Este formata din doua mari subcontinente care despart oceanele Atlantic si Pacif ic: America de Nord si America

de sud (America Latina). Ele se leaga printr-un i stm, numit America Istmica. Acestea impreuna cu insulele din rasaritul sau forme aza America Centrala. Asezarea: punctul cel mai nordic 71 grade lat. N-Capul Barrow punctul cel mai sudic 55 grade lat. S-Capul Horn Intre cele doua puncte sunt 16000 km. Latimea maxima a ambelor continente este d e 5000 km. Ecuatorul intretaie America de Sud,Tropicul Racului trece prin sudul Americi de Nord, iar Tropicul Capricornului traverseaza centrul Americii de Sud. Suprafata totala este de aprox. 41 mil. km patrati, America fiind al doilea cont inent ca marime dupa Asia. Limitele sunt date de oceanul Atlantic in est, de Pacific in vest si de oceanul Artic in nord. Relieful Tarmurile au o lungime totala de 103700 km si difera ca aspect de la un ocean la altul. Tarmurile nordice sunt cele mai fragmentate cu multe fiorduri, golfuri, canale s i insule:-golfuri:Beaufort, Baffin si Hudson. -insule: Tara lui Baffin, Victoria si Groenlanda -peninsule: Alaska si Labrador Tarmurile Atlantice:-golfuri: Mexic, Sf. Laurentiu, Fundy -peninsule: Florida, Yutacan -insule: Antilele Mari, Antilele Mici, Bahamas,Terra No va, Falkland. Tarmurile Pacificului:-peninsule: California -insule: Vancouver, Regina Charllote, Galapagos Relieful Major Elementul comun ce leaga cele doua subcontinente, il constituie un lung lant alp in, paralel cu Oceanul Pacific: M-tii Cordilieri: 1) M. Alaska (vf. Mckinlei 6196)-M. Coastelor-M. Cascada-M. Sierra Nevada (vf. Orizaba 5700, vf. Popocatepetl 5452) 2) M. Stancosi-M. Siera Madre de Vest Muntii:-America de Nord:-M. Apalasi -Scutul Canadian -America de Sud-M. Anzii(vf. Aconcagua 6959, Chimborazo 6267) Podisuri-Yukon -Marilui Bazin -Colorado -Mexic Campii-Mississippi -Amazon Clima: zone si tipuri de clima: 1) Zona calda-ecuatoriala -tropicala:-desertica si umeda -sud ecuatoriala 2) Zona temperata- meditereanana -temperat- oceanica, continentala, continental excesiva 3) Zona Rece-sub polara ( Peninsula Alaska, Arhipeleagul Canadian, Groenlanda si -polara partea nordica a Canadei) Vegetatia 1) Padureea ecuatoriala (selvas), cea mai dezvoltata de pe glob 40000 de sp ecii de plante, carnivore mari 2) Padurile Galerii continuare padurilor ecuatoriale pe malurile raurilor 3) Savana (lianos si campos), ierbivore mari 4) Deserturile (pustiuri si oaze), vegetatie si animale putine 5) Paduri tropicale cu savane-Antilele Mari

6) Mangrove 7) Vegetatie mediteraneana: stepe aride(pod Colorado), maquis (pen Florida) , paduri subtropicale 8) Paduri de foioase, paduri de sequoi 3000-5000 ani, inaltime 150 m (M Sie rra Nevada) ursul Grizly, curcani, ratoni 9) Stepe (preerie, pampas) bizonul, coiotul, cainele Dingo, lame 10) Paduri de conifere (in nordul Canadei) a doua ca suprafata de pe glob animele cu blanuri scumpe 11) Tundra (nordul Canadei, Groenlanda) 12) Deserturile albe-mamifere marine 13) Clima etajata-condorul si lama de munte Hidrografia -cea mai vasta retea hidrografica de pe glob -cele mai mari bazine hidrografice:Amazon si Mississippi -cele mai mari debite I-Amazonul II Mississippi -cel mai lung sistem de lacuri navigabile si lacul situat cel mai sus Titicaca -lacurile sunt mai ales de origine glaciara localizate in munti.(Lacul Ursilor , Lacul Sclavilor, Lacul Athabasca) -Lacul Ontario si Erie formeaza cascada Niagara -cele mai mari caderi de apa Angel 1000 m pe raul Carrao, Iguacu 72m , Niagara 55m. -raurile se varsa astfel: In Oc. Pacific:-Yukon -Columbia -Colorado In Golful Mexic:-Mississippi+Missouri -Rio Grande In Oc. Artic:-Makenzie -Nelson In Oc. Atlantic:-Sf. Laurentiu O data pe an apele raului Amazon se intorc de la varsare spre izvor. (Pororoc a) Populatia Densitatea maxima de locuuitori se ragaseste in America centrala cu 44 loc./Km (patrat), dupa care urmeaza America de Sud cu 14,3 loc./Km(patrat).In S.U.A si C anada sporul natural este redus in timp ce in America Latina el este foarte ridi cat ceea ce determina o migratie mai ales catre S.U.A..Densitatea populatiei dif era mult in interiorul fiecarui continent. Regiuni intens populate sunt regiunea Marilor Lacuri, litoralul Atlantic intre Boston si Washington, litoralul Califo rniei de la San Francisco pana la granita cu Mexicul. Populatia este formata din:-bastinasi -colonizatori -alte natii Asezarile sunt dominate de orase, inclusiv prin fenomenul de atractie a pop ulatiei rurale. Statele America de Nord -State atlantice Canada-Ottawa Brazilia-Brasili a Mexic-Ciudat de Mexic Guyana-Georgetown S.U.A.-Washington DC. Gyana-Cayenne America Centrala Venezuela-Caracas Republica Cuba-Hawana Argentia-Buenos Aires Guatemala-Ciudat de Guatemala Uruguay-Montevideo Belize-Belmopan

Honduras-Tegucigalpa Nicaragua-Managua Salvador-San Salvador Panama-Ciudat de Panama America de Sud -State Andine Columbia-Bogota Ecuator-Quito Peru-Lima Bolivia-La Paz Chile-Santiago Economia Agricultura-este foarte diversificata regional, ca urmare a factorilor natu rali si sociali politici.In America de Nord se cultiva porumb, grau, bumbac, bat ate, zahar, tutun, citrice si zarzavaturi.Marile productii de aici se datoreaza conditilor prielnice de mediu care sunt folosite la potetialul lor maxim. In America Centarala si de Sud predomina plantatile de cacao, cafea, trest ie de zahar, bumbac si citrice, toate pentru export.Se practica monocultura pe s patii foarte largi folosindu-se forte de munca ieftina, muncitori denumiti Peones pesinos . In zootehnie primul loc este ocupat de bovine (32%.) se mai cresc cabaline (30%) ,ovine (12%), caprine (4%), animale pentru blana (bizoni, vidre), porcine (4%).Pescuitul se practica pe aproape toata coasta pacifica si atlantica Resursele de subsol se pot grupa astfel:Alaska (petrol,aur, carbune), M. Stancosi (carbune, fier, neferoase), Canada (fier, neferoase, carbune, petrol), M. Apalasi (carbune, fier), Centru S U A( carbune). La resursele energetice (pe trol, carbune, uraniu) conduc S U A Canada, urmate pt. Petrol de Venezuela si Me xic care exporta in S U A. energia electrica este in proportie de 90% produsa da r si consumata de S U A si Canada. Industria prezinta mari discrepante intre America Latina si cea Anglo Sa xona. In Nord se gasesc concentrate sediile marilor societati industriale ale lu mii. In America de Sud potentialul industrial este redus si difera de la o tara la alta. America de Nord are cel mai modern sistem de comunicatii din lume. Caile ferate masoara peste 400000 km si sunt dispuse dominant E-V. America de Sud are cca. 11 2000 km cale ferata. Soselele detin 7000000 km in America de Nord si 2500000 km In America de Sud. Caile fluviale si porturile sunt importante in toata America. Uneori exista sistemul Sf.Laurentiu-Marile Lacuri si Missouri-Mississippi.In A merica de Sud portiunile navigabile apartin fluviilor Amazon, Orinoco si Parana. Aeroporturi sunt circa 6 mii in America de Nord. In Sud aeroporturi mari se gase sc in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela etc.

sau