Sprijiniri cu palplanșe

1

Cuprins
1. Istoric..................................................................................................................2 1.1 Palplanșe din lemn.....................................................................................2 1.2 Palplanșe metalice.....................................................................................2 1.3 Palplanșele din beton armat.......................................................................4 2. Palplanșe sintetice..............................................................................................4 2.1 Fabricare....................................................................................................4 2.2 Depozitare, transport...................................................................................4 2.3 Domenii de utilizare.....................................................................................5 2.4 Comportament si limite de utilizare...............................................................7 2.4.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............7 2.5 Metode de punere în operă a palplanșelor sintetice.......................................7 2.5.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............9 2.6 Ghidarea palplanşelor...............................................................................10 3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor....................................................11
3.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P .......................................11 3.2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înălțime H.......................................................................................................13 3.3. Palplanșa sprijinită sau ancorată..............................................................14 3.4. SP911 - Soft pentru calculul palplanșelor...................................................16

4. Proiecte cu palplanșe.......................................................................................18 5. Concluzii...........................................................................................................20 6. Bibliografie......................................................................................................21

2

3 . Fig. a început şi fabricarea palplanşelor metalice (oțel. îndiguiri și regularizări erau executate cu beton. 1. Palplanșele se confecționează din lemn verde. deoarece lemnul uscat în contact cu apa s-ar umfla si peretele sar deforma. ușor de manipulat și relativ ieftine. Primul proiect mare în care s-au folosit palplanşele metalice a fost construirea ecluzelor de la Black Rock Harbour în Statele Unite ale Americii în anul 1908 (ecluze care fac legătura între Lacul Erie şi Râul Niagara).1) se execută din brad sau stejar.1 – Tipuri de palplanșe din lemn Deoarece sunt ușor de fabricat.2. majoritatea proiectelor de apărări de maluri. iar cel netratat este atacat de microorganisme şi este afectat de expunerea la UV. Istoric 1. gabioane.1. anrocamente. sunt folosite mai ales în lucrari ușoare și temporare. aluminiu). care pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate caracteristice sprijinirilor obijnuite. lemnul tratat chimic eliberează substanţe toxice în apă.PVC (policlorură de vinil) și material compozit (rășini armate cu fibră de sticlă). imposibilitatea practică a recuperării integrale.Palplanșe sintetice Palplanșele sunt elemente de construcție din lemn. Până la apariția palplanselor sintetice . Palplanșe din lemn Primul tip de palplanșă a apărut cu circa 100 ani in urmă având ca material de bază lemnul. utilizate pentru crearea unor pereți de susținere. unde s-au folosit 6600 tone de palplanşe cu îmbinări nituite. trebuie să îndeplinească și condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. 1. beton armat sau material sintetic. instalarea aproape imposibilă în pământuri tari. metal. palplanse din oțel sau lemn. Palplanșele din lemn ( Fig. având forma unor dulapi de 5-10 cm grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi de până la 25 cm si lătimi de 20-30 cm. Palplanșe metalice Odată cu apariția tehnologiei de “roluire” la începutul secolului 20. Dezavantajele palplanșelor din lemn sunt : lungimile limitate ( 6 – 8 m din care 3 – 4 m fișa).

Electroliza.2 ) sau Z ( Fig. necesitatea de mentenanță continuă. Fig.4). preț scump de procurare-transport-manipulare-instalare.Efectele factorilor de mediu asupra palplanșelor din oțel Fig. Sunt profile laminate de tip U.2 – Secțiuni de palplanșe metalice : a) profil U. pH-ul.5).Palplanșele metalice sunt utilizate în cazul săpăturilor adânci. S ( Fig. de aici rezultând o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă. rezistența scăzută la agresiunea factorilor de mediu (Fig. recuperarea lor din teren este posibilă. executate mult sub nivelul hidrostatic. apa sărată și pământul distrug un perete marin din aluminiu 4 .3 ) și se deosebesc prin forma si modul de alcătuire al joantelor. Pot fi folosite cu caracter definitiv/provizoriu.5 . iar acestea pot fi refolosite. Fig.3 – Palplanșe metalice cu profil Z Dezavantajele majore ale palplanșelor metalice sunt coroziunea (Fig. procesul de fabricare al palplanșelor din oțel foloseste mult mai multă căldură/energie decât cel de fabricare al celorlalte palplanșe.4 . b) profil S Fig. folosirea unor utilaje de gabarite mari pentru instalarea acestora.

poliuretan. folosirea utilajelor speciale de tip sonetă. fapt ce îl face permeabil și-i diminuaza sensibil rezistența creând crăpături care expun armătura. „miezul” şi unul virgin la exterior. 300 m2 cu distanţieri împotriva deformării şi depozitate în stive uşor de manipulat cu macara sau stivuitor. material compozit) Apărute la sfârșitul anilor '70 ca o alternativă la folosirea oțelului. Folosirea palplanșelor din material sintetic (PVC sau material compozit) elimină dezavantajele palplanșelor fabricate din lemn. iar pentru palplansele cu lungimi de peste 12 m exista un transport special. Depozitare.6 – Secțiuni de palplanșe din beton armat 2. Sistemul de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplansele de lemn sau se poate apropia de cel al palplanselor metalice. manipularea palplanșelor din beton armat cu lungimi mai mari de 20 m fiind extrem de dificilă. Folosirea palplanselor din beton ca elemente provizorii ridică costul investițiilor datorită pierderilor apărute prin recuperarea parțială a acestora din teren. a organizat la București un Simpozion Internațional cu tema: “Sisteme novatoare de îndiguiri. 2. transport Palplanşele sunt ambalate în baloţi de aprox. Fig. Acestea se trec printr-o matriță de calibrare încălzită unde rășina suferă un proces de polimerizare. protecție de maluri și terasamente cu palplanșe sintetice” în care s-au prezentat aplicații ale palplanșelor sintetice în proiecte din Europa și Statele Unite ale Americii. tratat cu aditivi pentru mărirea rezistenţei la intemperii. epoxy. Palplanșele din beton armat Sunt elemente prefabricate de secțiune dreptunghiulară sau pătrată. reprezentantul excusiv în Europa de Est al firmei Everlast Synthetic Products (ESP). Fabricare Palplanșele din PVC sunt fabricate prin co-extrudare (două straturi din pvc. decolorare.1. Lungimea lor este limitată la maximum 18-20 m. Agrementate în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții (INCERC) palplanșele sintetice sunt avizate favorabil de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții. În România. Procedeul de fabricaţie împreună cu măsurătorile și testele ce se fac în timp real şi periodic (pe loturi) asigură calitatea absolută a fiecărui produs. Deși sunt rezistente și ușor de realizat au o serie de dezavantaje: manipularea destul de dificilă datorită greutății lor mari. Pultruderea este un proces continuu de fabricare a materialului compozit cu sectiune constantă în care un mănunchi de fibre sau plase este tras printr-o baie de rășini.1. etc. fisurarea invariabilă a zidului datorită tasării pământului. vinilster. cateodată urmat de un sistem de pre-formare. 2. 5 . Palplanșe sintetice (PVC. UV.2. palplanșele sintetice (PVC sau material compozit) s-au impus în scurt timp ca o soluție de bază datorită calităților lor. într-un container de 28 tone putându-se încărca circa 1200 m2. cu greutate foarte mare a berbecului pentru introducerea lor în teren. Transportul se face cu container metalic pentru lungimi până la 12 metri. cu lățimi de cel mult 50-60 cm și grosimi de 10-50 cm. metal sau beton. producătoare de palplanșe sintetice. unul reciclat.3. Rășinile folosite sunt: poliester. promovarea palplanșelor sintetice a demarat în anul 2008 când firma Spectrum Construct.

Domenii de utilizare Fig.12 .Depozitarea si transportul palplanșelor 2.9 . bălţi.Protecţie de mal (lacuri.Îndiguiri împotriva infiltrărilor de apă Fig.Terasamente împotriva alunecărilor de teren Fig. râuri) 6 .11 .13 .Fasonarea canalelor de deversare Fig.10 .Consolidare/supraînălţare diguri Fig.8 .7 .Sisteme de îndiguire împotriva inundaţiilor Fig.Fig.3.

Creare incinte uscate Fig 17 .Bazin colectare ape pluviale Fig.Stabilizare de drumuri Fig.Fig.14 .18 .16 .Regularizare albie canal deversare Fig 19.15 Protecţie/consolidare pile pod Fig. Praguri de fund 7 .

palplanșele sintetice se mai pot utiliza și la realizarea de pereţi de susţinere la fundaţii. Intervalul de temperaturi pentru care fabricantul garantează stabilitatea proprietăţilor materialului din care sunt fabricate palplanşele sintetice este între -40°C si +60°C. de preferință. Țărușii se bat. complicate sau greu de găsit. 2. Pentru o anumită încărcare întinderea și încovoierea sunt controlate de doi parametri de bază: E. prezenţa substanţelor petrochimice sau microorganisme. Comportamentul palplanşelor la înfigere Comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este diferit de cel al palpanșelor metalice. momentul de inertie. raportate la condiţiile de la locul de montaj. iar durata de utilizare de +50 ani. modulul de elasticitate al materialului.2 kN/mm2 E material compozit (EC) = 28. Comportament si limite de utilizare Folosirea palplanşelor este influnețată de proprietăţile materialului din care sunt fabricate. În timp ce E este proprietatea fundamentală a materialului. la exteriorul peretelui la intervale de 10-20 m și de câte ori se schimbă direcția peretelui. Aceștia se fixează vertical și se bat la o adâncime care nu 8 .1 kN/mm2 E PVC (ESP) = 2. Pentru situațiile în care instalarea palplanșelor se realizează în pământuri tari sau înfigerea este îngreunată de diverse obstacole. fig. antrenând palplanșa până la cota dorită.1. Ecuația cheie de proiectare pentru a limita deformarea grinzii are forma δ = M(x)/E∙I(x) și arăta că săgeata δ depinde de produsul E∙I care se numește “rigiditate”. Această operațiune se execută prin baterea de țăruși în pământ conform cu proiectul de execuție. I depinde de „adâncimea” si profilul secțiunii palplanșei. E oțel = 219. Trasarea se execută la locul de montaj pentru a materializa traseul ce trebuie urmat de peretele de palplanse și a depista eventualele obstacole ce trebuie îndepărtate. în așa fel încât să urmaze cât mai fidel cotele de proiectare.4. salinitate. Se parcurg aceleași etape principale: trasarea.4. enumerăm: umiditate. cheiuri sau insule artificiale. Sabotul îmbracă palplanșa pe exterior (mai puțin renura) si preia tot efortul necesar penetrării. exceptând PVC-ul. în special datorită caracteristicilor materialelor acestora. PVC) din care sunt fabricate palplanşele.6 k N/mm2 Palplanșele se comportă practic ca niste grinzi în consolă. Un alt factor important ce influențează comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este granulozitatea pământului. electrolizei etc. lemn. având în secțiune forma palplanșei și este prevăzut cu 4 țevi de ½” prin care se dirijează apa. este necesară utilizarea unui sabot metalic. Metode de punere in operă a palplanşelor sintetice În principiu. dane portuare. montarea ghidajului. punerea în operă a palplanșelor sintetice nu diferă de cele similare de metal si nu necesită utilaje scumpe. și I. baterea propriu-zisă. aluminiu) vor suferi în timp degradări iremediabile din cauza coroziunii. două din cele de mai sus (oţel.Pe langă domeniile de utilizare anterior menționate. Cu cât este mai mare rigiditatea cu atât este mai mică săgeata. oxidării. La un pământ cu o granulozitate mică și neuniformă. șicane.25. verificarea/ remedierea. aluminiu. palplanșele sintetice se înfig mai ușor decât într-un pământ de granulozitate mare. Se poate uşor constata că. pentru acest tip de pământ alegându-se profile de palplanșe cu grosimi mai mari. Acestă piesă este confecționată din tole metalice cu grosimi de 20 mm . Dintre factorii fizico-chimici de mediu care pot influenţa comportamentul materialelor (oţel. 2. Țevile sunt racordate la partea superioară la o alimentare ce poate furniza apă la o presiune de 5 – 10 bari iar la partea inferioară cu orificii de aproximativ 4 mm.

Factorii care intervin în alegerea tehnicii şi utilajelor de punere în operă : . . Pentru utilizarea acestuia este necesară o sursă de aer comprimat de minim 5. Punerea în operă a palplanselor sintetice prin metoda lansării constă în introducerea în sol a unui jet de apă sub presiune la baza palplansei in paralel cu vibrarea sau baterea. sau cu o cupă de excavator.condiţiile de acces pe şantier.protecţia mediului înconjurător. apoi se deschide ventilul de refulare pentru a începe bătaia. În aceste condiții dacă palplanșa a intrat mai mult de jumătate. se poate considera că aceasta împreună cu vecinele pot prelua sarcina necesară.50 atm si 7. . fig. Scopul acestei operații este de a decompacta și afâna solul pentru a permite trecerea palplansei.caracteristicile palplanşelor utilizate. prin intermediul mișcării oscilatorie a masei utilajului de instalare (vibră). Procedeul de batere este tehnica de introducere a elementelor în pământ cu ajutorul unui dispozitiv care induce șocuri mecanice în axul de înfigere. în perechi sau în panouri funcţie de tehnica aleasă. Metoda de punere în operă a palplanselor sintetice prin vibrare constă în învingerea frecării laterale dintre palplanșă și pământ. să nu se poată introduce o palplanșa la cota dorită. După poziționarea palplanșelor în interiorul ghidajului ciocanul se așează cu fanta de ghidare pe partea superioară a palplanșei de bătut. . gen buldoexcavator sau manual cu ajutorul unui palan. Ca şi palplanşele metalice. după care se întinde o sfoară între țăruși. . Se continua baterea până când aceasta intra jumătate din lungimea fișei. Această metodă este folosită în special în pământuri necoezive.20).natura pământului traversat (vibrare în pământuri necoezive şi batere în pământuri coezive).disponibilităţile de materiale. Dupa ce palplanșa a intrat aproximativ 30-40 cm se oprește bătaia prin Fig. lansare. pentru a se proteja profilul palplanșei). numit lance. iar dacă a intrat mai putin se scoate palplanșa (această operațiune se realizează cu ajutorul unei pensete. . astfel încât forța de frecare dintre palplanse și pământ să fie mai mică decât această presiune. presiune) cu menţiunea că manipularea se face mult mai uşor. 20 .00 m3/s.detalii de execuţie. Echipamentele de vibrare celel mai utilizate au între 0. palplanşele sintetice se pot pune în operă prin aceleaşi metode (batere. se îndepărtează obstacolul și se rebate. apoi se trece la următoarea. Așezarea ciocanului pe capul palplanșei se face cu ajutorul unui utilaj ușor.21. Ultima metodă. în cazul unor lungimi mai mici ale palplanșelor și in pământuri afânate. Un astfel de dispozitiv este ciocanul pneumatic Collins 300lb Model CPH0306 de 120kg (Fig. pe tot timpul înfigerii.Ciocan Pneumatic Collins închiderea ventilului și se verifică menținerea verticalității și alinierii. vibrare. constă în exercitarea unei presiuni asupra profilului palplansei.26. . 9 . Se poate realiza cu ajutorul unor utilaje speciale în cazul unor proiecte complexe ce necesită lungimi mari ale palplanselor. cu ajutorul unui tub metalic rigid de diametru mic.7 și 10 tone și lucrează la frecvențe de 1400 – 1700 hertzi. Ele sunt acționate electric sau prin presiune de ulei. După ce toate palplanșele au fost bătute până la jumătate se reia baterea lor până la cota finală.permite mișcarea lor la momentul întinderii sforii sau la lovituri accidentale. fig. utilaje şi forţă de muncă. Este posibil ca datorită unor obstacole ascunse. Se pot bate individual.natura şi importanţa lucrării.

10 .24 – Vibroinfigător Fig.23 – Ciocan pneumatic Fig.cupă. excavator cu placă vibratoare. Sabot din OL 52 grosime 20 mm. 21 . vibroînfigătorul acţionat electric sau hidraulic. foto-stânga.Excavator cu placă vibratoare Fig.4. lungime batere 19.Excavator cu o cupă Fig. excavator . foto-centru.2. Folosirea utilajelor grele de batere se va face cu mare atenţie pentru a preîntâmpina deformările excesive ce pot duce la ruperea profilului. Fig. Utilaje folosite la punerea în operă a palplanșelor din material sintetic Utilajele cele mai des folosite sunt: ciocanul pneumatic.25 – Sabot din oțel grosime de 20 mm. soneta. lungime batere 6 m.22.8 m.2.

Un ghidaj corect executat permite obţinerea unui aliniament corect al rândului. Renura ultimei palplanşe bătute constituie pentru palplanşa sau perechea de bătut un prim ghidaj. acesta trebuie să fie completat cu două nivele orizontale de moaze. Moazele pot fi confecționate din profile metalice sau din lemn (Fig. din metru în metru.27).26 – Pensetă 2. întrucât. Dacă palplanşele nu sunt foarte lungi (maximum 6 m) nu este necesar să dispunem de două planuri orizontale de moaze. Pentru baterea palplanşelor lungi este necesar montarea cel puţin a două rânduri de ghidaje. lungimea sa prin linii şi cifre astfel încât. 11 . Aceste piese ajutatoare au rolul de a mentine palplanșele aliniate în timpul instalarii acestora. Este indicat ca echipa de batere să completeze un jurnal de batere în care să se consemneze toate caracteristicile palplanşei şi fazele de lucru.Fig.5. Primul rând este dispus la nivelul solului. la sfârşitul baterii să putem citi corect cota atinsă şi numărul ei conform planului de batere. iar al doilea este fixat pe o capră. Recomandări Înainte de instalarea palplanşelor este recomandat ca fiecare palplanşă să aibă materializată. ci numai de unul. Forma și mărimea lor se Fig. Ghidajul trebuie să fie suficient de solid și suficient de fix încât să nu se deplaseze în timpul baterii.Exemplu de ghidaj din metal (stanga) si lemn (dreapta) adaptează la condițiile din teren și vor permite preasamblare a 3 . împreună cu autoghidajul satisfac condiţiile de ghidare.6 m de perete. Acest ghidaj. Ghidarea palplanşelor Este absolut necesar.27 . limitează riscurile devierilor longitudinale şi transversale şi permite palplanşelor să traverseze şi să împingă foarte uşor obstacolele pe care le întâlneşte în pământ. nu este satisfăcător chiar dacă palplanşa precedentă este perfect verticală. ca palplanşele să fie ghidate în timpul înfingerii. pentru obţinerea unor rezultate bune la batere.

Dacă se neglijează deformațiile prin încovoiere.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. În realitate. 12 . în practică fiind intâlnite următoarele situatii: 3.b). denumita și fișa palplanșei.3 Palplanșa sprijinită sau ancorată. c) au. Forța concentrată poate fi. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P.ϕ/2 ). în timp ce sub punctul O palplanșa se depărtează de pământ. a). necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus peretele.28.28. a. după o curbă care trece prin O (fig. b) și care poate fi suficient de bine aproximată cu o dreaptă (fig.a). dezvoltându-se împingerea activa.28. 3. pantele γKP și γKa. acesta este comprimat. unde : KP = tg2 ( 45° + ϕ/2 ). diferența în fiecare punct dintre rezistența pasivă și împingerea activă de pe cele două fețe ale palplanșei se obține diagrama rezultantă (fig. c). Pe fața posterioară ( din dreapta) situația este inversă. rezultanta presiunii exercitate de o coloană de apă (fig. pe înălțimea fișei.27.27. Dacă se neglijează frecarea dintre perete și pământ. 3.1. secțiunea palplanșei.28. se creează condițiile pentru dezvoltarea rezistenței pasive. Elemente de calcul și calculul palplanșelor Calculul unui perete de palplanșe trebuie să stabilească două elemente principale : adâncimea de batere în pământ a palplanșei t. palplanșa poate fi privită ca o palplanșă rigidă care se rotește în jurul unui punct O (fig. ci gradat. Pe fața anterioară (din stânga) deasupra punctului O. Fig. 3. Făcându-se. Ka = tg2 ( 45° .3. care să asigure stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică. diagramele de presiuni (fig. palplanșa apasă asupra pământului.Palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Sub acțiunea forței P palplanșa se înconvoaie și se roteste.2 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H. Schema statică de calcul a palplanșelor este impusa de modul de realizare al acestora. trecerea de la partea stangă la cea dreaptă a diagramei de presiuni rezultate nu se poate face printr-un salt ca și în fig. după Rankine. de exemplu.27. acesta se destinde.27.

(6∙P∙h) /[γ (KP – Ka)] = 0. Soluția ecuației (adâncimea t0).5 ÷ 2) . E’’P Pentru aflarea fișei t care să asigure stabilitatea se pot folosi două metode: a) O metodă pleacă de la diagrama finală din fig.28. interesează doar mărimea lui t0 care se obține din condiția ca momentul față de punctul D să fie nul : MD = 0.se repetă calculul pentru o nouă valoare a fișei t până când între rezistența pasivă efectiv mobilizată e și cea maximă f. d și e.se alege o fișă t oarecare . c. prin diagrama simplificată din fig. . b) O altă metodă înlocuiește diagrama finală din fig. P(h + t0) – γ1/2 (KP – Ka) t02 ∙ t0/3 = 0 Din ecuația de mai sus rezultă ecuația de gradul trei în t0 : t03 – (6∙P∙t0) /[γ (KP – Ka)] .25) t0. pentru aflarea cărora stau la dispoziție doar două ecuații de echilibru: ecuația de proiecție pe orizontală și cea de momente. iar Mc = 0 condiția ca momentul față de punctul C al tuturor forțelor să fie zero. care pot fi aflate cu ajutorul ecuațiilor de echilibru. se obține prin încercări astfel încât t = (1. unde FS este un coeficient de siguranță (de obicei se ia 1.28. se obține relația : e ≤ f/FS . .29.20÷1. 13 .28 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Pentru rezolvare se efectuează mai multe încercări : . Fișa t astfel determinată trebuie verificată din punct de vedere al siguranței față de antrenarea hidrodinamică. c.Palplanșa are stabilitatea asigurată dacă cuplul (momentul de încastrare) dat de rezultantele E’P și ale rezistențelor pasive ce se dezvoltă pe cele două părți ale diagramei echilibrează momentul de răsturnare dat de forța P.se rezolvă sistemul format din cele două ecuații și se află necunoscutele d și e . a. având ca necunoscute: t. Mc = 0. Sunt două necunoscute: t0 si EP. Practic. relația ∑H = 0 reprezintă ecuația de proiecție a forțelor pe orizontală. de care este capabil pământul la adâncimea t . .se scriu cele două ecuații de echilibru : ∑H = 0 . în care rezistența pasivă pe fața posterioară a palplanșei s-a înlocuit cu o forță concentrată necunoscută. Fig.

28 sau fig.Pentru aflarea momentului încovoietor maxim.32). se pornește de la diagrama de presiuni cu care sa aflat fișa (fig. z0 = [2P/γ (KP – Ka)] 2.Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o foță concentrată Fig. Modul de abordare a problemei este identic celui de la cazul anterior examinat. Făcându-se aceeași ipoteză cu privire la rotirea palplanșei în pământ se obțin diagramele succesive ale presiunilor pământului pe cele două fețe (fig.30). Fie de pildă diagrama din fig. Fig. căreia îi corespunde Mmax.29.29) și se determină adâncimea z0 de anulare a forței tăietoare.31 și fig. Mmax = P(h + z0) –( γ /6) ∙(KP – Ka) z03. 29 . b : P – ½ z02γ(KP – Ka) = 0.2.30 – Palplanșa liberă acțioanată de împingerea pământului 3. Fig. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H (fig.31 – Deformarea palplanșei libere (rotirea în jurul puncutlui O) 14 .

Calculul peretelui de palplanșe ancorat poate fi abordat în două moduri. Acest mod de calcul este indicat în cazul palplanșelor ancorate în pământuri argiloase sau în nisipuri afânate. b) Cel de-al doilea mod de calcul admite ca fișa palplanșei este suficientă pentru ca rotirea bazei peretelui să fie împiedicată (fig. peretele neschimbându-și curbura în cuprinsul fișei iar stabilitatea fiind asigurată de ancoraj și de rezistenta pasiva a pământului din fața palplanșei.35). și fig. care se ia de obicei 2. Acesta este cazul palplanșei rezemată în pământ (fig.3. rezultanta împingerii active a pământului deasupra punctului de rotire. Fig.33 – Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă actionată de împingerea pământului 3.32.34 b). Problema este static determinată având doua necunoscute (fișa t și forta în ancoraj RA) și două ecuații (de proiecție pe orizontală si de moment). Peretele iși schimbă curbura în cuprinsul fișei. cât și pe cealaltă.Fig.33. În calcul. dezvoltându-se rezistența pasivă a pământului atât de o parte. în funcție de ipoteza care se face cu privire la legatura de la partea inferioară. se recurge la palplanșa sprijinită sau ancorată la partea superioară (fig. 15 .34). a) Un prim mod de calcul consta în a admite că baza peretelui este liberă să se rotească. a. rezistența pasivă Pp se introduce afectată de un coeficient de siguranță FS.32 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acționată de împingerea pământului Se observă că s-a revenit practic la cazul examinat anterior cu deosebirea că în locul forței P acționează forța Ea . c. Cele două metode pentru aflarea fișei sunt prezentate în fig. Palplanșa sprijinită sau ancorată Când palplanșa liberă nu poate prelua solicitările care apar.

Fișa reală se ia t = (1. ϕ y 20 0. din exprimarea condiției de moment nul în punctul D se obține mărimea fișei reduse t0. Fig. cu metoda grinzii înlocuitoare Se consideră punctul de inflexiune al peretelui drept articulație. BC si CD. articulate în punctul C.1 Din condițiile de echilibru ale grinzii superioare se află reacțiunea în ancoraj RA și reacțiunea RC în punctul C.20 ÷ 1.08 h 40 -0. în acest caz se poate face cu metoda aproximativă cunoscută sub denumirea de metoda grinzii înlocuitoare (fig.25 h 30 0.007 h Tabel 1.1 se dau valorile adâncimii y a punctului de inflexiune în funcție de unghiul de frecare interioară ϕ și de înalțimea liberă h. În tabelul 1.36 – Diagrama pentru calculul palpalnșei ancorate. încastrată în pământ.5)t0. Fig.34 – Diagrama pentru calculul palplanșei ancorate rezemată în pământ Fig.35 – Palplanșa ancorată încastrată în pământ Se admite cunoscută poziția punctului de inflexiune al fibrei deformate a peretelui.36) : se inlocuiește fișa reală t printr-o fișă redusă t0 la capătul căreia se concentrează rezisteța pasivă EP a pământului din spatele peretelui. Peretele se împarte în două grinzi. Trecând la grinda inferioară. 16 .Calculul peretelui de palplanșe.

iar datele de intrate ale acestuia sunt valorile determinate în studiile geotehnice (grosimea straturilor. fig37. coeziunea C. Coulomb si Terzaghi.Soft pentru calculul palplanșelor Unul dintre softurile specializate pentru calculul de palplanșe este SPS911.3. unghiul de frecare internă ø. SP911 .4. nivelul hidrostatic).SP911 17 . La baza calculelor acestui program stau teoriile Rankine.37. Fig.Soft pentru calculul palplanșelor .

Proiecte cu palplanșe 18 .4.

19 .

temperatură. etc. 20 .5. îmbunătățit cu aditivi pentru rezistența la UV și la impact. ele pot fi montate în locuri greu accesibile. Concluzii Din cele prezentate până acum putem trage concluzia că utilizarea palplanşelor sintetice nu necesită condiţii speciale de proiectare. zone băltite. manipulare. Îmbinările fiind aproape etanşe se asigură un dig realmente impermeabil înca de la instalare. Datorită greutăţii specifice mici cât şi a utilajelor de instalare uşoare. aspect estetic. agenții poluanți. PVC-ul si materialul compozit oferă rezistență. Sunt potrivite oricărui tip de lucrare hidrotehnică. Pot fi folosite atât ca soluții temporare cât și ca soluții permanente. Palplanșele sintetice sunt ușor de manevrat (datorita densității lor de ~6 ori mai mică decât cea a oțelului ) și transportat. precum materialele tradiționale alternative. și nu implică deranjarea pământului din zona în care sunt bătute. salinitatea. un singur transport asigurând între 600m2 si 1200m2 de palplanșe. Folosirea unei forţe de muncă reduse şi accesibilitate sporită la locul de montaj. Se pot realiza breşe pentru inundări controlate. mentenanţă : • • • • • • • • • • • • • • • Instalarea palplanșelor sintetice se face cu utilaje cu gabarit mic. Sunt 100% reciclabile. Atât PVC-ul cat si materialul compozit nu dezalcalizează și nu emană chimicale dăunătoare în apă. Costul final al lucrărilor ajunge să fie cu până la 25% mai ieftin decât dacă s-ar fi optat pentru palplanșele metalice. durata de exploatare fiind de peste 50 de ani. nisipuri afânate. Nu poluează mediul înconjurător cu subtanțe chimice nocive. mlaștini. ca umiditatea. punere în operă. Sunt realizate din material reciclat. duritate și nu în ultimul rând. protecție. PVC-ul brut fiind folosit ca straturi exterioare. Palplanșele din PVC nu sunt afectate de factorii de mediu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful