Sprijiniri cu palplanșe

1

Cuprins
1. Istoric..................................................................................................................2 1.1 Palplanșe din lemn.....................................................................................2 1.2 Palplanșe metalice.....................................................................................2 1.3 Palplanșele din beton armat.......................................................................4 2. Palplanșe sintetice..............................................................................................4 2.1 Fabricare....................................................................................................4 2.2 Depozitare, transport...................................................................................4 2.3 Domenii de utilizare.....................................................................................5 2.4 Comportament si limite de utilizare...............................................................7 2.4.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............7 2.5 Metode de punere în operă a palplanșelor sintetice.......................................7 2.5.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............9 2.6 Ghidarea palplanşelor...............................................................................10 3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor....................................................11
3.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P .......................................11 3.2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înălțime H.......................................................................................................13 3.3. Palplanșa sprijinită sau ancorată..............................................................14 3.4. SP911 - Soft pentru calculul palplanșelor...................................................16

4. Proiecte cu palplanșe.......................................................................................18 5. Concluzii...........................................................................................................20 6. Bibliografie......................................................................................................21

2

sunt folosite mai ales în lucrari ușoare și temporare. palplanse din oțel sau lemn. anrocamente. Primul proiect mare în care s-au folosit palplanşele metalice a fost construirea ecluzelor de la Black Rock Harbour în Statele Unite ale Americii în anul 1908 (ecluze care fac legătura între Lacul Erie şi Râul Niagara). Istoric 1. 3 . trebuie să îndeplinească și condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. metal.PVC (policlorură de vinil) și material compozit (rășini armate cu fibră de sticlă). instalarea aproape imposibilă în pământuri tari. 1. Palplanșele se confecționează din lemn verde. iar cel netratat este atacat de microorganisme şi este afectat de expunerea la UV.2. Dezavantajele palplanșelor din lemn sunt : lungimile limitate ( 6 – 8 m din care 3 – 4 m fișa). beton armat sau material sintetic. aluminiu).1) se execută din brad sau stejar. majoritatea proiectelor de apărări de maluri. unde s-au folosit 6600 tone de palplanşe cu îmbinări nituite. ușor de manipulat și relativ ieftine. îndiguiri și regularizări erau executate cu beton. Până la apariția palplanselor sintetice .1.1 – Tipuri de palplanșe din lemn Deoarece sunt ușor de fabricat. care pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate caracteristice sprijinirilor obijnuite. Palplanșe metalice Odată cu apariția tehnologiei de “roluire” la începutul secolului 20. lemnul tratat chimic eliberează substanţe toxice în apă. utilizate pentru crearea unor pereți de susținere. 1. imposibilitatea practică a recuperării integrale. Fig. gabioane. Palplanșele din lemn ( Fig. deoarece lemnul uscat în contact cu apa s-ar umfla si peretele sar deforma. având forma unor dulapi de 5-10 cm grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi de până la 25 cm si lătimi de 20-30 cm. Palplanșe din lemn Primul tip de palplanșă a apărut cu circa 100 ani in urmă având ca material de bază lemnul.Palplanșe sintetice Palplanșele sunt elemente de construcție din lemn. a început şi fabricarea palplanşelor metalice (oțel.

Fig. pH-ul. iar acestea pot fi refolosite. rezistența scăzută la agresiunea factorilor de mediu (Fig. apa sărată și pământul distrug un perete marin din aluminiu 4 .5).4 . b) profil S Fig.2 ) sau Z ( Fig.2 – Secțiuni de palplanșe metalice : a) profil U.3 – Palplanșe metalice cu profil Z Dezavantajele majore ale palplanșelor metalice sunt coroziunea (Fig. procesul de fabricare al palplanșelor din oțel foloseste mult mai multă căldură/energie decât cel de fabricare al celorlalte palplanșe. necesitatea de mentenanță continuă. Sunt profile laminate de tip U. de aici rezultând o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă.3 ) și se deosebesc prin forma si modul de alcătuire al joantelor.Efectele factorilor de mediu asupra palplanșelor din oțel Fig. folosirea unor utilaje de gabarite mari pentru instalarea acestora. Fig.Electroliza.Palplanșele metalice sunt utilizate în cazul săpăturilor adânci. recuperarea lor din teren este posibilă. Pot fi folosite cu caracter definitiv/provizoriu.5 . S ( Fig. executate mult sub nivelul hidrostatic.4). preț scump de procurare-transport-manipulare-instalare.

Lungimea lor este limitată la maximum 18-20 m. folosirea utilajelor speciale de tip sonetă. metal sau beton. 2. 300 m2 cu distanţieri împotriva deformării şi depozitate în stive uşor de manipulat cu macara sau stivuitor.6 – Secțiuni de palplanșe din beton armat 2. promovarea palplanșelor sintetice a demarat în anul 2008 când firma Spectrum Construct. palplanșele sintetice (PVC sau material compozit) s-au impus în scurt timp ca o soluție de bază datorită calităților lor. producătoare de palplanșe sintetice. poliuretan. Folosirea palplanșelor din material sintetic (PVC sau material compozit) elimină dezavantajele palplanșelor fabricate din lemn. fisurarea invariabilă a zidului datorită tasării pământului. UV. tratat cu aditivi pentru mărirea rezistenţei la intemperii. Agrementate în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții (INCERC) palplanșele sintetice sunt avizate favorabil de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții. fapt ce îl face permeabil și-i diminuaza sensibil rezistența creând crăpături care expun armătura. 2. Sistemul de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplansele de lemn sau se poate apropia de cel al palplanselor metalice. Pultruderea este un proces continuu de fabricare a materialului compozit cu sectiune constantă în care un mănunchi de fibre sau plase este tras printr-o baie de rășini. material compozit) Apărute la sfârșitul anilor '70 ca o alternativă la folosirea oțelului. Transportul se face cu container metalic pentru lungimi până la 12 metri. Deși sunt rezistente și ușor de realizat au o serie de dezavantaje: manipularea destul de dificilă datorită greutății lor mari. „miezul” şi unul virgin la exterior. unul reciclat.1. transport Palplanşele sunt ambalate în baloţi de aprox. cu greutate foarte mare a berbecului pentru introducerea lor în teren. a organizat la București un Simpozion Internațional cu tema: “Sisteme novatoare de îndiguiri. Palplanșe sintetice (PVC. vinilster. 5 . protecție de maluri și terasamente cu palplanșe sintetice” în care s-au prezentat aplicații ale palplanșelor sintetice în proiecte din Europa și Statele Unite ale Americii. Palplanșele din beton armat Sunt elemente prefabricate de secțiune dreptunghiulară sau pătrată. cu lățimi de cel mult 50-60 cm și grosimi de 10-50 cm. cateodată urmat de un sistem de pre-formare.2. Procedeul de fabricaţie împreună cu măsurătorile și testele ce se fac în timp real şi periodic (pe loturi) asigură calitatea absolută a fiecărui produs. Depozitare. iar pentru palplansele cu lungimi de peste 12 m exista un transport special. reprezentantul excusiv în Europa de Est al firmei Everlast Synthetic Products (ESP). într-un container de 28 tone putându-se încărca circa 1200 m2. manipularea palplanșelor din beton armat cu lungimi mai mari de 20 m fiind extrem de dificilă.1. decolorare. etc. Rășinile folosite sunt: poliester. Acestea se trec printr-o matriță de calibrare încălzită unde rășina suferă un proces de polimerizare.3. În România. epoxy. Folosirea palplanselor din beton ca elemente provizorii ridică costul investițiilor datorită pierderilor apărute prin recuperarea parțială a acestora din teren. Fig. Fabricare Palplanșele din PVC sunt fabricate prin co-extrudare (două straturi din pvc.

Depozitarea si transportul palplanșelor 2.8 .13 .9 .Fig.Fasonarea canalelor de deversare Fig.Consolidare/supraînălţare diguri Fig.3.Protecţie de mal (lacuri. râuri) 6 .11 .Terasamente împotriva alunecărilor de teren Fig.Sisteme de îndiguire împotriva inundaţiilor Fig.7 .10 . bălţi.12 . Domenii de utilizare Fig.Îndiguiri împotriva infiltrărilor de apă Fig.

Praguri de fund 7 .14 .16 .Creare incinte uscate Fig 17 .Bazin colectare ape pluviale Fig.Regularizare albie canal deversare Fig 19.15 Protecţie/consolidare pile pod Fig.Stabilizare de drumuri Fig.18 .Fig.

având în secțiune forma palplanșei și este prevăzut cu 4 țevi de ½” prin care se dirijează apa. 2. pentru acest tip de pământ alegându-se profile de palplanșe cu grosimi mai mari. verificarea/ remedierea.1 kN/mm2 E PVC (ESP) = 2. PVC) din care sunt fabricate palplanşele. Intervalul de temperaturi pentru care fabricantul garantează stabilitatea proprietăţilor materialului din care sunt fabricate palplanşele sintetice este între -40°C si +60°C. la exteriorul peretelui la intervale de 10-20 m și de câte ori se schimbă direcția peretelui. complicate sau greu de găsit.2 kN/mm2 E material compozit (EC) = 28. oxidării. Țevile sunt racordate la partea superioară la o alimentare ce poate furniza apă la o presiune de 5 – 10 bari iar la partea inferioară cu orificii de aproximativ 4 mm. I depinde de „adâncimea” si profilul secțiunii palplanșei. electrolizei etc. Țărușii se bat. Acestă piesă este confecționată din tole metalice cu grosimi de 20 mm . aluminiu. palplanșele sintetice se înfig mai ușor decât într-un pământ de granulozitate mare. două din cele de mai sus (oţel. antrenând palplanșa până la cota dorită. dane portuare. Dintre factorii fizico-chimici de mediu care pot influenţa comportamentul materialelor (oţel. aluminiu) vor suferi în timp degradări iremediabile din cauza coroziunii. La un pământ cu o granulozitate mică și neuniformă. de preferință. palplanșele sintetice se mai pot utiliza și la realizarea de pereţi de susţinere la fundaţii. și I. enumerăm: umiditate. Această operațiune se execută prin baterea de țăruși în pământ conform cu proiectul de execuție. fig. Pentru o anumită încărcare întinderea și încovoierea sunt controlate de doi parametri de bază: E. salinitate. În timp ce E este proprietatea fundamentală a materialului. Metode de punere in operă a palplanşelor sintetice În principiu. șicane. Aceștia se fixează vertical și se bat la o adâncime care nu 8 . 2. lemn.Pe langă domeniile de utilizare anterior menționate. Comportamentul palplanşelor la înfigere Comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este diferit de cel al palpanșelor metalice.25. Se parcurg aceleași etape principale: trasarea.4. baterea propriu-zisă. exceptând PVC-ul.1. punerea în operă a palplanșelor sintetice nu diferă de cele similare de metal si nu necesită utilaje scumpe. Cu cât este mai mare rigiditatea cu atât este mai mică săgeata. în special datorită caracteristicilor materialelor acestora. în așa fel încât să urmaze cât mai fidel cotele de proiectare. Trasarea se execută la locul de montaj pentru a materializa traseul ce trebuie urmat de peretele de palplanse și a depista eventualele obstacole ce trebuie îndepărtate. Un alt factor important ce influențează comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este granulozitatea pământului. E oțel = 219. Comportament si limite de utilizare Folosirea palplanşelor este influnețată de proprietăţile materialului din care sunt fabricate. cheiuri sau insule artificiale. Se poate uşor constata că. Ecuația cheie de proiectare pentru a limita deformarea grinzii are forma δ = M(x)/E∙I(x) și arăta că săgeata δ depinde de produsul E∙I care se numește “rigiditate”. raportate la condiţiile de la locul de montaj. iar durata de utilizare de +50 ani. momentul de inertie. prezenţa substanţelor petrochimice sau microorganisme. montarea ghidajului.6 k N/mm2 Palplanșele se comportă practic ca niste grinzi în consolă. este necesară utilizarea unui sabot metalic. modulul de elasticitate al materialului. Pentru situațiile în care instalarea palplanșelor se realizează în pământuri tari sau înfigerea este îngreunată de diverse obstacole. Sabotul îmbracă palplanșa pe exterior (mai puțin renura) si preia tot efortul necesar penetrării.4.

presiune) cu menţiunea că manipularea se face mult mai uşor. în perechi sau în panouri funcţie de tehnica aleasă. apoi se deschide ventilul de refulare pentru a începe bătaia. Ele sunt acționate electric sau prin presiune de ulei. palplanşele sintetice se pot pune în operă prin aceleaşi metode (batere. Factorii care intervin în alegerea tehnicii şi utilajelor de punere în operă : . sau cu o cupă de excavator. după care se întinde o sfoară între țăruși. fig. . astfel încât forța de frecare dintre palplanse și pământ să fie mai mică decât această presiune. După poziționarea palplanșelor în interiorul ghidajului ciocanul se așează cu fanta de ghidare pe partea superioară a palplanșei de bătut. Se poate realiza cu ajutorul unor utilaje speciale în cazul unor proiecte complexe ce necesită lungimi mari ale palplanselor.caracteristicile palplanşelor utilizate.21.disponibilităţile de materiale. Este posibil ca datorită unor obstacole ascunse. Punerea în operă a palplanselor sintetice prin metoda lansării constă în introducerea în sol a unui jet de apă sub presiune la baza palplansei in paralel cu vibrarea sau baterea. se îndepărtează obstacolul și se rebate. Se pot bate individual.7 și 10 tone și lucrează la frecvențe de 1400 – 1700 hertzi. vibrare. apoi se trece la următoarea. Dupa ce palplanșa a intrat aproximativ 30-40 cm se oprește bătaia prin Fig. În aceste condiții dacă palplanșa a intrat mai mult de jumătate. Această metodă este folosită în special în pământuri necoezive. fig.natura pământului traversat (vibrare în pământuri necoezive şi batere în pământuri coezive). . Metoda de punere în operă a palplanselor sintetice prin vibrare constă în învingerea frecării laterale dintre palplanșă și pământ. lansare. .00 m3/s. 9 . pe tot timpul înfigerii.permite mișcarea lor la momentul întinderii sforii sau la lovituri accidentale. Echipamentele de vibrare celel mai utilizate au între 0. iar dacă a intrat mai putin se scoate palplanșa (această operațiune se realizează cu ajutorul unei pensete.detalii de execuţie.natura şi importanţa lucrării. .condiţiile de acces pe şantier.Ciocan Pneumatic Collins închiderea ventilului și se verifică menținerea verticalității și alinierii. Pentru utilizarea acestuia este necesară o sursă de aer comprimat de minim 5. Ultima metodă.protecţia mediului înconjurător. utilaje şi forţă de muncă. . pentru a se proteja profilul palplanșei). Ca şi palplanşele metalice. se poate considera că aceasta împreună cu vecinele pot prelua sarcina necesară. Scopul acestei operații este de a decompacta și afâna solul pentru a permite trecerea palplansei. Se continua baterea până când aceasta intra jumătate din lungimea fișei. . constă în exercitarea unei presiuni asupra profilului palplansei. cu ajutorul unui tub metalic rigid de diametru mic. 20 .50 atm si 7. Așezarea ciocanului pe capul palplanșei se face cu ajutorul unui utilaj ușor. Un astfel de dispozitiv este ciocanul pneumatic Collins 300lb Model CPH0306 de 120kg (Fig. Procedeul de batere este tehnica de introducere a elementelor în pământ cu ajutorul unui dispozitiv care induce șocuri mecanice în axul de înfigere. prin intermediul mișcării oscilatorie a masei utilajului de instalare (vibră). în cazul unor lungimi mai mici ale palplanșelor și in pământuri afânate. gen buldoexcavator sau manual cu ajutorul unui palan. După ce toate palplanșele au fost bătute până la jumătate se reia baterea lor până la cota finală.20).26. numit lance. să nu se poată introduce o palplanșa la cota dorită.

24 – Vibroinfigător Fig. vibroînfigătorul acţionat electric sau hidraulic.2.4. foto-centru.2. 21 . lungime batere 6 m.25 – Sabot din oțel grosime de 20 mm. Sabot din OL 52 grosime 20 mm. excavator cu placă vibratoare. excavator . Fig.22.cupă. lungime batere 19.23 – Ciocan pneumatic Fig. foto-stânga.Excavator cu o cupă Fig. Utilaje folosite la punerea în operă a palplanșelor din material sintetic Utilajele cele mai des folosite sunt: ciocanul pneumatic.8 m. soneta. 10 . Folosirea utilajelor grele de batere se va face cu mare atenţie pentru a preîntâmpina deformările excesive ce pot duce la ruperea profilului.Excavator cu placă vibratoare Fig.

la sfârşitul baterii să putem citi corect cota atinsă şi numărul ei conform planului de batere.27).Exemplu de ghidaj din metal (stanga) si lemn (dreapta) adaptează la condițiile din teren și vor permite preasamblare a 3 .26 – Pensetă 2. Un ghidaj corect executat permite obţinerea unui aliniament corect al rândului. Ghidarea palplanşelor Este absolut necesar.27 . 11 . din metru în metru. Forma și mărimea lor se Fig. Acest ghidaj. Este indicat ca echipa de batere să completeze un jurnal de batere în care să se consemneze toate caracteristicile palplanşei şi fazele de lucru. ca palplanşele să fie ghidate în timpul înfingerii. Renura ultimei palplanşe bătute constituie pentru palplanşa sau perechea de bătut un prim ghidaj. întrucât. Ghidajul trebuie să fie suficient de solid și suficient de fix încât să nu se deplaseze în timpul baterii. Recomandări Înainte de instalarea palplanşelor este recomandat ca fiecare palplanşă să aibă materializată.6 m de perete. Primul rând este dispus la nivelul solului. împreună cu autoghidajul satisfac condiţiile de ghidare.5. Pentru baterea palplanşelor lungi este necesar montarea cel puţin a două rânduri de ghidaje. Moazele pot fi confecționate din profile metalice sau din lemn (Fig. lungimea sa prin linii şi cifre astfel încât. nu este satisfăcător chiar dacă palplanşa precedentă este perfect verticală. Aceste piese ajutatoare au rolul de a mentine palplanșele aliniate în timpul instalarii acestora. Dacă palplanşele nu sunt foarte lungi (maximum 6 m) nu este necesar să dispunem de două planuri orizontale de moaze. ci numai de unul. limitează riscurile devierilor longitudinale şi transversale şi permite palplanşelor să traverseze şi să împingă foarte uşor obstacolele pe care le întâlneşte în pământ. iar al doilea este fixat pe o capră.Fig. acesta trebuie să fie completat cu două nivele orizontale de moaze. pentru obţinerea unor rezultate bune la batere.

27. b) și care poate fi suficient de bine aproximată cu o dreaptă (fig. de exemplu. necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus peretele.28.Palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Sub acțiunea forței P palplanșa se înconvoaie și se roteste. Fig.27.2 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. c).27. Pe fața anterioară (din stânga) deasupra punctului O. palplanșa apasă asupra pământului.b).ϕ/2 ). diferența în fiecare punct dintre rezistența pasivă și împingerea activă de pe cele două fețe ale palplanșei se obține diagrama rezultantă (fig.a). acesta se destinde. Forța concentrată poate fi. secțiunea palplanșei.1. se creează condițiile pentru dezvoltarea rezistenței pasive. ci gradat.27. 3. dezvoltându-se împingerea activa. Dacă se neglijează deformațiile prin încovoiere. unde : KP = tg2 ( 45° + ϕ/2 ). după o curbă care trece prin O (fig. 3. pantele γKP și γKa.28. pe înălțimea fișei. Făcându-se. care să asigure stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică. diagramele de presiuni (fig. acesta este comprimat. a. rezultanta presiunii exercitate de o coloană de apă (fig.3 Palplanșa sprijinită sau ancorată. Dacă se neglijează frecarea dintre perete și pământ. Schema statică de calcul a palplanșelor este impusa de modul de realizare al acestora.3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor Calculul unui perete de palplanșe trebuie să stabilească două elemente principale : adâncimea de batere în pământ a palplanșei t. denumita și fișa palplanșei. 3. Pe fața posterioară ( din dreapta) situația este inversă. în practică fiind intâlnite următoarele situatii: 3. după Rankine. trecerea de la partea stangă la cea dreaptă a diagramei de presiuni rezultate nu se poate face printr-un salt ca și în fig. 12 . palplanșa poate fi privită ca o palplanșă rigidă care se rotește în jurul unui punct O (fig.28. în timp ce sub punctul O palplanșa se depărtează de pământ. Ka = tg2 ( 45° .28. c) au. În realitate. a).

.25) t0.(6∙P∙h) /[γ (KP – Ka)] = 0. se obține relația : e ≤ f/FS . unde FS este un coeficient de siguranță (de obicei se ia 1.29. P(h + t0) – γ1/2 (KP – Ka) t02 ∙ t0/3 = 0 Din ecuația de mai sus rezultă ecuația de gradul trei în t0 : t03 – (6∙P∙t0) /[γ (KP – Ka)] .28.se alege o fișă t oarecare .Palplanșa are stabilitatea asigurată dacă cuplul (momentul de încastrare) dat de rezultantele E’P și ale rezistențelor pasive ce se dezvoltă pe cele două părți ale diagramei echilibrează momentul de răsturnare dat de forța P.20÷1. c.28.se scriu cele două ecuații de echilibru : ∑H = 0 . 13 .28 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Pentru rezolvare se efectuează mai multe încercări : . Sunt două necunoscute: t0 si EP. E’’P Pentru aflarea fișei t care să asigure stabilitatea se pot folosi două metode: a) O metodă pleacă de la diagrama finală din fig. a. relația ∑H = 0 reprezintă ecuația de proiecție a forțelor pe orizontală.se rezolvă sistemul format din cele două ecuații și se află necunoscutele d și e . având ca necunoscute: t. de care este capabil pământul la adâncimea t . Fig. prin diagrama simplificată din fig. pentru aflarea cărora stau la dispoziție doar două ecuații de echilibru: ecuația de proiecție pe orizontală și cea de momente.se repetă calculul pentru o nouă valoare a fișei t până când între rezistența pasivă efectiv mobilizată e și cea maximă f. d și e. iar Mc = 0 condiția ca momentul față de punctul C al tuturor forțelor să fie zero. . interesează doar mărimea lui t0 care se obține din condiția ca momentul față de punctul D să fie nul : MD = 0. Mc = 0. Practic. . c. b) O altă metodă înlocuiește diagrama finală din fig. Soluția ecuației (adâncimea t0). Fișa t astfel determinată trebuie verificată din punct de vedere al siguranței față de antrenarea hidrodinamică. care pot fi aflate cu ajutorul ecuațiilor de echilibru. se obține prin încercări astfel încât t = (1. în care rezistența pasivă pe fața posterioară a palplanșei s-a înlocuit cu o forță concentrată necunoscută.5 ÷ 2) .

Făcându-se aceeași ipoteză cu privire la rotirea palplanșei în pământ se obțin diagramele succesive ale presiunilor pământului pe cele două fețe (fig.29) și se determină adâncimea z0 de anulare a forței tăietoare. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H (fig. Fig.30 – Palplanșa liberă acțioanată de împingerea pământului 3.Pentru aflarea momentului încovoietor maxim. 29 .2. Fie de pildă diagrama din fig.Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o foță concentrată Fig.30). z0 = [2P/γ (KP – Ka)] 2. căreia îi corespunde Mmax. Modul de abordare a problemei este identic celui de la cazul anterior examinat. Fig.28 sau fig. se pornește de la diagrama de presiuni cu care sa aflat fișa (fig.31 și fig. b : P – ½ z02γ(KP – Ka) = 0.31 – Deformarea palplanșei libere (rotirea în jurul puncutlui O) 14 . Mmax = P(h + z0) –( γ /6) ∙(KP – Ka) z03.32).29.

34). 15 . a.3. se recurge la palplanșa sprijinită sau ancorată la partea superioară (fig. Calculul peretelui de palplanșe ancorat poate fi abordat în două moduri. care se ia de obicei 2. c. b) Cel de-al doilea mod de calcul admite ca fișa palplanșei este suficientă pentru ca rotirea bazei peretelui să fie împiedicată (fig. rezistența pasivă Pp se introduce afectată de un coeficient de siguranță FS. În calcul. Fig. peretele neschimbându-și curbura în cuprinsul fișei iar stabilitatea fiind asigurată de ancoraj și de rezistenta pasiva a pământului din fața palplanșei. Problema este static determinată având doua necunoscute (fișa t și forta în ancoraj RA) și două ecuații (de proiecție pe orizontală si de moment).33. și fig.35). Acesta este cazul palplanșei rezemată în pământ (fig. rezultanta împingerii active a pământului deasupra punctului de rotire.32 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acționată de împingerea pământului Se observă că s-a revenit practic la cazul examinat anterior cu deosebirea că în locul forței P acționează forța Ea . dezvoltându-se rezistența pasivă a pământului atât de o parte. Peretele iși schimbă curbura în cuprinsul fișei. Cele două metode pentru aflarea fișei sunt prezentate în fig. Palplanșa sprijinită sau ancorată Când palplanșa liberă nu poate prelua solicitările care apar. în funcție de ipoteza care se face cu privire la legatura de la partea inferioară.34 b).33 – Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă actionată de împingerea pământului 3. Acest mod de calcul este indicat în cazul palplanșelor ancorate în pământuri argiloase sau în nisipuri afânate. cât și pe cealaltă.32.Fig. a) Un prim mod de calcul consta în a admite că baza peretelui este liberă să se rotească.

Fig. Trecând la grinda inferioară. cu metoda grinzii înlocuitoare Se consideră punctul de inflexiune al peretelui drept articulație.36 – Diagrama pentru calculul palpalnșei ancorate.1 Din condițiile de echilibru ale grinzii superioare se află reacțiunea în ancoraj RA și reacțiunea RC în punctul C.35 – Palplanșa ancorată încastrată în pământ Se admite cunoscută poziția punctului de inflexiune al fibrei deformate a peretelui. Fig. ϕ y 20 0. Peretele se împarte în două grinzi. articulate în punctul C. încastrată în pământ.Calculul peretelui de palplanșe. Fișa reală se ia t = (1.36) : se inlocuiește fișa reală t printr-o fișă redusă t0 la capătul căreia se concentrează rezisteța pasivă EP a pământului din spatele peretelui.20 ÷ 1.08 h 40 -0.5)t0. În tabelul 1.25 h 30 0.1 se dau valorile adâncimii y a punctului de inflexiune în funcție de unghiul de frecare interioară ϕ și de înalțimea liberă h. 16 .007 h Tabel 1. din exprimarea condiției de moment nul în punctul D se obține mărimea fișei reduse t0.34 – Diagrama pentru calculul palplanșei ancorate rezemată în pământ Fig. BC si CD. în acest caz se poate face cu metoda aproximativă cunoscută sub denumirea de metoda grinzii înlocuitoare (fig.

37. unghiul de frecare internă ø. SP911 . La baza calculelor acestui program stau teoriile Rankine.SP911 17 .Soft pentru calculul palplanșelor Unul dintre softurile specializate pentru calculul de palplanșe este SPS911. nivelul hidrostatic). Fig.4. fig37. coeziunea C. iar datele de intrate ale acestuia sunt valorile determinate în studiile geotehnice (grosimea straturilor.Soft pentru calculul palplanșelor . Coulomb si Terzaghi.3.

4. Proiecte cu palplanșe 18 .

19 .

mlaștini. aspect estetic. un singur transport asigurând între 600m2 si 1200m2 de palplanșe. durata de exploatare fiind de peste 50 de ani. etc. Nu poluează mediul înconjurător cu subtanțe chimice nocive. precum materialele tradiționale alternative. Palplanșele din PVC nu sunt afectate de factorii de mediu. PVC-ul si materialul compozit oferă rezistență. agenții poluanți. protecție. mentenanţă : • • • • • • • • • • • • • • • Instalarea palplanșelor sintetice se face cu utilaje cu gabarit mic. Atât PVC-ul cat si materialul compozit nu dezalcalizează și nu emană chimicale dăunătoare în apă. Palplanșele sintetice sunt ușor de manevrat (datorita densității lor de ~6 ori mai mică decât cea a oțelului ) și transportat. salinitatea. Pot fi folosite atât ca soluții temporare cât și ca soluții permanente. Sunt 100% reciclabile. punere în operă. Datorită greutăţii specifice mici cât şi a utilajelor de instalare uşoare. ele pot fi montate în locuri greu accesibile. Sunt realizate din material reciclat. îmbunătățit cu aditivi pentru rezistența la UV și la impact. manipulare.5. Folosirea unei forţe de muncă reduse şi accesibilitate sporită la locul de montaj. Sunt potrivite oricărui tip de lucrare hidrotehnică. nisipuri afânate. Îmbinările fiind aproape etanşe se asigură un dig realmente impermeabil înca de la instalare. duritate și nu în ultimul rând. temperatură. ca umiditatea. PVC-ul brut fiind folosit ca straturi exterioare. și nu implică deranjarea pământului din zona în care sunt bătute. zone băltite. Costul final al lucrărilor ajunge să fie cu până la 25% mai ieftin decât dacă s-ar fi optat pentru palplanșele metalice. 20 . Se pot realiza breşe pentru inundări controlate. Concluzii Din cele prezentate până acum putem trage concluzia că utilizarea palplanşelor sintetice nu necesită condiţii speciale de proiectare.