Sprijiniri cu palplanșe

1

Cuprins
1. Istoric..................................................................................................................2 1.1 Palplanșe din lemn.....................................................................................2 1.2 Palplanșe metalice.....................................................................................2 1.3 Palplanșele din beton armat.......................................................................4 2. Palplanșe sintetice..............................................................................................4 2.1 Fabricare....................................................................................................4 2.2 Depozitare, transport...................................................................................4 2.3 Domenii de utilizare.....................................................................................5 2.4 Comportament si limite de utilizare...............................................................7 2.4.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............7 2.5 Metode de punere în operă a palplanșelor sintetice.......................................7 2.5.1 Utilaje folosite la punerea în opera a palplanșelor din material sintetic..............9 2.6 Ghidarea palplanşelor...............................................................................10 3. Elemente de calcul și calculul palplanșelor....................................................11
3.1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P .......................................11 3.2. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înălțime H.......................................................................................................13 3.3. Palplanșa sprijinită sau ancorată..............................................................14 3.4. SP911 - Soft pentru calculul palplanșelor...................................................16

4. Proiecte cu palplanșe.......................................................................................18 5. Concluzii...........................................................................................................20 6. Bibliografie......................................................................................................21

2

utilizate pentru crearea unor pereți de susținere.2. Palplanșele se confecționează din lemn verde. gabioane. palplanse din oțel sau lemn. majoritatea proiectelor de apărări de maluri.1. Fig.Palplanșe sintetice Palplanșele sunt elemente de construcție din lemn. Palplanșele din lemn ( Fig. Primul proiect mare în care s-au folosit palplanşele metalice a fost construirea ecluzelor de la Black Rock Harbour în Statele Unite ale Americii în anul 1908 (ecluze care fac legătura între Lacul Erie şi Râul Niagara). metal. deoarece lemnul uscat în contact cu apa s-ar umfla si peretele sar deforma. Istoric 1. 3 . a început şi fabricarea palplanşelor metalice (oțel. aluminiu). care pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate caracteristice sprijinirilor obijnuite. beton armat sau material sintetic. trebuie să îndeplinească și condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. sunt folosite mai ales în lucrari ușoare și temporare. Palplanșe metalice Odată cu apariția tehnologiei de “roluire” la începutul secolului 20. iar cel netratat este atacat de microorganisme şi este afectat de expunerea la UV. lemnul tratat chimic eliberează substanţe toxice în apă. anrocamente. Dezavantajele palplanșelor din lemn sunt : lungimile limitate ( 6 – 8 m din care 3 – 4 m fișa).1) se execută din brad sau stejar. ușor de manipulat și relativ ieftine.PVC (policlorură de vinil) și material compozit (rășini armate cu fibră de sticlă).1 – Tipuri de palplanșe din lemn Deoarece sunt ușor de fabricat. îndiguiri și regularizări erau executate cu beton. 1. Palplanșe din lemn Primul tip de palplanșă a apărut cu circa 100 ani in urmă având ca material de bază lemnul. imposibilitatea practică a recuperării integrale. Până la apariția palplanselor sintetice . instalarea aproape imposibilă în pământuri tari. 1. având forma unor dulapi de 5-10 cm grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi de până la 25 cm si lătimi de 20-30 cm. unde s-au folosit 6600 tone de palplanşe cu îmbinări nituite.

S ( Fig. necesitatea de mentenanță continuă.Efectele factorilor de mediu asupra palplanșelor din oțel Fig.4 .5).4). Fig. rezistența scăzută la agresiunea factorilor de mediu (Fig.5 . pH-ul. recuperarea lor din teren este posibilă. iar acestea pot fi refolosite.3 – Palplanșe metalice cu profil Z Dezavantajele majore ale palplanșelor metalice sunt coroziunea (Fig. Fig. Pot fi folosite cu caracter definitiv/provizoriu.2 ) sau Z ( Fig. Sunt profile laminate de tip U. folosirea unor utilaje de gabarite mari pentru instalarea acestora. preț scump de procurare-transport-manipulare-instalare. apa sărată și pământul distrug un perete marin din aluminiu 4 . b) profil S Fig. procesul de fabricare al palplanșelor din oțel foloseste mult mai multă căldură/energie decât cel de fabricare al celorlalte palplanșe.3 ) și se deosebesc prin forma si modul de alcătuire al joantelor.Palplanșele metalice sunt utilizate în cazul săpăturilor adânci. de aici rezultând o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă.2 – Secțiuni de palplanșe metalice : a) profil U. executate mult sub nivelul hidrostatic.Electroliza.

Agrementate în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții (INCERC) palplanșele sintetice sunt avizate favorabil de către Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții. transport Palplanşele sunt ambalate în baloţi de aprox. unul reciclat. Folosirea palplanselor din beton ca elemente provizorii ridică costul investițiilor datorită pierderilor apărute prin recuperarea parțială a acestora din teren. 5 . Deși sunt rezistente și ușor de realizat au o serie de dezavantaje: manipularea destul de dificilă datorită greutății lor mari. promovarea palplanșelor sintetice a demarat în anul 2008 când firma Spectrum Construct. reprezentantul excusiv în Europa de Est al firmei Everlast Synthetic Products (ESP).1. iar pentru palplansele cu lungimi de peste 12 m exista un transport special. Fig.3. tratat cu aditivi pentru mărirea rezistenţei la intemperii. Sistemul de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplansele de lemn sau se poate apropia de cel al palplanselor metalice.6 – Secțiuni de palplanșe din beton armat 2. folosirea utilajelor speciale de tip sonetă. UV. cu greutate foarte mare a berbecului pentru introducerea lor în teren. Transportul se face cu container metalic pentru lungimi până la 12 metri. 2. manipularea palplanșelor din beton armat cu lungimi mai mari de 20 m fiind extrem de dificilă. 2. a organizat la București un Simpozion Internațional cu tema: “Sisteme novatoare de îndiguiri. Pultruderea este un proces continuu de fabricare a materialului compozit cu sectiune constantă în care un mănunchi de fibre sau plase este tras printr-o baie de rășini. decolorare. într-un container de 28 tone putându-se încărca circa 1200 m2. În România. Lungimea lor este limitată la maximum 18-20 m.2. 300 m2 cu distanţieri împotriva deformării şi depozitate în stive uşor de manipulat cu macara sau stivuitor. Depozitare. material compozit) Apărute la sfârșitul anilor '70 ca o alternativă la folosirea oțelului. palplanșele sintetice (PVC sau material compozit) s-au impus în scurt timp ca o soluție de bază datorită calităților lor. producătoare de palplanșe sintetice. „miezul” şi unul virgin la exterior. Rășinile folosite sunt: poliester. Palplanșe sintetice (PVC. poliuretan. cu lățimi de cel mult 50-60 cm și grosimi de 10-50 cm. cateodată urmat de un sistem de pre-formare. Procedeul de fabricaţie împreună cu măsurătorile și testele ce se fac în timp real şi periodic (pe loturi) asigură calitatea absolută a fiecărui produs. Fabricare Palplanșele din PVC sunt fabricate prin co-extrudare (două straturi din pvc. fapt ce îl face permeabil și-i diminuaza sensibil rezistența creând crăpături care expun armătura.1. fisurarea invariabilă a zidului datorită tasării pământului. protecție de maluri și terasamente cu palplanșe sintetice” în care s-au prezentat aplicații ale palplanșelor sintetice în proiecte din Europa și Statele Unite ale Americii. epoxy. Palplanșele din beton armat Sunt elemente prefabricate de secțiune dreptunghiulară sau pătrată. vinilster. etc. metal sau beton. Folosirea palplanșelor din material sintetic (PVC sau material compozit) elimină dezavantajele palplanșelor fabricate din lemn. Acestea se trec printr-o matriță de calibrare încălzită unde rășina suferă un proces de polimerizare.

Protecţie de mal (lacuri. râuri) 6 .Terasamente împotriva alunecărilor de teren Fig.Consolidare/supraînălţare diguri Fig. Domenii de utilizare Fig.Fasonarea canalelor de deversare Fig.12 . bălţi.Depozitarea si transportul palplanșelor 2.9 .Fig.10 .8 .Sisteme de îndiguire împotriva inundaţiilor Fig.7 .3.13 .11 .Îndiguiri împotriva infiltrărilor de apă Fig.

18 . Praguri de fund 7 .Bazin colectare ape pluviale Fig.Regularizare albie canal deversare Fig 19.Fig.16 .Stabilizare de drumuri Fig.14 .Creare incinte uscate Fig 17 .15 Protecţie/consolidare pile pod Fig.

4. Acestă piesă este confecționată din tole metalice cu grosimi de 20 mm . Ecuația cheie de proiectare pentru a limita deformarea grinzii are forma δ = M(x)/E∙I(x) și arăta că săgeata δ depinde de produsul E∙I care se numește “rigiditate”. iar durata de utilizare de +50 ani. Cu cât este mai mare rigiditatea cu atât este mai mică săgeata. fig. 2. punerea în operă a palplanșelor sintetice nu diferă de cele similare de metal si nu necesită utilaje scumpe. aluminiu) vor suferi în timp degradări iremediabile din cauza coroziunii. Trasarea se execută la locul de montaj pentru a materializa traseul ce trebuie urmat de peretele de palplanse și a depista eventualele obstacole ce trebuie îndepărtate. în așa fel încât să urmaze cât mai fidel cotele de proiectare. Se parcurg aceleași etape principale: trasarea. palplanșele sintetice se mai pot utiliza și la realizarea de pereţi de susţinere la fundaţii. montarea ghidajului.1 kN/mm2 E PVC (ESP) = 2. Țărușii se bat. în special datorită caracteristicilor materialelor acestora. oxidării.2 kN/mm2 E material compozit (EC) = 28. și I. Aceștia se fixează vertical și se bat la o adâncime care nu 8 . Țevile sunt racordate la partea superioară la o alimentare ce poate furniza apă la o presiune de 5 – 10 bari iar la partea inferioară cu orificii de aproximativ 4 mm. prezenţa substanţelor petrochimice sau microorganisme. Această operațiune se execută prin baterea de țăruși în pământ conform cu proiectul de execuție. pentru acest tip de pământ alegându-se profile de palplanșe cu grosimi mai mari. complicate sau greu de găsit.1.25. electrolizei etc. Comportamentul palplanşelor la înfigere Comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este diferit de cel al palpanșelor metalice. modulul de elasticitate al materialului.4. șicane.6 k N/mm2 Palplanșele se comportă practic ca niste grinzi în consolă. La un pământ cu o granulozitate mică și neuniformă. Metode de punere in operă a palplanşelor sintetice În principiu. antrenând palplanșa până la cota dorită. PVC) din care sunt fabricate palplanşele. Un alt factor important ce influențează comportamentul palplanșelor sintetice la instalare este granulozitatea pământului. Se poate uşor constata că. de preferință.Pe langă domeniile de utilizare anterior menționate. momentul de inertie. raportate la condiţiile de la locul de montaj. două din cele de mai sus (oţel. exceptând PVC-ul. Dintre factorii fizico-chimici de mediu care pot influenţa comportamentul materialelor (oţel. Sabotul îmbracă palplanșa pe exterior (mai puțin renura) si preia tot efortul necesar penetrării. baterea propriu-zisă. dane portuare. verificarea/ remedierea. cheiuri sau insule artificiale. enumerăm: umiditate. este necesară utilizarea unui sabot metalic. palplanșele sintetice se înfig mai ușor decât într-un pământ de granulozitate mare. I depinde de „adâncimea” si profilul secțiunii palplanșei. Comportament si limite de utilizare Folosirea palplanşelor este influnețată de proprietăţile materialului din care sunt fabricate. Pentru o anumită încărcare întinderea și încovoierea sunt controlate de doi parametri de bază: E. lemn. E oțel = 219. Pentru situațiile în care instalarea palplanșelor se realizează în pământuri tari sau înfigerea este îngreunată de diverse obstacole. În timp ce E este proprietatea fundamentală a materialului. Intervalul de temperaturi pentru care fabricantul garantează stabilitatea proprietăţilor materialului din care sunt fabricate palplanşele sintetice este între -40°C si +60°C. aluminiu. salinitate. având în secțiune forma palplanșei și este prevăzut cu 4 țevi de ½” prin care se dirijează apa. la exteriorul peretelui la intervale de 10-20 m și de câte ori se schimbă direcția peretelui. 2.

presiune) cu menţiunea că manipularea se face mult mai uşor. prin intermediul mișcării oscilatorie a masei utilajului de instalare (vibră).7 și 10 tone și lucrează la frecvențe de 1400 – 1700 hertzi. Dupa ce palplanșa a intrat aproximativ 30-40 cm se oprește bătaia prin Fig. Factorii care intervin în alegerea tehnicii şi utilajelor de punere în operă : . Procedeul de batere este tehnica de introducere a elementelor în pământ cu ajutorul unui dispozitiv care induce șocuri mecanice în axul de înfigere. apoi se deschide ventilul de refulare pentru a începe bătaia.natura pământului traversat (vibrare în pământuri necoezive şi batere în pământuri coezive). Punerea în operă a palplanselor sintetice prin metoda lansării constă în introducerea în sol a unui jet de apă sub presiune la baza palplansei in paralel cu vibrarea sau baterea. . Scopul acestei operații este de a decompacta și afâna solul pentru a permite trecerea palplansei.Ciocan Pneumatic Collins închiderea ventilului și se verifică menținerea verticalității și alinierii. . să nu se poată introduce o palplanșa la cota dorită.50 atm si 7. .caracteristicile palplanşelor utilizate. Așezarea ciocanului pe capul palplanșei se face cu ajutorul unui utilaj ușor. .permite mișcarea lor la momentul întinderii sforii sau la lovituri accidentale.condiţiile de acces pe şantier. apoi se trece la următoarea. Pentru utilizarea acestuia este necesară o sursă de aer comprimat de minim 5. fig. pentru a se proteja profilul palplanșei). Metoda de punere în operă a palplanselor sintetice prin vibrare constă în învingerea frecării laterale dintre palplanșă și pământ.detalii de execuţie. . Se pot bate individual. Ultima metodă. După poziționarea palplanșelor în interiorul ghidajului ciocanul se așează cu fanta de ghidare pe partea superioară a palplanșei de bătut. După ce toate palplanșele au fost bătute până la jumătate se reia baterea lor până la cota finală. gen buldoexcavator sau manual cu ajutorul unui palan. sau cu o cupă de excavator. după care se întinde o sfoară între țăruși.natura şi importanţa lucrării. fig.21. utilaje şi forţă de muncă. Un astfel de dispozitiv este ciocanul pneumatic Collins 300lb Model CPH0306 de 120kg (Fig. Ca şi palplanşele metalice.00 m3/s. palplanşele sintetice se pot pune în operă prin aceleaşi metode (batere. cu ajutorul unui tub metalic rigid de diametru mic. 20 . Această metodă este folosită în special în pământuri necoezive. 9 . Ele sunt acționate electric sau prin presiune de ulei.protecţia mediului înconjurător.26. iar dacă a intrat mai putin se scoate palplanșa (această operațiune se realizează cu ajutorul unei pensete. vibrare. în perechi sau în panouri funcţie de tehnica aleasă.20). Se poate realiza cu ajutorul unor utilaje speciale în cazul unor proiecte complexe ce necesită lungimi mari ale palplanselor. se poate considera că aceasta împreună cu vecinele pot prelua sarcina necesară. Este posibil ca datorită unor obstacole ascunse. lansare. numit lance. Echipamentele de vibrare celel mai utilizate au între 0.disponibilităţile de materiale. . În aceste condiții dacă palplanșa a intrat mai mult de jumătate. în cazul unor lungimi mai mici ale palplanșelor și in pământuri afânate. constă în exercitarea unei presiuni asupra profilului palplansei. se îndepărtează obstacolul și se rebate. pe tot timpul înfigerii. astfel încât forța de frecare dintre palplanse și pământ să fie mai mică decât această presiune. Se continua baterea până când aceasta intra jumătate din lungimea fișei.

lungime batere 6 m. foto-centru. Fig.cupă.22.25 – Sabot din oțel grosime de 20 mm. foto-stânga. lungime batere 19.23 – Ciocan pneumatic Fig. Sabot din OL 52 grosime 20 mm. Utilaje folosite la punerea în operă a palplanșelor din material sintetic Utilajele cele mai des folosite sunt: ciocanul pneumatic.2. vibroînfigătorul acţionat electric sau hidraulic. 21 .4. excavator cu placă vibratoare. 10 . excavator .2.8 m. soneta. Folosirea utilajelor grele de batere se va face cu mare atenţie pentru a preîntâmpina deformările excesive ce pot duce la ruperea profilului.Excavator cu o cupă Fig.24 – Vibroinfigător Fig.Excavator cu placă vibratoare Fig.

la sfârşitul baterii să putem citi corect cota atinsă şi numărul ei conform planului de batere.Exemplu de ghidaj din metal (stanga) si lemn (dreapta) adaptează la condițiile din teren și vor permite preasamblare a 3 . Ghidajul trebuie să fie suficient de solid și suficient de fix încât să nu se deplaseze în timpul baterii. lungimea sa prin linii şi cifre astfel încât. pentru obţinerea unor rezultate bune la batere. Dacă palplanşele nu sunt foarte lungi (maximum 6 m) nu este necesar să dispunem de două planuri orizontale de moaze. nu este satisfăcător chiar dacă palplanşa precedentă este perfect verticală. Primul rând este dispus la nivelul solului. 11 . limitează riscurile devierilor longitudinale şi transversale şi permite palplanşelor să traverseze şi să împingă foarte uşor obstacolele pe care le întâlneşte în pământ. întrucât. ca palplanşele să fie ghidate în timpul înfingerii. împreună cu autoghidajul satisfac condiţiile de ghidare.5. Recomandări Înainte de instalarea palplanşelor este recomandat ca fiecare palplanşă să aibă materializată. Ghidarea palplanşelor Este absolut necesar. acesta trebuie să fie completat cu două nivele orizontale de moaze.27 .6 m de perete. Moazele pot fi confecționate din profile metalice sau din lemn (Fig.27). Pentru baterea palplanşelor lungi este necesar montarea cel puţin a două rânduri de ghidaje. din metru în metru.26 – Pensetă 2. ci numai de unul. Este indicat ca echipa de batere să completeze un jurnal de batere în care să se consemneze toate caracteristicile palplanşei şi fazele de lucru. iar al doilea este fixat pe o capră. Un ghidaj corect executat permite obţinerea unui aliniament corect al rândului. Acest ghidaj. Forma și mărimea lor se Fig.Fig. Renura ultimei palplanşe bătute constituie pentru palplanşa sau perechea de bătut un prim ghidaj. Aceste piese ajutatoare au rolul de a mentine palplanșele aliniate în timpul instalarii acestora.

de exemplu. dezvoltându-se împingerea activa. pe înălțimea fișei.28. ci gradat. b) și care poate fi suficient de bine aproximată cu o dreaptă (fig. necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus peretele.3. unde : KP = tg2 ( 45° + ϕ/2 ).27. se creează condițiile pentru dezvoltarea rezistenței pasive.28. 3.28. denumita și fișa palplanșei. diferența în fiecare punct dintre rezistența pasivă și împingerea activă de pe cele două fețe ale palplanșei se obține diagrama rezultantă (fig.a). diagramele de presiuni (fig. acesta este comprimat. a). trecerea de la partea stangă la cea dreaptă a diagramei de presiuni rezultate nu se poate face printr-un salt ca și în fig. în practică fiind intâlnite următoarele situatii: 3.27. Forța concentrată poate fi. 3. palplanșa apasă asupra pământului.27. Fig. 12 . Dacă se neglijează frecarea dintre perete și pământ. după o curbă care trece prin O (fig. Ka = tg2 ( 45° .1 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P. Dacă se neglijează deformațiile prin încovoiere. Pe fața posterioară ( din dreapta) situația este inversă.3 Palplanșa sprijinită sau ancorată. În realitate. secțiunea palplanșei. 3.28. Elemente de calcul și calculul palplanșelor Calculul unui perete de palplanșe trebuie să stabilească două elemente principale : adâncimea de batere în pământ a palplanșei t. Pe fața anterioară (din stânga) deasupra punctului O. în timp ce sub punctul O palplanșa se depărtează de pământ. rezultanta presiunii exercitate de o coloană de apă (fig.Palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Sub acțiunea forței P palplanșa se înconvoaie și se roteste. palplanșa poate fi privită ca o palplanșă rigidă care se rotește în jurul unui punct O (fig. pantele γKP și γKa. care să asigure stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică.ϕ/2 ).b). c) au. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului terenului cu o forță concentrată P.27. Schema statică de calcul a palplanșelor este impusa de modul de realizare al acestora. a. după Rankine. c).1. acesta se destinde.2 Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H. Făcându-se.

Fișa t astfel determinată trebuie verificată din punct de vedere al siguranței față de antrenarea hidrodinamică. Fig. .Palplanșa are stabilitatea asigurată dacă cuplul (momentul de încastrare) dat de rezultantele E’P și ale rezistențelor pasive ce se dezvoltă pe cele două părți ale diagramei echilibrează momentul de răsturnare dat de forța P. c.se repetă calculul pentru o nouă valoare a fișei t până când între rezistența pasivă efectiv mobilizată e și cea maximă f.se rezolvă sistemul format din cele două ecuații și se află necunoscutele d și e .28. . Practic. c. Sunt două necunoscute: t0 si EP. .20÷1.25) t0.(6∙P∙h) /[γ (KP – Ka)] = 0. pentru aflarea cărora stau la dispoziție doar două ecuații de echilibru: ecuația de proiecție pe orizontală și cea de momente. interesează doar mărimea lui t0 care se obține din condiția ca momentul față de punctul D să fie nul : MD = 0.se alege o fișă t oarecare . prin diagrama simplificată din fig. care pot fi aflate cu ajutorul ecuațiilor de echilibru. 13 . a. Soluția ecuației (adâncimea t0). P(h + t0) – γ1/2 (KP – Ka) t02 ∙ t0/3 = 0 Din ecuația de mai sus rezultă ecuația de gradul trei în t0 : t03 – (6∙P∙t0) /[γ (KP – Ka)] . se obține relația : e ≤ f/FS . în care rezistența pasivă pe fața posterioară a palplanșei s-a înlocuit cu o forță concentrată necunoscută. unde FS este un coeficient de siguranță (de obicei se ia 1.29. se obține prin încercări astfel încât t = (1. d și e. având ca necunoscute: t.28 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o forță concentrată Pentru rezolvare se efectuează mai multe încercări : . iar Mc = 0 condiția ca momentul față de punctul C al tuturor forțelor să fie zero.se scriu cele două ecuații de echilibru : ∑H = 0 .5 ÷ 2) . de care este capabil pământul la adâncimea t .28. Mc = 0. E’’P Pentru aflarea fișei t care să asigure stabilitatea se pot folosi două metode: a) O metodă pleacă de la diagrama finală din fig. relația ∑H = 0 reprezintă ecuația de proiecție a forțelor pe orizontală. b) O altă metodă înlocuiește diagrama finală din fig.

29. Fig.30 – Palplanșa liberă acțioanată de împingerea pământului 3. Fie de pildă diagrama din fig. 29 .Pentru aflarea momentului încovoietor maxim. b : P – ½ z02γ(KP – Ka) = 0. se pornește de la diagrama de presiuni cu care sa aflat fișa (fig.31 – Deformarea palplanșei libere (rotirea în jurul puncutlui O) 14 . căreia îi corespunde Mmax. z0 = [2P/γ (KP – Ka)] 2.2. Modul de abordare a problemei este identic celui de la cazul anterior examinat.30).28 sau fig.32).31 și fig.Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă acțioantă de o foță concentrată Fig. Fig.29) și se determină adâncimea z0 de anulare a forței tăietoare. Palplanșa încastrată în pământ și liberă la partea superioară acționată deasupra nivelului gropii de fundație de împingerea unei mase de pământ de înalțime H (fig. Făcându-se aceeași ipoteză cu privire la rotirea palplanșei în pământ se obțin diagramele succesive ale presiunilor pământului pe cele două fețe (fig. Mmax = P(h + z0) –( γ /6) ∙(KP – Ka) z03.

c. peretele neschimbându-și curbura în cuprinsul fișei iar stabilitatea fiind asigurată de ancoraj și de rezistenta pasiva a pământului din fața palplanșei.34 b). Fig. a.3. Acest mod de calcul este indicat în cazul palplanșelor ancorate în pământuri argiloase sau în nisipuri afânate. Cele două metode pentru aflarea fișei sunt prezentate în fig.33 – Diagrama de calcul pentru palplanșa liberă actionată de împingerea pământului 3. a) Un prim mod de calcul consta în a admite că baza peretelui este liberă să se rotească. Palplanșa sprijinită sau ancorată Când palplanșa liberă nu poate prelua solicitările care apar. În calcul. rezultanta împingerii active a pământului deasupra punctului de rotire.32 – Diagrame de calcul pentru palplanșa liberă acționată de împingerea pământului Se observă că s-a revenit practic la cazul examinat anterior cu deosebirea că în locul forței P acționează forța Ea . și fig. în funcție de ipoteza care se face cu privire la legatura de la partea inferioară. b) Cel de-al doilea mod de calcul admite ca fișa palplanșei este suficientă pentru ca rotirea bazei peretelui să fie împiedicată (fig.Fig. Acesta este cazul palplanșei rezemată în pământ (fig. dezvoltându-se rezistența pasivă a pământului atât de o parte.32. cât și pe cealaltă. Calculul peretelui de palplanșe ancorat poate fi abordat în două moduri. Peretele iși schimbă curbura în cuprinsul fișei.34). care se ia de obicei 2. rezistența pasivă Pp se introduce afectată de un coeficient de siguranță FS.33. Problema este static determinată având doua necunoscute (fișa t și forta în ancoraj RA) și două ecuații (de proiecție pe orizontală si de moment).35). se recurge la palplanșa sprijinită sau ancorată la partea superioară (fig. 15 .

007 h Tabel 1. încastrată în pământ. BC si CD.08 h 40 -0. În tabelul 1. ϕ y 20 0.25 h 30 0. Fișa reală se ia t = (1.Calculul peretelui de palplanșe. 16 . Peretele se împarte în două grinzi. Trecând la grinda inferioară.1 Din condițiile de echilibru ale grinzii superioare se află reacțiunea în ancoraj RA și reacțiunea RC în punctul C.34 – Diagrama pentru calculul palplanșei ancorate rezemată în pământ Fig.35 – Palplanșa ancorată încastrată în pământ Se admite cunoscută poziția punctului de inflexiune al fibrei deformate a peretelui.36) : se inlocuiește fișa reală t printr-o fișă redusă t0 la capătul căreia se concentrează rezisteța pasivă EP a pământului din spatele peretelui. în acest caz se poate face cu metoda aproximativă cunoscută sub denumirea de metoda grinzii înlocuitoare (fig. Fig.5)t0.20 ÷ 1.36 – Diagrama pentru calculul palpalnșei ancorate. din exprimarea condiției de moment nul în punctul D se obține mărimea fișei reduse t0. Fig.1 se dau valorile adâncimii y a punctului de inflexiune în funcție de unghiul de frecare interioară ϕ și de înalțimea liberă h. articulate în punctul C. cu metoda grinzii înlocuitoare Se consideră punctul de inflexiune al peretelui drept articulație.

SP911 . fig37. nivelul hidrostatic).Soft pentru calculul palplanșelor Unul dintre softurile specializate pentru calculul de palplanșe este SPS911.3. unghiul de frecare internă ø.SP911 17 . Fig. La baza calculelor acestui program stau teoriile Rankine.Soft pentru calculul palplanșelor . iar datele de intrate ale acestuia sunt valorile determinate în studiile geotehnice (grosimea straturilor.4. coeziunea C.37. Coulomb si Terzaghi.

Proiecte cu palplanșe 18 .4.

19 .

etc. agenții poluanți. duritate și nu în ultimul rând. nisipuri afânate. Pot fi folosite atât ca soluții temporare cât și ca soluții permanente. și nu implică deranjarea pământului din zona în care sunt bătute. Costul final al lucrărilor ajunge să fie cu până la 25% mai ieftin decât dacă s-ar fi optat pentru palplanșele metalice. PVC-ul brut fiind folosit ca straturi exterioare.5. punere în operă. temperatură. 20 . Se pot realiza breşe pentru inundări controlate. mentenanţă : • • • • • • • • • • • • • • • Instalarea palplanșelor sintetice se face cu utilaje cu gabarit mic. zone băltite. Concluzii Din cele prezentate până acum putem trage concluzia că utilizarea palplanşelor sintetice nu necesită condiţii speciale de proiectare. Îmbinările fiind aproape etanşe se asigură un dig realmente impermeabil înca de la instalare. PVC-ul si materialul compozit oferă rezistență. durata de exploatare fiind de peste 50 de ani. Nu poluează mediul înconjurător cu subtanțe chimice nocive. aspect estetic. Folosirea unei forţe de muncă reduse şi accesibilitate sporită la locul de montaj. ele pot fi montate în locuri greu accesibile. salinitatea. ca umiditatea. Sunt 100% reciclabile. îmbunătățit cu aditivi pentru rezistența la UV și la impact. protecție. manipulare. Atât PVC-ul cat si materialul compozit nu dezalcalizează și nu emană chimicale dăunătoare în apă. Sunt potrivite oricărui tip de lucrare hidrotehnică. Datorită greutăţii specifice mici cât şi a utilajelor de instalare uşoare. Palplanșele sintetice sunt ușor de manevrat (datorita densității lor de ~6 ori mai mică decât cea a oțelului ) și transportat. Palplanșele din PVC nu sunt afectate de factorii de mediu. Sunt realizate din material reciclat. precum materialele tradiționale alternative. mlaștini. un singur transport asigurând între 600m2 si 1200m2 de palplanșe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful