Sprijiniri cu palplanșe

1

Cuprins
1. Istoric..................................................................................................................2 1.1 Palplanșe din lemn.....................................................................................2 1.2 Palplanșe metalice.....................................................................................2 1.3 Palplanșele din beton armat.......................................................................4 2. Palplanșe sintetice..............................................................................................4 2.1 Fabricare....................................................................................................4 2.2 Depozitare, transport...................................................................................4 2.3 Domenii de utilizare.....................................................................................5 2.4 Comportament si limite de utilizare...............................................................7 2.4.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............7 2.5 Metode de punere în operă a palplanșelor sintetice.......................................7 2.5.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............9 2.6 Ghidarea palplanşelor...............................................................................10 3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor....................................................11
3.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P .......................................11 3.2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înălțime H.......................................................................................................13 3.3. Palplanșa sprijinită sau ancorată..............................................................14 3.4. SP911 - Soft pentru calculul palplanșelor...................................................16

4. Proiecte cu palplanșe.......................................................................................18 5. Concluzii...........................................................................................................20 6. Bibliografie......................................................................................................21

2

2. aluminiu). palplanse din oțel sau lemn. 1.PVC (policlorură de vinil) și material compozit (rășini armate cu fibră de sticlă). Primul proiect mare în care s-au folosit palplanşele metalice a fost construirea ecluzelor de la Black Rock Harbour în Statele Unite ale Americii în anul 1908 (ecluze care fac legătura între Lacul Erie şi Râul Niagara). Până la apariția palplanselor sintetice . care pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate caracteristice sprijinirilor obijnuite. majoritatea proiectelor de apărări de maluri. Palplanșele se confecționează din lemn verde. Palplanșe din lemn Primul tip de palplanșă a apărut cu circa 100 ani in urmă având ca material de bază lemnul. Istoric 1. îndiguiri și regularizări erau executate cu beton. unde s-au folosit 6600 tone de palplanşe cu îmbinări nituite.1. trebuie să îndeplinească și condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. anrocamente. 3 . Fig. deoarece lemnul uscat în contact cu apa s-ar umfla si peretele sar deforma. beton armat sau material sintetic. Palplanșele din lemn ( Fig. Palplanșe metalice Odată cu apariția tehnologiei de “roluire” la începutul secolului 20. a început şi fabricarea palplanşelor metalice (oțel. Dezavantajele palplanșelor din lemn sunt : lungimile limitate ( 6 – 8 m din care 3 – 4 m fișa). lemnul tratat chimic eliberează substanţe toxice în apă. utilizate pentru crearea unor pereți de susținere.1) se execută din brad sau stejar.Palplanșe sintetice Palplanșele sunt elemente de construcție din lemn.1 – Tipuri de palplanșe din lemn Deoarece sunt ușor de fabricat. instalarea aproape imposibilă în pământuri tari. metal. ușor de manipulat și relativ ieftine. imposibilitatea practică a recuperării integrale. având forma unor dulapi de 5-10 cm grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi de până la 25 cm si lătimi de 20-30 cm. gabioane. 1. sunt folosite mai ales în lucrari ușoare și temporare. iar cel netratat este atacat de microorganisme şi este afectat de expunerea la UV.

Fig. apa sărată și pământul distrug un perete marin din aluminiu 4 .3 ) și se deosebesc prin forma si modul de alcătuire al joantelor.Electroliza.2 – Secțiuni de palplanșe metalice : a) profil U.Palplanșele metalice sunt utilizate în cazul săpăturilor adânci. procesul de fabricare al palplanșelor din oțel foloseste mult mai multă căldură/energie decât cel de fabricare al celorlalte palplanșe.5).2 ) sau Z ( Fig.4 . preț scump de procurare-transport-manipulare-instalare. rezistența scăzută la agresiunea factorilor de mediu (Fig.Efectele factorilor de mediu asupra palplanșelor din oțel Fig. de aici rezultând o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă. necesitatea de mentenanță continuă. recuperarea lor din teren este posibilă. executate mult sub nivelul hidrostatic. b) profil S Fig.5 .4). S ( Fig.3 – Palplanșe metalice cu profil Z Dezavantajele majore ale palplanșelor metalice sunt coroziunea (Fig. pH-ul. Fig. folosirea unor utilaje de gabarite mari pentru instalarea acestora. Pot fi folosite cu caracter definitiv/provizoriu. Sunt profile laminate de tip U. iar acestea pot fi refolosite.

Depozitare. etc. manipularea palplanșelor din beton armat cu lungimi mai mari de 20 m fiind extrem de dificilă. material compozit) Apărute la sfârșitul anilor '70 ca o alternativă la folosirea oțelului. cateodată urmat de un sistem de pre-formare. poliuretan. 5 . decolorare.6 – Secțiuni de palplanșe din beton armat 2. Palplanșe sintetice (PVC. palplanșele sintetice (PVC sau material compozit) s-au impus în scurt timp ca o soluție de bază datorită calităților lor. Agrementate în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții (INCERC) palplanșele sintetice sunt avizate favorabil de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții. cu lățimi de cel mult 50-60 cm și grosimi de 10-50 cm. Acestea se trec printr-o matriță de calibrare încălzită unde rășina suferă un proces de polimerizare. 2. într-un container de 28 tone putându-se încărca circa 1200 m2. tratat cu aditivi pentru mărirea rezistenţei la intemperii. cu greutate foarte mare a berbecului pentru introducerea lor în teren. UV. Folosirea palplanselor din beton ca elemente provizorii ridică costul investițiilor datorită pierderilor apărute prin recuperarea parțială a acestora din teren. iar pentru palplansele cu lungimi de peste 12 m exista un transport special. reprezentantul excusiv în Europa de Est al firmei Everlast Synthetic Products (ESP). epoxy. transport Palplanşele sunt ambalate în baloţi de aprox. În România. protecție de maluri și terasamente cu palplanșe sintetice” în care s-au prezentat aplicații ale palplanșelor sintetice în proiecte din Europa și Statele Unite ale Americii.1. Palplanșele din beton armat Sunt elemente prefabricate de secțiune dreptunghiulară sau pătrată. Rășinile folosite sunt: poliester. Sistemul de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplansele de lemn sau se poate apropia de cel al palplanselor metalice. Lungimea lor este limitată la maximum 18-20 m. a organizat la București un Simpozion Internațional cu tema: “Sisteme novatoare de îndiguiri. fapt ce îl face permeabil și-i diminuaza sensibil rezistența creând crăpături care expun armătura. Deși sunt rezistente și ușor de realizat au o serie de dezavantaje: manipularea destul de dificilă datorită greutății lor mari. producătoare de palplanșe sintetice. metal sau beton.3. Procedeul de fabricaţie împreună cu măsurătorile și testele ce se fac în timp real şi periodic (pe loturi) asigură calitatea absolută a fiecărui produs.1. promovarea palplanșelor sintetice a demarat în anul 2008 când firma Spectrum Construct. unul reciclat. Fig. fisurarea invariabilă a zidului datorită tasării pământului. Folosirea palplanșelor din material sintetic (PVC sau material compozit) elimină dezavantajele palplanșelor fabricate din lemn. Transportul se face cu container metalic pentru lungimi până la 12 metri. 2. Pultruderea este un proces continuu de fabricare a materialului compozit cu sectiune constantă în care un mănunchi de fibre sau plase este tras printr-o baie de rășini. „miezul” şi unul virgin la exterior. 300 m2 cu distanţieri împotriva deformării şi depozitate în stive uşor de manipulat cu macara sau stivuitor. vinilster.2. folosirea utilajelor speciale de tip sonetă. Fabricare Palplanșele din PVC sunt fabricate prin co-extrudare (două straturi din pvc.

12 .3. râuri) 6 .13 .Depozitarea si transportul palplanșelor 2.Consolidare/supraînălţare diguri Fig.Fig.7 .Terasamente împotriva alunecărilor de teren Fig.8 .10 .Fasonarea canalelor de deversare Fig.Protecţie de mal (lacuri. bălţi.Sisteme de îndiguire împotriva inundaţiilor Fig.9 . Domenii de utilizare Fig.Îndiguiri împotriva infiltrărilor de apă Fig.11 .

15 Protecţie/consolidare pile pod Fig.Regularizare albie canal deversare Fig 19.Creare incinte uscate Fig 17 .Stabilizare de drumuri Fig. Praguri de fund 7 .16 .Fig.14 .18 .Bazin colectare ape pluviale Fig.

Intervalul de temperaturi pentru care fabricantul garantează stabilitatea proprietăţilor materialului din care sunt fabricate palplanşele sintetice este între -40°C si +60°C. două din cele de mai sus (oţel. Metode de punere in operă a palplanşelor sintetice În principiu. salinitate.1. I depinde de „adâncimea” si profilul secțiunii palplanșei. 2. La un pământ cu o granulozitate mică și neuniformă.6 k N/mm2 Palplanșele se comportă practic ca niste grinzi în consolă. Dintre factorii fizico-chimici de mediu care pot influenţa comportamentul materialelor (oţel.Pe langă domeniile de utilizare anterior menționate. șicane. palplanșele sintetice se înfig mai ușor decât într-un pământ de granulozitate mare. aluminiu) vor suferi în timp degradări iremediabile din cauza coroziunii. Acestă piesă este confecționată din tole metalice cu grosimi de 20 mm .4. Țărușii se bat. Se parcurg aceleași etape principale: trasarea. pentru acest tip de pământ alegându-se profile de palplanșe cu grosimi mai mari. Comportament si limite de utilizare Folosirea palplanşelor este influnețată de proprietăţile materialului din care sunt fabricate. dane portuare. E oțel = 219. de preferință. la exteriorul peretelui la intervale de 10-20 m și de câte ori se schimbă direcția peretelui. Trasarea se execută la locul de montaj pentru a materializa traseul ce trebuie urmat de peretele de palplanse și a depista eventualele obstacole ce trebuie îndepărtate. verificarea/ remedierea. Această operațiune se execută prin baterea de țăruși în pământ conform cu proiectul de execuție. Aceștia se fixează vertical și se bat la o adâncime care nu 8 .1 kN/mm2 E PVC (ESP) = 2. În timp ce E este proprietatea fundamentală a materialului. raportate la condiţiile de la locul de montaj. cheiuri sau insule artificiale. și I. fig. este necesară utilizarea unui sabot metalic. având în secțiune forma palplanșei și este prevăzut cu 4 țevi de ½” prin care se dirijează apa. enumerăm: umiditate. iar durata de utilizare de +50 ani. Sabotul îmbracă palplanșa pe exterior (mai puțin renura) si preia tot efortul necesar penetrării. baterea propriu-zisă. Un alt factor important ce influențează comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este granulozitatea pământului. prezenţa substanţelor petrochimice sau microorganisme. Pentru o anumită încărcare întinderea și încovoierea sunt controlate de doi parametri de bază: E. PVC) din care sunt fabricate palplanşele. în special datorită caracteristicilor materialelor acestora. antrenând palplanșa până la cota dorită. Se poate uşor constata că. lemn. exceptând PVC-ul. 2.4. punerea în operă a palplanșelor sintetice nu diferă de cele similare de metal si nu necesită utilaje scumpe. oxidării. Pentru situațiile în care instalarea palplanșelor se realizează în pământuri tari sau înfigerea este îngreunată de diverse obstacole. modulul de elasticitate al materialului. Comportamentul palplanşelor la înfigere Comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este diferit de cel al palpanșelor metalice. aluminiu. electrolizei etc. momentul de inertie. Ecuația cheie de proiectare pentru a limita deformarea grinzii are forma δ = M(x)/E∙I(x) și arăta că săgeata δ depinde de produsul E∙I care se numește “rigiditate”.25. în așa fel încât să urmaze cât mai fidel cotele de proiectare.2 kN/mm2 E material compozit (EC) = 28. Cu cât este mai mare rigiditatea cu atât este mai mică săgeata. palplanșele sintetice se mai pot utiliza și la realizarea de pereţi de susţinere la fundaţii. Țevile sunt racordate la partea superioară la o alimentare ce poate furniza apă la o presiune de 5 – 10 bari iar la partea inferioară cu orificii de aproximativ 4 mm. complicate sau greu de găsit. montarea ghidajului.

natura şi importanţa lucrării. se poate considera că aceasta împreună cu vecinele pot prelua sarcina necesară.7 și 10 tone și lucrează la frecvențe de 1400 – 1700 hertzi. Pentru utilizarea acestuia este necesară o sursă de aer comprimat de minim 5. constă în exercitarea unei presiuni asupra profilului palplansei. pentru a se proteja profilul palplanșei).detalii de execuţie. lansare. prin intermediul mișcării oscilatorie a masei utilajului de instalare (vibră). cu ajutorul unui tub metalic rigid de diametru mic. . fig.disponibilităţile de materiale. Un astfel de dispozitiv este ciocanul pneumatic Collins 300lb Model CPH0306 de 120kg (Fig. 20 . palplanşele sintetice se pot pune în operă prin aceleaşi metode (batere. pe tot timpul înfigerii. apoi se trece la următoarea. în perechi sau în panouri funcţie de tehnica aleasă. După ce toate palplanșele au fost bătute până la jumătate se reia baterea lor până la cota finală. Această metodă este folosită în special în pământuri necoezive. 9 . . Ultima metodă. utilaje şi forţă de muncă. Metoda de punere în operă a palplanselor sintetice prin vibrare constă în învingerea frecării laterale dintre palplanșă și pământ. După poziționarea palplanșelor în interiorul ghidajului ciocanul se așează cu fanta de ghidare pe partea superioară a palplanșei de bătut. se îndepărtează obstacolul și se rebate. Se poate realiza cu ajutorul unor utilaje speciale în cazul unor proiecte complexe ce necesită lungimi mari ale palplanselor. apoi se deschide ventilul de refulare pentru a începe bătaia.natura pământului traversat (vibrare în pământuri necoezive şi batere în pământuri coezive). Este posibil ca datorită unor obstacole ascunse. . după care se întinde o sfoară între țăruși. Echipamentele de vibrare celel mai utilizate au între 0. Se continua baterea până când aceasta intra jumătate din lungimea fișei. sau cu o cupă de excavator.permite mișcarea lor la momentul întinderii sforii sau la lovituri accidentale.Ciocan Pneumatic Collins închiderea ventilului și se verifică menținerea verticalității și alinierii. Ele sunt acționate electric sau prin presiune de ulei. Scopul acestei operații este de a decompacta și afâna solul pentru a permite trecerea palplansei. În aceste condiții dacă palplanșa a intrat mai mult de jumătate. Așezarea ciocanului pe capul palplanșei se face cu ajutorul unui utilaj ușor. Procedeul de batere este tehnica de introducere a elementelor în pământ cu ajutorul unui dispozitiv care induce șocuri mecanice în axul de înfigere. numit lance.21.26. Ca şi palplanşele metalice. .caracteristicile palplanşelor utilizate. să nu se poată introduce o palplanșa la cota dorită. fig. .20). presiune) cu menţiunea că manipularea se face mult mai uşor. vibrare. Factorii care intervin în alegerea tehnicii şi utilajelor de punere în operă : .50 atm si 7.condiţiile de acces pe şantier.00 m3/s. Punerea în operă a palplanselor sintetice prin metoda lansării constă în introducerea în sol a unui jet de apă sub presiune la baza palplansei in paralel cu vibrarea sau baterea. gen buldoexcavator sau manual cu ajutorul unui palan. . iar dacă a intrat mai putin se scoate palplanșa (această operațiune se realizează cu ajutorul unei pensete. Se pot bate individual. în cazul unor lungimi mai mici ale palplanșelor și in pământuri afânate.protecţia mediului înconjurător. astfel încât forța de frecare dintre palplanse și pământ să fie mai mică decât această presiune. Dupa ce palplanșa a intrat aproximativ 30-40 cm se oprește bătaia prin Fig.

excavator . Sabot din OL 52 grosime 20 mm. lungime batere 6 m. soneta.2.23 – Ciocan pneumatic Fig.Excavator cu placă vibratoare Fig.8 m. 21 .22. lungime batere 19. Fig. 10 . foto-stânga. Folosirea utilajelor grele de batere se va face cu mare atenţie pentru a preîntâmpina deformările excesive ce pot duce la ruperea profilului. excavator cu placă vibratoare.4.cupă. vibroînfigătorul acţionat electric sau hidraulic. Utilaje folosite la punerea în operă a palplanșelor din material sintetic Utilajele cele mai des folosite sunt: ciocanul pneumatic.2.Excavator cu o cupă Fig.25 – Sabot din oțel grosime de 20 mm.24 – Vibroinfigător Fig. foto-centru.

din metru în metru. 11 . Este indicat ca echipa de batere să completeze un jurnal de batere în care să se consemneze toate caracteristicile palplanşei şi fazele de lucru. Primul rând este dispus la nivelul solului. Renura ultimei palplanşe bătute constituie pentru palplanşa sau perechea de bătut un prim ghidaj.6 m de perete. Dacă palplanşele nu sunt foarte lungi (maximum 6 m) nu este necesar să dispunem de două planuri orizontale de moaze. ca palplanşele să fie ghidate în timpul înfingerii.27 . Ghidarea palplanşelor Este absolut necesar. ci numai de unul. întrucât. Acest ghidaj. Moazele pot fi confecționate din profile metalice sau din lemn (Fig. Recomandări Înainte de instalarea palplanşelor este recomandat ca fiecare palplanşă să aibă materializată. împreună cu autoghidajul satisfac condiţiile de ghidare. iar al doilea este fixat pe o capră. Pentru baterea palplanşelor lungi este necesar montarea cel puţin a două rânduri de ghidaje.27). Aceste piese ajutatoare au rolul de a mentine palplanșele aliniate în timpul instalarii acestora. Un ghidaj corect executat permite obţinerea unui aliniament corect al rândului. acesta trebuie să fie completat cu două nivele orizontale de moaze. pentru obţinerea unor rezultate bune la batere.5. nu este satisfăcător chiar dacă palplanşa precedentă este perfect verticală. Ghidajul trebuie să fie suficient de solid și suficient de fix încât să nu se deplaseze în timpul baterii. Forma și mărimea lor se Fig.26 – Pensetă 2. limitează riscurile devierilor longitudinale şi transversale şi permite palplanşelor să traverseze şi să împingă foarte uşor obstacolele pe care le întâlneşte în pământ. la sfârşitul baterii să putem citi corect cota atinsă şi numărul ei conform planului de batere.Exemplu de ghidaj din metal (stanga) si lemn (dreapta) adaptează la condițiile din teren și vor permite preasamblare a 3 . lungimea sa prin linii şi cifre astfel încât.Fig.

Dacă se neglijează frecarea dintre perete și pământ. palplanșa poate fi privită ca o palplanșă rigidă care se rotește în jurul unui punct O (fig.27. Elemente de calcul și calculul palplanșelor Calculul unui perete de palplanșe trebuie să stabilească două elemente principale : adâncimea de batere în pământ a palplanșei t.a). după Rankine. rezultanta presiunii exercitate de o coloană de apă (fig. Pe fața anterioară (din stânga) deasupra punctului O. diferența în fiecare punct dintre rezistența pasivă și împingerea activă de pe cele două fețe ale palplanșei se obține diagrama rezultantă (fig. c).27. c) au. acesta este comprimat.Palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Sub acțiunea forței P palplanșa se înconvoaie și se roteste. necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus peretele. 3. Forța concentrată poate fi. acesta se destinde. În realitate. diagramele de presiuni (fig. palplanșa apasă asupra pământului. b) și care poate fi suficient de bine aproximată cu o dreaptă (fig. Pe fața posterioară ( din dreapta) situația este inversă. Fig.b).ϕ/2 ). în timp ce sub punctul O palplanșa se depărtează de pământ.2 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P.1. ci gradat. a).3 Palplanșa sprijinită sau ancorată. a. 3.28.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. 12 . unde : KP = tg2 ( 45° + ϕ/2 ).28. se creează condițiile pentru dezvoltarea rezistenței pasive.27.28.3. Ka = tg2 ( 45° .28. 3.27. dezvoltându-se împingerea activa. secțiunea palplanșei. Făcându-se. în practică fiind intâlnite următoarele situatii: 3. care să asigure stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică. denumita și fișa palplanșei. Dacă se neglijează deformațiile prin încovoiere. Schema statică de calcul a palplanșelor este impusa de modul de realizare al acestora. pantele γKP și γKa. de exemplu. după o curbă care trece prin O (fig. trecerea de la partea stangă la cea dreaptă a diagramei de presiuni rezultate nu se poate face printr-un salt ca și în fig. pe înălțimea fișei.

se obține prin încercări astfel încât t = (1.Palplanșa are stabilitatea asigurată dacă cuplul (momentul de încastrare) dat de rezultantele E’P și ale rezistențelor pasive ce se dezvoltă pe cele două părți ale diagramei echilibrează momentul de răsturnare dat de forța P.28. c.25) t0.5 ÷ 2) . Fig. se obține relația : e ≤ f/FS . având ca necunoscute: t. 13 .se scriu cele două ecuații de echilibru : ∑H = 0 .(6∙P∙h) /[γ (KP – Ka)] = 0. unde FS este un coeficient de siguranță (de obicei se ia 1. iar Mc = 0 condiția ca momentul față de punctul C al tuturor forțelor să fie zero. Fișa t astfel determinată trebuie verificată din punct de vedere al siguranței față de antrenarea hidrodinamică.se rezolvă sistemul format din cele două ecuații și se află necunoscutele d și e . E’’P Pentru aflarea fișei t care să asigure stabilitatea se pot folosi două metode: a) O metodă pleacă de la diagrama finală din fig. relația ∑H = 0 reprezintă ecuația de proiecție a forțelor pe orizontală. . c.se alege o fișă t oarecare . Practic. . Soluția ecuației (adâncimea t0).29. P(h + t0) – γ1/2 (KP – Ka) t02 ∙ t0/3 = 0 Din ecuația de mai sus rezultă ecuația de gradul trei în t0 : t03 – (6∙P∙t0) /[γ (KP – Ka)] . .20÷1. în care rezistența pasivă pe fața posterioară a palplanșei s-a înlocuit cu o forță concentrată necunoscută. pentru aflarea cărora stau la dispoziție doar două ecuații de echilibru: ecuația de proiecție pe orizontală și cea de momente.se repetă calculul pentru o nouă valoare a fișei t până când între rezistența pasivă efectiv mobilizată e și cea maximă f. d și e.28. b) O altă metodă înlocuiește diagrama finală din fig. prin diagrama simplificată din fig. care pot fi aflate cu ajutorul ecuațiilor de echilibru. Mc = 0.28 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Pentru rezolvare se efectuează mai multe încercări : . de care este capabil pământul la adâncimea t . Sunt două necunoscute: t0 si EP. a. interesează doar mărimea lui t0 care se obține din condiția ca momentul față de punctul D să fie nul : MD = 0.

Modul de abordare a problemei este identic celui de la cazul anterior examinat. căreia îi corespunde Mmax.32).30). Mmax = P(h + z0) –( γ /6) ∙(KP – Ka) z03. 29 .28 sau fig.2.Pentru aflarea momentului încovoietor maxim.Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o foță concentrată Fig. Fig. se pornește de la diagrama de presiuni cu care sa aflat fișa (fig. b : P – ½ z02γ(KP – Ka) = 0. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H (fig.30 – Palplanșa liberă acțioanată de împingerea pământului 3.31 – Deformarea palplanșei libere (rotirea în jurul puncutlui O) 14 .29. z0 = [2P/γ (KP – Ka)] 2. Fie de pildă diagrama din fig.31 și fig. Făcându-se aceeași ipoteză cu privire la rotirea palplanșei în pământ se obțin diagramele succesive ale presiunilor pământului pe cele două fețe (fig.29) și se determină adâncimea z0 de anulare a forței tăietoare. Fig.

a. Fig. în funcție de ipoteza care se face cu privire la legatura de la partea inferioară.32. Acesta este cazul palplanșei rezemată în pământ (fig. 15 .3. peretele neschimbându-și curbura în cuprinsul fișei iar stabilitatea fiind asigurată de ancoraj și de rezistenta pasiva a pământului din fața palplanșei. Calculul peretelui de palplanșe ancorat poate fi abordat în două moduri. c. Palplanșa sprijinită sau ancorată Când palplanșa liberă nu poate prelua solicitările care apar.33 – Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă actionată de împingerea pământului 3.34). Acest mod de calcul este indicat în cazul palplanșelor ancorate în pământuri argiloase sau în nisipuri afânate. cât și pe cealaltă. a) Un prim mod de calcul consta în a admite că baza peretelui este liberă să se rotească.35). În calcul.33. Cele două metode pentru aflarea fișei sunt prezentate în fig. Peretele iși schimbă curbura în cuprinsul fișei. rezultanta împingerii active a pământului deasupra punctului de rotire. dezvoltându-se rezistența pasivă a pământului atât de o parte.34 b). se recurge la palplanșa sprijinită sau ancorată la partea superioară (fig. Problema este static determinată având doua necunoscute (fișa t și forta în ancoraj RA) și două ecuații (de proiecție pe orizontală si de moment). b) Cel de-al doilea mod de calcul admite ca fișa palplanșei este suficientă pentru ca rotirea bazei peretelui să fie împiedicată (fig. rezistența pasivă Pp se introduce afectată de un coeficient de siguranță FS. și fig. care se ia de obicei 2.Fig.32 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acționată de împingerea pământului Se observă că s-a revenit practic la cazul examinat anterior cu deosebirea că în locul forței P acționează forța Ea .

36) : se inlocuiește fișa reală t printr-o fișă redusă t0 la capătul căreia se concentrează rezisteța pasivă EP a pământului din spatele peretelui. Fișa reală se ia t = (1.36 – Diagrama pentru calculul palpalnșei ancorate.34 – Diagrama pentru calculul palplanșei ancorate rezemată în pământ Fig. articulate în punctul C.25 h 30 0. În tabelul 1. BC si CD. încastrată în pământ.1 se dau valorile adâncimii y a punctului de inflexiune în funcție de unghiul de frecare interioară ϕ și de înalțimea liberă h. în acest caz se poate face cu metoda aproximativă cunoscută sub denumirea de metoda grinzii înlocuitoare (fig. Trecând la grinda inferioară. Fig.20 ÷ 1.1 Din condițiile de echilibru ale grinzii superioare se află reacțiunea în ancoraj RA și reacțiunea RC în punctul C.5)t0.08 h 40 -0. din exprimarea condiției de moment nul în punctul D se obține mărimea fișei reduse t0.Calculul peretelui de palplanșe. ϕ y 20 0. Fig. cu metoda grinzii înlocuitoare Se consideră punctul de inflexiune al peretelui drept articulație. 16 . Peretele se împarte în două grinzi.007 h Tabel 1.35 – Palplanșa ancorată încastrată în pământ Se admite cunoscută poziția punctului de inflexiune al fibrei deformate a peretelui.

SP911 17 . iar datele de intrate ale acestuia sunt valorile determinate în studiile geotehnice (grosimea straturilor. unghiul de frecare internă ø. coeziunea C.Soft pentru calculul palplanșelor .Soft pentru calculul palplanșelor Unul dintre softurile specializate pentru calculul de palplanșe este SPS911. nivelul hidrostatic). La baza calculelor acestui program stau teoriile Rankine. Fig. SP911 . Coulomb si Terzaghi.4.37. fig37.3.

4. Proiecte cu palplanșe 18 .

19 .

ele pot fi montate în locuri greu accesibile. nisipuri afânate. PVC-ul brut fiind folosit ca straturi exterioare. un singur transport asigurând între 600m2 si 1200m2 de palplanșe. îmbunătățit cu aditivi pentru rezistența la UV și la impact. salinitatea. Se pot realiza breşe pentru inundări controlate. Sunt potrivite oricărui tip de lucrare hidrotehnică. Sunt 100% reciclabile. agenții poluanți. Sunt realizate din material reciclat. și nu implică deranjarea pământului din zona în care sunt bătute. PVC-ul si materialul compozit oferă rezistență. Nu poluează mediul înconjurător cu subtanțe chimice nocive. ca umiditatea. Îmbinările fiind aproape etanşe se asigură un dig realmente impermeabil înca de la instalare. zone băltite. punere în operă. duritate și nu în ultimul rând. Concluzii Din cele prezentate până acum putem trage concluzia că utilizarea palplanşelor sintetice nu necesită condiţii speciale de proiectare. Pot fi folosite atât ca soluții temporare cât și ca soluții permanente. mentenanţă : • • • • • • • • • • • • • • • Instalarea palplanșelor sintetice se face cu utilaje cu gabarit mic. temperatură. Palplanșele sintetice sunt ușor de manevrat (datorita densității lor de ~6 ori mai mică decât cea a oțelului ) și transportat. aspect estetic. precum materialele tradiționale alternative.5. 20 . durata de exploatare fiind de peste 50 de ani. Palplanșele din PVC nu sunt afectate de factorii de mediu. mlaștini. protecție. manipulare. Datorită greutăţii specifice mici cât şi a utilajelor de instalare uşoare. etc. Atât PVC-ul cat si materialul compozit nu dezalcalizează și nu emană chimicale dăunătoare în apă. Costul final al lucrărilor ajunge să fie cu până la 25% mai ieftin decât dacă s-ar fi optat pentru palplanșele metalice. Folosirea unei forţe de muncă reduse şi accesibilitate sporită la locul de montaj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful