P. 1
Engleza pentru copii

Engleza pentru copii

|Views: 652|Likes:
Published by alicebobo
Engleza pentru copii
Engleza pentru copii

More info:

Published by: alicebobo on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2014

pdf

text

original

r!

I

Descopera aventura,rezo/va

enigme/e §i mai apoi...

\J

,
o metoda practica §i comp/eta
What would you like?

© 1992 Usb orne Publishing Ltd

Titlu in original LERN ENGLISH de Nicole Irving © 1997 by EDITURA AQUILA '93 Romanian edition and Translation ISBN 973-9319-17-3 Traducere: Claudia Eftimie Lector: Claudia Eftimie Tehnoredactare: Editura Scripta SrI. Oradea

EDITURA AQUILA '93 ORADEA

I

Cuprins

J

Cuvant inainte Ghid de pronuntare englez Glosar (termeni/notiuni gramaticale) Substanti vele Adjectivele ~i primele notiuni des pre verb Timpul prezent al verbelor Geni tivul in's Imperativul ~i MUST Propozitiile interogative Propozitiile negative Cateva verbe de exceptie Prepozitiile ~i particulele "Cine", "ce" ~i pronumele reflexive Prezentul continuu (continuare) Pronumele personale Verbele la trecut ~i adverbele Imperfectul (continuare) Aspectul simplu ~i continuu al trecutului Present Perfect Participiultrecutal verbului~ipronumeleposesive Viitorul Formarea viitorului cu going to Gradele de comparatie comparativ ~isuperlativ Would ~i conditionalul o scrisoare Explicatii gramaticale Raspunsurile ~i solutii1e exercitii10r Numeralele, datele, anotimpurile ... Dictionar englez-roman

Cuvant inainte
Aceasta carte va permite invatati regulile de baza gramaticii limbii engleze puneti in practica cea ce pe parcurs, insu~indu-va cuno~tinte. sa ale ~i sa invatati noi

Personajele principale
Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje. care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei. Cei

Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un ghid de pronuntare englez ~i un glosar. Glosarul va explica termenii gramaticali care trebuie ~tiuti pentru a intelege mai bine textul. Reveniti asupra lui daca nu sunteti familiarizati cu telmenii gramaticali. ' Partea principala a cartii incepe la pagina 6. Fiecare capitol prezinta un punct sau doua de gramatica, iar banda desenata va prezinta utilizarea acestora. Toate cuvintele noi sunt prezentate alaturi de traducerea lor. Cititi explicatiile ~i banda desenata. Consultati lista de cuvinte noi dind va atlati intr-un impas. Daca va va fi greu sa Intelegeti, apelati la tradueerea bulelor. Aceasta traducere nu este mcuta cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne exprimam tot timpul la felin engleza ca ~i In romana. A~adar, ea constitue traducerea cea mai adecvata cu putinta. Pe parcursul fiecarui capitol veti intalni eel putin 0 ghieitoare sau un joc care va of era ocazia de a pune in practica eeea ce ati aeumulat pe parcurs. Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti la paginile 56-57.

Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel locuiesc, pentru a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii veti insoti pe parcursul acestei carti. John Miller Fratele lui Susy. Ii place plimbarea, cataratul, plimbarea cu bicicleta ~i mancarea. Susy Miller Sora lui John. E mai in varsta decat el cu un an. plac romanele politiste.

Ii

Sarah Fruitcake Prietena lui John ~i Susy. Ea i-a intalnit cu un an In urma in timpul vacantei.

Emma
Fruitcake Mama lui Sarah. Este 0 scul ptori ta destul de faimoasa.

Phil Fruitcake Tatiillui Sarah. Fiullui Frederick Fruitcake. Lucreaza pentru 0 asociatie de caritate.

Christopher Crook Talhar international. Politia din Londra are un dosar des pre el.

Softic Cainele familiei Fruitcake. Curajos ~i neobosit.Cateodata mai e ~i nervos.

Fangs Pi sica familiei Fruitcake. Curioasa, Ii place sa fie rasIatata. Ii place sa-l tach ineze pe Softie.

De retinut In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna ca cuvantul sau expresia In chestiune se atla la plural.

* Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza
este neregulat, (verbul al carui timp trecut este neregulat). Verbele neregulate din engleza va sunt explicate unde este necesar.

..£1~ CLLt)))

'.•..Ghid de pro nun tare englez
Pronuntia In limba engleza difera de cea din limba romana. Unele litere sunt u~or de pronuntat deoarece ele au tot timpul aceea~i pronuntie, se citesc la fel, iar altele se citesc ~i se pronunta ca In limba romana (adica "b", "k", "]", "p", "t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i grupuri de litere se pot pronunta diferit ~i pentru a ~ti cum sa Ie pronuntati corect, cea mai indicata modalitate este de a asculta cu atentie cum vorbesc englezii. Aici va sunt prezentate cateva VOl' ajuta sa pronunta!i corect literele al carol' sunet trebuie Invatat. Atentie In schimb: pronuntarea In engleza difera, existand mu]te exceptii. e la sfar~itul unui cuvant nu se pronunta deloc : bike, shine, like cu excePtia cuvintelor formate dintr-o silaba, unde "e" se pronunta scmi: he, she, be; "i": tea, please, sau "e" ca In elefant: dead, treasure. eo se pronun!a "i": people.
ea se pronunta

i

ee : se pronunta tot "i", dar putin alungit: see: green.

ew se pronunta aproape ca un "u": ;ewel, sau un "iu" din romana: new.
ay & ey se prol1unta "ei" ca 111 piei: away, they; ea se pronunta cateodata exact la fel: great. ie se pronunta "i", care poate ti lung: piece, sau scurt: fi-iend.

i se pronunta
bird;

ca In limba romana

(adica scmi): bridge, river, is; - asemeni sunetului "a" din casa: - asemeni sunetului "ai" din cobai:

bike, white, shine.
o se pronunta ca In romana: dog.

reguli care va

oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca unghie: shoe, blue, clue.
oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In baietoi: boy, soil. ou se pronul1ta "au" ca ~i 111 aur: about, found sau "0" mai alungit:

111

not, got;

- asemeni sunetului "0" din oracol dar mult mai alungit: old, phone,

home, no; 00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar Vocalele
In majoritatea cazurilor este mai alungit decat In limba romana (vezi un dictional' bun): school, look,

four.

good, poor.
u se pronunta: - asemeni sunetului "a" din vaza sau casa: but. up, jumper; - asemeni sunetului "u" din lut:

ow se pronunta

cateodata

"au":

cow. now iar alteOl'i se pronul1ta "au" ca 111 dlau: show. window.
ui se pronunta

"j"

ca 111 indiciu:

builder sau "u" ca In ureche: ;uice.

put;
- asemeni sunetului "iu" din fiu:

stupid.
ai se pronunta asemeni sunetului "e" din etaj: airport, pair sau sunetuJui "ei" din lei: painting. aw se pronunta

Consoanele
c se pronunta "s" In fata lui "e" sau "i": ;uice, cinema; sau "k", ca In kilometru: castle, cup (ck se pronunta exact la fel).

"0" ca In anotimp:

draw, strawbeny. Cilteodata, acest sunet se scrie 00 (ca In door), or (ca In for), sau our (ca In four), dar
pronuntat mai alungit.

4

1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.

Glosar
ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;' dupa "s": school. g se pronunta gi Inaintea lui "e" sau "i": orange; altfeJ, g se pronunta normal: bag, go, garden; un "u" 'IIpoate Intari: guess. gh se pronunta uneori "f': enough, jar aiteori nu se pronunta deIoc: straight, light. ng nu se pronun!a foarte distinct; multe cuvinte se termina In "ing", aceasta termina!ie pronun!andu-se ca un "n" nazalizat: sing, bring. h se pronun!a aproape Intotdeauna In engleza: here, holiday, hello. j se pronunta "g" ca In ger, jumper. kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se pronunta aici): knOw. 1 & II se pronun!a ca I-ul din vila: ill. holiday; Ie de la sfar~itul unui cuvant se pronun!a "al" ca ~i In mamaliga: table. qu se pronunta "k": quick, quiet. r-ul din engleza se pronunta aproape ca In romana: river, forest. Er se pronunra "a"cand se afla la sfar~itu] unui cuvant: mothel; fathel; brother Terminaria our se pronunra la fel (a): flavour2. s se pronunta ca In ceas: house. forest; cateodata (mai ales la sfar$ituJ cuvantului) se pronunra"z"zebra: is, clothes sau "j" ca In joc: treasure. sh se pronun!a "~" ca In ~arpe: shop, show. th se pronunta ca un fel de "t" pu~ nand limba Intre dinri, Iasand aerul sa iasa u~or pe gura: the. this. tion se pronunra "$an": expedition.' w se pronun!a "u" ca In uituc: want, away. wh se pronunta cateodata "u" iar alteori ca un h englezesc foarte aspirat: who. x se pronunra cateodata "gz" exit; iar alteori "ks":expel, fax.
y se pronunta "i" purin alungit:

Acesq~1osal'-va prezintape scurt principalii termeni gramaticali din aceasta cm1e. substantivul: cuvant care denume$te lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece. pronumele: cuvant care tine Iocul unui substantiv. Exemplu: ea. al meu. subiectul: substantiv sau pronume care sufera aqiunea exprimata de verb. Exemple: $oarecele mananca. Ea mananca. complementul: substantiv sau pronume care determina un verb. El poate n direct: Ea mananca branza. ~i indirect: Ea Ii da surorii sale branza. adjectivul: cuvant care descrie un substantiv. ExempIu: Ea este grasa. verbul: cuvant care exprima 0 aqiune sau 0 stare. Verbul se conjuga, adica se pune la forme ~i timpuri diferite, conform subiectuIui $i momentului In care are loc aqiunea. Exemple: ea mananca; ei mancau; eu voi n. infinitivul: forma de baza a verbului. E forma pe care 0 are verbul cand nu e conjugal. ExempIu: £ manca. a fugi. adverbul: cuvant care determina un verb exprimand caracteristici (In timp, spariu,etc.). Exemple: Ea mananca repede; Ea va manca maine.

crayon, you; uneori scurt: nearly, ready, stOlY; iar alteori se pronunra "ai" ca In cobai: by.

Variante:
Atat In Marea Britanie, cat ~i In Romania, exista mai mu]te accente regionale. lndicariile de mai sus corespund englezei standard din zilele noastre, fiind prezentata a~a cum este vorbita In sud-estul Angliei. Mai exista $i alte accente - cum ar fi cel al englezei americane vorbite In America (unde oI1ogranerea variaza In compara!ie cu cea a Marii Britanii).

DO ••
••

2 In America aceasHi terminatie se scrie or.

5

·9substantive,e
Oricare ar fi genul substantivului, in englezii yeti adiiuga the pentru a aliicula substantive Ie. Exemple: the bridge (podul); the tower (turnul); the airport (aeroportul). Un ~i 0 se traduc prin a in fata unei consoane ~i an in fata unei vocale. Exemple: a bridge (un pod); an airport (un aeropOli).

Pluralul substantivelor Majoritatea substantivelor primesc un s la plural: bridges (poduri)l. The apare in fara substantive lor la plural - dar nu intodeauna. Intrebuintam the dind vorbim despre lucruri concrete (the bridges of Bridgetown - podurile din Bridgetown). Cand vorbim despre lucruI'i nenumarabile nu utilizam the. (1 like sweets - imi p]ac dulciurile).

6

I negative some va lnlocuit cuseany. 1 PluraluI substantivelor care formeaza
fi

diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative

~i

I

- ---------~~~._
,~ "Exista unlo" §i "iata"
Pentru exista, se afla un/o yom spune there is (sau there's) la singular ~i there are la plural. Exemple: there is a lake (este/se afla un lac ...); there we lakes (sunt/se afla lacu ri ...). Cand yrem sa spunem iata yom utiliza tot there is lare. Cand ne referim la un obiect care se afla prin apropiere, vom spune here is (sau here's)4 la singular ~i here are la plural.

Cuvinte noi
bridge sweet market tower castle cinema post office swimming pool
church3 pod

La familia Fruitcake
bomboana piata turn castel cmema oficiu po~tal piscina biserica gara loc de camping aeroport coasta (Ja mare) ora~ port diu lac ora~el, sat munte harta casa cafenea ferma hotel padure insula priYe~te ! este, exista (acolo) este, se afla (acolo) sunt, se afla (aici) este, se afla (aici) sunt, se afla
da

station camps ite airport coast town port river lake village mountain map house cafe farm hotel forest island look! it is, it's there is, there's there are (pI) here is, here's here are (pI)
yes

Pentru un motiv necunoscut, barbattil din spatele lui John ~i-al Jui Susy prive~te ~i retine drumul care duce la familia Fruitcake. EI a gasit deja primele ~ase puncte de reper care indica drumul de la aeroport. Cautati-Ie pe celelate ~ase alcatuind 0 lista in engleza Ctinand cont de a, an).

Cheia replicilor
-John, look! John priYe~te! -It's the coast! E coasta! -Ohyes! There's a town too! $i acolo mai este ~i un ora~! -It:' aport. Este un pOlio -A river! Un rau! -A lake! Un lac! -A village! Un sat! -Oh, mountains' Oh, chiar ~imunti! -Look! ThereS Bridgetown. PriYe~te! Acolo este ora~ul Bridgetown. - Yes, there are the bridges ... Da, acolo sunt podurile ... -and the two towers. ~i cele doua turnuri. -Oh, here's the airport' Oh, iata (aici e) aeroportul. -Great! Sweets. Minunat' Dulciuri! -What's that Susy? Ce ai acolo Susy? -It's the map. Harta. -And here's the Fruitcake house. $i iata ~i casa familiei Fruitcake.

no too and two great what's that?

nu de asemenea ~l, lar doi, doua minunat ce este aceea?

3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza forma contrasa s (vezi pag. 8).

I

Adjectivele §i primele notiuni despre verb
In engleza, adjectivele se pun Inaintea substantivului ~i sunt invariabiIe. Spre exemplu, cu green (verde) vom avea: a green car (0 ma~ina

()-~Thelje;feaholtJqy==~_O
~; ,~;;;.;: ;.»~~._'-""-

~

•. ,

verde)

~igreen cars (ma~ini verzi).

blue sky

Verbele in limba engleza
In engleza, verbele se conjuga aproape la fel la timpul prezent (vezi pagina 10). Anumite verbe, precum

to be (a fi)

~i to have (a avea)l se

conjuga diferit. Le gasiti conjugate la timpul prezent pe urmatoarea pagina.

"Eu", "tu", "el", "ea", etc.
In engleza, (eu) se scrie Intotdeauna cu majuscula. Jou inseamna atat tu, voi cat ~i dvs. EI ~i ea au drept corespondent he ~i she cand ne referim la persoane. Cand vorbim des pre lucruri vom spune it2 We inseamna noL They inseamna atat ei cat ~i ele.

1

To have, to have got (a avea)
Prezentul verbul ui to have este have respectiv has. Deseori, in anumite contexte, se adauga got:
J have (got) you have (got) we have (got) they have (got)

To be (a fi)
Jam

you are he/she/it is we are they are

eu sunt tu e~ti/voi sunteti el!ea este noi suntem ei/ele sunt

eu am
tu ai/voi aveti ' . nOl avem ei/ele au ellea are

l~
~I.~}

ffi{ I've black ~Hey, J.. a ~ ,t:r - small g~t,..~~" You've l }J~ ~~~

bag.

tent too . ..4. got a .'; ~(~.(i~

~ M °F/,r ~;' "'. JOhn!A~~

green tent. Oh yes, I've got a XI <11111111

~~I

h~ssr;dt) contrase I!. I Formele

h/

\b::f Ir{'t,- ,,;

(\ \\) ~

J.

~ ~o-1-.1 ~

'rr~ 'lA·· .,1~4'~~ ~~ .. ~. t~ "!.~ \t) ~(.r "" . •••• t -' , .• ~..F--i )-~~. •••• ~4' •. "Pjf:~'fu.\~~~"~
~

A

"'IV< ~'.J'!-..' Ji

prezent. Am, to ~1 devln formele verbelor are b~IS ~ontrag 've In engleza V.orbita S.e to ~ave la

?

.~<::i

'"

/r:;f;%ro ~ ;...:!il ~

i7'~
..

I ill\' ,),.'1

\;i~t I

.••.. f..4;~

f ~ ~\(A' ~~~

\I

• ~

".

~\{
~,"

you've got (tn ai, voi avcji).

"

l~
~,
.J. ~'?ll'":-...

Ah..]'m \ tire~".

~ ~''''''~IA green suUca" ... '1\5 . a-" blue bag" .._/'

,r,~

=X,"
c:I

,

Susy.

~ " I ve got bag~ gree: an old

~f\ ~ l~.

~

VJiP /"lIP

t}. ~ ~
r:;t ,;;::;.-~"'

tall. ~=~~/1.9~·""" 0 I ,,~- l'l~Y /'w,' ;0"," VQ't 4. J.<:~ 'C ~ {,\:7 ff{t),', ~ Oh, he's.:'7:"~ .. "'''''~vv..t''.!·" ~'1' ,'il~.'·"'Ir:71;, ;}~J~v0~ i~~'J:,.!j, .•.. ~.~r,·.~~" ' .. ~ ".w:'" ~1"{1""" . ~.( Idv.\I" ~ .....

~h"

:d~",r-,-,*~,",~~.
~

~'=-7fu\(",0 ~WO'""J1b

d •,~n.,.!'tI

«(~

~\')j ••••. _~~.
'"
G) ~ <:)

~~' ~~}

~ ~~
~' ~~. -.;.~~

~~
"tiDfU

:t--' YW' ~ ,:11' ~~ ~gM\ v. \ j 0

I' t
,.I·..J

li.~.t·E ,"'j'".
IJ )
~.oJ ~

•.....IJ

r:

~<

~.. "= '[Y?~\L ~ "'~ -~ ,.l/ ~fl~~~ 116t'/' " !I '1" ~?iII ~u ~.L"..I I.. SI ~ ~ ~\
R
,""'< ;

I (,

~\\:~ ~ Z" ~
~

Ij'~ if ~:\r...
1\
'. ~~~~

Hello, ."II~.1 Its Sarah? > _~ ( ~

We re zn Bridgetown.. , ~;
" ••••

./

~

,~

IIlfli"

~,'t\1i

~<W "

l...

il""""

~I~;r

'"

·A~·

'£i~\\,\"
.••
~.' V

0; 1\"''C:1

'h>'1

I~

~

t'~ r .....~ f:r'" 1/))"0~ -, ~"
'1.....~. " .... v:;-. ~

. :a on 4&--~ ""'"-- ~J ~ • iW;IX ~:z:. :::!I:L

•~~

/c!.'.J'

l ~((~ 'I. 1'\"

s:::.. •.•• .;;; V.....-;:::;:;:;.-

un" :.....:

Oft I')'Y AI ~ "'<.... b, E-""~ .~.-J

r-:: ~"{ E...:;;#! I C ~, _'!--T iF,)' ..................~ Thank you".

V

You are kind~:::: .:\

I-I.-.J ~~~"" r.:I~j ~ _"'YiIio ~1'~11 'fa {~:.:P'1 .' =--

~1 F'\

8

1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).

~
"AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa" lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta in engleza. Cuviintul utilizat pentru al saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul sau persoana despre care vorbiti.
my your his her its our their al meu/mea. ai mei/ale me Ie al mu/ta, ai miltale,al vostru/voastra, ai vo~tri/voastre al sau/a sa, ai sai/ale sale (m) al sau/a sa, ai sai/ale sale (f) al sau/sa, ai sai/sale (obieetc) al nostru/a noastra, ai/ale no~tri( e) alia lor, ai/ale lor

No, it all right. We've got your map.
:s·

Cuvinte noi Cine ce bagaje are? ~~~,
Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda desenata ~i sa descoperiti cine ce bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fiecare ~i atribuiti-Ie elite 0 euloare. Primul raspuns este:His bag is r~ green. car holiday
sky4

ma~ina vacanta
eel'

Cheia replicilor
'I've got a small black bag Am 0 geanta mica ~i neagra. 'Hey, John! You've got a tent too. Hei lohn! $i tu ai un COli. 'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da! Am un COlide culoare verde. 'Oh sony! Oh, scuzati. 'Oh, he stall. Oh, ce inalt este. ·Ah ... I'm tired ... Ah ... sunt obosita. 'A green suitcase ... a blue bag 0 valiza verde ...o geanta albastra . 'I've got an old green bag3 Am 0 veche geanta verde. • You are kind! Thank you ... Sunteti amabila. Va multumesc. •Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah? Susy la telefon. • We're in Bridgetown .... Suntem in Bridgetown ... •No, it~·all right. We've got your map. Nu, e in regula. Avem hmia voastra. 'My backpacks red. Rucsacul meu e ro~u. 'Heres your bag. Aici e geanta ta. 'No, its his bag Nu, aceasta e geanta sa. 'My suitcases are grey. Geamantanele mele sunt gri. 'Heres your suitcase, Miss. lata, aici este geamantanul dvs. Domni~oara.

sea sand day trip bag tent suitcase backpack briefcase green blue white black red grey yellow pelfect clear warm exciting small, little sorry tall tired old thanks, thank you kind hello in all right Miss

mare excursle geanta cort geamantan rucsac geanta diplomat verde albastru alb negru ro?u
nISlp .

gn

galben perfect limpede, clar caldut, cald extraordinar mic (a) pardon, scuze inalt (a) obosit (a) (in context) vechi/e, batriin (a) va/lti multumesc amabil (a) buna,salut
in

in regula Domni~oara

3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mt care Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies.

9

Timpul prezent al verbelor
In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la persoana a treia singular primesc un s. lata cum arata prezentul verbului to walk (a se plimba). l/you/we/they walk, he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la timpul prezent, caracterizand 0 actiune care are loc de obicei, deseori sau niciodata. Totu~i, spre deosebire de limba romana. in engleza mai exista ~i un alt aspect al timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune desIa~oara ehiar in momentul vorbirii. Prezentul continuu care are loc, se

Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be (vezi pagina 8)+)nfinitivul verbului-la care se adauga terminatia - ing. In continuare, va este prezentat verbul to walk conjugat la prezentul continuu: I am walking, au/we/they are walking, he/she/it is walking. 3

Utilizarea eelor doua as peete ale timpului prezent.

To want (a dori, a vrea)
Pentru a spune ceea ce doriti, yeti

utiliza verbul to want (a dori, a vrea) Trebuie sa retineti ca In engleza, care se conjuga la fel ca verbul to orice actiune care este In curs de desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu. walk la prezentul simplu (I/you/we /they want, he/she/it ·wants). To want Exemplu: eu dint (In acest moment) nu se j'ntrebuinteaza la aspectul se traduce: [ am singing, dar, daca continuu.4 aceasta propozitie 0 yeti traduce: Pentru a spune ceea ce doriti sa fa[ sing (eu cant) se intelelge ca dese- ceti, folositi verbul to want alaturi de ori sau cateodata, prin unnare va re- un infinitiv, spre exemplu: I want to feriti la 0 aqiune care are loc repe- walk (eu vreau sa merg/sa ma tat sau din cand In cando ~ I'd like a lemonade.

I'd like (a~ dori/a~

vrea)

10

1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese termina\ia es in lac de 5 la persoana a treia singular. Exemplu: to go (a merge), vom spune he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului. 3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prezinta in felul urmiitor: I'm walking, you/

Scrisoarea misterioasa
Susy a observat ca un Domn a lasat sa-i scape 0 foaie de hartie. Rididind-o de pe jos, observa ca este yorba despre 0 scrisoare Invechita. 0 persoana foarte obosita trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva gre~eli (~ase In total). Ati putea-o rescrie corectand gre~elile ~i tncercand sa 0 traduceti In romana?

Cuvinte noi
landscape sun bird road Coke table lemonade cup of tea ice cream orange juice camera shop boy bike son man5 secret treasure clue boat, ship to walk to look at to shine* to sing* to look for to lead* to like to pay * to visit to go * to hire to hide* slowly stupid excuse me this to in the shade ice-cold please where? now but always desert dear alone on near empty big very rich first first of all farewell pelsaj soare pas are drum Cola masa limonada cea~ca cu ceai 'Inghetata suc de portocale aparat .foto magazm baiat bicicleta
fiu

A desert Is/and 1893

t1y dear son Joseph, / am a old man. / are alone on my desert Island and my house near Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my treasure Is your treasure. you're loof/ng for two boat. t1y house hide the first clue. Rrst of a//

barbat secret comoara indiciu barca a merge/a se plimba a se uita la a straluci a canta a cauta .. a duce catre .. a-i placea cuiva ceva a plati a vizita a pleca a Inchiria a ascunde 'Incet prost, tampit fiti amabila acesta/aceasta catre, la ... la umbra inghetat/a va rog unde, 'Incotro acum dar intotdeauna pustiu/e drag/a singur/a
pe

Farewell Ferdinand FruitcaKe

o
Cheia replicilor
• You're walking too slowly. Mergi prea incet. ·I'm looking at the landscape, stupid! Admir peisajul, tampitule. " ·Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar, soarele straluce~te ... •... and the birds are singing. ..iar pasarile canta. ·Excuse me, we are looking for Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam Bridgetown. -This mad leads to Bridgetown. Orumul acesta va duce inspre Bridgetown. ./ want a table in the shade. Ooresc 0 masa la umbra. ./ want an ice-cold lemonade. A~ dori o limonada cu gheata. ·He wants a cup of tea. El dore~te 0 cea~ca cu ceai. • We want an ice cream and an orange juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de portocale. ·I'd like a lemonade. A~ dori 0 limonada. ·And I'd like a Coke, please. Iar eu a~ dori 0 Cola, va rog. ·I'd like to pay, please. A~ vrea sa platesc, va rog. • Where s my camera? Unde e aparatul meu de fotografiat? ·Now I'want to look at the shops in Bridgetown. $i acum vreau sa vad magazinele din Bridgetown. •But we always look at the shops. Oar intotdeauna ne uitam la magazme. •The boys want to visit the castle. Baietii doresc sa viziteze castelu!. • We ;vant to hire two bikes. Oorim sa inchiriem doua biciclete.

langa gol/goala mare foarte bogat/a intai Inainte de toate cu bine, adio

we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men.

11

Genitivul in '5
In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga un's posesorului. Exemple: Sarah scat (pisica lui Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this jumper is Sarah s (acest pulover este allui Sarah). La plural, cand numele posesorului se termina In s, se adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria diinilor).! In engleza , posesorul precede lucrul posedat, acesta neavand articolln fata sa.

This, these ~i that, those
This descrie un lucru din apropiere ~i Inseamna acesta/aceasta. La plural vom spune these adica ace~tia/ acestea. Exemplu: This bag is green (Aceasta geanta e verde). That descrie un obiect din depart are ~i Inseamna acela/aceea, iar la plural those Inseamna aceia/acelea. Exemplu: That bag is yellow (Geanta aceea este galbena). Acesta/aceasta este

pentru 0 identificare ~i he/she/it is pentru reluarea unei idei ete. Exemplu: Who is that? It s Robert. He s my brother. (Cine este acela? Acela e Robert [identificare]. E fratele meu [reluare]). Pentru identifieare ati putea spune ~i That s Robert.

Aici este ~i acolo este
Aici este ~i acolo este se spune here is ~i there is.2 Totu~i, putqi utiJiza this is ~i that is (acesta/ aceasta este) ~i (acela/aceea este) cand va prezentati prietenii sau un lueru.

Pentru acesta/aceasta este uti Iizam fie it is (sau this/that is) fie he/she/it is. Utiliziim it is (sau this/that is)

intelesurile particulei '5
Nu confundati 's - marea posesorului (ca in Sarah scat - pisica lui Sarah), eu forma eontrasa a verbului to be ('S = is) to have ('s = has) sau to have got ('s got = has got) - vezi pagina 8.

12

1 Dac1\ posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - biirbat, biirbati) Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7.

adilugam 'so

....... .. ' :.:, ... ....
"

~

~
-

\I

•••••

..

,~

~.~., ...~
" •••

clothes (PI) Denumirea trousers (PI) shorts (PI)
skat

haine hainelor pantaloni

.

Whose? Inseamna aI/a cui. De~i . to belong Inseamna a apartine, de obicei se utilizeaza to be (a fi). Exemplu: Whosejumper is this? (AI cui este acest pulover?) Whose schimba ordinea cuvintelor In propozi!ie. Deseori, substantivul se pune dupa whose, this ~i that: Whose jumper is that?

dress3 (blue-)jeans (PI) tracksuit ;umper shirt T-shirt sweatshirt ;acket suit sock tights (PI) shoe trainers (PI) boot hat

pantaloni scurti fUsta rochie blugi trening pulover cama~a tricou sveter de bumbac vesta costum ciorap pantaloni pantof adida~i cizma palarie

J !
...

Cuvinte noi
cat dog bowl friend parent mother father grandfather greatgrandfather brother sister bedroom room lodger studio painting portrait neighbour goat builder glasses (pI) binoculars (pI) tool pisica caine farfurie prieten/a parinte mama tata bunic strabunic frate sora dormitor camera locatar atelier studio pictura portret vecin/a capra zidar ochelari binoclu unealta

Cheia replicilor
-Hello. We're Sarah s friends. Buna, suntem prietenii lui Sarah. oHello. I'm her mother. Buna, eu sunt mama ei. o My name is Emma ... and this is our dog, Softie. Ma numesc Emma ... iar acesta este ciiinele nostru Softie. oWhose cat is that? AI cui este pisoiul acela? oHe is Sarah S. His name is Fangs. Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs. oHere are the bedrooms: my parents' room, ... lata dormitoarele: camera parintilor mei, .... omy room and. .. camera mea ~l. .. othe lodger s room ... camera chiria~uIui. o This is my favourite room. lata camera mea preferata. o It s my mother s studio. E atelierul marne! mele. ·That is an old painting of Fruitcake House. Acela este un vechi tablou al re~edintiei Fruitcake. -This is a portrait of Sarah s grandfather, Frederick. Acesta este portretul bunicului lui Sarah, Frederick. oOh Oh s e Scoff, neighbours goat! no, itnu,Scoff, the capra veci- ' nilor! -Whose clothes are these? Ale cui sunt aceste haine? - They're my brother S. Sunt ale fratelui meu. oand this jumper. .. iar acest pulover ... oIts the builder S. Est~ al zidarului. -Jlike these glasses. lmi plac ace~ti ochelari. oThey're Susys. Sunt ai lui Susy. - Whose is this shirt? A cui este aceasta cama~a? oIts Johns. Este a lui John.4 oAnd these binoculars? Dar acest binoclu? oThey're Johns too. Este tot allui John.

Cui

ii apartin ...?

ma numesc my name is his/her name is el/ea se nume~te to belong (to) a apartine who? whose? poor favourite cine? aI/a cui? sarac/a preferata

Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i specifica!i cui Ii apar!in. (lata primul raspuns: This~tracksuit is Sarah s).

3

Plural: dresses.

4

De~iraspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi.

13

In engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu: Imperativul verbului

Imperativul11i must
to be este be (fii, fiti).

Sa fiu, sa mergem

etc.

Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga let's radacinii verbaIe. ExempIu: let's be (sa tim) let:~ walk (hai sa ne plimbam/mergem).

;...----

Mister §i Missus
Mister ~i Missus inseamna DomnuIe, Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i Mrs., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs. tara a adauga ~i numele de familie. Daca nu cunoa~tem numele persoanei, putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam (doamna). Totu~i, Sir ~i Madam sunt rareori folosite in engleza vorbita.

Careful.' Go slowly!

Must exprima 0 obligatie (trebuie!), este invariabil, tiind urmat de verbulla intinitiv (tara to). Exemplu: [must leave (trebuie sa plee ). You must visit everything: the old church, the caves, Fishport ...

In engleza, un alt auxiliar modal in afara lui must este can (a putea), conjugiindu-se identic. Auxiliarele modale sunt invariabile (nu primesc s la persoana

a treia singular) ~i sunt urmate doar de radacina verbaIa. Exemplu: He can keep the rope (EI poate tine funia).

14

1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnule) sau Miss. (domni~oara).

* w* out h* quiet ,ose *

lock Mrs.

funiede doamnaafurisit later face domnul calm/afast shopping here atent/atogard Incet Mr. aicicurand you pe~tera a find* Cuvinte noi a taceatounghiithe Iacatatent/a fi see arunca Inchide descoperi oribil, quiet cumparaturi poarta,quickly silentios/oasa petragecareful repedeslowly priveli~tedo* pila grabi pastra pleca a gasi,calm se horrible rope

ne orientam

Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte care va VOl' ajuta sa dati ~i sa 'il1te1egeti unele instruqiuni. street strada to cross a travers a (main) road ~osea to carry on a continua path drum square piata first primul/a second aI doilea/a doua junction intersectie al treilea/a treia third traffic lights (pI) semafor pedestrian zebra drept inainte straight ahead crossing luati-o la stanga .., (turn/go *) left to go* a merge (turn/go*) right luati-o la dreapta ... to take * (to be *) on the (a se afla) a fi pe a (0) ~ua la ... to come* a vem left stanga a urmari to follow (to be*) on the (a se afla) a fi pe to turn a intoarce la... right dreapta

cS>
Cheia replicilor Drumul spre biserica veche
Dupa ce au luat-o pe prima strada la dreapta, Sarah, Susy ~i John sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea biserica ei au nevoie de cinci indicatii. Dati-vii drept Sarah, ~i oferiti-le aceste indicatii. Prima: -Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi inceti~or! -Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti calmuI, Scoff. -Throw the rope. Arunca funia. -Be quiet, Softie. Softie, taci din gura! - Watch out! Fii atent! -OK, let:S pull ... NOW! OK, sa tragem ...ACUM! -Shut the gate quickly, Mrs. Penny! Doamna Penny, Inchideti repede gardul! -Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va! -You must visit everything: the old church, the caves, Fishport ... Trebuie sa vizitati tot: biserica veche, pe~terile, Fishport ... -1 must do the shopping in Fishport. Terbuie sa fac cumparaturile in Fishport. -See you late!: Pe curand. - You must shut the gate. Trebuie sa inchizi poarta. -Turn left ... Ia-o la stanga ... -and take the first path on the right. ~i ia-o pe prima strada la dreapta. -Softie, come here! Softie, vino aiei. -This must be the Fruitcake house. Aceasta trebuie sa fie re~edinta Fruitcake. -! must find that clue fast. Trebuie sa gasesc repede acel indiciu. -First, let:Sfind that nail file. Intai ia sa gasesc acea pila de unghii. -Be quiet! Taci din gura. -These locks must be very old. Aceste lacate trebuie sa fie invechite. -Be quiet, you horrible dog! Taci din gura, caine afurisit!
A

Cross the main road.

15

Propozitiile Interogative
Exista doua modalitati de a pune 0 intrebare in engleza. Cu to be ~i auxiliarele modale (must ~i can), formam 0 intrebare punand subiectul dupa to be sau auxiliar. Exemplu: Am I late? (Am Intarziat?); Must I walk? (Trebuie sa merg pe jos?) La celelalte verbe, utilizam do (does la persoana a treia singular). Do (sau does) se pune inaintea subiectului. Exemplu: Do I cross here? (Traversez aid?); Does she want an ice cream? (Dore~te ea 0 inghetata?)

Can
Auxiliarulmodal can inseamna a putea, a fi capabil, a avea permisiunea de a... La fel ca must, can

este invariabil ~i este urmat de un verb (tara to). Can mai inseamna a ~ti (CLl intelesul de a se pricepe la ceva). Exemplu: I can walk (pot sa merg); I can go out (Am voie sa ies afara); J can swim (~tiu sa Inot - sunt capabil).

i

Cuvintele interogative
lata cuvintele interogative care ar trebui invatate: how how many? how much? where? why? when? what? which? who? whose? cum? cate? 1 cat? unde? de ce? cand? ce? care/pe care? cine? aI/a cui?

In engleza, cuvintele interogative sunt invariabile. Cand Ie utilizam, ordinea cuvintelor ramane aceea~i in propozitie, fie ca avem un cuvant interogativ sau nu. Exemplu: Why must J walk? (De ce trebuie sa merg pe jos?); Why do you want a coffee? (De ce vrei 0 cafea ?) Some

propozitii interogative. Exemplu: I want some butter (Vreau ni~te unt); Do you have any butter? (Aveti ni~te unt?).

Short answers (Raspunsuri scurte)
In in loc de a raspunde doar cu yes (da) sau no (nu), se reia auxiliarul din intrebare. Exemplu: Do you like cats? Yes, I do. (W plac pisicile? Da); Can you swim? Yes, I can (~tii sa inoti? Da).

~i any

Atat some, cat ~i any inseamna ni~te. Some se folose~te doar in propozitii afirmative, iar any in

16

1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substantivele numarabile. Exemplu: How many apples? (Clite mere?); How much butter? (Cat unt?).

Cheia replicilor ~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua
doamna Fruitcake. Incercati sa traduceti aceste propozitii in engleza: Un de este magazinul? Aveti paine? Cat costa aceasta prajitura? A~ dori 0 inghetata. Ce arome aveti? Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro

oHello! Buna ziua. oDo you have a pineapple? Aveti
un ananas?

oDo you have a basket? Aveti un
co~?
01 would

like six oranges, please.

Cuvinte noi pineapple basket orange mandarin strawberry2
box3 ananas co~ portocala mandarina caNuna cutie cafea unt farmacie brutarie crab magician prajitura chifla magazm paine aroma

letter ioke treasure hunt to go* out to swim * to have* a taste to carry to cost* to explain late six closed because
ill

coffee butter chemist s4 baker s crab magician cake roll supermarket bread flavour

scnsoare gluma goana dupa comoara a ie~i a inota a gusta a purta a costa a explica tarziu ~ase inchis/a deoarece bolnav/a adevarat

A~ dori ~ase pOliocale va rag. oThese are mandarins. Acestea sunt mandarine. oDo you like strawberries? Iti plac cap~unile? oMay I have a taste? Pot sa gust?

oExcuse me, can you carry this box? Fii amabil, poti duce aceasta
cutie?
o Why is the chemist's closed? De ce este inchisa farmacia?

oBecause Mrs. Tablet is ill.
Deoarece bolnava. Doamna Tablet este

oExcuse me, where is the baker's?
Fiti amabil, unde e brutaria? oOh! Is it a crab?Oh! E un crab? o Yes, iUs ... Da ...

real

°How much do these cakes cost?
Cat costa aceste prajituri?

Care este mesajul scrisorii invechite?

----------

Odihnindu-se in fata vechii biserici, rea pe care barbatul a scapat-o ...

Sus)' i~i aminte~te de scrisoa-

°How many rolls do you want?
Cate chifle doriti?
o

What are you looking for, Susy?

Sarah, can you explain this letter?

Do you want an ice cream? Vrei

o inghetata?

oNo, but I'd like some sweets. Nu,
dar a~ dori ni~te bomboane.
o

Which flavour do you want? Ce What are you looking for, Susy?

aroma preferi?
o

Ce cauti Susy? Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea (Uitati-va la desenele de la pag. 12). crede ca ~tie care e primul indiciu ~i Which room must Sarah, John unde se afla el. Gandindu-se bine, and Susy visit? John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar voi? Raspundeti la aceste intrebari ~i yeti vedea:

°Where is it? Ah! Unde este? Ah! oSarah, can you explain this letter? Sarah, poti explica aceasta
scrisoare?

°Is it ajoke? Eo gluma? oGreat! It's a real treasure hunt. E
o adevarata goana dupa comoara.

Who is Ferdinand Fruitcake? What are two ships?

2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea magazinelor (brutarie), in locul expresiilor baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have
I') r: •..
f •• "

f,.( ••7•.•

I;,

1••.

,.on nn ...,..,,-,: nnntn

n"'l1"r"l

'nnn

In" (n

!fI (1

(it onf?'

~

Propozitiile negative
Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza not (nu). Daca avem to be, must sau can, not se va pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom avea do (does la persoana a treia) urmat de un not. Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii). In engleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa. Exemplele de mai sus devin astfel: He isn't tired; She doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul paginii).

Nothing

!?i

Nobody

Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de subiect (Nobody is singing - nimeni nu canta) ~i complement direct (I want nothing - nu dorese nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i not ... anyone (nu ... nimeni). Exemplu: 1 do not want anything (nu dorese nimie).

Be quiet, Softie, you mustn't bark so loud.

In engleza, pentru a spune niei un ~i niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyinte: not a ~i not any. Exemplu: I do

not have a dog (nu am un caine). I do not have any dog (nu am nid un caine). Not a ~i not any se Intrebuinteaza doar In propozitiile negative.

Imperativul negativ
Pentru a interzice cuiva un lucru, se Intrebuinteaza do not + verb. Exemplu~ Do not close the door. (Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa fiind: Don't close the door.

Forme contrase cu not
lata contragerile ~tiute: cu not care trebuie

forma eompleta do not does not is not are not must not have not has not

eontragere donr doesn r isn r aren r mustn r haven r hasn r

Can + not se scrie cannot, forma sa contrasa fi ind can

t

18

1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a treia) nu am nici un diine se mai poate deci spune: J have not got a dog. Contragerile sunt haven ~$i hasn't.

Oh I know, it must be the builda But the builder doesn wear a suit.
Y

Cuvinte noi
door burglar water key darling aspirin plaster (playing) card dice (pI) candle book top hat to bark to know* u~a inrractor apa cheie drag/a aspirina plasture caJie .de joc zarun lumanare carte palarie a latra a ~ti, a cunoa~te to wear* to eat* locked there so loud good evening hi damn everyone this way outside exactly the same a pUrta (haine) a manca inch is/a acolo a~adar, deci tare buna seara buna, salut la naiba! toata lumea pe aici/intr-aici afara exact acela~i/aceea~i/ asemanator/oare

Primul indiciu There aren any cards.
Y

Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi?
2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20)

·The door isn't locked. U~a nu este inchisa cu cheia. ·Sut the bikes aren't there. Oar bicicletele nu sunt acolo. •Be quiet, Softie, you mustn't bark so loud. Taci Softie, nu latra a~a de tare . •What are you looking/or? Ce cauti? ·There isn't anybody here. Nu e nimeni aici. •There 's a burglar in the house. In casa e un infractor. • What ships? I can'tjind any ships ... Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a barca. ·Good evening, darling. Hi, Dave' Buna seara dragul meu. Salut, Dave! ·Hello, darling. .. Oh, damn' Buna seara draga mea ... La naiba! ·There aren't any aspirins. Nu avem nici a aspirina. •Yes, I know. That~· because the chemist's is closed. .. ~tiu. deoarece e inchis Ia faJ·macie. ·I don't have anything. I have no aspirins, no plasters ... Nu am nimic. Nici aspirine ~i nici plasture. ·Hi, everyone! Salut, la toata lumea! ·Oh, please don't look this way' Oh, va rag nu va uitati intr-aici. ·Here are the two ships. lata cele doua barci. ·Oh, there's a man outside. Oh, afara e un barbat. ·Sarah, who's that man? Sarah, cine este domnul acela? ·I don't know. Nu ~tiu. ·It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e Dave, chiria~ul... ·Oh I know, it must be the builde,: Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul. ·But the builder doesn't wear a suit. Oar zidarul nu pomia costum. • Where are you? We're eating! Unde sunteti? La masa (mfmcam)! ·O.K. We're coming. O.K. venim. ·Look! They aren't exactly the same. Priviti! Nu sunt chiar asemanatoare.

19

~

Cateva verbe de exceptie
to believe (in) to belong (to) to guess Totu~i, exista unele verbe care to hate nu se utilizeaza niciodata la to hear * prezentul continuu, ci doar la to know * prezentul simplu. to like to love to need to prefer
Dupa cum am vazut la pagina 10, in engleza avem doua aspecte ale timpului prezent: simplu ~i continuu. lata verbele care ar trebui invatate: a a a a crede (In) apartine presupune uri

to realize to recognize to remember to see * to seem to smell* to suppose to understand* to want

a aUZl

a ~ti a place cuiva ceva a iubi a avea neVOle a prefera

a realiza, a-~i da seama/de a recunoa~te a-~i aminti a vedea a parea a mirosi 1 a presupune a intelege a dori, a pofti

pu~ti, copil cuvinte incruci~ate unt friptura branza cartofi prajiti leguma fotografie supa eeai gaina . acopen~ cheie to fin ish to taste to bring* to get* out delicious simply right enough that is enough right away a a a a termina gllsta aduce ie~i afara

Some inseamna

ni~te, intr-o propozitie afirmativa. Intr-o propozitie interogativa, se utiJizeaza any (vezi pagina 16). any Precedat de not (negatie), se traduce prin a nu ... (vezi pagina 18).
Totu~i, in engleza, some :;;i any pot fi omise, folosindu-se doar I want butter substantivul:

To have mai are ~i alte sensuri pe liingii a avea. Printre altele, Inseamna a lua, a servi ceva Intr-o cafenea sau un restaurant. Exemplu: I'm having a steak (servesc Can (continuare) Can (vezi pag. 16) este des folosit.
Verbele de simt se utilzeaza de regula cu can ~i anume: to feel (a
0

friptura).

delicios pur ~i simplll coreet, exact de ajllns este de ajuns imediat

(vreau unt); Do you want butter? (dore~ti unt?); 1 don ~ want butter (nu doresc unt):

simti), to see (a vedea), to smell (a mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste (a gusta), cat ~i to understand (a intelege) ~i to remember (a-~i aminti).

I'

ho

1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti un miros) ~i to feel (eu sensuI de a atinge ceva, de a trai un sentiment sau senzatie).

I don ~eat vegetables .

What are those kids doing? I simply can ~ understand.

...And why are they taking photographs?

Cheia replicilor
love you. Te iubesc. ·Mmm ... It smells delicious. Miroase delicios. ·The kids are finishing your ice cream. Pu~tii i~i termina inghe~ata. ·Be quiet. I'm doing the crossword. Taci. Fac cuvinte incruci~ate. ·When do you want to leave? Cind vrei sa plecam? ·She s having cheese. Ea serve~te branza.
.J

·Are you having chips too? Mananci ~i tu cartofi praji~i? , ·Oh yes! J love chips. Oh da! Imi plac cartofii prajiti! •J don't eat vegetables. Nu mananc legume. • What are those kids doing? I simply can't understand. Ce fac copiii aeeia? Pur ~i simplu nu inteleg. •...And why are they taking photographs? ~i de ce fae poze?

• Watch out! He s bringing some soup. Ai grija! Aduee supa. •Right, thats enough! Get out right away! Gata, ajunge! Ie~i~i afara imediat! ·Hey, we're going! Hei! Plecam! ·Hey, look! I've got the next clue. Ia te uita! Am gasit inca un indiciu!

Cuvinte incruci§ate
Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi scris in romane~te intre paranteze, cuvintele de care aveti nevoie. Traducerea lor corect~ va permite sa completa~i grila. Orizontal 1. I don't want any (ceai). 3. The aspirins are (acolo). 5.I'd like (ni~te) cheese. 6. (Aceste) tables are in the shade. 7. A (gaina) is crossing the road. 9. Does she want (0) inghetata? Her sweatshirt is (pe) the table.

I
10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2

3
4

Vertical 1. Please (arunea) the rope now! 2. (EI) s looking for his camera. 3. There are some (barbati) on the
ro~

4. Have you got (ni~te) sweets? 5. (A cui) is that map? 7. He can 't (a-~i aminti). 8. Oh no, J haven Y (aIiicol hot.) keys! got 9. I love this (magazin). 10. Excuse me. does this road lead to the (aeroport)?

5 6 7 8 9 10 Pentru a rezolva rebusul, inlocuiti ste]utele gasite ~i puneti griIa pe 0 foaie de hartie.

21

~Prepozitiile ~i particulele
lata prepozitiile care trebuie ~tiute in engleza:
after against as far as at before behind between by close to far from for from in in front of into I next to of on, ont02 opposite out of (right) near through to towards under until with

dupa impotriva panala
la

inainte dupa intre de, langa aproape de, langa departe de pentru
de la in

in fata/a
in

langa de (apartenenta)
pe

Verbe cu particula In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: un verb de baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie. Exemple: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for (a cauta). Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila. Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate e le~I. . '?) Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege sensulintregului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up (sus). Totu~i, cand invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe tara a separa cele doua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge sa intelegeti ~i sa ~titi sensul particulelor.

vizavi din... chiar langa prin, de-a lungul
la

catre
sub

panala
cu

To §i at Atat to, cat ~i at inseamna la. To indica mi~care (directionare catre ceva), iar at este static. Exemple: 1 'm going to the market (Ma due la piata); I'm at the market (Sunt la
piata).

Oh, no! The bald man! There, in front of the fountain.

Cand plecati la cineva in vizita, yeti utiliza to ~i at alaturi de forma posesiva in's (Exemplu: John s - vezi pag. 12). To indica directia, iar at locul unde va aflati. Exemplu: I'm going to John S (ma due la John aeasa); I'm at John S (sunt la John).
---~
,"'

~

..•.

;

oh, know! Come on, we're going to Tony:s.
1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going into the house (EI intra in casa). 2 Daca nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0 modificare a unei actiuni sau stari.

1

Yes, I've got a magnifYing glass. It:S on the table, in the attic.

ehei hai! vaea raspuns deal answer up fiinta.na come intrebare piasa cow mesaj, nota eobori fereastra live eladire a trai intra urea OK ehel ie~ire to go* banea (de put*on down femeie come pune ie~i Cuvinte noi pod (domieiliu)* out quick easa building repede lupa question ~eoaJa to come* prieten bald in gradinaOKpe~te) window

tain

Cheia replicilor
·Look through the window! Uita-te pe fereastra. ·Near the exit ... next to the woman in red Langa ie~ire... langa femeia in ro~u. ·It's the man from the airport! E barbatul de la aeroport! ·It's the man with the letter! E barbatul eu serisoarea! ·It's the man from the garden! E barbatul din gradina! ·It's the same man! E aeela~i barbat. ·Quickly! He must want our treasure. Repede! Sigur vrea eomoara noastra. ·Oh, no! The bald man! There, in front of the fountain. Oh nu! Barbatul ehel! Aeolo, in fata fantanii. ·He's coming down onto the quay. Coboara inspre ehei. ·Quick, come behind this net! Repede! Veniti in spatele aeestei plase. ·It's OK! Gata, e OK! •Right, put the note and the photos on this bench. Bun, aeu' pune mesajul ~i pozele pe aeeasta banea. ·Have you got a magnifYing glass? Ai 0 lupa? •Yes, but at home. Da, aeasa. ·Oh, I know! Come on, we're going to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem! Haideti, mergem aeasa la Tony. ·Tony's afriendHe lives opposite the station. Tony e un amie. Loeuie~te vizavi de gara. •Yes, I've got a magnifYing glass. It's on the table, in the attic. Da, am o lupa. E pe masa, in pod.

Cand prieterwT1iJfSarah gase~te In sfar~it qJup:1, Susy, John ~i Sarah eitesc biletul (cuvantul) pe care John I-a gasit la han. Ei trebuie sa raspunda la patru Intrebari. Din fericire, fotografia facuta de Sarah de pe banca vppsita, contine raspunsurile.Puteti,sa Ie gasiti pe toate patru (In engleza)?

Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In care cladire trebuie ei sa mearga ~i terminati fraza luiSarah (cele patru raspunsuri nu se refera decat la 0 singura cladire din FishpOlt.)

3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.

Cine, ce §i pronumele reflexive
In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde, cat ~i a se ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa asupra subiectului verbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul): pentru a se rani yeti utiliza to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv:

Don't hurt yourself(nu te rani). Pronumele reflexive myself yourself him/herself itself ourselves yourselves themselves
eu insumilinsami tu insutilinsati el insu~i/ea insa~i insu~ilinsa~i noi in~inelinsene voi in~iva/inseva ei in~i~ilele inse~i

To get
Verbul to get are mai multe intelesuri. Alilturi de un complement inseamna a primi, a obtine, a lua. AIteori, semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0 acti une al carei efect se revarsa asupra subiectului. Exemplu: to get dressed (a se imbdica), to get up (a se ridica).

What's the time?

raspundeti punand: s is... (Este) urmat de: La intrebarile What It the time? sau What time is it (cat e ceasul?) one/two/threelfour (0 'clock) ora unu/doua/trei/patrul six (0 'clock) in the morning ora ~ase dimineata ... in the afternoon dupa - amiaza ... in the evening seara ... midday/midnight amiaza/miezul noptii a quarter past two doua ~i un sfert half past two doua ~i jumatate a quarter to two doua Tara un sfert twenty (minutes)past two doua ~i douazeci (de minute) ten to two doua Tara zece La intrebarea what time ... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei: At one 0 'clock sau At one (La ora unu).

\:)

rt\ •

Cine ~i ce
In romana, pronumele relativ cine tine locul unei persoane, iar ce tine locul unui obiect. Astfel, in engleza, who tine locul unei persoane, iar which tine locul unui obiect. Whom este un alt pronume relativ care poate indeplini funqia de complement direct, dar rareori se face 0 distinqie intre who (subiect) De regula, ~i whow (complement). se utilizeaza doar who. In engleza vorbita who ~i which sunt adesea inlocuite cu that, dar acesta nu se folose~te pentru persoane. In plus, pronumele relative deseori omis. Exemplu: The book I'm reading (Cartea pe care 0 citesc).

24

1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.

Oh! That must be the clue that we're 10 oking f01:

The man who s cutting the ribbon is Frederick Fruitcake.

And there~' the sign which is on all his clues. Cheiareplicilor
• Why are YOil hiding? De ce va ascundeti? • Because we get bored at school. Fiindca ne plictisim la ~coaUi. • What's the time? Cat e ceasul? • It's eight, Miss. E ora opt, Domni~oara. • And now? :;;iacum? • It~· a quarter past nine. Este noua ~i un sfel1. • Simon, what time do you get up? Simon,Ja ce ora te treze~ti? • At half past seven. La ~apte ~i jumatate. • Do you get dressed on your own? Te imbraci singur? • Of course. Bineinteles. • I don't feel well. Nu ma simt bine. • Right, calm down! In regula, potoliti-va! • Look, that~' the crayon that's missing. Prive~te, e creionul care lipse~te. • Hey, that's niy drmving that you're tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu\. • Oh! That mm:t be the clue that we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie sa fie indiciul pe care-I cautam. • Look at the old photo on the wall. Prive~te fotografia veche de pe perete. • The man who's cutting the ribbon is Frederick Fruitcake. Cel care taie cordonul e Frederick Fruitcake. • And there's the sign which is on all his clues. :;;i iata semnul, care se afla2 asupra tuturor indiciilor. • We can come back this evening. Putem reveni in seara aceasta. • Good idea! Buna idee!
2 To be se poate traduce prin "a se gasi".

Cuvinte noi
crayon drawing wall ribbon sign idea student postcard to get * dressed to get * up to get* bored to feel * to calm dmvn to read* to be* missing to tear* up to cut * creion colorat desen perete cordon semn idee student vedere a se imbraca a se trezi a se plictisi a simti a se calma a citi a lipsi a rupe a taia

to come* back to have* (lots oj) fun to borrow to sleep * to wash to wake * up to go* to bed on your own of course well this evening good Mum Dad also nice really usually

a revel1l a se distra a 'imprumuta a dormi a spiHa a se trezi a se cu\ca smgur bine'inteles bine ' seara aceasta bine mama tat a de asemenea simpatic/a fOaI1e, cu adevarat de obicei

o vedere

de la Susy
eu la

A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti intrebari (Alcatuiti propozitii in engleza).
Dear Mum and Dad, We're having lots of fun here. The Fruitcake house is great, and sarah's parents are nice. They'Ve also got a reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat. There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in our tents which are in the garden, right near the house, but we eat, wash and get dressed in the house. I wake up at six in the morning, because the sun's shinning and the birds are singing, but John wakes up at eight! We usually go to bed at half past nine or ten o'clock. DO you like this postcard? It's of Fishport. XXX susy

Who has a goat? Where do Susy and John sleep? Where do they eat and get dressed?

What time does Susy wake up? What time does John wake up? What time do they go to bed?

25

Prezentul continuu (continuare)
Aceste doua pagini va prezinta utilizarea prezentului continuu in engleza. Luati aminte ca in romana, pentru a sublinia desIa~urarea unei actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul de". In engleza se utilizeaza prezentul conti nUll. "I'm eating" se poate traduce "Eu mananc", sau

To do ~i to make (a face)
To do serve~te drept auxiliar in intrebari ~i fraze negative (vezi pag. 16 ~i 18), dar acesta mai inseamna ~i a face CLiintelesul de a face 0 activitate. Pentru a face CLiintelesul de a fabrica se utilizeaza to make.

"Sunt pe punctul de a manca".

Can J close up, Mr. Dixon?

Yes. J 'm just wrapping a broken parr.

Because ~i Because Of
Ca ~i in romana, in engleza se face 0 distinqie intre fiindd, care se traduce cu because, ~i din cauza, care se traduce CLI because of What do we do to get in?

For/To
In engleza, pentru se traduce CLI for Totu~i, cand vorbim despre un tel sau 0 intentie pentru, urmat de un verb la infinitiv, se traduce cu to. Acest to este urmat de forma de baza a verbulLii. Exemplu: They are going to school to find a clue.

(Ei se due la ~coala, pentru a giisi un indiciu.) Alte doua locutiuni, care au acela~i inteles ca to,
sunt: in order to ~i so as to.

I'm looking for the photo because it S not on the wall any more.

Right, we're taking this to the po/ice station. prezentul continuu. Exemple: already know that (Asta ~tiu deja). I know that man (II cu-

I

nose pe acel barbat).
pentru a ~ti sa (a fi capabil de ceva), se utilizeaza can. Exemplu: I can swim (~tiu sa Inot). Observatie:

Because that his briefcase.

s

To know inseamna a !jti, a cunoa~te. Acesta se utilizeaza la prezentLiI simplu ~i foarte rar la

26

I Prezentlll

simplll al verbllIlIi

to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.

Cheia replicilor
• Who are you? What are you doing here? Cine sunteti? Ce
cautati aici?

a service engineer3. I'm mending the photocopie'~
pai ... Sunt un reparator. fotocopiatorul. Repar

.£,~ 'I'm ..

• Yes... I'm just wrapping; a broken part. Da ... Tocmai
asamblez 0 bucata rupta.

• So, is it OK now? Deci,
acum e in regula? • £/; yes ... Pai, da ...

• Can 1 close up,
Pot sa inchid,

/\111:

Dixon?

Cuvinte noi
service engineer photocopier part wall police station morning policeman2 machine teacher to mend
mecanicul fotocopiellli (xerox) bucata perete politi a dimineata politistul ma~ina profesor a repara

d01l1nule Dixon? • Yes, of course. Da, bineinteles. • What do we do to get in? Ce facem pentru a intra? • Come this way! Veniti pe aici!

• What are you doing, Susy? to wrap to close up to get in to phone iust broken daft not ..any more tomorrow qu t e
a asambla a inch ide a intra a telefona tocmai rupt/a tampit, prost nU... mai mult maine destul de, foarte Ce faci Susy?

• Don't be daft. Nu fi tampit! • I'm looking for the photo because it s not on the wall.
Caut fotografia, e pe perete. fiindca nu mai

• Too late' The bald man s got the clue! Prea tiirziu! Barbatul
che! a descoperit ~tii? indiciul!

i

• How do you know? De unde • Because that
Pentru

s his briefcase.
sa.

ca aceea e servieta

• Right, we're taking this to the police station. Bine, 0

Fraze amestecate lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Primele ~apte parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa alciHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to.
The teacher must close up The policeman borrows a bike lmust phone the service engineeJ: They must always shut the gate They find the clue ... She s going to Bridgetown We can't come now do the shopping. we're eating. the neighbour:~ goat. they can see an old photo of Ferdinand Fruitcake. the machine is broken. it is late . ..follow the burglm:

• Its closed' E inchis! • Right, we must come back tomorrow morning. B ine,
trebuie sa revenim dimineata. maine

ducem

la politie.

: Do

YOl~

know the policeman?

II cuno~ti pe politist?

• }~s... He:~ quite nice ... Da ... E un om destul de simpatico

: P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,.. --=-~:e • ~_
-

=~

3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUiriit a (sau fi ;0 •.'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoana. prccedat5, de 0 J&·~ •..nminlill

27

1

Pronumele personale
Se ~tiu deja pronumele personale care indeplinesc funqia de subiect: [(eu), you (tu, voi), he (el) etc. (vezi pag 8). In engleza, exista pronume care indeplinesc ~i functia de complement. A~a cum indica tabelul din dreapta, vom avea acelea~i pronume cu functie de complement direct ~i indirect. Ca ~i in romana, unele pronume pot fi atilt subiect, cat ~i complement. Tabelul va prezinta prin caract ere ingro~ate, pronumeIe care au funqie de complement, diferentiindu-se de cele care indeplinesc funqia de subiect.

Pronumele personale
subiect complement direct sau indirect
me (pe mine/mie)

[(eu)
you (tu, voi) he (el) she (ea)
it (el, ea) we (noi) they (ei, ele)

you (pe tine/voi) him (pe el/lui) her (pe ea/ei)
it (pe el/pe ea) us (pe noi/noua) them (pe ei/ele/lor)
,~~w

Locul pronumelor personale
in engleza, complementul exprimat prin pronume personal se pune jupa verb. Exemplu:[ like

you (Imi placi); Does he like you? (EI te place?); [ don't like her (Ea nu-mi place); Give her the book (Da-i cartea!)

Utilizarea a doua complemente diferite
Cand vrem sa utilizam doua complemente exprimate prin pronume pentru a spune Da-i-o!, trebuie
p«-s co/??p/.?h'.?.?h'//// §gL?C/ L7L/pd

verb, urmat de prepozitia to + complementul indirect: Give

it to her.

"Eu", "tu" §i "eile/e"
Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele se traduc in engleza prin pronumele personal cu functie de comDupa cina...

plement. Exemplu: Give me the poate utiliza ~i auxiliarul modal book. (Da-mi cartea); Is ityou? (Tu might. Exemplu: He might have e~ti?); It s them! (Ei sunt!) my ticket. (Probabil ca are biletu! meu). Ca ~i alte auxiliare modale, Probabil might este invariabil ~i este urmat de radacina verbala. Tn engleza, probabil se traduce prin maybe sau perhaps. Se mai

28

Cheia replieilor •What do we dOl with the briefcase? Ce faeem eu

servieta?

·Do we parintilor tai'? o aratamshow it to your parents?
aratam.

·No. ,Fe l11ustn't show it to them. N Ll, n Ll trebuie sa le-o

• We must fir}t tell the police evelything. Intai, trebuie sa
spunem totuJ la politie. ·Supper s ready Cina e gata! .J can hide it in my tent. 0 pot ascunde In cOliul meu. ·Good idea! Buna idee!

·So, the bald man has got the clue from the school. Oeci, But can ,Fe read it?
barbatul ~coala.

chel are indiciul de la

·To find it, we must find the
gasi, bald man. gasim trebuie sa-l Pentru ape barbatul chel.

°

Ghieitoarea eartii po~tale
lata bucatiJe din ilustrata pe care Susy, Sarah ~i John trebuie s-o reeonstituie. Puneti-le In ordinea coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i tradueeti-o In romana.

·His address might be in his briefcase. Adresa lui ar putea
fi In servieta.

·Sit next to me. A~eaza-te
Hinga mine.

·Susy, da-i lanterna torch. Susy, pass her my mea. ·A diary, a newspapel: .. Un
jurnal, un ziar ...

•But look underneath. there are some bits of papel: Oar
uita-te dedesubt, sunt acolo ni;;te bucati de hiiIiie. • What's that? Cine e acolo? ·011. it's you, Fangs! Oh, tLl e;;ti, Fangs!

rz/£J.

g.,anl

!BdJqd"',"'.
/i b-: /1.<a,9iJhhC'zt.

·Jt's a postcard in small piec_e~.Este 0 carte po;;tala In bucatI. ·But can we read it? Oar pu-

tern sa

° citim?

Cuvinte noi
ticket police supper address2 torch3
diGly4

bilet politie cina adresa lantern a j~rnal ziar buditica hartie

newspaper bit paper

postcard piece food to give* to show* to tell* to sit* to pass to live to ask @Il

carte pO$tala bucata mancare a da a arata a spune a $edea a da a trai, a !ocui a cere

to recommend maybe, perhaps evelything ready underneath very interesting anyhow probably

a recomanda probabil, poate totu! gata dedesubt foarte interesant oncum probabil

1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majoritatea verbelor, la auxiliarul do (does la persoana a trcia singular) Intr-o propozitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches 4 Pluralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebuic sa fie urmat de (or.

29

Verbele la trecut ~i adverbele
Ca ~i la prezent, In engleza, verbele au purine forme la trecut.

Trecutul
Trecutul, descrie actiuni deja Incheiate ~i concluzionate. Acesta cores-punde perfectului simplu (exemplu: eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i perfectului compus din romana, cand relateaza evenimente trecute

(exemplu: am mers toata noaptea)'. La pagina 34 yeti observa ca imperfectul din engleza corespunde imperfectului din rom ana. La majoritatea verbelor, trecutul e u~or de format: la toate formele adaugati ed radacinii verbale2• Astfel, to walk (a merge) se conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they

Trecutullui

to have ~i to be

Trecutul verbelor to have (a avea) ~i to be (a fi) este neregulat, trebuind Invatat. To have are 0 singura forma:

J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be are doua forme: J/he /she/it was ~i you/we/they were.

walked.

It s my family s.

Because we're looking for a treasure ...

Imperfectul intr-o propozitie negativa
Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este asemanatoare Cll cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt Inlocuite cu did. Exemple: He was not tired (EI nu era obosit); She did not like dogs (Ei nu Ii placeau cainii). In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~, forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~

tired. She didn .~like dogs.

Adverbe utile
usually. normally then, so well here· there over/around here evelywhere somewhere nowhere luckily, fortunately really velY maybe almost
de obicei deci, atunci bine aici acolo pe aici/acolo peste tot undeva nicaieri din fericire cu adevarat fomie poate, probabil aproape

today yesterday yesterday evening last night the day before yesterday tomorrow the day after tomorrow already still often sometimes

aZI

ten aseara ieri seara alaltaieri mai ne poi maine deja Inca deseori cateodata

30

1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 Intinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc In engleza se termina In Iy. Totu~i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. amical) ~i

Quickly take this briefcase back to the school.

Too bad! We must canyon vvithout the police.

Cheia replicilor
-So, where was this briefcase? Deci, unde era aceasta servieta? -]t was in the staff 1'00m. Era in cancelaria profesorilor. -And why were you there? $i voi de ce erati acolo? -Because we're looking for a treasure Deoarece diutam 0 comoara . -and there was a clue in the schoo/. ~i la ~coala se gasea un
indiciu.

Cuvinte noi
staff room treasure (amily4 crook teacher pocket hotel
beach5

restaurant

cancelarie (de profesor) comoara fami1ie escroc, talhar profesor/oara buzunar hotel plaja restaurant

to steat* 10 take* back most before too bad without nice pretty expensive

a fura a duce inapoi cel mai ... , foarte inainte cu atat mai riiu tara simpatic/a draaut/a 1:>.
costisitor/oare

Ghicitoare ilustrata
Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei sale fotografiile de vacanta. Puteti atribui fiecarei imagini comentariul corespunzi3.tor? lOur hotel was small and really nice. 2 There was a big garden. 3 The hotel was velY close to the beach.

4 I had a really pretty room.
S My parents were Vel)) tired. 6 The restaurants werent vel)' expensive.

- What treasure? Ce comoara? oft's myfamity's. Apartine familiei mele. -Ah, ] see, and this crook wants to steal it... Oh, inteleg, iar acest talhar vrea s-o fure. -Exactly! The clue is an old photo. Exact! Indiciul e 0 veche fotografie. -The photo ,vasn't there any more last night ... Jeri seara fotografia nu mai era acolo ... -but the crook's briefcase was there. dar servieta talharului era acolo. -It's most probably the teacher's briefcase. E foarte probabil ca ii apartine profesorului. -But no, the crook had it before. Sa nu, talharul 0 avea ~i-nainte. -That's enough! You really must go home now. Ajunge! Acum chiar ca trebuie sa mergeti acasa. -Quickly take this briefcase back to the schoo/. Duceti repede geanta aceasta inapoi la ~coala. -Too bad! We must carryon without the police. Cu atat mai rau! Trebuie sa continuam Tara politie. -Luckily we've got the bald man:S address. Din fericire avem adresa barbatului che!. -Oh look, I've still got the dimy that was in the red briefcase! Ja priviti! mai am inca agenda din servieta ro~ie. -]t was in my pocket. Era in buzunarul meu.

lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe 4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches.

~iadjective

au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a

- rapid, iute).

Imperfectul (continuare)
La majoritatea verbelor, imperfectul se formeaza din radacina verbala + ed. Totu~i, anumite verbe au un imperfect neregulat, care trebuie invatat. Acest imperfect este acela~i la toate persoanele (eu, tu, eI, etc.). De exemplu, imperfectul verbului to make este made: I made, you made. he made etc. Multe verbe uzuale sunt neregulate (vezi lista de mai jos - la "Cuvinte noi" un asterix Ie marcheaza).

"Ni§te"
Ni~te se traduce prin some sau any; some In propozitii afirmative, ~i any in propozitii negative ~i interogative. Exemplu: I want some ... (Doresc ni~te ...); I don't have any. .. (Nu am ni~te ...); Do you have any ...? (Ai/aveti ni~te ...?)

Imperfectul intr-o intrebare
Daca utilizam un verb la imperfect Intr-o Intrebare, procedam Intocmai ca la prezent (vezi pag. 16), dar do ~j does sunt Inlocllite cu did. Exemple: Wereyou tired? (Erai obosit?); Did you like the film? (Ti-a pIacut fiImuI?)

Ei

Imperfectul verbelor neregulate
lata ciiteva verbe neregulate, infinitiv imperfect care trebllie ~tillte: afi a putea a prinde a ven! a face a cadea a gasi a primi2 a da a merge a avea a ascunde

to be can to catch to come to do to fall to find to get to give to go to have to hide

was, were 1 could caught came did fell found got gave went had hid

to know to leave to lose to pay to put to see to send to sit to steal to take to tell to understand to wake up

knew
left

lost
paid
put3

saw sent sat stole took told understood woke up

a ~ti, a cunoa~te a pleca, a parasi a pierde a plati a pune a vedea a trimite a ~edea a fura alua a spune a intelege a se trezi

'Rare birds on Featherare Islands
A hundred years ago, there were many blue parrots on the Featherare Islands. The inhabitants nearly hunted them into extinction. These birds are noW velY rare. Collectors are not allowed to catch any. Last year, there were still some on the remote desert island of Koukou.

, /' ••..

.

.. ,~. ~

~,..

~""'W'~~1tO~~;jl~'"

"'.~

,~,,':,

, ".31;,

.,

.

Mr Crook Find me a pair of blue parrots for my collection. Your fee: Mrs Owly

£

8000.

'1
32

,.
1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.

..

Hey, the Featherare Islands ... Aiy greatgrandfather went there 10 studv the plaJ1ls. ~

-==~~~
And the bald man travelled to these same islands to steal parrots.

'J;!~~w;; '"~'l. ~~_ .
•lll(tt.~. .~

.

Cheia replicilor
-Did you drop that, John? Tu ai scapat lucrul ace la, John? - Yes, itfell oul of the diary. Da, a cazut.din jurnal. -II looks interesting. .. Pare interesant.. . Tiiietura din ziar: Pasari rare I'n insulele Featherare. Acu'o suta de ani, multi papagali alba$tri traiau in insulele Featherare. Locuitorii i-au vanat pana aproape la disparitia lor. Acum, aceste pasari sunt fomie rare. Coleqionarii n-au dreptul sa prinda nici una. Anul trecut, mai existau diteva pe 0 insula paras ita Koukou.
i
,

Cuvinte noi
/ifm film

to look to be* allowed to study6 to travel to plan rare a hundred X years ago many into extinction last year remote something main sadlv dead dangerous terrible

feather parrot inhabitant collector pair collection fee pound (L) plant botanist spring meeting expedition storm search party5 governor to drop to hunt

pan a papagal locuitor co]ectionar pereche coleqie onorariu lira sterlina planta botanist primavara 'intalnire expeditie fUliuna echipa de salvare guvernator a scapa, a cadea din... a vana

a parea, a se parea, a privi a avea dreptul a studia a calatori a planifica, a organiza rar o suta acum X ani multi/multe, numero$I pan a la disparitie anul trecut 'indepariat/a ceva principal din pacate
mOli

periculos teribil

Mesajul: DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pereche de papagali alba$tri, pentru coJeqia mea. Onorariul dumneavoastra: £ 8000. -Hey, the Featherare Islands ... My great-grandfather went there to study the plants. Hei, insulele Feathrare Strabunicul meu a fost acolo, pentru a studia plantele. -He was a botanist, Era botanist. -And the bald man trmJellecf to these same islands to steal parrots. Iar barbatul chel a caIatorit catre aceJea$i insule, pentru a fura papagali. -Come on, I want to show you something at home. Veniri, vreau sa va arat ceva acasa.
.oo

Disparitia lui Ferdinand Fruitcake
..

Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai 0 veche scrisoare adresata blinicllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta ' scrisoar~,_cititi;::o~itraduceti-o in r'ornane~te.

-

•.•..

S.' l/;

Sadly, your father is most probably dead. He came to our islands in the spring to look for plants. We had a meeting to plan his expedition to the remote and dangerous Little Islands. He left Parrotbury in a good boat with two botanist friends. There was a terrible storm. They did not come back. I sent a search party which found nothing. Quentin Filling Governor of the islands

•~~
,~ ..

Parrotbury, ,;"....' Featherare Main Island . _. ,

4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 singura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle de a se adauga ed la imperfect. 5 Plural: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'be Ie cum ar fi to study, al carol' intinitiv se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt).

133

Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pentru a descrie actiuni incheiate. Deseori, este insotit de adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) care situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked all night (am umblat toata noaptea). Acest timp se nume~te trecutul simplu. Pentru a descrie actiuni care se desIa~oara in trecut (ploua), utilizam trecutul continuu.

Trecutul continuu
Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing. Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eumparaturi).] Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to have, to know, to want nu se intrebuinteaza la aspectul continuu, ci numai la cel simplu.

Constructii impersonale
Constructiile impersonale se traduc in engleza prin it. Exemplu: It was raining (ploua), It was fine (Era plaeut).

Cum traducem imperfectul din romana
Precum observati in exemplele de mai sus, in romlna, imperfectul se intrebuinteaza pentru actiuni care se desIa~oara in trecut. Corespondentul din engleza este trecutul continuu: I was cycling (Mergeam eu bicicleta). In romana, imperfectul se mai intrebuinteaza ~i pentru actiuni pe care obi~nuiam sa Ie facem in trecut. Exemplu: Ii vedeam intotdeauna cand eram in ora~. In engleza, se intrebuinteaza trecutul simplu. Astfel, exemplul se traduce: I always saw them when I was in town.

colectie intrare curar rain totul(vorba) cand how cu seif nearly ti~bredeal* pe~terasa hen cum tofineawaydespre Inproprietardede inauntrufrumas, cele ruginiturgent bicicleta ploua ascunshiddentowith merge mundi, la la noaptedin reu~i punebe* Cuvinte noi urgentocupa0for (to) ... apranz manage gata all wait about ajunge rusty sewready problema fi toinside Ctimp) get* parte aproapecycleurmMn toa~tepta serviciu put* night

foarte bine sfiir~it

at last

1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "pe punctul de a". 2 Pluralul: lunches.

Oh. .. He explains how he found Ferdinad Fruitcake letter.

Cheia replicilor
:s

Sorry, I was dealing with a really urgent problem ...

Povestea blugilor
lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand timpurile tree ute eorepunziitoare pentru fieeare verb din paranteze. Unul dintre verbe este la treeutul eontinuu.

°Lunch is nearly ready. Pnlnzul e aproape gata. o Were you showing them that old stamp collection, Sarah? Le aratai colectia veche de timbre, Sarah? oNo, we were just looking at some old photographs. Nu, ne uitam doar la ni~te fotografii. o Yes, we were waiting for you. Da, te a~teptam. o Dad just leaving work now. Tata tocmai pJeaca de la serviciu. oSarah, the bicycles! It raining. Sarah, bicicletele! Ploua ... °Its OK. We put them mv0-'. Este OK. Le-am pus la 0 parte. °Have you got the diary? Ai jumaJulla tine? oNo, I put it in my tent. Wait here! Nu, I-am pus in cort. A~teptati aici. oOh... He explains how he found Ferdinad Fruitcake letter. Oh ... Poveste~te cum a gasit scrisoarea lui Ferdinand Fruitcake. °He was looking for blue parrots. Cauta papagali alba~tri. ·He managed to get to Koukou island. .. A reu~it sa ajunga in insula Koukou. ·At the entrance to a cave, he saw an old, rusty chest. La intrarea unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i ruginit. oInside he found a letter t~at was about a hidden treasure. Inauntru gasi 0 scrisoare in care era yorba despre 0 comoara ascunsa . •Yes, the letter that he stole Da, scrisoarea pe care a furat-o . ·Come and eat. Here Dad at last. Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l ~i pe tata. oSony, I was dealing with a really urgent problem ... Scuze, ma ocupam de 0 problema cu adevarat urgenta.. .
50 50 50 50

Twofriends, Dave and Harry, (to go) shopping. They (to look for) jeans. In one shop, they (to find) some keys in the pocket of a pair of jeans. They (to give) them to the

shop owner. "Ah, the keys to my safe! Thank you! I (to lose) them yesterday. I (to look) everywhere, but I (can) not find them. "

3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inlocuit cu and.

Present Perfect
Present perfect-ul este foarte des intrebuin!at in engleza. Acesta se formeaza din verbul to have (vezi pag. 8) ~i participiul trecut al verbului. La verbeleregulate, participiul trecut este identic cu timpul trecut (radacina verbal a + ed). lata deci present perfect-ul verbului to walk (a merge): [/you/we/ they have
walked. he/she/it has walked.

tic cu timpul trecut (past tense) vezi tabelul din dreapta.2 Formele contrase In limbajul de zi cu zi se intrebuin!eaza formele contrase ale lui have ~i has ( 've ~i os) spre exemplu: I've walked.
Present Pet1ect (intrebuintare)

dar are efect asupra prezentului. [
have cleaned my shoes (mi-am

curiitat pantofii - adica pantofii sunt acum curari). [ have been to Liverpool (am fost la Liverpoolasta inseamna ca eu cunosc deja acest ora~). Present perfect-u\ se intrebuin!eaza ~i cand 0 aqiune tocmai a avut loc: He'sjust bought a new bike. (EI tocmai ~i-a cumparat 0 bicicleta noua).

Verbele neregulate (care au un trecut neregulat) au un participiu trecut neregulat. La unele, e iden-

Present perfect-ul stabile~te 0 legatura intre trecut ~i prezent. De regula, acest timp prezinta 0 aqiune care a avut loc in trecut,

Cheia replicilor
- We must go to Oak Tree Farm ... Trebuie sa mergem la fenna Oak Tree ... 0tofind Mr. Crook and the clue that he stolefi'om the school. ca sa-I gasim pe Dl. Crook ~i indiciul pe care I-a furat de la ~coala. -Have you visited Bridgetown. Mr. Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul Domnule Crook? o }'i?s,I have. In fact, I have just got back. Da ... De fapt, tocmai m-am Intors. oJ was there this morning. I saw the castle and the towers ... Am fost acolo azi-dimineata. Am yazut castelul ~i turnurile. obut I couldn 1find the ruined towel: dar nu am putut gasi ruinele turnului. o Why do you want to see it? There~' only afert' old stones. De ce yre!i sa-I yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te pietre yechi. oEL 1 have always liked ruins ... Pili ... Intotdeauna mi-au placut ruinele.

36

1De re\inut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind termina\ia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pagina 55. 3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.

Participiul trecut al verbelor neregulate
Infinitiv tree ut

Cuvinte noi

be build buy can come find get keep leave send steal win

was, were built bought could came found got kept lefi sent stole won

been built bought been able come found got kept sent stolen won
left

partieipiu trccut

aft

a construi a cumpara a putea a veni a giisi a primi a pastra a pleca/a pariisi a trimite afitra a castif!a

morning stone ruin park cowshed milk

dim ineata piatra ' ruina pare staul Iapte

to clean a eUTata a se intoaree to get* back a cobori to go * down a se simti bine to be* well a produce to produce toemai ;ust nou new de fapt in fact ruinatla ruined doar only cateva afew oeupat/a busy minunat wonderful deja already lots of a lot of" multa repede quickly

Traduceti in engleza
Tradueeti aceste fraze in engleza punand doua verbe Ia present perfect, trei la trecut ~i doua la prezent. Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI. Crook. El toemai a vizitat Bridgetownu1. A fost acolo azi dimineata. EI a cautat tumul in ruin~, dar nu I-a gas it. ..•..• Urmatorul indieiu trebuie sa fie la turn, Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga acolo repede.

oh really.,.

That's most interesting.

o Well. did you go to the park? Ei bine, ati fost Ia pare? o Yes, but I didn'l see anything there. Da, dar n-am vazut nimic. °Ah! You didn'l go down to the rivel: Ah! N-ati coborat pana Ia rau. o Yes, we're well. We've bought three cows. Da, ne simtim bine. Am

cumparat trei vaei. oWe've been very busy... Am fost foarte ocupati ... oWe've just built a new cowshed for them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1. oThey're wonderful! They've already produced lots o./milk! Sunt minunate. Deja au dat mult lapte!

0 ••• Yes, the ruined tower is by the rivel: Da, turnul in ruine e aproape de

rfm.
o The next clue must be at the ruined towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa fie la tumulin ruine. oOh, really ... That s most interesting. Zau ... Asta e foartc interesant.

Participiul trecut ~i pronumele posesive
Part ic I pi ul tree ut serve~te. precum i1\i va/ut la pagina 36.,la lorll1area present perfect-ului. In rom ana. participiul trecut poate funqiona ca adjectiv, Exemple: u house 11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi din piatra): u Jliddell CUH' (0 pe~tera ascunsa), In engleza. participiul trecut c in\'ariabil ~i se pune in rata substanti \'ul ui, perfect intr-o fraza. nu e necesar sa repeta!i hus sau hUI'c, Exell1plu: I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the
71J1I'(!},

Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira, am vizitat Turuul ~i am facut cumpiiriituri pI.' Oxford Street),

und dOlle some shopping

in

Present perfect (continuare)
Ciind intrebuin!a!i l11ai l11ulte verbe la aceea~i persoana la present

,"'0 \I'C //lust go !here s!mig,h! (l1I'ay hefc)re hi//l,

1Il/lle

al meu. a mea. ale mele, ai mci: al tau. a ta, ale tale, ai tai: alai lui, ai/ale lui: alai ei, ai/ale ei a l1oastra. ai no~tri. ale l1oastre: a/al lor. ai/ale lor alnostru,

I'0 III'S
his
hel's in engleza. nu cstc vreun pronume posesiv care sa-i corespunda Illi ii, Astrel. trebllie reluat sllbstantivul ~i lntrcbuin\at la rorilla posesiv3. (vezi explica!ia de la pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine. pentrLl a spulle "[sle allui" VOI11spune I!.\ !he do,r!,.\ [\·C lle\'Cf' realI\' explored the !Ol!'cr because of!hefeIlCl!. ollrs
theil'S

,"
,<t

38

Look. you hm'en y,ot )'ours un)' Jl)ore.

(

Look.' It.'\ Ferdil/und /le\", I'FefiJ/ll/d sOJl)ething here.' urecl1enol adevarat get* niciodata exp('1 monument strada ('uch statuie ne\ a ti istrugc examll1a fiecare a yel deci. iga 'er ~apca lasl ul ca~t .Iacr('c! inainte a~adar a semrazbuna YOllr sacru tot c!isupp('ar imediat/() baUilie10 fort to pirat straighl gard ('\'er,'\\'I1ere peste hefiJre a disparea 1I'in* ([)1"ay a fugari 1ara reveng(' d pastra explora Fruitcuke.'\' sign..'

Cuvinte noi
so slree!

nu inca

Cheia replicilor
·So, he :,' \\'orked Oll! the cI//('fi'ol11 A~adar. a descifrat Ihe schoo!..

indiciul
'which

de la ~coala
sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!:

care I-a trim is la turnul in ruine. ·Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~ Oar el nu a gasit inca acest turn.
'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl awaybefiHe hill!. Deci trebuie sa mergem

acolo imediat - inaintea
• We

lui.

'n'

come' back 10 gel Ihe bikes.

Ne-am

intors sa ne luam bicicletele.
has a hmken e'ar Can

';\11" sWllle

)'oil mend

ia mea are 0 urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l

i() Statu

·1 'n' ne'\'a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er beculise' ollhe'fCnce. Niciodata 11-<1m

Inscriptia de pe turn
Ferdinand Fruitcake :;;i-a pus paraI~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce citesc Sarah. Susy :;;i John dLlpa ce au .•. ridicat iedera. Placa Ie indica l'mde sa mearga. ~)Lmsul. traduZeti Pentru a :;;ti rasinscri ptia.

explorat ta ~apca'l

turnul.

• Whose' cap is Ihis:'

din cauza gardului. A cui cste aceas-

·It \
'No

his.' [ste

a lui'

il \ 1101,h(':\ gol hil:.' Nu. el

0 are

pe a lui!
• Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta. .()f1. Ihul \ Irlle. 011. c adevarat. • l\'othin,l!,. / \'e looke'd e've'IT1I'here alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111-

We have kept this ruined tower because it 1S ;a sacred monument for the inhabitants of Bridgetown. The pirates of Pirates'lsland destroyed it three years ago, but now, we have got our revenge . We have won our last battle against them and expelled them from their fort on the island. At last, they have disappeared from our country.

al11 uitat peste tot. am cxaminat fiecare piau'a,
• fle1 " I 've'fiJ/lnd ·Look.' somelhing hae.' \

Hci. am gasit ceva aici!
II :,' Ferdinand Fruitcuke sign..' Priviti' Fru itcakc I

E semnullui

Fcrdinad

] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I',\'

39

Viitorul
Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a: I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interogative, shall deseori ia locullui willia persoana InHii singular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau propunem ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?).

Might
Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar putea avea loc, folosim auxiliarul modal might (vezi "posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar putea fi acoio). He might not be there (S-ar putea

Formele contrase
Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be there (voi fi acoio). Aceasta formii nu se intrebuinteazii in propozitiile interogative. Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor

sa nu fie acoio).

A putea ~i a trebui la viitor
Pentru a spune ceea ce ar trebui, cat ~i ceea ce am putea face, intrebuintiim be able to ~i have to alaturi de will sau shall. Exemple: He will have to be there (El trebuie sa fie acolo); Shall 1 be able to see you tomorrow? (Voi putea sa te vad maine?).

fi acoio).

Cuvinte noi
crosszng night trail direction note place soil task bar guard dog wall panel jewels (pi) fortune to leave * togo*ojJ to disturb to dirty to worry to draw * to fall * for it to be * careful today night-time dangerous during also false brilliant wrong definitely difficult that way wooden
1 Plural;

leaf

treciitoare noapte frunzii urmii, pistii directie mesa], biletel loc, a~ezare sol, pamant cerintii bar ' caine de pazii perete p?;nou,. ~abJou blJ utem avere a pleca, a piiriisi a pleca, a se indrepta a deranja a murdari, a pata a-~i face grijl a desena a ciidea in capcanii a fi atent astiizi In timpul noptii peri cui os In timpul de asemenea fals excelent, genial fals cu sigurantii dificil pe acolo de/In lemn
leaves.

It will be nighttime and the crossing will be dangerous.

,"

\11

---~~
Pista falsa
lata mesajul pe care-I scrie Sarah. Ea I-a scris~onform unui cod misterios. PeAtru -a~~ti Incotro II trimite pe barbatul chel trebuie sa des coperiti cum se cite~te. Apoi, II puteti traduce In romana. F.F.lleveraF. ereht eb lIiw enutrof ym dno slewej ym IIA. slenop nedoow htlw lIow eno dnif Iliw uoy edisnl. god droug a eb thgim ereht, luferac eB. yaw toht ni og lIiw uoY. srob tuohtiw wodniw enD ees lIiw uoY. trophsiF n\ noitots ecilop eht at og ot evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti. ksot tsol ruoy sl ereH. tfell seulc eht
110

~
?

dnuof evoh uoy

woN,nos yM

Cheia replicilor
-So we' /I have to go to Pirates' Island. A~adar trebuie sa mergem pe insula Piratilor. -Not today.' We '/I get there too late ... Nu astazi. Vom ajunge acolo prea tarziu. -It will be night-time and the crossing will be dangerous. Va fi In timpul nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa. -But the bald man wi/! find the clue here and. .. Oar barbatul chel va gasi indiciul aici ~i... -he might go to the island during the night, AI' putea merge pe insula In timpul noptii. - Well, we must hide this clue with some leaves. There! Ei bine trebuie sa ascundem acest indiciu cu ni~te frunze. lata! -We can also leave afalse trail. Am putea lasa 0 pista falsa. -Brilliant! He'll go off in the wrong direction ... Genial! Va pleca In direqia gre~ita. -and won't disturb 1/S. ~inu ne va deranja. -Right, we must leave him d note. Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!. -I've got a good idea. Am 0 idee grozava. -But where shall we hide it? Dar un de 0 sa-I ascundem? -John and 1can lookfor a good place. John ~i cu mine putem cauta un loc bun. - }'Ouwill have to dirty the note with some soil. Va trebui sa murdare~ti bilete1ul cu ni~te pam ant. - Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect. Oa Nu-ti face griji, va fi perfect. -we can hide it here and drml' his sign! II putem ascunde aici ~i desena parafa lui. -That's real/y brilliant! He '/I definitely fall for it. E cu adevarat genial! Cu siguranta va cadea In capcana.

41

Formarea viitorului cu going to
In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullocutiunii verbale (a avea de gand sa). Exemplu: Am de gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor. Aproximativ acela~i lucru are loc ~i in engleza, cu ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere este am/is/are going to + radacina verbala. Exemple: I am going to leave (voi pleea/am de gand sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la televizor); They are going to come with us (Ei au de gand sa vina eu noi).

Right, l'lllookfor them and fax you right away.

Intrebuintarea

prezentului dupa when leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu, iti voi telefona).

In engleza, dupa when (cand) ~i as soon as (de Indata ee), nu se pune niciodata viitorul - numai prezentul. Exemple: When my brother arrives, I will Pronumele demonstrative lata pronumele demonstrative din engleza. Singular acesta/aceasta this one acela/aceea that one Plural these (ones) ace~tia/acestea those (ones) aceialacelea Retineti ca la p]ural rareori se intrebuinteaza ones.
II

,"

",
42

Cuvinte noi
TV age theft chifd1 London detail number window pane reward train newspaper

TV
varsta furt copil Londra detali u numar sticla recompensa tren
Zlar

to close up to tidy up to fax to arrive to (tele)phone to help to be* under arrest then goodnight wanted pleased stop

a a a a a a a

inchide face ordine trimite fax aJunge telefona ajuta fi arestat

Cheia replicilor
- We're going to close up... Vom j'nchide ... -Fine, I'mjust going to tidy up... Bine, eu voi face doar ordine ... -and then I'll go. ~i apoi voi pleca. - Well, goodnight. Ei bine, noapte buna. - Hey, this is'the man the children showed me. Hei, acesta e barbatul pe care mi I-au aratat copiii. - Yes, it s the same man. pa, e acela$i barbat. -Hello, London? I'd like details on number 1709. Alo, Londni? A~ dori detalii despre numarul 1709. -Right, I'll look for them andfax you right away. Bine, Ie voi£cauta ~i vide trimit prin f'J,x. -Fine. Thanks! Bine. Multumesc! 'Ah, its this one. Those all have bars. Ah, aceasta e. Celelate au gratii. -Right, it won't be too difjicult. Perfect, nu va fi prea dificil. -I'll be able to break the window pane. Voi putea sparge sticla de la geam. -First I'm going to have supper, and I'll con!e back when it's really night-time. Intai ma duc sa iau cina ~i l1!aMorc cand va fi deja intunenc. 'Ah, at last ... Ah, in sfaqit... -Right, tomorrow I'll go to Fruitcake house. Perfect, maine ma duc la familia Fruitcake. -The children might be able to help me find him. Copiii ar putea sa ma ajute sa-I gasesc. -They'll be pleased - there's a reward. VOl'fi incantati - e ~i 0 recompensa. -Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta? -It's him! El:.~StoP! You're under arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat.

atunci noapte buna cautat multumit stop

Viitorul
lata opt propozitii duse In engleza. care trebuie tra-

EIe VOl'le~l~mAseara aceasta. .•. Ce ai de glnd s'a;faci?

~.n

~

Trenul sau va ajunge la ora trei.
1 Pluralul: children.

Maine ma ducVa Bjidgetown. Yom ~ti cand voi~fi aici.

Ne yom uita cand yom gasi ziarul. Ya vedea el. Yeniti cu mine?

43

~

Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ
In engleza, exista doua modalitati de a forma comparativul ~i superlativul unui adjectiv, I conform lungimii acestuia. Pentru a spune mai... la un adjectiv alcatuit dintr-o silaba, adaugam er, iar pentru a spune eel mai/eea mai adaugam est. Exemplu: tall (inalt), taller (mai inaU), the tallest (eel mai inaltl eea mai inalta)." Adjectivele continand doua, trei sau mai multe silabe, I~i fonneaza comparativul ~i superlativul cu more (maL.) ~i the most (eel/eea maL.) Exemplu: tiring (obositor), more tiring (mai obositor), the most tiring (eel mai obositor/oare).

Adjectivele terminate in y
Adjectivele terminate In y primesc er ~i est, oricare ar fi lungimea lor, y-ul se transforma In i. Exemplu: fitnny (amuzant), fitnnier (mai amuzant), the fitnniest (eel/eea mai amuzanta).

Adverbele
La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu more ~i most. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai ineet, eel mai ineet). La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme), fast (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape).

De reti nut
In engleza, adjectivul se pune In aintea substantivului, fiind invariabil. Acest lucru nu se schimba In cazul unei comparatii. Exemplu: a fitnnier man (un om mai amuzant).

Formele neregulate
In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate la comparativ ~i superlativ. Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/eea mai bun/a); bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea). Adverbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU(departe), further (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill), less (mai putin), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine), the best (eel mai bine).

MaL. decat

~i la fel de... ca §i

MaL. decat se traduce prin ... er sau more ... than. Exemple: taller than (mai inaIt decat); more tiring than (mai obositor decat); fitnnier than (mai amuzant dedit). La fel de ... ea ~i se traduce prin as ... as. Exemplu: He s as tall as his sister (E la fel de inalt ea ~i sora lui).

No I haven't, I'm stronger than you!

Cheia replicilor
•Can you lend me you/' towel? Imi poti Imprumuta prosopul tau? • Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel de ud ca ~ial meu. ·Hi Tony. Have you got your boat here?Buna, Tony! Ai barca aici? • Yes, it s over there. Da, este acolo. ·Can we borrow it? We want to go to Pirates 'island. 0 putem Imprumuta? Vrem sa mergem pe insula Piratilor. • Yes, of course. It s the smallest. Da, binelnteles. E cea mai mica. • Watch out... One of the oars is shorter than the othe!: .. Atentie ... una dintre vasle e mai SCUltade~at cealalta. •Hey! We're starting to go around in circles Hei! Incepem sa ne-Invartim In cercuri. •Yes, John! You're not rowing as fast as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de repede ca ~imine. •You've got the best Oal: Ai cea mai buna vasJa . ·No I haven i, 1'171 stronger thanyou!

44

1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar eel mai/eea mai + adjectiv constituie superlativul (eel mai loalt). 2 Multe adjective care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala, i~i dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).

Cuvinte noi
towel oar dungeon tunnel end first one second one
/0 lend*

prasop vasUi celula, 'inchisoare tunel capat, sflir~it primul/a al doilea/a doua a 'imprumuta

to start to go around in circles to row funny wet over there

a 'incepe a se 'invalii 'in cercun a vas Ii amuzant/a ud acolo

short other strong even odd shut help long

scurt/a aMi puternic/a chiar (~i) straniu Inch is/a ajutor lung

There

s the fort.

Which is the longest tunnel?
Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie sa mearga panaJa capatul celui mai lung tuneJ. Oar care sa fie? Utilizand pa~ii lor drept masura (earn toti au aceea~i masura la pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza lungimea unui tunel, In timp ce Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte doua. lata replicileJlor, compara rezu1tatele: cand

~

fdj

My tunnel isn't as long as yours.

My first tunnel was as long as yours, but my second one is shorteJ:

Puteti raspunde la Intrebarea lui John (In enQ:leza)?

Nu-i adevarat, sunt mai puternic decat tine. •There's the fort. lata fOIiareata. ·It's even older than the ruined to~ver. E ~i mai veche decat tm'nul 'in rume. ·It's got lots of dungeons and tunnels... Are multe celule ~i tune]uri ...
3 Y-ul din ear(v se transforma In

·but you can't go down there. dar nu poti cobor'i acolo. -That's odd, normally the gate's shut. E straniu, de obicei poarta e 'inchisa. ·Hey, go more slowly. Hei, mergeti mai 'incet. ·Oh no! Oh nu! ·Look, there are four tunnels. Priviti,

sunt patru tuneluri. ·Help ... Ajutor ... ·We can't get out now! Acum nu mai putem ie~i! ·Come here! Look at this! Veniti aici! la priviti!

i: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme). substantiv nenumarabil se traduc prin (ewljewer/the fewest.

4 Putin/ mai putin/eel

mai putin +

Would ~i conditionalul
~-"'~"

In engleza, conditionalul se formeaza cu would + radacina verbala. Exemple: I would be (eu a~ fi),

tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca can ~i must, could ~i should sunt invariabile.

~i

they would sing (ei/ele ar canta). Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza interogativa, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would I be? (A~ fi eu?). Intr-o fraza negativa, not se pune dupa would: I would not be (eu n-a~ fi). Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza mult 1'nengleza vorbita (I'd be; they'd sing), dar nu
in propozitiile interogative sau negative!

If (daca)
ifinseamna dad. In limba romana, pentru a exprima o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propozitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~ avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia principal a conditionalul: if I had some money, J

Conditionalul verbelor can ~i must
Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar pu-

would go to London. Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezentul sau viitorul: if he has money, he will come with me (Dadi are bani, va veni eu mine).

Would you see better if you had a torch?

Would, ca formula de politete
Ca ~i 1'nromana, conditionalul presupune ~i 0 exprimare politicoasa. I would like (a~ dori -vezi pag.l 0) este conditionalul verbului to like (a dori, a pHicea), fjind mult mai politicos decat I want (dorese). La fel, formulele would you like? (ai/ati dori?), would you (doriti), ~i would

you mind.? (te-ar/v-ar deranja siL?) sunt politicoase ~i utile.

No, I'll come back. J wouldn 'l want to disturb you.
46 I I Not sc poatc contragc

I

~iadauga

la sfar~itullui would. Excmplu: I \Vouldn 't be (n-a~ fi).

Cuvinte noi
money ring story. way out step light rock roof aunt gold to end bani veriga poveste ie~ire treaptaJpas lumina piatra aeoperi~ matu~a aur to talk (to) to thank to wait for to disturb to go * back to move to treat to spend* iron loads of a a a a a a a a vorbi (eu) multumi a~tepta (pe) deranja se i'ntoaree se ml~ea da, a oferi eheltui

Ce ai face daca ... ?
Odata reveniti la familia Fruitcake, Sarah 0 intreaba pe mama sa ce ar face daca ar avea dintr-o data multi bani. Completati raspunsurile lui Emma, pun{md verbele din paranteza la forma corecta.

fier gramezi de

I (to spend) it all! I (to pay) for a new roolfor Fruitcake house. You (to get) a new bicycle. You and Dad and I (to go) to Canada to see lilY aunt.

I'll be able to treat Tony to a new pair of oars! Cheia replicilor
-If the treasures here, we 'IIfind it! Daea eomoara este aiei, 0 yom gasi! -Nothing! The tunnel ends here. Ninlie! Tunelul se termina aiei. - Would you see better if you had a torch? Ai vedea mai bine daea ai avea 0 toqa? - Yes, pass it to me! Da, da-mi-o! -017, there~' an iron ring in the wall! I'm going to give it a pull. Oh, i'n perete e 0 veriga din fier! 0 sa trag
de eat

-Wow! Uauu ..! -Hello, I'd like to talk to Sarah. Susy and John. Buna ziua, a~ dori sa vorbese eu Sarah, Susy ~i John.

-['d like to thank them. They helped me to catch a crook! A~ dori sa Ie multumesc. M-au ajutat sa prind un talhar! - Would you like to wait for them? Ati dori sa-i a~teptati? -No, ['II come back. I wouldn want to disturb you. Nu, voi reveni. N-a~ vrea sa va deranjez. -But first, you could perhaps tell us {he stOlY. We don't know anything! Inainte, ati putea sa ne spuneti povestea. Noi nu ~tim nimic! -Right ... We should lookfor a way out. Buuun ... ar trebui sa cautam 0 le~lre.
Y

- We mjght4 find one if we go back to . the steps. Am putea gasi una daca ne i'ntoarcem la scari. -Look! Light! Priviti! Lumina! -Phew! Pfuu! -Susy, if you move those rocks, nobody will be able to see the entrance. Susy, daca mi~ti aceste pietre, nimeni nu va mai vedea intrarea. -['II be able to treat Tony to a new pair of oars! Voi putea sa-i ofer lui Tony 0 pereche noua de vasle!

2 Plural: stories. 3 ~luralul de la roofeste rouves «(-ulse transfonna In v). 4 Aici, might tine locul viitorului (will perhaps)

L47

o scrisoare
lata 0 scrisoare ~i 0 ruptura din ziarul pe care Sarah I-a trimis lui Susy ~i John dupa intoarcerea lor la Londra. Cititi aceste texte ~i incercati sa Ie intelegeti. Traducerea de la pag. 57 va permite sa verificati raspunsurile. Tot aici yeti intiilni multe cLlvinte ~i expresii folositoare care va ajuta sa scrieti 0 scrisoare vedere in engleza. saLl 0

Cum scriem

0 scrisoare
majoritatea nLlll1eralelor, adaugall1 th pentru a Ie transforll1a in numerale ordinale. Exemple: 8tk, 13th, 26th2. Incepem cu Dear. .. (draga) care e invariabil. La sfar~it, Lovefi·om ... este formula obi~nLlita intre prieteni. Aceasta corespunde formulei Cu drag ... Best wishes (Toate cele bune) e ceva mult mai oficial.

Pentru data, intrebuintam numeralul ordinal, spre exemplu: Tuesday 7th September (marti 7 Septembrie). Zilele saptamanii ~i luni]e se scriu cu majuscula1• La


Monday 9th september

THE BRIDGETOWN
Friday 30th August

ECHO

The Fruitcake

family

treasure

11\

Dear susy and John, Here's the artic\e from the Bridgetown E.chO. \t's brHHant\ What are yoU going to do with your share of the reward? With mine, \'m going to bUY a radio cassette.
\f your mum agrees, \'\\ come to

CnrTs-topherCrook,
Sarah Fruitcake with her friends Susy and John Miller and her dog, Softie.
He came across a

-the

rare bird thief who wanted to steal the Fruitcake family treasure.

letter

to

spend

a few days

\>lith

your p\ace during the Christmas ho\\day, sO see yoU soon, \ hope\ Love from sarah

For
been an

and and

her

friends month.

susy

Sarah Fruitcake has John, August
some treasure

exciting

They

found

and helped the police to catch a eroo).:, Christopher
Croo!-:.
p.. fe\..J months ago,

from Sarah's greatgrandfa ther I Ferdinand. It was an old letter addressed to Sarah's grandfather, Frederick, and left on the island in an old chest after Ferdinand's death. The letter was the

their
found

friend

it.

Sarah, teenagers
the

The three
managed to
in

:-ind

treasure
hidden

(lots

of gold),

the old

first
some

clue in a treasure
where,
he who lost were

Pirates' Fort, before the croo].:, and they helped the pol ice to
catch him.

Christopher Croat was on one of the Featherare islands.
He
\Vas

hunt. It brought Christopher Crook to
Bridgetown
stupidly, and John,

looJ:ing

for

very rare parrots there that he wanted to steal.

it.

Susy

coming

The three heroes also got a re •.... of £1000 ard from the police. Our congratulations to them!

Cuvinte noi
month

adolescent/a to fimod alira de Iacord radio felicitari come* a gasi luna to pespera prostesc ziua share voi curand Christmas la adresa hope cheltui mine/la acasa casetofondeces across my/your Craciun lose* deosebit erou exciting extraordinar, cassette to spend* place momie, you Inpierde address aaliicoseeagree soon partesterlina

stupidly

48

I Lista lor se gasqte la pag. 58.2 Exceptii: (irst (Ist - primul/a), second (2nd - al doilea/a doua), third (3rd - al treilea etc.): fifth (5th - al cincelea, etc.); Numeralele compuse care se termina in 1, 2. 3 ~i 5 se formeaza Cll (irst. second. third ~i (ifth. Exemple: 2/ st, 22nd. 23rd. Totu~i. yom spune twelfth (/2th). 3 Pluralul: heroes.

Explicatii gramaticale
Aici yeti gasi rezumatul principalelor notiuni gramaticale din aceasta carte. Gasiti enumerate excePtii1e cele mai utile ale regulilor Invatate pe parcursul canii, ~i liste (tabele) care va ajuta sa Intelegeti ~i sa Invatati corect engleza. child, children (copil, copii).

Articolulla

plural

numar. Oar some ~i any mai 'inseamna ~i diteva sau pu!in/a (lntr-o fraza negativa, cu Intelesul de nici un/o sau deloc).

In engleza, articolul pentru formele de plural, ramane tot the. Ni~te se traduce prin some Intr-o fraza atirmativa ~i any Intr-o fraza interogativa sau negativa. Exemple: I want some apples (Vreau ni~tc mere ). Do you have any apples? (Aveti mere?) f do not want any apples (Nu vreau mere).

Genitivul in's
In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine, adaugam un's posesorului, indiferent ca e yorba de un substantiv comun sau propriu. Exemple: John sjumper (puloverullui John) the dog:~ howl (farfuria cainelui) the green jumper is Sarah :\' (puloverul verde este allui Sarah). La plural. cand clenumirea posesorul ui se termi na In s, se adauga doar apostrofu!. Exemple: the dogs' bowl (farfuria dHnilor). the gj,'ls . tent (cortul fetelor). Oaca substantivul are un plural neregulat, neterminat In s, marca posesiva este '5, ca la singular. Exemple: the men s clothes (hainele barba!ilor). the children.~ r00111(camera copiilor). Re~ineti cain engleza posesorul preceda obiectul posedat, acesta neavand articoJ.

Substantivele ;;i articolele la singular
In engleza, substantivele sunt de genul masculin. feminin ~i neutru. The este articol hotarat (I, a). Exemple: the bridge (podul) the tower (turnul) the ai/port (aeroportul) Articol ul nehotarat a se pune In fata unei consoane, iar an In fata unei vocale (un, 0) Exemple: a bridge (un pod) a tower (un turn) an airport (un aeroport).

In romana, ni~te se omite -de regula- in propozitiile negative, dar in engleza, any se pune obligatoriu. Exemple: J 'want some water (Vreau ni~te apa) do /1ot want any water eNu vreau apa).

!

Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor I~i formeaza pluralul primind un s: two bridges (doua poduri). Substantivele care se termina In ch, s, sh, x ~i :: primesc es la plural. Exemple: church. churches (biserica, biserici) dress, dresses (rochie, rochii) box, boxes (cutie, cutii). La substantivele care se termina Intr-o consoana urmata de y, pluralul se formeaza Inlocuind y-ul cu un ~i adaugand es. Deci pluralul este ies. Exemple: family, families (familie, familii)

Omiterea articolului
In engleza. substantivele se Intrebuinteaza ~i fara articol. The se intrebuinteaza cand vorbim des pre iucruri concrete, dar cand vorbim des pre lucruri In general se intrebuinteaza substantivul tara al1icol. Exemple: [like water (Imi place apa). f like boats (Imi plac biircile). Oeseori, substantivele nenumarabiIe ~i cele aflate la plural se 'intrebuinteaza tara articol, Tara ca sensul acestora sa se schimbe. Exemple: f want apples (Doresc mere). Do you have apples? (Ave!i mere'?) J do /1ot want apples (Nu doresc mere). f want warer (Vreau apii), Exista tendinta de a Intrebuinta some ~i any cand dorim sa precizam 0 anum ita cantitate sau un anumit

Adjectivele
[n engleza, adjectivele se pun 'inaintea substantivului, Rind invariabile. Spre exemplu jumper (pulover) ~i green (verde) se intrebuinteza: a green jumper (un pulover verde ). green jumpers (pulovere verzi). Cand 'intrebuintati un substantiv cu un adjectiv ~i un aI1icol nehotarat, re~ineti ca aI1icolui nehotarat este an in fata unei vocale. Aceasta regula se aplica daca aliicolul precede un adjectiv care Incepe cu 0 vocala. Exemplu: an oldjumper (un vechi pulover).

i

Unele substantive au pluralul neregulat, acesta trebuind Invatat. Exemple: ma/1, men (barbat, barba!i) woman, women (femeie, femei) leqf; leaves (frunza, frunze)

49

AI meu, al tau, al sau ...
lata cum se traduc al meu, al tau, al sau etc. Aceste pronume sunt invariabile. my al meu/mea, ai mei/mele your al tau/ta, ai tai/tale his allui/sau, ai lui/sai her a ei/sa. ale ei/sale its al sau/a sa etc. our al nostru/a noastra etc. their alaI/ai/ale lor Cand vorbiti despre al sau, a sa ~i ai sai/ale sale In engJeza, substantivul intrebuin}at depinde de persoana des pre care se vorbe~te. Exemple: Cand va referiti la un baiat, spuneti his jumper (pulovarul sau), cand va referiti la 0 fata, spuneti her jumper (pulovarul ei).

functie de complement direct, cat ~i indirect. Nu uitati ca in romana, avem forme diferite -accentuate, neaccentuate- la unele pronume care au functie de complement (ex.: mie, imi, -mi, pe mine, ma,

Verbele
Verbele din limba engleza se Impart In trei categorii: verbele regulate ~i neregulate, ~i auxiliarele modale. Toate au putine forme. lnfinitivul lor e precedat de to (exempl u: to walk - a merge), iar infinitivul tara to se nume~te "radacina verbal a" (exemplu: walk). Verbele neregulate au forma neregulata doar la timpul trecut, cu exceptia verbelor to have (a avea) ~i to be (a fi) care au forme diferite ~i la prezent. Multe verbe uzuale sunt neregulate (vezi pagina 55).

m-).
Exact ca in limba romana, unele pronume pot avea atat functia de subiect, cat ~i de complement. Tabelul va prezinta cu caractere ingro~ate pronumele care au functie de complement ~i care difera de cele care indeplinesc functia de subiect. Tabelul pronumelor personale

Prezentul verbelor to be ~i to
subiect

I (eu)
you (tu, voi) he (el) she (ea) it (el, ea) we (noi) they (ei, ele)

Pronumele personale
lata pronumele personale din engleza care au functie de subiect:

I (eu)

complement direct sau indirect me (pe mine, imi) you (pe tine, pe voi) him (pe el, lui) her (pe ea, ei) it (pe el, ea) us (pe noi, noua) them (pe ei, ele,lor).

have
Trebuie ~tiute cat mai bine verbele to be ~i to have deoarece sunt deseori utilizate. In plus, acestea servesc drept auxiliare pentru formarea altoI' timpuri. To be

se scrie Intotdeauna majuscula.

cu

(a fi)
eu sunt tu e~ti/voi sunteti el/ea este noi suntem ei/ele sunt

lam

Locul pronumelor personale
In engleza, pronumele personal cu functie de complement se pune dupa verb:- Exemple: I want it (II vreau). Give her the book (Da-i cartea). Cand avem un complement direct ~i unul indirect In aceea~i propozitie, complementul direct se pune dupa verb, urmat de prepozitia to + complementul indirect. ExemQlu: Lend it to her (Imprumuta-i-l).

you (tu, voi, dvs.) In engleza nu se face deosebire intre tu ~i voi. Ambele se traduc prin you. You mai ajuta la construirea expresiilor impersonale (spre exemplu: you never know - nu se ~tie niciodata);

you are he/she/it is we are they are

To have, to have got (a avea)
1 have (got) you have (got) we have (got) they have (got) he/she/it has (got) eu am tu ai/voi aveti noi avem ei/ele au el/ea are

he (el);
she (ea); it (el, ea) EI ~i ea tin locul unei persoane. It tine locul unui obiect, lucn!. Cand vorbiti des pre un animal, yeti spune it dar, In cazulln care e yorba despre un animal preferat, domestic, puteti spune he sau she. we (noi) they (ei, ele) Un singur pronume inseamna atar ei, cat ~i ele: they. In engleza, sunt promune care in deplinesc ~i functia de complement. A~a cum va prezinta tabelul de mai sus, acelea~i pronume pot avea atat

Formele contrase
In engleza vorbita, deseori se COlltrag formele de prezent ale verbelor to be ~i to have. Am, are ~i is devin 'm, 're ~i 'so Have ~i has devin 've ~i 'S.I Exemple: I'm = 1 am (eu sunt) he:S = he is (el este) she:S got = she has got (ea are) you've got = you have got (voi aveti, tu ai)

Eu, tu ~i ei/ele
Pronumele eu, tu, ei/ele din limba romana se traduc in engleza prin pronumele personal avand functia de complement. Exemple: Don ~ worry! It:S me (Nu te ingrijol'a! Eu sunt). Is it you? (Tu e~ti?) It~· them! (Ei sunt!).

50

what s = what is (ce este). who's = who is (cioe este).

Verbele care nu se intrebuinteaza la aspectul continuu
Anumite verbe nu se Intrebuinteaza niciodata la aspectul continuu. Prin urmare, Ie utilizam doar la prezentul simplu. lata verbele care trebuie ~tiute: to to to to to to to believe (in) belong (to) guess hate hear know like a a a a crede (1n) apartine' presupune url

Exemplu: I mllst eat (trebuie

sa maoaoc).

Prezentul simplu ~i prezentul continuu (formare)
Pentru a forma prezentul simplu, adaugati un s radacinii verbale la persoana a treia singular. Exemplu: prezentul simplu al verbului to walk (a merge, a se plimba): I/you/we/they walk, he/she/it walks. Totu~i, verbele al carol' infinitiv se temina In ch, sh, ss, x sau 0, primesc es In loc de s. Exemplu: Prezentul simplu al verbului to go (a merge): I/you/vve/they go, he/she/it goes. Prezentul continuu se formeaza din prezentul verbului to be (vezi In stanga) + radacina verbala + ing. Exemplu: prezentul continuu al verbului to 11'alk: I am walking, you/we/they are walking, he/she/it is walking. Verbele care se termina 1ntr-o consoana, precedata de 0 singunl voeala, 1~i dubleaza consoana 1nainte de a primi terminatia ing. Exemplu: verbul to wrap (a ambala) va fi: I'm lvrapping (ambalez/ehiar acum).

a aUZl

Call Inseamna a putea, cu 1ntelesul de a fi capabil, a avea permisiuoea. Call mai Inseamna ~i a ~ti (cu Intelesul de a se pricepe la ceva). Exemple: I can open this (Pot deschide acest... ) I can go out tonight (Pot/am voie sa ies deseara) I can swim (~tiu sa loot). In engleza, can se mai 1ntrebuinteaza cu verbele care se raporteaza simturilor, adica to hear (a auzi), to see (a vedea), to feel (a simti), to smell (a mirosi) ~i to taste (a gusta). Exemple: ~ I can see him (II vad). I can hear him (II aud). Might exprima posibilitatea rapOt1ata la prezent sau, 1n unele eazuri, la viitor. Exemple: The station might be open (probabil ca gara e deschisa). He might come with liS (S-ar putea ca el sa vioa cu ooi).

to love to need to prefer to realize to to to to to to to to recognize remember see seem smell suppose understand want

a ~ti, a cunoa~te a-i place cuiva ceva a iubi, a adora a avea nevoie de a prefera a real iza, a-~i da seama de a recunoa~te a-~i aminti a vedea a a a a a p~rea . mlros! presupune Intelege dori.

Auxiliarele modale
In engleza, exista auxiliare modale care, printre altele, exprima permisiunea, obligatia, interdiqia, posibilitatea, intentia etc. Unele corespund verbelor a trebui, a putea ~i a ~ti, iar altele servesc la formarea viitorului, conditionalului, etc. Aceste auxiliare nu au forma de infinitiv, sunt invariabile (nu primesc s la persoana a treia singular) ~i sunt urmate de radacina verbal a cu care se 1ntrebuinteaza. Cele care trebuie ~tiute sunt must, can ~i might. (Mai exista ~i altele, cum ar fi will, shall, would, could ~i should a carol' 1ntrebuintare va este explicata la paginile 52-53).

Imperativul
In engleza, imperativul prezinta ordine ~i sfaturi. Avem 0 singura forma de imperativ la toate verbele, aceasta forma e identica ell radaeina verbal a (infinitivul Tara to). Exemple: Imperativul verbului to be este be (fii, fiti). Imperativul verbului to walk este walk (mergi, mergeti). Nu exista persoana Intai la plural. Pentru a spune sa fim, sa mergem etc., punem let's (adica hai sa ... ) 1n fata radacinii verbale. Let:, se Intrebuinteaza ~i pentru a sugera 0 anumita activitate.

Prezentul simplu ~i prezentul continuu (intrebuintare)
E fOal1e imp0l1anta Intrebuintarea eoreeta a prezentului. Prezentul simplu descrie 0 aqiune efectuata de obicei, cateodata sau niciodata. Prezentul continuu descrie 0 actiune care se desTa~oara In momentul vorbirii prezentand 0 actiune 1n curs de desTa~urare. Exemple: I walk (ma plimb [deseori sau cateodata]) I am walking (ma plimb [acum]).

Must (a trebui)
angajamentul.

exprima obligatia,

I Has got se contrage pentru a deveni 's got. dar has singur nu se contrage.

51

Exemple: let:~ be (sa fim) let:~ walk (sa ne plimbam) let s go out (sa ie~im afara)

Viitorul
Viitorul se formeaza din: will (un auxiliar modal) + radacina verbala. Exemple: viitorul verbului to walk (a se plimba): I/you/he/she/it/we/they will walk. In propozitiile interogative, shall e inlocuit cu will la persoana intiii singular ~i plural (adica ~i we), mai ales daca facem 0 propunere sau sugeram ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?)

Going to exprima 0 intentie ~i este deseori folosit in engleza. Exemple: I am going to leave (Voi pleca). He is going to watch TV (EI se va uita la televizor). They are going ta come with us (Vor veoi cu ooi).

was

~i you/we/they

were.

Trecutul simplu al verbelor can ~i must este could ~i had to. Exemple: He could sing (el ~tia sa cante). He had to sing (el trebuia sa caote). Trecutul continuu Se formeaza din forma de trecut a verbului to be + radacina verbala +

Timpurile trecute (formare)
Ca ~i la prezent in engleza, verbeIe au putine lorme la trecut. Timpurile care trebuie ~tiute sunt trecutul simplu, trecutul continuu ~i present pelfect. Trecutul simplu

mg.
Exemplu: trecutul continuu al verbului to walk: I/he/I'he/it was walking, you/we/they were ,valking. Ca ~i la prezentul continuu: 1) la unele verbe care se termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocal a, trebuie dublata consoana inainte de a adauga ing. Exemplu: verbul to wrap (a ambala) se 1'01'meaza: J ,vas wrapping. 2) unele verbe uzuale nu se folosesc la trecutul continuu, ci doar la trecutul simplu (vezi lista de la pagina 51).

I

Forma contrasa a lui will este 'll. Exemplu: !'ll be there (Voi fi acolo). Aceasta forma nu se intrebuin!eaza in propozitiile interogative. 1ntr-o propozitie negativa, forma contrasa a lui will not este won Exemplu: They 'won l be there (Nu VOl' fi acolo ).

La majoritatea verbelor, trecutul simplu se formeaza foalie u~or: la toate formele se adauga ed radacinii verbale. Exemplu: trecutul simplu ai verbului to walk: I/you/he/she/it/we/they ·walked. La verbele care se termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocal a, trebuie dublata consoana inainte de a adauga ed. Exemplu: verbu! to H'rap (a ambala) se formeaza: wrapped.

t

Present perfect
Se formeaza din forma de prezent a verbului to have (vezi pagina 50) ~i paliicipiul trecut al verbului. La verbele regulate, participiul trecut este identic cu forma de trecut (radacina verbal a + ed). Exel11plu: present perfect-ul verbul ui to walk: I/you/we/they have walked. he/she/it has walked. In limba vorbita, se intrebuinteaza mai ale formele contrase ale lui have ~i has ('ve ~i 'v), spre exemplu: I've walked. Verbele neregulate (care au 0 forma de trecut neregulatii) au un participiu trecut neregulat care trebuie invatat. La unele este identic cu forma de trecut (vezi tabelul de la la pagina 55).

A trebui ~i a putea la viitor
Can ~i must nu se pot intrebuinta cu will. Pentru a spune ceea ce ar trebui sau am putea face, utilizam be able to (a putea, a fi capabil de) ~i have to (a trebui) alaturi de will sau shall. Exemple: Shall I be able to see you tomorruw? (Voi putea sa te vad maine?) He will have to be there (Va trebui sa fie acolo).

!

La verbele al carol' infinitiv se termina in y, acest y se inlocuie~te cu la trecutul simplu. A~adar verbul se termina in ied. Exemplu: verbul to cany (a cara) se formeaza: I carried.

i

Formarea viitorului cu going
to Viitorul se poate exprima cu ajutoru] prezentului continuu sau a verbului to go. Se formeaza din am/is/ are going to + radacina verbala.

Totu~i, unele verbe au un trecut simplu neregulat care trebuie invatat. Acesta este asemanator la toate formele (eu, tu, el etc.). M ulte verbe uzuale sunt neregulate (vezi tabelul de la pag. 55.). Exemplu: to make (a face): I~vou/he/~he/it/H)e/t hey made. Trecutul simplu al verbelor to have ~i to be este neregulat. To have are o singura forma: I/you/he/she/it/we/they had. To be are doua forme: !/ize /she/it

52

Exemple: to take (a lua) [(vou/we/they have taken/helshe/it has taken: to make (a face) [(vou/we/they have made. he/she/it has made

Exemplu: He has just closed the door (EI tocmai a Inchis u~a).

Conditionalul
In engleza, pentru a forma conditionalul. se Intrebuinteaza would (un auxiliar modal) + radacina verbaiiL Exemple: would be (a~ fi). they would sing (ar canta).

in propozitiile interogative, do/does/ did se pun Inaintea subiectului. Exemple: Do / cross here? (Traversez aici?) Does she wa/1/ an ice cream? (dore~te ea Ingheta ta?)

Timpurile trecute (intrebuintare)
in engleza, trecutul simplu descrie o actiune Incheiata. care a avut loc Intr-un moment anume precizat din trecut. E deseori Insotit de adverbe de timp (ex. yesterday - ieri) care situeaza actiunea pe axa trecutului. Trecutul simpl u din engleza corespunde perfectului simplu (exemple: fusei, el se arundi ... ) ~i perfectului compus din romana (exemplu: am vizitat... we visited). Exemplu: We visited the castle yesterday (Am vizitat castelul ieri). Trecutul simpJu se mai Intrebuinteaz3 ~i pentru a descrie 0 aqi une obi~nuita din trecut, 0 aqiune pe care obi~nuiam sa 0 facem. Astfel, yom traduce cu imperfectul din limba romana (vizitam). Exemplu: [ alwavs visited it when / was in town (Intotdeauna II vizitam dind eram In ora~). Trecutul continuu descrie actiuni care erau In curs de desfa~urare In trecut. in romana, se traduce cu imperfectul. Exemplu: [was cycling (mergeam cn bicicleta). Pre.'Iellt Perfect-ul stabiJe~te 0 legatura Intre'trecut ~i prezent. In rest, descrie 0 aqi une din trecut care are efect asupra prezentului. Exemple: [ have cleaned my shoes (mi-am curatat pantofii) [have been at Live/pool (am fost la Liverpool). Pre.\·ellt pelj'ect-ul mai descrie ~i 0 aqiune care tocmai a avut loc.

Pronumele ~i adverbele interogative
lata pronumele ~i adverbele interogative care trebuie ~tiute: how? cum? how many? cati/cate? how much? cat/cata? where? unde? 'why? de ce? when? cand? what? ce? which? care? who? cine? whose? alia/ai/ale cui? How II/uch se Intrebuinteaza pentru ceea ce nu se poate numara, iar how many pentru ceea ce se poate numara. Exemple: how many apples? (cate mere?) how much butter? (cat unt?) In engleza, cuvintele interogative sunt invariabile. Ordinca cuvintelor cste aceea~j ca ~i III propoziriile care nu au un pronume/adverb interogati v: - cuvant interogativ + to be sau un auxi liar, sau - cllvant interogativ + do/does/did + subiect + radacina verbala. Exemple: Who are you? (Cine sunteti/e~ti?) Why must / walk? (De ce trebuie sa merg pe jos?) vVhy do YOI/ want this? (De ce vrei aceasta ?). Daca Intrebuintam un timp continuu, forma avuta In vedere este: cuvant interogativ + be+ subiect + radacina verbala terminata In ing. Exemplu: Why are YOlllooking? (De ce te uiti?)

!

Forma contrasa a lui would. 'd, se Intrebuinteaza deseori In engleza vorbita (f'd be: the.v 'd sing), dar niciodata In propozitiile interogative sau negative. Conditionalul verbelor call $i mllst Auxiliarele modale can ~i must au propriullor conditional: could ~i should care .funqioneaza la fel ca ~i auxiliarele modale. Exemple: could (a~ putea) they should (ei/ele ar trebui).

!

Propozitiile interogative
Exista doua modalitati de a pune 0 Intrebare In engleza: I) Cu to be ~i auxiliarele (auxiliarele modale sau oricare auxi Iiar care serve~te ]a formarea unui timp, spre exemp]u have/has pentru un verb la prezent perfect) se formeaza 0 propozitie interogativa punand subiectul dupa to be sau auxiliar. Exemple: Am/late? (Am Intarziat?) Must /'walk? (Trebuie sa merg pe jos?) Have you visited the castle? (Ai vizitat castelul?) Will you be late? (Vei Intarzia?) 2) La celelalte verbe, se Intrebuinteaza auxiliarul do + subiect + radacina verbului utilizat. Forma corecta a lui do depinde de persoana ~i de timp. I: - Ja prezentul simplu: do (does 1a persoana a treia); - la trecut: did.

1 To do este un verb neregulat care servqte drept ausiliar in fi'azele negative a face. Esemplu: 1 do yoga (Eu fac/practic yoga).

~iinterogative.

Ca

~iverb,

10

do Inseamna

53

I
Propozitiile negative
Pentru a forma 0 propo,zi!ie negativa, 'intrebuin!am not. In cazullui to be ~i al auxiliarelor, punem not dupa to be sau auxiliar. Exemple: He is not tired (EI nu e obosit). He must not look (EI nu trebuie sa se uite). He was not looking (EI nu se uita). La celelalte verbe, se utilizeaza auxiliarul do + not + radacina verbala. Forma corecta a lui do depinde de persoana ~i timp (la prezentul simplu: do sau does la persoana a treia singular; la trecut: did).! Exemple: I do not know (nu ~tiu). She does not like dogs (Ei nu Ii plac cainii). He did not look (EI nu s-a uitat). Formele contrase ale lui not Not se contrage deseori, mai ales 'in engleza vorbita. lata contragerile care trebuie ~tiute: forme pJine forme contrase do not don't does not doesn i did not didn't is not isn't are not aren i must not mustn't have not haven't has not hasn't 'would not wouldn't could not couZdn 't will not won't shall not shan i should not shouldn't Can + not se scrie 'intotdeauna can not, iar forma sa contrasa este can't. Exemple de propozitii negative cu contragerea lui 110t: He isn't tired (EI nu e obosit). She doesn't like dogs (Ei nu Ii plac cainii). They haven't got the money (Ei nu au bani). We cant help you (Nu te putem ajuta). Not a, 110t allY (nici un/o) In engleza, pentru a spune eU,nu am se utilizeaza nega!ia not. In cazul unui substantiv nenumarabil sau la plural, se utilzeaza not an)'. Exemple: I do not have a dog (Nu am caine). I do not hmle any water (Nu am apa). I do not have any Keys (Nu am chei). Imperativ negativ Pentru a cere cuiva sa nu faca un anumit Jucru, se 'intrebuinteaza do not + radacina verbal a, spre exemplu: Do not close the door (Nu inchideti u~a). Forma contrasa este Don i close the dam: Short answers (raspunsuri scurte) In engleza, 'in loc de a raspunde cu un simplu yes (da) sau no (nu), deseori se raspunde cu, ceea ce se cheama short answers (raspunsuri scurte). Acestea constau In reluarea auxiliarului care a servit la punerea unei 'intrebari. Exemple: Do you like cats? J-es. 1 do (Iti plac pisicile? Da, Imi plac). Did you visit the castle? Yes. did (Ai vizitat castelul? Da I-am vizitat). Can you swim? Yes. 1 can (~Wi sa Inoti? Da, ~tiu). Will YOli come with us? Yes, will. (Vii cu noi? Da vin).

1

1

Pentru a raspunde nu, reluam auxiliarul urmat de not (sau n 't 'in engleza vorbita). Raspunsurile negative la aceste 'intrebari sunt: No.1 do not/don't (Nu, nu imi plac). No. I cannot/can't (Nu, nu ~tiu). No, 1will not/won't (Nu, nu voi veni).

ITimpurile trecute ~i prezente: rezumat
recutul
RV2

simplu

trecutul

continuu

present

perfect

prezentul

simplu

prezentul

continuu

Formare + ed lid + RV 'in p3 interogative & legative) xemple: ,valked id walk? did not walk

forma de trecut a vb. to be + RV + ing

prezentul vb. have pal1icipiuJ trecut (RV + ed)

+

RV; la persoana a Ill-a singular, RV + s; (do/does + RV 'in P interogative & negative) I walk, he walks. do I walk? does he walk? 1 do not walk: he does not walk. ac!iune care are loc de obicei, diteodata, deseori, niciodata

forma de prezent a VB. to be + RV + mg.

1

I was walking

1 have walked

I am walking

tilizare I) actiune 'incheiata are a avut loc ntr-un moment ~in trecut ) 0 actiune obi~nuta din trecut.

ac!iune 'in curs de desIa~urare in trecut.

1) actiune trecuta care are efect asupra prezentului. 2) actiune care tocmai a avut loc.

actiune care este In curs de desIa~urare.

54

1 Vezi nola I pagina 53.2 Aici RV Inseamna radacina verbal a (lnrinitivul tara 10).3 Aici P Inseamna propozitie.

Verbe neregulate
Radacina verbala

wore come came been saw seen aa construi vedea vel1l canta went worn won ocupa apleca manca eaten torn tore cost a up petrece cutpurta trimite costa ate sat given gave paid sung ca~tiga merge da hidden cunoa~te heard up pastra had vFith hid trecuttrezila/catre dealt with de sent drew didcumpara drawn done thrown ,a a avea threwwerea trecut taken known understood stole shut shone read led built was, aa aduce afidesena took knew stolen arunca fura 1111rOSl inchide avea cadea lua dormi str1l1uci citi ascunde auZl face told lost smelt-l lent gone put rupe ~edea pune got cheltui, pnml, participiu sang bought found duce, fallen fell felt leftinrelege kept spent slept brought a t1lia rine, simri se spune pierde parasi, plati ~ti, paid woke woken gasi a imprumuta ga,si

4 Smelled sc intrebuin(eaza deseori

55

Raspunsurile ~i solutiile exercitiilor
Pagina 7 La familia Fruitcake
a cafe a farm a village a bridge a lake I'd like an ice cream. Which flavours do you have? Sau Which flavours have you got? Can I have six oranges. please? Now we must go to the school.

Pagina 25 0 vedere de la Susy
The neighbours have (got) a goat Sau Sarah:~ parents' neighbours have etc. Susy and John/They sleep in their tents (which are) in the garden (right near the house). They eat. wash and get dressed in the house. Susy/She wakes lip at six (0 'clock) in the morning. John/He wakes lip at eight (0 'clock) in the morning. They go to bed at halfpastnine or ten a 'clock.

Pagina 9 Ce bagaje au ei?
2. 3. 4. 5. 6. Her suitcases are gray His bag is blue. Her suitcase is green. His briefcase is red. Her backpack is yellow.

Care este mesajul scrisorii invechite?
Ferdinand Fruitcake is Sarah s greatgrandfathe!: The two ships are paintings. Sau The two ships are two paintings. They must visit the studio. Sau They must visit Emma~' studio/Sarah:~ mother:~ stlldio.

Pagina 11 Scrisoarea misterioasa
A desert island, 1893 lvly dear son Joseph, I'm all old man. I am alone on my desert island and my house near Bridgetown is empty. I have a big secret. I am verv rich. Now IIlV treasure is yaw: treasure. !'vly'house hides thefirst clue. First o.lall, you're looking for two boats. Farewell, Ferdinand Fruitcake.
Dragul meu fiu Joseph, Sunt un om biHran. Sunt singur pe insula mea pustie, iar casa mea de langa Bridgetown este goala. Am un mare secret. Sunt foarte bogat. Acum comoara mea Iti apartin~. Casa mea ascunde primul indiciu. !nainte de toate, cauta doua barci. Adio, Ferdinand Fruitcake.

Pagina 19 Primul indiciu
There There There There There aren t any dice. isn t a candle. isn t a bird. isnl a hook. isn t a top hat.
(la

Pagina 27 Fraze amestecate
The teacher mllst close up because it is late. The policeman borrows a bike to follow the burglm: lI1ustphone the service engineer because the machine is broken. They lI1ust always shut the gate because of the neighbours' goat. They find the clue because they can see an old photo of Ferdinand Fruitcake. She s going to Bridgetown to do the shopping. We cant come now beclluse we're eating.

Trebuie sa mearga la Magician hallul Magiciallului).

!

Pagina 21 Cuvinte incruci§ate
Orizontal

1. tea there 5. some 6. these 7. hen - must 9. an - on 10. your
3.

Pagina 13 Whose is... ?
The table is the neighbour s. This jacket is the lodger :~. This shirt is Emma s. Thesejeans are John ~'. These tools are the builder s.

Vertical

Pagina 29 Ghicitoarea cariii po§tale
Mr Christopher Crook 3 Station Road London S£24 3BE Dear Chris, Thanksfor yo III'letta Yes, Frank and Betty Goodfield live near Bridgetown. You ask me for their address. Here if is: Oak Tree Farm. Old Bridge Road. near Fishport. B1ft why Bridgetown~ It s not a very interesting town. Anvhow. they probaly have a room/or YOll and I can recommend them to you. The food is good at the Goodfields and their farm is vel)' quiet. So, have a good holiday! Vicky
Domllului Christopher 3 Station Road, Londra SE24 3BE Crook

1. throw 2. he 3. men
..t. an}'

Pagina 15 Drumul inspre biserica veche
Turn left. Cross the bridge. Take the second path on the left. Turn right.

5. whose 7. remember 8. the 9. shop 10. airport

Pagina 23 Indiciul de la han
It/The CO>t) is on the hill. It/The dog is under the tree Sau next to/bv/near the tree. It/tIle bench is opposite the fOllntain Sau next to/bv/near the fountain. It/The farm is next to tl;e church Sau near/by the church.
Propozitia lui Susy se termina astfel:

Pagina 17 La cumparaturi
Where s the supermarket? Do you have any bread? Sau Have you got any bread? How much does this cake case

56

praga Chris, Ili mullUmesc pentru scrisoare. Da. Frank ~i Betty Goodfield locuiesc langa Bridgetown. Mi-ai cerut adresa lor. ]at-o: Oak Tree Farm, Old Bridge Road, langa Fishport. Oar de ce Bridgetown? Nu e un ora~ fom1e interesant. Oricum, probabil ca au 0 camera pentru tine ~i ti-i recomand. Mancarea e buna la familia Goodfield. iar ferma lor este foarte lini~tita. Deci, 0 vacanta placuta! Vicky.

Pagina 39 Inscriptia de la turn
Am past rat acest turn in ruine deoarece constituie un monument sacru pentru locuitorii Bridgetownului. Piratii din Insula Piratilor I-au distrus acum trei ani. dar in prezent ne-am razbunar. Am castigat ultima batalie impotriva lor '~iI-am fugarit din for1areata pana pe insula. In sfar~it. au disparU1 din tara noastra.

Fruitcake house. You ,t'ould/You 'd get a new bicycle. You and Dad and I would go 10 Canada to see lIIyaunl.

Pagina 48 Scrisoarea lui Sarah
Luni, 9 septembrie Draga Susy ~i John, lata aJ1icolui din Bridgetown Echo care relateaza intal11plarea noastra. E genial! Ce yeti face cu pm·tea voastra din recol11pensa? Cu a mea, voi cumpara un casetofon. Daca mama voastra e de acord. voi veni sa va vizitez in timpul vacantei de Craciun, deci sper ca pe curand! Cu drag, Sarah.

Pagina 41 Pista falsa
.\11'SOli. Now rou have found all the clifes I left. Here is YOlir last task. It \l'i/! be difficult. }ou will have to go 10 fhe police Simian in Fishport. You will see one window 1rhilhoul bars. You wi/! go in Ihm W(w Be carejitl, there miglll be a guard dog. Inside you will find one .rallwith wooden panels. All m)' jewels and my fortune will be [here. Fare1\'ell. FF
Fiule. Acum ai descoperit toate indiciile pe care Ie-am lasat. lat-o ~i pe ultima. Va fi dificila. Va trebui sa te duci la sediul politiei din Fishport. 'lei vedea 0 fereastra rara gratii. Vei merge imr-acolo. Ai grija, §-ar putea sa rle ~iun caine de paza. Inauntru wi gasi un perete cu panouri din I~mn. Tome bijuteriile ~i roata averea mea VOl'ti acolo.

Pagina 31 Ghicitoarea ilustrata
Ic 2d 3b 4f 5e 6a

Pagina 33 Disparitia lui Ferdinand Fruitcake
Parrot bury, Featherare Main Island Domnule, Din nefericire. tatal dumneavoastra a murit deja. A venit in insulele noastre primavara, pentru a cauta plante. Am organizat 0 intalnire pem1u a-i planifica expedilia in indepanatele ~i periculoasele Little Islands (Insule mici). A parasit Parrotbury-ul cu 0 barca buna ~i doi prieteni botani~ti. 0 infioratoare furtuna s-a dezlantuit. Nu s-au intors. Am trimis 0 echipa de salvar~ care nu a descoperit nimic. Quentin Filling, Guvernatorul Insulelor.

Articolul din ziar
Vineri, 30 august COl11oara familiei Fruitcake. Sarah Fruitcake alaturi de prietenii ei Susy ~i John Miller ~i cainele sau. Softie. Christopher Crook, hotul de pasari rare care dorea sa fure cOl11oara familiei Fruitcake. Pentru Sarah Fruitcake ~i prietenii sai Susy ~i John. luna august a fost captivanta. Ei au gasit 0 comoara ~i au ajutat polilia sa prinda un talhar, Christopher Crook. Cu cateva luni in urma, Christopher Crook se gaseaintr-una din insulele Featherare. Acolo el cauta papagali foarte rari pe care dorea sa-i fure. Gasi 0 scrisoare lasata de strabunicul lui Sarah, Ferdinand. Era yorba despre 0 scrisoare veche adresata bunicului lui Sarah, Frederick, ~i abandonata pe insula intr-un vechi curar. dupa moariea lui Ferdinand. Aceasta scrisoare constituia primul indiciu In goana dupa comoara. Scrisoarea il indruma pe Christopher Crook catre Bridgetown unde. proste~te, 0 pierde. Susy ~i John, care tocmai veneau sa petreaca cateva zile alaturi de prietena lor Sarah, 0 gasira. Cei trei tineri au reu~it sa gaseasca comoara (mult aur), ascunsa In vechea For1areata a Pirati lor, inainrea taIharului. ajutand pol ilia sa-I prinda. Cei trei eroi au primit astfel 0 recompens a de £1000 (0 ~nie lire sterlinel din pmtea politiei. Ii felicitam!

Adio. F. F.

Pagina 35 Povestea blugilor Pagina 43 Viitorul
T\vofi'iends, Dave and Han:v, we11l shopping. They were looking for jeans. In one shop, they found some ke)'s in the pocket of a pair ofjeallS. The)' gave them fo the shop owner. "Ah, the keys to m)' safe! Thank you! I lost Ihem yesterday. I looked evelTwhere, but I could not find them. " Her His train will arrive at Ihree o'clock). They will go olllthis evening. Whm are you going 10 do? I will go LO Bridgetown t0l11orr01l'. lie will know when thev are here. H~ will look when we .ilnd the ne1\'Spapel: He will see. Will vou come with lIIe?

Pagina 37 Traduceti in engleza
Sarah, Su.\)' and John have found i\!/: Crook. He has just visited Bridgetown. He went there this morning. He looked/or the ruined towel; bllf he did nol find it Sau ... , bUI he could not find il. The next clue musl be at the lowe/: Sarah, Susy and John want to go there velT quickly.

Pagina 45 Which is the longest tunnel?
The !Oll'!,eslIIll1nel is Sarah s Sau Sarah S'[wllIel is the longes/.

Pagina 47 Ce ai face daca ..?
I wOllldl'd spend it all! I wOllld'l'd pay for a new roof for Ihe

Numeralele, datele, anotimpurile ...
lata 0 pagina utila de vocabular. Pentru a spune dit e ceasul, vezi pagina 24. Pentru a cere indicatii, vezi chenarul de la pagina ] 5.

Lunile !}i zilele
JanualY FebrualY March April lv/ay June July August September October November December Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday Sunday day week week-end month year season yesterday today tomorrow before-yesterday after-tomo/Tow this week last week next week mnuane februarie maJii e aprilie mal
IUJ1I

Expresii utile
hi, hello good morning good afternoon good evening goodnight goodbye bye see you soon see you later yes
no

Numeralele
o zero lone 2 two 3 three 4 four six 7 seven 8 eight 9 nine 10 ten 11 eleven 12 Melve 13 thirteen 14 fourteen
100 101 102 210 5 6
15

16

17
18 19

five

20
21

22 30 40

fifteen sLrteen seventeen eighteen nineteen twenty twenty-one twenty-Mo thirty fourty

e

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
luni

50 fifty

60 sixty 70 seventy 80 eighty 90 ninety

m~rti . InIercun
JC!1

VInen sambata duminica

.

one hundred one hundred and one one hundred and hvo two hundred and ten 321 three hundred and twenty-one 1000 one/a thousand 1100 one thousand and one hundred 10000 ten thousand ] 000000 one/a million

Zl

saptamana sfiir~it de saptamana luna
an

please thanks thank you (very much) excuse me I'm sorry I don i understand I don i know What does this word mean? What:~ the Englishfor this?

buna, ciao, salut buna dimineata buna zi ua ' buna seara noapte buna la revedere pa, sal ut pe curand pe mai tarzi u da nu te/va rog multumesc multumesc (fO<llie mult) ma scuzati \"mi pare rau nu \"nte]eg nu ~tiu Ce \"nseamna acest cuvant? Cum se spune la aceasta pe engleze~te?

Timpul
weather climate weather forecast temperature What is the temperature? What is the weather like? It is fine. It is bad weather It is raining. It is hot. It is sunny. The sun is shining. It is cloudy. It is cold. It is snowing. It is foggy. sky sun cloud thunder lightning frost rain snow hail vreme clima prognoza meteo temperatura Care este temperatura? Cum e vremea/timpul? E frumos. E 0 vreme urata. Ploua. E foarte cald. E \"nsorit. SOaJ'ele stralucqte. E noros. E rece. Ninge. E cetos. cer soare nor tunet fulger ger ploaie zapada grindina

anotimp len
aZI

Numeralele ordinale
lata numeralele ordinale din engleza. Aici, va sunt prezentate alaturi de forma abreviata. aceasta utilizandu-se cand scriem data. first 1st second 2nd third 3rd fourth 4th fifth 5th sixth 6th seventh 7th eighth 8th nineth 9th tenth 10th eleventh 11th twelfth 12th thirteenth 13th twentieth 20th twenty-first 21st twenty-second 22nd tvventy-third 23rd twenty~fourth 24th thirtieth 30th

maine alaltaieri poimaine saptamana asta saptamana trecuta saptamana viitoare

Data

dimy

calendar What day is it? What is the date? on Monday on Mondays in August thefirsl of April Monday 1st April

jurna] calendar In ce zi suntem? Care este data? luni lunea \"naugust ] Aprilie luni ] (lntai) Aprilie
]994 ]995

nineteen-ninetyjour nineteen-ninety-jive nineteen-ninety-six the year tvl'Othousand

1996 anul2000

58

Dictionar englez - roman
Acest dictionar a~ezat in ordine alfabetica contine cuvintele engleze~ti invatate pe parcursul paginilor ilustrate ale acestei carti, alaturi de traducerea lor. Pluralul substantivelor va este explicat la pagina 49. Aici, substantive Ie care au un plural neregulat sunt urmate de pI.: ~i de pluralul acestora. A
a a few a huudred a lot of a quarter past... a quarter to ... address to address un,o eativa, eateva o suta o multi me de /mult/a ~i un sfert .. fara un sfert.. adresa a (se) adresa dupa dupa-mniaza Impotriva, contra varsta Inurma eu a ti (eade) de aeord aeroport tot/a In regula aproape singur/a deja de asemenea Intotdeauna un/o ~I, lar ri1spuns ni~te orieul11 pe aIel a ajunge la artieol la fel de .. ea ~i pana la de In data ee a cere, a intreba aspirina la In sfar~it pod matu~a

IpI] inseamna ca cuvantul care urmeaza este la plural. Infinitivul verbelor din engleza este precedat de to, dar verbele sunt clasificate in ordine alfabetica (exemplu: to be se gase~te la litera b). Verbele neregulate sunt precedate de un asterix (*).
before behind to believe (in) to belong (to) bench best wishes [pI] better between big bike biuoculars [pI] bird bit black blue blue-jeans [pi] boat book boot to borrow botanist bowl box bov br~ad bridge briefcase brilliant to brinu* broken" b,'other builder building burglar busy bnt' butcher's butter by Inainte/a inapoi/a a erede, in a apartine banea eele mai calde urari/ eu drag mai bine ~ Intre mare biciclcta binoelu pasare buca\iefL pic, strop ncgrll albastru blugi barca carte cizmi1 a Imprumuta botanist farfurie cutie baiat paine pod geanta diplomat cxcelent. extraordinar a aduce spart/a hate zidar c1adire hot, t,ilhar ocupat/a dar macelarie unt li1ngi1,alaturi/ aproape de

ane,'
afternoon against age ago to agree airport all all righ t almost alone already also always
an

and answer anv anyhow around hue to arrive article as ... as as far as as soon as to ask (for) aspirin at at last attie aunt

c
cafe cake calm to calm down camera eam psite can candle cap car card careful to carry to earrv on castle ' cat cave cheese chemist's chest child [pi: children] chips [pi] Ch,'istmas ch nreh cinema eafenea prajitura calm/a, lini~tit/a a se call11a, a se lini~li aparat de fotograliat camping a putea, a fi capabil de lumanare easca, ~apea, basea ma~ina carte de joc atent/a a purta, a duce a continua castel plslca pe~teri1 branza fannaeic
cu tar

B
backpack bad badly bag baker's bald bar to bark basket battle to be* to be* a ... to be* able to ... to be* about to be* allowed to be* careful to be* missing to be* qniet to be* under arrest to be* well beaeh because bedroom ghiozdan, ruesae rau/rea rau geanta baeanie ehel bar a Ii1tra

eo~
bi1talie
a ti

a ti un/o a putea/ a fi In stare de a ti pe punetul de a.. a avea pernllSIUnea sa.. a fi preeaut a lipsi a fi tacut/ a tace a ti arestat a se simti bine plaja ' deoareee, tiindea donnitor

copi!, copii cartoti praji(i Cri1ciun biserica
cinema

59

to clenn clenr to close to close up close to closed clothes [pi] clue eonst coffee Coke collection collector to eomc" to eome* ncross to come* bnek to come* down to eome* out come on congratulations [pi] to eost* country cow cowshed crab era van crook to cross crossing crossword cup of tea to cut* to cyclc

a curata, a face cural !impede, clar n Inchide a Inch ide (u~i. lerestre) lauga. aproa]Je de inch is/a haine indiciu coasta (a mari i) cafea Coca-Cola colectie colcciionar a vem a descoperi, a gasi (din intamplare) a se intoarce a cobori a le~1 vino. veniti! felicitari . a costa lara vaca staul de vite crab crelOn escroc, nemernic a traversa trecere, pasaj cuvintc Incruci~ate cea~ca de ceai a taia a (merge) se plimba cu biciclcta

empty end to end enough entrance even evening everyone everything c\'ervwhcrc
exacily

to examinc exciting excuse me cxit expedition to expel expensive to explain to explorc extinction

gol/a sfar~it, capat a (se) sfar~i. a pune capat dcstul intrare chiar ~i seara toata lumea tolLil peste tot exact. imr-adevar a exan1111a pasionant pardon. nu va suparali I iesire e;pedilie a da afara. a exclude costisilor a explica a explora. a cerceta disparilie. cxtinc(ic

F
to fall* for it false family fa re,,:e II far (from) farm fast father favourite to fax feather fee to feel fence few fewer filling film to find* fine to linish first lirst of all lirst one flavour to follow food for forest fort fortunately fortune . fountain four friend friendly from fruit cake fnnny further a crede. a cadea in capcalla fals/a familie cu bille. adio dcpane de fenna rapid
taU'i

D
Dad daft damn dangerous
darlino
tatf1

tamp it. Incuiat la naiba, pe dracu! periculos/oasa drag(a)
ZI

dny " da)' trip dcad to deal* with dear dcath dcfinitelv delicious desert to destroy dctail ' dial'y dice [pi] difficult direction to dirty to disappear to disturb to do* to do the* shopping dog dool' to draw* drawing dress to drop dungeon during

excursie morl/moarta a se ocupa de drag/a
moarte

cu siguranla delicios de~ert/ pustiu/e a distruge detaliu jurnal za.run dificil/a directie a mU;'dari a disparea a deranja a face a face cumparaturi caine u~a a desena desen rochie a scapa inchisoare/carcera subterana inlimpul

preferal/a. fa\'oritla a trimite un fax palla taxa. plata a simli gard pulilli/c. pUlin/a mai ]Julin umplutura. con!inu( film a gasi. a dcscoperi bine. ]11 rcgulfl a tern1ina intai Inainte de loale primllI/a
arOtlla, gust

a urma mancare pcntru padure fortareata dill fericire
averc. bogatic

fantana patru prieten/a prietenos/a. amabil/a de la prajitura de fructe amllzanllfl mai departc

G
gardcn gate
to <Jet*

E
cach car early to eat* echo [pi: echoes] tiecarc urech~ dcvreme a manca ccou

to to to to to to to

get* get* get* get* get* get* get*

back bored dressed in out to up

gradina. curte poarta a primi. a ob(inc a se jntoarce, a se inapoia a se pliclisi a sc Imbraca a intra a Iql. a sc[\pa a 1lillnge Ia a sc trezi

60

to get* your revenge to ujve* to give" a pull glasses [pi] to go* to go* around in eircles to go* back to go· down to go* in to "0* left to go* off to go* out to go* right to go· shopping to go* to bed to go* np goat gold good good evening goodnight governor grandfather great great-grandfather green grcy gnard dog to gncss

a se razbuna a da a Impinge ochelari a pleea, a merge a se Invarti a se Intoarce. a reveni a cabori. a merge jos a intra a (0) face la stanga a pleea, a se duel' a ie~i a (0) face Ia dreapta a merge la cumparaturi a se eulca a urea. a se ridica capra
aur

to hurt* yourself

a sc rani

I
ice-cold ice cream idea
if

eu

ill
in

reel' ea gheata inghctat'f. ' idee daca bolnav/a
In

in fact in front of in the shade inhabitant inside
interesting

de fapt in rat ala la unibrfr loeuitor Inauntru interesant
In

bun/a buna seara noapte buna guvernatOt bunic magnificl extraordinar stribunic verde gn caine de paza a presupune, a ghiei

into iron island it it is its itself

fier insula
el/ea

el/ea este (obieete. animale etc.) al saul a sa (el) Insu~il (ea) Insfl~i

J
jacket jeans [pI] Jewels [pi] joke jumper junction just jacheta, vesta blugi bijuterii glumfr pulover rascruee. raspantie toemai

H
half past ... hard
hat

...~i jumatate
greu

to hate to have to have* a taste to have* got to have* (lots of) fun to have* to he to hear* hello help to help hen her her name is here here are [pi] here is hero [pi: heroes] hers herself
hi

hidden to hide* hill him himself to hire his his name is holidav home' to hope horrible hotel honse how how many? Ipl] how mueh? to hunt to hurrv to hurt;'

palarie a uri a avea. a Ilia a gusta a avea a se distra de minune a trcbui el a auzi bun a, salut ajutor a ajuta gaina pe ea/ei ea se nume~te aici poftim, aici sunt (se ana) aici este (se al1a). iata crOll, ero! a/ai/ale ei ea Insa~i bun a ascuns/a a ascunde colina. deal pe ell lui ellnsu~i a angaJa a/ai/ale lui el se nume~te vacanta casa, camin a spera Infiorator/oare, Ingrozitor/oare hotel casa cum eatil cate? cat? a vana a se grabi a rani

K
to I(eep*
key

kid kind to know'

a pastra eheie eopilandrul pu~ti amabil/a a ~ti. a eunoa~te

L
lake landscape last last night last year late to Iead* leaf [pi: leaves] to leave* lemonade to lend less lelter light to'like little to live loads of lock locl(ed lodger London long to look to look (at) to look for to lose* lots of loud to love love from lac peis<\i. priveli~te ultim/a noaptea trecula anul treeut tarzin/e a duel' lalinspre fhmza, thl11ze a plcca, a pflrasi limonada a Ill1prull1uta 111a1 u(in p scnsoarc IUl11ina a (-i) place. a sill1patiza pu(in/a a locuil a trai o l11ultill1ede Inchiiatoare. broasca Inehis/a. ferecat/fl loeatar Londra lung/a a se uila, a privi a se uila la a eauta a pierde o ll1ul(ill1e del ll1ul(i/te tare a. iubi. a adora eu drag(ostc)

61

I
lovely

bani niciodata mai(negatie) harta mult a/al/ai/ale sarac/a vasla nume,nimcni acum noumine/mie unu/a hartie m\."Insumi/insami nuxcroxa a timpul nicima minut alai/ai/ale doamna monumcnl loculmcu/casa miezul denumirc langa, minunath'L binclntclcs deseor'i a/alnostru, ora allan eu(se) bi\tran/a nostru/a, mama munte nimic mami ziar, loc Intalnire normal pctrebui a mclc mandarina pe, doar portocala vecin cu mod nimeni In produce buzllllar afara acolo mCI din proprietar, d trccc, I1ICalerr ciudat oameni pcnny altul/a pe bucata multumit/a Domni$oara magician lapte miezulnoptii lira barbatlbarbati dragut/a probabil a pass mesaj, Domn(ul) Ianga, navod, pm1e, nu plan luna potcca, pranzun/o ma.<iina OK, a/ai/al/alc pirat multi,mal principal/a numar, porI Doamna(a) parinte otherofrogtablou aproape, pia!a parc In telcfona te/va papagal simpatic/a, noapte plasturc sediul noi zebra lupa la problema pilafa!a, pcrfcct pictura, porlrel poate, suc vedere, perechc panou, fotogratie, planta carle politie poli!ai ownerdcscurca, pO$tala ourcourscvis-a-visnorocul oldrateasmi$caadorabil/a oar...deasupraInscnc probabil toinprcferporlocalc reu$i portraitdezilei [pi: oficiu overthcthereachita outpernlmlC outside numesc ourselvescitraaai/alc nO$tri ofimineatapropriu, mea often periodic ca ours fericire, detinator OKpay*vis-a-vis poor.. officcpietoni) onrcparaIcftnO$lri/esingursaca de .. placesterlinamele ontocontvis-a-vis a-men] pleased bizar pseInca pairstangadrum onedreapta Innu1na pretty (£) Iou paintingprobabil playing notita pi ncccsita, (apartenenta) portvour pIasa probably joc parent perfect bucata onplati,(demai ca photocopier orangehereown aveaprins pe$te) oppositepO$tal (de nevoie only de station postthe unghii panel pal'k parrot piece pineapple pocket police policemandesavar$it path In$inc,noptii to preferarcgula pound tab perhapsmultepoza postcard calie pa planui photo(graph) plant Inpoli!ici please acard plaster right dragut/a parI to phonejuice

0

pedestrian odd

crossing

62

to pull

soare mare fiu storm camera tofriptura$oseatimbre cin3 sonsit* cateva, rar/a sweet roomsolpiata trecut/a bomboana secret station restaurant furtuna statuie ceai semn ll1a'}a story nune strada vas supperumJla,lent cativa table inapoi adolcsccnt/fl canta cer sweat-shirt al imparti, somewhere apool sometimesup scuza(i still5ta, away stone undeva cateodata student/a tofustap(indejust/ainfuleca peciti so spend*de-oparte soilpresupuncinterventie someadevarat. petrece soup casetofon scuze, china deci, mic/a ccva adevarat/a ni$te, supa recomanda sunshut*ade,in.. ruine nava suitcascnemi$cat/a parte valiza statue nefericireluasimplu softmirosistanca$idata sockdoilea/tamp staff steak detriment, cancelarie rau incl imediat fura suitvedea(to)potolit/aseama tea steal* maascuqi shut mod tarziu din costum seif sacru/a studio inchis/a inch strawberrypur street franghie ud/a taskpidlypareaInvap eatake lua teacher Iiidedea doua scurt/a arata, talltcar* a inalt/a vorbi skirt trcaptaa in sistercuranddea~eza Sir start a$adar intrcbarc sora Domnul skyswim*backistorisirc la .. destul swcatshirtcatifelat .. cutake· a rupe, indatorire innota moalc, ruinat/a, piatra sqnare langacam pas, putel'llic/a incepe se inceti$or. imediat, teenager a(barca), (se) spring collection inca, piatra, pnmavara drum, realiza, recunoa$te swimmingtampit/idiot piscina pestraluci somethingscsfa$ia sorry stop ro$U a-$i stop cerinta, $coala nisip cchipa gusta starn step recompensa chiar coleclie panglica, corect/a, bogat/a gara simplu, magaz1Il corabie cama$a lua sightmaiinaintea da vederc, pune lJnpjnge stu supposeport) foarteI stupid amintia-$iit/a prost/a, Intaste studia, straight privcli$tc povestirc, cap$une tolini$tit/a,cubanda magazin pantaloni reparator rapid repede chei to'sleep* ahead dormi pamfUlt, pregatit/a acopcn$ ciorap a talk ploua pantof cumparaturi strong profesor/oara supermarket denl0nstra cheltui, drept

T

slowly stndio simply

63

I

to telephone to tell tent terrible to thank thank you thanks that thatlpl: thosel that is Ipl: those arel that one [pi: those onesl that way the the best the dOlI'after tomorrow the dOl}'before yesterday the fewest the fnrthest the least the most the same the second one the worst theft their theirs them themselves then there there is [pi: there are] thev thi,:d this [pi: these]
this evening

this is [pi: these are] this one [pi: these ones] this way three . through to throw ticket to tidy up tights [pi] time tired tiring to today tomorrow too too bad tool top hat torch towards towel tower town tracksuit trame lights [pi] trail train trainers [pi] to trayel treasure treasure hunt to treat trousers [pi]

tme
T-shirt tunuel to turn to tu rn left to turn right

TV

two

a te Iefona a spune eort Infiorator/oare a nltlltumi i!i/va imll!ulllesc mul!tunesc care acela/aceea, aceia/acelea acela/aceea este, aeeia/acelea sunt accia/aeeea, accia/acelea pe aeolo, intr-acolo a, Lei, i. lor (articole) eel mai bun/a poilllaine alaltaieri ecllllai pu!in celmai dcparte eel pu!in, macar cel/eea/eci/cele mai aeela~ilaeeea~i, aeeia~i/aeclca~i al doilca. a doua eel mai rau, eea mai rea hotie, furt lor' a/ai/al/ale lor pe eillor ei in~i~i/cle inse~i atunci. ei binc .. acolo exista ei, cle al trei leal a trcia acesta, aeeasta, ace~tia, acestca scara aceasta aeeasta/accsta este etc. aeesta/aecasta. aee~tia, aeestea pe aici, ineoaee trei prin. de-a lungul a arunea bilet a face euratcnic maieu, panialoni stram!i timp obosit/a obositor catre, la astazi maine de asemenca paeaL destul de rau unealt[l palaric tor!a eatre prosop turn ora~ trening semafor urma tren adida~i a calfttori comoara goana dupa aur a oteri, a se pUl1a pantaloni adevarat trieou tunel a (sc) intoarec a (se) Intoarec la stanga a (sc) Intoarce la drcapta TV doi

u
under underneath to understand* until urgent
us

usually

sub dedesubt a In!clcgc pana la urgent pc noil noua dc obieci, de regula

v
vcgeta ble very village to visit leguma foane :,aL ora~eI a vizita

w
to wait for to wake* up to walk j wall to want wanted warm to wash to watch to watch out water way out we to wear* well wet what? what time ... ? what time is it'? what's that? what's the time'? when where'? whieh which? white who whom whose? why'? to win* window window pane with without woman [pi: women] wonderful wooden work to worry worse to wrap wroug a a~tcpta a sc trezi a sc plimba, a merge pc jos perete a dori. a vrca
c[mta!

ealdu! a spala
a privl, a sc uita

a se pazi. a avea grija de, .. apa le~.lre
nOl

a pUl'la
bine

ucl/a
ce')

la ce ora. 'J cat e ccasul? ce este acela/accea? cat e eeasulo e,lnd unclc" care carc') albia cine pc cincl cui" il/ai/al/alc cui? de ce') a ea~tiga geam, sticla vitrina eu
tl'tra

tCmeie, t'cmci
n1inunar/a

dinlemn lucrarc. opcra a se Ingrijora mai rau a Impacheta, a inveli grc~it

y
year

;'ellow yes :"esterdav ;'esterda}' evening you your you r place yours yourself [pi: yourselves]

an galbcn da
ieri

Icri seara tu, voi, dvs. vostru/a, vo~tri/c la tine/VOl acasa alia vostru/a. ai/ale vO~lri/c tu Insu!ilinsflti, voi jn~i\'Mnscva

64

Descopera aventura, rezolva enigmele §i mai apoi ...

,
invata engleza prezinHi toate regulile englezei contemporane pentru a oferi cititorului posibilitatea de a depa~i limbajul cotidian, reu~ind sa se simta In largul sau vorbind aceasta limba. Sub forma unei benzi desenate, foa11evariate, cartea antreneaza trei personaje Intr-o serie de aventuri abordand pe parcurs reguli gramaticale din ce In ce mai precise ~i complexe. Pe parcursul cartii, jocuri ~i ghicitori permit punerea In practica a cuno~tintelor dobandite, ~i In acela~i timp, rezolvarea enigmelor cu care se confrunta personajele. Pe hlnga numeroasele sfaturi referitoare la limba, aceasta carte contine un compendiu de gramatica cat ~i un mic dictionar englez-roman.

ISBN 973·9319·17·3

9 111111111111111111111111111111 789739 319171

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->