Sprijiniri cu palplanșe

1

Cuprins
1. Istoric..................................................................................................................2 1.1 Palplanșe din lemn.....................................................................................2 1.2 Palplanșe metalice.....................................................................................2 1.3 Palplanșele din beton armat.......................................................................4 2. Palplanșe sintetice..............................................................................................4 2.1 Fabricare....................................................................................................4 2.2 Depozitare, transport...................................................................................4 2.3 Domenii de utilizare.....................................................................................5 2.4 Comportament si limite de utilizare...............................................................7 2.4.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............7 2.5 Metode de punere în operă a palplanșelor sintetice.......................................7 2.5.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............9 2.6 Ghidarea palplanşelor...............................................................................10 3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor....................................................11
3.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P .......................................11 3.2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înălțime H.......................................................................................................13 3.3. Palplanșa sprijinită sau ancorată..............................................................14 3.4. SP911 - Soft pentru calculul palplanșelor...................................................16

4. Proiecte cu palplanșe.......................................................................................18 5. Concluzii...........................................................................................................20 6. Bibliografie......................................................................................................21

2

care pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate caracteristice sprijinirilor obijnuite.1) se execută din brad sau stejar. 3 . Dezavantajele palplanșelor din lemn sunt : lungimile limitate ( 6 – 8 m din care 3 – 4 m fișa). instalarea aproape imposibilă în pământuri tari. având forma unor dulapi de 5-10 cm grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi de până la 25 cm si lătimi de 20-30 cm. Palplanșele se confecționează din lemn verde. Până la apariția palplanselor sintetice .1. Palplanșe din lemn Primul tip de palplanșă a apărut cu circa 100 ani in urmă având ca material de bază lemnul. trebuie să îndeplinească și condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. Primul proiect mare în care s-au folosit palplanşele metalice a fost construirea ecluzelor de la Black Rock Harbour în Statele Unite ale Americii în anul 1908 (ecluze care fac legătura între Lacul Erie şi Râul Niagara). îndiguiri și regularizări erau executate cu beton. Palplanșe metalice Odată cu apariția tehnologiei de “roluire” la începutul secolului 20. aluminiu). majoritatea proiectelor de apărări de maluri. lemnul tratat chimic eliberează substanţe toxice în apă. utilizate pentru crearea unor pereți de susținere. deoarece lemnul uscat în contact cu apa s-ar umfla si peretele sar deforma.2. unde s-au folosit 6600 tone de palplanşe cu îmbinări nituite. imposibilitatea practică a recuperării integrale. 1. Fig.Palplanșe sintetice Palplanșele sunt elemente de construcție din lemn. anrocamente.PVC (policlorură de vinil) și material compozit (rășini armate cu fibră de sticlă). sunt folosite mai ales în lucrari ușoare și temporare. beton armat sau material sintetic. iar cel netratat este atacat de microorganisme şi este afectat de expunerea la UV. ușor de manipulat și relativ ieftine. 1. gabioane. metal. Palplanșele din lemn ( Fig.1 – Tipuri de palplanșe din lemn Deoarece sunt ușor de fabricat. palplanse din oțel sau lemn. Istoric 1. a început şi fabricarea palplanşelor metalice (oțel.

4).5 . executate mult sub nivelul hidrostatic.3 – Palplanșe metalice cu profil Z Dezavantajele majore ale palplanșelor metalice sunt coroziunea (Fig.2 – Secțiuni de palplanșe metalice : a) profil U. b) profil S Fig.Efectele factorilor de mediu asupra palplanșelor din oțel Fig. pH-ul. Pot fi folosite cu caracter definitiv/provizoriu. iar acestea pot fi refolosite.5).Palplanșele metalice sunt utilizate în cazul săpăturilor adânci.4 . apa sărată și pământul distrug un perete marin din aluminiu 4 .3 ) și se deosebesc prin forma si modul de alcătuire al joantelor. de aici rezultând o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă. S ( Fig.Electroliza. Fig. recuperarea lor din teren este posibilă. folosirea unor utilaje de gabarite mari pentru instalarea acestora. Fig. procesul de fabricare al palplanșelor din oțel foloseste mult mai multă căldură/energie decât cel de fabricare al celorlalte palplanșe. Sunt profile laminate de tip U. preț scump de procurare-transport-manipulare-instalare. necesitatea de mentenanță continuă. rezistența scăzută la agresiunea factorilor de mediu (Fig.2 ) sau Z ( Fig.

Rășinile folosite sunt: poliester. 2. Procedeul de fabricaţie împreună cu măsurătorile și testele ce se fac în timp real şi periodic (pe loturi) asigură calitatea absolută a fiecărui produs. În România. Agrementate în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții (INCERC) palplanșele sintetice sunt avizate favorabil de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții.2. într-un container de 28 tone putându-se încărca circa 1200 m2. cateodată urmat de un sistem de pre-formare. Deși sunt rezistente și ușor de realizat au o serie de dezavantaje: manipularea destul de dificilă datorită greutății lor mari. Folosirea palplanșelor din material sintetic (PVC sau material compozit) elimină dezavantajele palplanșelor fabricate din lemn. Fabricare Palplanșele din PVC sunt fabricate prin co-extrudare (două straturi din pvc. Lungimea lor este limitată la maximum 18-20 m. unul reciclat. poliuretan. decolorare. manipularea palplanșelor din beton armat cu lungimi mai mari de 20 m fiind extrem de dificilă. a organizat la București un Simpozion Internațional cu tema: “Sisteme novatoare de îndiguiri.3. promovarea palplanșelor sintetice a demarat în anul 2008 când firma Spectrum Construct. reprezentantul excusiv în Europa de Est al firmei Everlast Synthetic Products (ESP). Sistemul de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplansele de lemn sau se poate apropia de cel al palplanselor metalice. Palplanșele din beton armat Sunt elemente prefabricate de secțiune dreptunghiulară sau pătrată. tratat cu aditivi pentru mărirea rezistenţei la intemperii. transport Palplanşele sunt ambalate în baloţi de aprox. vinilster. cu lățimi de cel mult 50-60 cm și grosimi de 10-50 cm. cu greutate foarte mare a berbecului pentru introducerea lor în teren. „miezul” şi unul virgin la exterior. Depozitare. protecție de maluri și terasamente cu palplanșe sintetice” în care s-au prezentat aplicații ale palplanșelor sintetice în proiecte din Europa și Statele Unite ale Americii. 2. Palplanșe sintetice (PVC. UV. iar pentru palplansele cu lungimi de peste 12 m exista un transport special. folosirea utilajelor speciale de tip sonetă. 300 m2 cu distanţieri împotriva deformării şi depozitate în stive uşor de manipulat cu macara sau stivuitor.1. fapt ce îl face permeabil și-i diminuaza sensibil rezistența creând crăpături care expun armătura. etc. fisurarea invariabilă a zidului datorită tasării pământului.6 – Secțiuni de palplanșe din beton armat 2. 5 .1. Fig. material compozit) Apărute la sfârșitul anilor '70 ca o alternativă la folosirea oțelului. producătoare de palplanșe sintetice. epoxy. Transportul se face cu container metalic pentru lungimi până la 12 metri. Acestea se trec printr-o matriță de calibrare încălzită unde rășina suferă un proces de polimerizare. Pultruderea este un proces continuu de fabricare a materialului compozit cu sectiune constantă în care un mănunchi de fibre sau plase este tras printr-o baie de rășini. palplanșele sintetice (PVC sau material compozit) s-au impus în scurt timp ca o soluție de bază datorită calităților lor. Folosirea palplanselor din beton ca elemente provizorii ridică costul investițiilor datorită pierderilor apărute prin recuperarea parțială a acestora din teren. metal sau beton.

bălţi.12 .Îndiguiri împotriva infiltrărilor de apă Fig.8 .Terasamente împotriva alunecărilor de teren Fig.Consolidare/supraînălţare diguri Fig.10 . Domenii de utilizare Fig.7 .Protecţie de mal (lacuri. râuri) 6 .3.9 .Depozitarea si transportul palplanșelor 2.Sisteme de îndiguire împotriva inundaţiilor Fig.Fasonarea canalelor de deversare Fig.11 .13 .Fig.

14 .Regularizare albie canal deversare Fig 19.Fig.Bazin colectare ape pluviale Fig.16 .Creare incinte uscate Fig 17 . Praguri de fund 7 .Stabilizare de drumuri Fig.15 Protecţie/consolidare pile pod Fig.18 .

aluminiu) vor suferi în timp degradări iremediabile din cauza coroziunii. și I. Un alt factor important ce influențează comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este granulozitatea pământului. palplanșele sintetice se mai pot utiliza și la realizarea de pereţi de susţinere la fundaţii. Acestă piesă este confecționată din tole metalice cu grosimi de 20 mm . Metode de punere in operă a palplanşelor sintetice În principiu. Se parcurg aceleași etape principale: trasarea. Ecuația cheie de proiectare pentru a limita deformarea grinzii are forma δ = M(x)/E∙I(x) și arăta că săgeata δ depinde de produsul E∙I care se numește “rigiditate”. În timp ce E este proprietatea fundamentală a materialului. cheiuri sau insule artificiale. Sabotul îmbracă palplanșa pe exterior (mai puțin renura) si preia tot efortul necesar penetrării.6 k N/mm2 Palplanșele se comportă practic ca niste grinzi în consolă. baterea propriu-zisă. electrolizei etc. momentul de inertie. raportate la condiţiile de la locul de montaj.2 kN/mm2 E material compozit (EC) = 28.25. Trasarea se execută la locul de montaj pentru a materializa traseul ce trebuie urmat de peretele de palplanse și a depista eventualele obstacole ce trebuie îndepărtate. punerea în operă a palplanșelor sintetice nu diferă de cele similare de metal si nu necesită utilaje scumpe. aluminiu. șicane. Țevile sunt racordate la partea superioară la o alimentare ce poate furniza apă la o presiune de 5 – 10 bari iar la partea inferioară cu orificii de aproximativ 4 mm. în așa fel încât să urmaze cât mai fidel cotele de proiectare.1 kN/mm2 E PVC (ESP) = 2. enumerăm: umiditate. de preferință. verificarea/ remedierea. Aceștia se fixează vertical și se bat la o adâncime care nu 8 . având în secțiune forma palplanșei și este prevăzut cu 4 țevi de ½” prin care se dirijează apa. două din cele de mai sus (oţel. pentru acest tip de pământ alegându-se profile de palplanșe cu grosimi mai mari. Se poate uşor constata că. Țărușii se bat. Pentru situațiile în care instalarea palplanșelor se realizează în pământuri tari sau înfigerea este îngreunată de diverse obstacole. dane portuare. iar durata de utilizare de +50 ani. I depinde de „adâncimea” si profilul secțiunii palplanșei. lemn. Pentru o anumită încărcare întinderea și încovoierea sunt controlate de doi parametri de bază: E. exceptând PVC-ul. E oțel = 219. 2. fig. Comportamentul palplanşelor la înfigere Comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este diferit de cel al palpanșelor metalice.4.1. Dintre factorii fizico-chimici de mediu care pot influenţa comportamentul materialelor (oţel. PVC) din care sunt fabricate palplanşele.Pe langă domeniile de utilizare anterior menționate. montarea ghidajului. Comportament si limite de utilizare Folosirea palplanşelor este influnețată de proprietăţile materialului din care sunt fabricate. salinitate. la exteriorul peretelui la intervale de 10-20 m și de câte ori se schimbă direcția peretelui.4. palplanșele sintetice se înfig mai ușor decât într-un pământ de granulozitate mare. Intervalul de temperaturi pentru care fabricantul garantează stabilitatea proprietăţilor materialului din care sunt fabricate palplanşele sintetice este între -40°C si +60°C. antrenând palplanșa până la cota dorită. prezenţa substanţelor petrochimice sau microorganisme. La un pământ cu o granulozitate mică și neuniformă. Această operațiune se execută prin baterea de țăruși în pământ conform cu proiectul de execuție. oxidării. este necesară utilizarea unui sabot metalic. în special datorită caracteristicilor materialelor acestora. complicate sau greu de găsit. Cu cât este mai mare rigiditatea cu atât este mai mică săgeata. modulul de elasticitate al materialului. 2.

Se continua baterea până când aceasta intra jumătate din lungimea fișei. fig. După poziționarea palplanșelor în interiorul ghidajului ciocanul se așează cu fanta de ghidare pe partea superioară a palplanșei de bătut. prin intermediul mișcării oscilatorie a masei utilajului de instalare (vibră). Se pot bate individual. apoi se deschide ventilul de refulare pentru a începe bătaia.26. astfel încât forța de frecare dintre palplanse și pământ să fie mai mică decât această presiune. se îndepărtează obstacolul și se rebate.natura pământului traversat (vibrare în pământuri necoezive şi batere în pământuri coezive). după care se întinde o sfoară între țăruși. Scopul acestei operații este de a decompacta și afâna solul pentru a permite trecerea palplansei. . să nu se poată introduce o palplanșa la cota dorită. sau cu o cupă de excavator.00 m3/s. Această metodă este folosită în special în pământuri necoezive. . După ce toate palplanșele au fost bătute până la jumătate se reia baterea lor până la cota finală. iar dacă a intrat mai putin se scoate palplanșa (această operațiune se realizează cu ajutorul unei pensete.50 atm si 7. numit lance. Este posibil ca datorită unor obstacole ascunse. apoi se trece la următoarea. palplanşele sintetice se pot pune în operă prin aceleaşi metode (batere.caracteristicile palplanşelor utilizate. se poate considera că aceasta împreună cu vecinele pot prelua sarcina necesară.permite mișcarea lor la momentul întinderii sforii sau la lovituri accidentale. Punerea în operă a palplanselor sintetice prin metoda lansării constă în introducerea în sol a unui jet de apă sub presiune la baza palplansei in paralel cu vibrarea sau baterea. pentru a se proteja profilul palplanșei). . pe tot timpul înfigerii. 20 . În aceste condiții dacă palplanșa a intrat mai mult de jumătate. fig. . Procedeul de batere este tehnica de introducere a elementelor în pământ cu ajutorul unui dispozitiv care induce șocuri mecanice în axul de înfigere. . în cazul unor lungimi mai mici ale palplanșelor și in pământuri afânate. lansare. gen buldoexcavator sau manual cu ajutorul unui palan. Dupa ce palplanșa a intrat aproximativ 30-40 cm se oprește bătaia prin Fig. . presiune) cu menţiunea că manipularea se face mult mai uşor. Echipamentele de vibrare celel mai utilizate au între 0. în perechi sau în panouri funcţie de tehnica aleasă.disponibilităţile de materiale.condiţiile de acces pe şantier. utilaje şi forţă de muncă.natura şi importanţa lucrării.Ciocan Pneumatic Collins închiderea ventilului și se verifică menținerea verticalității și alinierii.7 și 10 tone și lucrează la frecvențe de 1400 – 1700 hertzi. Pentru utilizarea acestuia este necesară o sursă de aer comprimat de minim 5. cu ajutorul unui tub metalic rigid de diametru mic. Ca şi palplanşele metalice. Factorii care intervin în alegerea tehnicii şi utilajelor de punere în operă : .20).21. vibrare. Ele sunt acționate electric sau prin presiune de ulei. constă în exercitarea unei presiuni asupra profilului palplansei.detalii de execuţie. Se poate realiza cu ajutorul unor utilaje speciale în cazul unor proiecte complexe ce necesită lungimi mari ale palplanselor. Așezarea ciocanului pe capul palplanșei se face cu ajutorul unui utilaj ușor.protecţia mediului înconjurător. Metoda de punere în operă a palplanselor sintetice prin vibrare constă în învingerea frecării laterale dintre palplanșă și pământ. Ultima metodă. 9 . Un astfel de dispozitiv este ciocanul pneumatic Collins 300lb Model CPH0306 de 120kg (Fig.

foto-centru.8 m. excavator .24 – Vibroinfigător Fig.Excavator cu placă vibratoare Fig. Utilaje folosite la punerea în operă a palplanșelor din material sintetic Utilajele cele mai des folosite sunt: ciocanul pneumatic. Fig.2. Folosirea utilajelor grele de batere se va face cu mare atenţie pentru a preîntâmpina deformările excesive ce pot duce la ruperea profilului.25 – Sabot din oțel grosime de 20 mm.cupă. soneta. 10 . lungime batere 19.23 – Ciocan pneumatic Fig.22. excavator cu placă vibratoare. foto-stânga. Sabot din OL 52 grosime 20 mm. lungime batere 6 m. vibroînfigătorul acţionat electric sau hidraulic.2. 21 .4.Excavator cu o cupă Fig.

lungimea sa prin linii şi cifre astfel încât. Dacă palplanşele nu sunt foarte lungi (maximum 6 m) nu este necesar să dispunem de două planuri orizontale de moaze. la sfârşitul baterii să putem citi corect cota atinsă şi numărul ei conform planului de batere. Ghidajul trebuie să fie suficient de solid și suficient de fix încât să nu se deplaseze în timpul baterii. Pentru baterea palplanşelor lungi este necesar montarea cel puţin a două rânduri de ghidaje. Forma și mărimea lor se Fig.6 m de perete. Moazele pot fi confecționate din profile metalice sau din lemn (Fig.27). Este indicat ca echipa de batere să completeze un jurnal de batere în care să se consemneze toate caracteristicile palplanşei şi fazele de lucru. ci numai de unul. Ghidarea palplanşelor Este absolut necesar. nu este satisfăcător chiar dacă palplanşa precedentă este perfect verticală. întrucât. 11 . împreună cu autoghidajul satisfac condiţiile de ghidare.Exemplu de ghidaj din metal (stanga) si lemn (dreapta) adaptează la condițiile din teren și vor permite preasamblare a 3 . Acest ghidaj. acesta trebuie să fie completat cu două nivele orizontale de moaze. Primul rând este dispus la nivelul solului. din metru în metru.27 .26 – Pensetă 2. Renura ultimei palplanşe bătute constituie pentru palplanşa sau perechea de bătut un prim ghidaj. iar al doilea este fixat pe o capră. pentru obţinerea unor rezultate bune la batere. ca palplanşele să fie ghidate în timpul înfingerii.5. Un ghidaj corect executat permite obţinerea unui aliniament corect al rândului.Fig. Recomandări Înainte de instalarea palplanşelor este recomandat ca fiecare palplanşă să aibă materializată. limitează riscurile devierilor longitudinale şi transversale şi permite palplanşelor să traverseze şi să împingă foarte uşor obstacolele pe care le întâlneşte în pământ. Aceste piese ajutatoare au rolul de a mentine palplanșele aliniate în timpul instalarii acestora.

a).3. în timp ce sub punctul O palplanșa se depărtează de pământ.27.1.28. Făcându-se. pantele γKP și γKa. Dacă se neglijează deformațiile prin încovoiere. rezultanta presiunii exercitate de o coloană de apă (fig.a). palplanșa poate fi privită ca o palplanșă rigidă care se rotește în jurul unui punct O (fig.27. diagramele de presiuni (fig. ci gradat.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. diferența în fiecare punct dintre rezistența pasivă și împingerea activă de pe cele două fețe ale palplanșei se obține diagrama rezultantă (fig.b). c) au. denumita și fișa palplanșei. 3. Dacă se neglijează frecarea dintre perete și pământ. Forța concentrată poate fi. Pe fața posterioară ( din dreapta) situația este inversă. după o curbă care trece prin O (fig.2 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H.27.Palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Sub acțiunea forței P palplanșa se înconvoaie și se roteste. 12 . pe înălțimea fișei. în practică fiind intâlnite următoarele situatii: 3. de exemplu.28. acesta este comprimat.28. după Rankine. 3. secțiunea palplanșei. Ka = tg2 ( 45° . Pe fața anterioară (din stânga) deasupra punctului O. Elemente de calcul și calculul palplanșelor Calculul unui perete de palplanșe trebuie să stabilească două elemente principale : adâncimea de batere în pământ a palplanșei t. care să asigure stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică. a. acesta se destinde. unde : KP = tg2 ( 45° + ϕ/2 ).27. trecerea de la partea stangă la cea dreaptă a diagramei de presiuni rezultate nu se poate face printr-un salt ca și în fig.28. Schema statică de calcul a palplanșelor este impusa de modul de realizare al acestora.3 Palplanșa sprijinită sau ancorată. se creează condițiile pentru dezvoltarea rezistenței pasive. palplanșa apasă asupra pământului. dezvoltându-se împingerea activa.ϕ/2 ). b) și care poate fi suficient de bine aproximată cu o dreaptă (fig. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. Fig. În realitate. necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus peretele. c). 3.

E’’P Pentru aflarea fișei t care să asigure stabilitatea se pot folosi două metode: a) O metodă pleacă de la diagrama finală din fig. de care este capabil pământul la adâncimea t .5 ÷ 2) . . Fișa t astfel determinată trebuie verificată din punct de vedere al siguranței față de antrenarea hidrodinamică. interesează doar mărimea lui t0 care se obține din condiția ca momentul față de punctul D să fie nul : MD = 0.28.25) t0. pentru aflarea cărora stau la dispoziție doar două ecuații de echilibru: ecuația de proiecție pe orizontală și cea de momente. a. prin diagrama simplificată din fig.se scriu cele două ecuații de echilibru : ∑H = 0 . relația ∑H = 0 reprezintă ecuația de proiecție a forțelor pe orizontală. Practic. unde FS este un coeficient de siguranță (de obicei se ia 1.Palplanșa are stabilitatea asigurată dacă cuplul (momentul de încastrare) dat de rezultantele E’P și ale rezistențelor pasive ce se dezvoltă pe cele două părți ale diagramei echilibrează momentul de răsturnare dat de forța P. în care rezistența pasivă pe fața posterioară a palplanșei s-a înlocuit cu o forță concentrată necunoscută. Mc = 0.se rezolvă sistemul format din cele două ecuații și se află necunoscutele d și e . Sunt două necunoscute: t0 si EP.20÷1. având ca necunoscute: t.28. c.29. se obține prin încercări astfel încât t = (1. Soluția ecuației (adâncimea t0).se alege o fișă t oarecare . 13 .(6∙P∙h) /[γ (KP – Ka)] = 0. b) O altă metodă înlocuiește diagrama finală din fig. c. d și e. care pot fi aflate cu ajutorul ecuațiilor de echilibru. iar Mc = 0 condiția ca momentul față de punctul C al tuturor forțelor să fie zero.28 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Pentru rezolvare se efectuează mai multe încercări : . se obține relația : e ≤ f/FS . . . Fig.se repetă calculul pentru o nouă valoare a fișei t până când între rezistența pasivă efectiv mobilizată e și cea maximă f. P(h + t0) – γ1/2 (KP – Ka) t02 ∙ t0/3 = 0 Din ecuația de mai sus rezultă ecuația de gradul trei în t0 : t03 – (6∙P∙t0) /[γ (KP – Ka)] .

30 – Palplanșa liberă acțioanată de împingerea pământului 3.Pentru aflarea momentului încovoietor maxim. z0 = [2P/γ (KP – Ka)] 2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H (fig.32). Fig.Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o foță concentrată Fig. 29 . se pornește de la diagrama de presiuni cu care sa aflat fișa (fig. Modul de abordare a problemei este identic celui de la cazul anterior examinat.31 și fig. Fie de pildă diagrama din fig.2.29. Făcându-se aceeași ipoteză cu privire la rotirea palplanșei în pământ se obțin diagramele succesive ale presiunilor pământului pe cele două fețe (fig. Mmax = P(h + z0) –( γ /6) ∙(KP – Ka) z03.28 sau fig.29) și se determină adâncimea z0 de anulare a forței tăietoare. Fig.30). b : P – ½ z02γ(KP – Ka) = 0.31 – Deformarea palplanșei libere (rotirea în jurul puncutlui O) 14 . căreia îi corespunde Mmax.

care se ia de obicei 2. Cele două metode pentru aflarea fișei sunt prezentate în fig. c. Palplanșa sprijinită sau ancorată Când palplanșa liberă nu poate prelua solicitările care apar. peretele neschimbându-și curbura în cuprinsul fișei iar stabilitatea fiind asigurată de ancoraj și de rezistenta pasiva a pământului din fața palplanșei. În calcul. rezistența pasivă Pp se introduce afectată de un coeficient de siguranță FS. Peretele iși schimbă curbura în cuprinsul fișei.33. dezvoltându-se rezistența pasivă a pământului atât de o parte.34). rezultanta împingerii active a pământului deasupra punctului de rotire. în funcție de ipoteza care se face cu privire la legatura de la partea inferioară. 15 . Problema este static determinată având doua necunoscute (fișa t și forta în ancoraj RA) și două ecuații (de proiecție pe orizontală si de moment).3. Calculul peretelui de palplanșe ancorat poate fi abordat în două moduri. a) Un prim mod de calcul consta în a admite că baza peretelui este liberă să se rotească. Fig. b) Cel de-al doilea mod de calcul admite ca fișa palplanșei este suficientă pentru ca rotirea bazei peretelui să fie împiedicată (fig. Acesta este cazul palplanșei rezemată în pământ (fig.35).Fig.32 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acționată de împingerea pământului Se observă că s-a revenit practic la cazul examinat anterior cu deosebirea că în locul forței P acționează forța Ea . a.32.33 – Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă actionată de împingerea pământului 3. cât și pe cealaltă.34 b). se recurge la palplanșa sprijinită sau ancorată la partea superioară (fig. și fig. Acest mod de calcul este indicat în cazul palplanșelor ancorate în pământuri argiloase sau în nisipuri afânate.

Peretele se împarte în două grinzi. cu metoda grinzii înlocuitoare Se consideră punctul de inflexiune al peretelui drept articulație.36) : se inlocuiește fișa reală t printr-o fișă redusă t0 la capătul căreia se concentrează rezisteța pasivă EP a pământului din spatele peretelui.5)t0. Fig. Fișa reală se ia t = (1. articulate în punctul C. din exprimarea condiției de moment nul în punctul D se obține mărimea fișei reduse t0. BC si CD.1 Din condițiile de echilibru ale grinzii superioare se află reacțiunea în ancoraj RA și reacțiunea RC în punctul C. ϕ y 20 0.25 h 30 0.007 h Tabel 1.20 ÷ 1.08 h 40 -0.36 – Diagrama pentru calculul palpalnșei ancorate. În tabelul 1.Calculul peretelui de palplanșe. în acest caz se poate face cu metoda aproximativă cunoscută sub denumirea de metoda grinzii înlocuitoare (fig.34 – Diagrama pentru calculul palplanșei ancorate rezemată în pământ Fig.35 – Palplanșa ancorată încastrată în pământ Se admite cunoscută poziția punctului de inflexiune al fibrei deformate a peretelui. încastrată în pământ.1 se dau valorile adâncimii y a punctului de inflexiune în funcție de unghiul de frecare interioară ϕ și de înalțimea liberă h. 16 . Trecând la grinda inferioară. Fig.

unghiul de frecare internă ø.Soft pentru calculul palplanșelor . fig37. SP911 .37.3. iar datele de intrate ale acestuia sunt valorile determinate în studiile geotehnice (grosimea straturilor. Coulomb si Terzaghi. coeziunea C. La baza calculelor acestui program stau teoriile Rankine.Soft pentru calculul palplanșelor Unul dintre softurile specializate pentru calculul de palplanșe este SPS911. Fig. nivelul hidrostatic).4.SP911 17 .

Proiecte cu palplanșe 18 .4.

19 .

îmbunătățit cu aditivi pentru rezistența la UV și la impact. ele pot fi montate în locuri greu accesibile.5. PVC-ul si materialul compozit oferă rezistență. Atât PVC-ul cat si materialul compozit nu dezalcalizează și nu emană chimicale dăunătoare în apă. Costul final al lucrărilor ajunge să fie cu până la 25% mai ieftin decât dacă s-ar fi optat pentru palplanșele metalice. și nu implică deranjarea pământului din zona în care sunt bătute. Palplanșele sintetice sunt ușor de manevrat (datorita densității lor de ~6 ori mai mică decât cea a oțelului ) și transportat. manipulare. PVC-ul brut fiind folosit ca straturi exterioare. 20 . mlaștini. salinitatea. temperatură. precum materialele tradiționale alternative. protecție. ca umiditatea. aspect estetic. durata de exploatare fiind de peste 50 de ani. Sunt 100% reciclabile. Se pot realiza breşe pentru inundări controlate. duritate și nu în ultimul rând. Folosirea unei forţe de muncă reduse şi accesibilitate sporită la locul de montaj. Concluzii Din cele prezentate până acum putem trage concluzia că utilizarea palplanşelor sintetice nu necesită condiţii speciale de proiectare. nisipuri afânate. Datorită greutăţii specifice mici cât şi a utilajelor de instalare uşoare. agenții poluanți. mentenanţă : • • • • • • • • • • • • • • • Instalarea palplanșelor sintetice se face cu utilaje cu gabarit mic. etc. Nu poluează mediul înconjurător cu subtanțe chimice nocive. Palplanșele din PVC nu sunt afectate de factorii de mediu. Sunt realizate din material reciclat. Pot fi folosite atât ca soluții temporare cât și ca soluții permanente. un singur transport asigurând între 600m2 si 1200m2 de palplanșe. Îmbinările fiind aproape etanşe se asigură un dig realmente impermeabil înca de la instalare. punere în operă. Sunt potrivite oricărui tip de lucrare hidrotehnică. zone băltite.