Cap I, a Regulamentului (CE) nr. 852/2004, referitoare la aspectele structurale i facilitile obiectivului controlat, precum i a spaiilor unde sunt prelucrate i depozitate carnea materie prim, carnea tocat i carnea preparat; - existena echipamentelor de protecie sanitar a personalului care manipuleaz i/sau prelucreaz carnea materie prim, carnea tocat i carnea preparat, precum i existena documentaiilor din care s rezulte starea de sntate a acestora, conform prevederilor Anexei II, Cap VIII, a Regulamentului (CE) nr. 852/2004; - existenta sursei de ap potabil care s fie utilizat att pentru evitarea contaminrii produselor ct i la meninerea strii de igien i curaenie din unitate ct i a personalului, n conformitate cu prevederile Anexei II, Cap VII, alin 1 a Regulamentului (CE) nr. 852/2004; - existena unui spaiu/container de depozitare a deeurilor alimentare i subproduselor de origine animal nedestinate consumului uman, precum i a unor sisteme de protecie mpotriva duntorilor, n conformitate cu prevederile Anexei II, Cap VI a Regulamentului (CE) nr. 852/2004.
Dr Vlad Gheorghita 84

Nr. 26902/01.10.2012

Materie prim: - eligibilitatea materiilor prime, existena etichetelor i a altor documente din care s reias c materiile prime au fost achiziionate din obiective autorizate sanitar veterinar i supuse controlului sanitar veterinar; - documentaii privind intrrile de materii prime, n care s fie nscrise furnizorul, categoria produsului, data recepionrii, cantitatea, termenul de valabilitate, n vederea stabilirii trasabilitii, n conformitate cu prevederile Art. 18 a Regulamentului (CE) nr. 178/2002; - respectarea la recepia crnii materie prim provenite de la bovine n vrsta de pn la 12 luni a cerinelor privind etichetarea, conform Art. 4 a Regulamentului (CE) nr. 566/2008, cu modificrile i completrile ulterioare; - respectarea la recepia crnii de vit i mnzat materie prim a cerinelor privind etichetarea, conform Titlului II, Seciunea I, Art. 13 a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000; - respectarea cerinelor privind ndepartarea SRM-ului ce provine de la animalele din specia bovin n vrst de peste 30 de luni, conform Notei de Serviciu ANSVSA nr. 23354/23.12.2010
Dr Vlad Gheorghita 85

Nr. 26902/01.10.2012

Manipularea i depozitarea: - respectarea condiiilor de igien stabilite de Regulamentul (CE) nr. 852/2004, curaarea i igienizarea periodic a spaiilor utilizate pentru producerea i depozitarea crnii materie prim, crnii tocate i crnii preparate, utilizarea numai a ustensilelor de lucru care pot fi curate sau igienizate corespunztor (blaturi de plastic, cutite de inox, tvi de inox, etc); - respectarea condiiilor de temperatur necesare la depozitarea crnii materie prim, crnii tocate sau preparate, nentreruperea lanului frigorific, verificarea condiiilor de temperatur ncrise pe etichet, dup caz; - controlul modului de depozitare i utilizare a ambalajelor i a celorlalte materiale de protecie care intr n contact cu produsele (pungi, caserole, recipieni plastic, etc.) ; - evacuarea rapid a deeurilor i subproduselor rezultate, depozitarea acestora astfel nct s nu constituie o sursa de contaminare, n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 852/2004.

Dr Vlad Gheorghita

86

Nr. 26902/01.10.2012

Trasabilitatea produselor finite : - respectarea cerinelor privind etichetarea produselor alimentare, n conformitate cu prevederile Directivei (CE) nr. 13/2000, cu modificrile i completrile ulterioare; - respectarea prevederilor privind etichetarea crnii de bovine specificate n Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare i nregistrare a bovinelor i privind etichetarea crnii de vit i mnzat i a produselor din carne de vit i mnzat i n Regulamentul (CE) nr. 566/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului n ceea ce privete comercializarea crnii provenind de la bovine n vrst de 12 luni sau mai tinere, cu toate amendamentele ulterioare; - respectarea cerinelor cu privire la etichetarea crnii de vit i mnzat, existena elementelor de securitate, conform prevederilor Notei de Serviciu ANSVSA nr. 2143/12.06.2007; - respectarea cerinelor cu privire la etichetarea carcaselor de bovine, existena etichetelor pe care sunt trasate o banda de culoare albastr, conform prevederilor Notei de Serviciu ANSVSA nr. 23354/23.12.2010

Dr Vlad Gheorghita

87

Nr. 26902/01.10.2012

Controlul microbiologic i fizico-chimic: - controlului potabilitii apei, plan de control, frecvene de recoltare, rezultate, buletine de analize, n conformitate cu prevederile Directivei nr. 98/83/CE; - respectarea frecvenei de recoltare a probelor, respectarea parametrilor microbiologici n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, existena unui plan de autocontrol (planificarea recoltrilor de probe, stadiul de realizare al acestuia, buletinele de analiz, msurile corective).

Dr Vlad Gheorghita

88

Nr. 26902/01.10.2012

Comercializarea produselor finite: - expunerea spre comercializare a crnii, crnii tranate, crnii tocate, crnii preparat i/sau produselor din carne trebuie s fie fcut astfel nct s fie evitat orice risc de contaminare i depreciere a acestora, monitorizarea temperaturii la depozitare/expunere la vnzare; - respectarea cerinelor cu privire la etichetarea crnii de vit i mnzat tocat, conform prevederilor Titlului II, Seciunea I, Art. 14 a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000; - respectarea la comercializarea crnii de vit i mnzat a prevederilor Notei de Serviciu ANSVSA nr. 2143/12.06.2007, aplicarea etichetei pe carne direct sau pe ambalaj care s conin informaia adecvat, scris vizibil, furnizat consumatorului la locul vnzrii.

Dr Vlad Gheorghita

89

Nr. 26902/01.10.2012
Capacitatea de producie:

- respectarea tipului de produse i a capacitiilor de producie, care nu trebuie s depeasc 3000kg/sptmn, obinute n unitatea de vnzare cu amnuntul destinate vnzrii ctre consumatorul final n conformitatea cu prevederile Art. 17, litera h, punctul 1 a Ordinului Preedintelui ANSVSA nr. 111/2008, cu modificrile i completrile ulterioare;

Dr Vlad Gheorghita

90

Deficiente identificate si consemnate in notele de control - si ce sanctiuni sunt prevazute de legislatia in vigoare

Dr Vlad Gheorghita

91

Cu amenda de la 30.000 lei la 40.000 lei:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera B. modificat de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 917/2009 ) nerespectarea procedurilor de bune practici de productie (GMP) n unitatile de productie a produselor medicinale de uz veterinar sau, dupa caz, neasigurarea serviciilor de catre persoana responsabila calificata n conformitate cu legislatia specifica; depozitarea n afara locurilor special amenajate a reziduurilor si deseurilor de origine animala, precum si neasigurarea evacuarii acestora catre societatile comerciale abilitate pentru procesarea acestora;
Dr Vlad Gheorghita 92

Cu amenda de la 600 lei la 1.200 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera A. modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 917/2009 ) manipularea produselor alimentare si a hranei pentru animale cu ncalcarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor privind ntretinerea spatiilor de prelucrare, depozitare si de valorificare a produselor alimentare, precum si a instalatiilor, utilajelor si a ustensilelor de lucru folosite;
Dr Vlad Gheorghita

93

Cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 12.000 lei la 24.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07sep-2009 Art. 3^1, litera B. modificat de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 917/2009 ) neefectuarea igienizarii si dezinfectiei mijlocului de transport, precum si nedetinerea documentului sanitar-veterinar care sa ateste acest lucru; (la data 01-iun-2009 Art. 3^1, litera B., punctul 7. completat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 564/2009 )
Dr Vlad Gheorghita 94

Cu amenda de la 30.000 lei la 40.000 lei:(la data 07-sep2009 Art. 4, litera B. modificat de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 917/2009 ) nentretinerea n conditii de igiena si n stare de functionare a instalatiilor de apa rece si calda, de canalizare, ventilatie si de iluminat din spatiile de productie, prelucrare, depozitare si valorificare a produselor alimentare si a celor de uz veterinar;

Dr Vlad Gheorghita

95

Cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei:(la data 07-sep-2009 Art. 7, litera C. modificat de Art. I, punctul 21. din Hotarirea 917/2009 ) folosirea n unitatile din sectorul alimentar a apei provenite din surse neverificate sau care nu este conforma cu legislatia specifica privind calitatea apei potabile; punerea n consum a unor alimente obtinute din amestecuri dintre un preparat crud (materie prima) si un produs care a suportat prelucrare termica (produs finit).
Dr Vlad Gheorghita 96

Cu amenda de la 600 lei la 1.200 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera A. modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 917/2009 ) manipularea produselor alimentare si a hranei pentru animale cu ncalcarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; nerespectarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind conditiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutritie pentru animale si a produselor de uz veterinar;
Dr Vlad Gheorghita 97

Cu amenda de la 30.000 lei la 40.000 lei:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera B. modificat de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 917/2009 ) nentretinerea n conditii de igiena si n stare de functionare a spatiilor si instalatiilor frigorifice din unitatile care prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse alimentare;

Dr Vlad Gheorghita

98

Cu amenda de la 600 lei la 1.200 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera A. modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 917/2009 ) manipularea produselor alimentare si a hranei pentru animale cu ncalcarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor;

Dr Vlad Gheorghita

99

Cu amenda de la 600 lei la 1.200 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera A. modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 917/2009 ) nerespectarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind conditiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutritie pentru animale si a produselor de uz veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind conditiile de comercializare a carnii de pasare;
Dr Vlad Gheorghita

100

Cu amenda de la 600 lei la 1.200 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera A. modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 917/2009 ) manipularea produselor alimentare si a hranei pentru animale cu ncalcarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor privind ntretinerea spatiilor de prelucrare, depozitare si de valorificare a produselor alimentare, precum si a instalatiilor, utilajelor si a ustensilelor de lucru folosite; Dr Vlad Gheorghita 101

Cu amenda de la 1.200 lei la 2.400 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 9.000 lei la 12.000 lei, n cazul faptelor savrsite de persoanele juridice:(la data 07-sep-2009 Art. 2, litera B. modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 917/2009 ) neexecutarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare necesare, precum si efectuarea acestora n mod necorespunzator sau utilizarea de produse interzise ori neautorizate de autoritatile competente;
Dr Vlad Gheorghita 102

Dr Vlad Gheorghita

103

Cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei:(la data 07-sep-2009 Art. 7, litera A. modificat de Art. I, punctul 19. din Hotarirea 917/2009 ) depasirea capacitatii de depozitare peste limitele tehnologice aprobate oficial n depozitele din unitatile care produc, prelucreaza sau valorifica produse alimentare; depozitarea, chiar si provizorie, a ambalajelor de transport al produselor alimentare n conditii care pot determina contaminarea sau impurificarea acestora;
Dr Vlad Gheorghita 104

Dr Vlad Gheorghita

105

Dr Vlad Gheorghita

106

Dr Vlad Gheorghita

107

Dr Vlad Gheorghita

108

Dr Vlad Gheorghita

109

Atentie la alimente falsificate si alterate Carnea tocata, pasta de mici, carnatii, salamul, mezelurile si conservele sunt falsificate prin inlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare: sorici, tendoane, organe, aditivi alimentari pentru retinerea apei, soia etc.

Dr Vlad Gheorghita

110

Emaciere

Emaciere grasime gelatinoasa

Carcasa emaciata care prezinta edeme si dupa cateva zile de la taiere


Dr Vlad Gheorghita 111

Vaca grasa

Carcasa bine acoperita cu Dr Vlad Gheorghita grasime

Carcasa cu grasime putine dar cu o buna 112 acoperire musculara

Acceptabil

La limita dar acceptabil

Respins

Dr Vlad Gheorghita

Carcasa emaciata cu edeme 113

Rezultatul actiunilor
Unitati verificate: - Macelarii 36 Carmangerii 10 Deficiente : La o unitate carne fara elemente de identificare , - La 5 unitati s-au aplicat sanctiuni contraventionale la 8 unitati au fost aplicate avertismente - igiena S-au confiscat 56,5 kg , au fost aplicate 5 amenzi in valoare de 3000 lei.
Dr Vlad Gheorghita 114

Dupa actiunea de control

Introducerea a 380 kg carne vita la o unitate in Piata sud Actiune coordonata de IPJ Bacau

Dr Vlad Gheorghita

115

Deficienta grava de control


Se consemneaza in nota de constatare lipsa apa calda Sanctiunea aplicate de inspector avertisment Sanctiunea prevazuta de legislatie Cu amenda de la 30.000 lei la 40.000 lei:(la data 07-sep-2009 Art. 4, litera B. modificat de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 917/2009 ) Sanctiune aplicata inspectorului Vezi Legea 188/1999 Republicata

Dr Vlad Gheorghita

116

MASURA
ELIMINAREA DEFICIENTELOR TERMEN 10.12.2012

RECONTROL 11 14.12.2012

Dr Vlad Gheorghita

117

CUM TREBUIE SA ARATE O UNITATE !!!!!!!!!!!

Dr Vlad Gheorghita

118

Dr Vlad Gheorghita

119

Dr Vlad Gheorghita

120

Dr Vlad Gheorghita

121

Bd. Biruintei nr 49, Pantelimon Ilfov Tel/Fax: 021/350.20.34; 021/350.20.35 Mobil: 0722.294.088; 0745.370.065 E-mail: info@topk.ro

Dr Vlad Gheorghita

122

Dr Vlad Gheorghita

123

Concluzii 1
Rezultatele prezentului studiu arat c in cuantificarea categoriei de risc a unitatii, pericolele generate de alimente influienteaza categoria de risc, in special prin conditiile de intretinere a unitatii,categoria de produse, igiena productiei. Evaluarea din timp i continu a gradului de risc pentru un anumit produs este benefic n ceea ce privete corectarea greelilor i permite, pe viitor, proiectarea unui produs cu o probabilitate sczut n a produce o vtmare consumatorului.

Dr Vlad Gheorghita

124

Concluzii 2
Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt: Programare. Dac riscurile sunt legate de termenul de execuie programarea tiinific a activitilor poate diminua riscurile n limite rezonabile. Instruire. Multe riscuri sunt legate de igiena personalului. Aceasta influeneaz productivitatea i calitatea produselor. Prin programe de instruire i contientizare n domeniul sigurantei alimentare se poate reduce probabilitatea producerii toxiinfectiilor alimentare i efectul acestora. Reproiectare. Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioas a echipelor de munc, fluxurilor de materiale, folosirii echipamentelor i a forei de munc.

Dr Vlad Gheorghita

125

Bibliografie

http://lex.justice.md http://eur-lex.europa.eu/ro/legis/avis_consolidation.htm http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/salmonella/microbio_en.htm; http://www.codexalimentarius.net/input/download/standards/394/CXG_021e.pdf; http://www.ukmeat.org/pdf/MIG3Final.pdf; http://www.foodstandards.gov.au/foodstandards/userguides/microbiologicallimit1410.c fm; https://ehealth.gov.mt/healthportal/others/foodsafetycom/legislation/microbiological_c riteria.aspx; http://ro.scribd.com/doc/97343348/Procedura-Controlul-Micro-Utilaje; REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005 AL COMISIEI din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare , astfel cum a fost modificat prin: Regulamentul (CE) nr. 1441/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 Regulamentul (UE) nr. 365/2010 al Comisiei din 28 aprilie 2010 Regulamentul (UE) nr. 1086/2011 al Comisiei din 27 octombrie 2011; Comunicare a Comisiei ctre Parlamentul european i ctre Consiliu referitoare la situaia actual privind toxiinfecia alimentar cu Salmonella n UE ;/* COM/2009/0250 final */ RAPORT AL COMISIEI privind funcionarea global a controalelor oficiale ale siguranei alimentare, sntii animale, bunstrii animalelor i sntii plantelor n statele membre /* COM/2012/0122 final */

Dr Vlad Gheorghita

126

Obtinere informatii

Dr Vlad Gheorghita

127

Dr Vlad Gheorghita

128

Dr Vlad Gheorghita

129

Dr Vlad Gheorghita

130

Dr Vlad Gheorghita

131

Dr Vlad Gheorghita

132

ANSVSA

Dr Vlad Gheorghita

133

Evaluare curs

Evaluare cursanti

Ce doriti pe viitor

Dr Vlad Gheorghita

134

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta. (legea lui Moisil)

Dr Vlad Gheorghita

135

V mulumesc pentru atenie!

Dr Vlad Gheorghita

136