SUPORT DE CURS

I. LEGISLATIA SPECIFICA TEMA nr. 1. Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in Monitorul oficial nr.633/21.07.2006. TEMA nr. 2 Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin O.M.I.163/2007. TEMA nr. 3 Dispozitiile generale privind reducerea riscului de incendiu generat de incarcari electrostatice D.G. PSI 004/2001, aprobate prin OMI 108/01.08.2001. TEMA nr. 4 1) Legea nr 481/08.01.2004 privind protectia civila. 2)Ordonanta de Urgenta nr.21/15.04.2004 privins Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobate prin OMAI nr.712/2005 completat si modificat de OMAI nr 786/2005. II. PREVENIREA INCENDIILOR TEMA nr. 1 Notiuni generale de chimie si fizica (arderea , autoaprinderea, inflamarea, explozia, vaporizarea si fierberea). TEME nr. 2 Clasificarea materialelor din punct de vedere al combustibilitatii.Riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu)gradul de rezistenta la foc. TEME nr. 3 1) Criterii de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru Situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007). 2) Criteriile de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru Situatii de urgenta (planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie), prevazute in OMAI 158/2007. 3) Planificarea, organizarea, desfasurarea si finalizarea activitatilor de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta reglementate prin OMAI 160/2007. 4) Regulamentul, portul, descrierea, conditiile de acordare si folosire a uniformei, echipamentului de protectie si insemnele distinctive ale personalului serviciilor voluntare(private) pentru situatii de urgenta aprobat prin H nr.160/2007. 5) Statutul personalului voluntar pentru situatii de urgenta aprobat prin H nr.1579/2005. TEMA nr. 4 Cai de acces si evacuare, reglementari generale. TEMA nr. 5 Sisteme, instalatii, mijloace tehnice de prevenire a incendiilor. TEMA nr. 6 1) Cauze de incendiu si prevenirea lor. Clasificarea cauzelor de incendiu in functie de natura surselor de aprindere, mijloacele care produc aprinderea si modul de actiune. 2) Modalitati de actiune in diferite situatii de urgenta. 3) Reguli de ordine interioara privind prevenirea si stingerea incendiilor:focul deschis, fumatul, cai de acces si evacuare, gestionarea deseurilor si ambalajelor. III. CUNOASTEREA SI MANUIREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE

 TEMA nr. 1 Cunoasterea si manuirea stingatoarelor. TEMA nr. 2 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare si protectie individuala a personalului de interventie. TEMA nr. 3 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de trecere a apei. TEMA nr. 4 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de producere a spumei si refularea a pulberilor stingatoare. TEMA nr. 5 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de taiat si demolat. TEMA nr. 6 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de salvare de la inaltimi. IV. PROCEDURI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA TEMA nr.1 Procedura de patrundere in incaperile incendiate. TEMA nr. 2 Procedura de interventie in cazul incendiilor din subsolurile cladirilor. TEMA nr. 3 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la etajele cladirilor. TEMA nr. 4 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la podurile si acoperisurile cladirilor. TEMA nr. 5 Proceduri de interventie pentru stingerea diferitelor tipuri de incendii in functie de conditiile admosferice (noapte, vant, seceta, temperaturi scazute). TEMA nr. 6 Proceduri de acordare a primului ajutor in caz de arsuri, fracturi, plagi deschise si/sau intoxicatii cu produse rezultate in urma procesului de ardera (fum, gaze toxice).

V. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR TEMA nr. 1 Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locul de munca. TEMA nr. 2 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la instalatiile electrice, de gaze naturale si tehnica de calcul. TEMA nr. 3 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la depozite, magazii, ateliere pentru prelucrarea lemnului, depozite de material lemnos. TEMA nr. 4 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice activitatilor de turism. ANEXA: Permis de lucru cu foc (model)

I. LEGISLAIE SPECIFIC Tema nr.1 Legea nr. 307 din 12. 07. 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, publicat n Monitorul oficial nr. 633 din 21.07. 2006 ( Art.1) Aprarea mpotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifice , msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar i de informare public, planificate, organizate i realizate potrivit prezentei legi, n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a incendiilor,n vederea evacurii, salvrii i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului mpotriva efectelor situaiilor de urgen determinate de incendii.

n sensul prezentei legi, termenii i expresiile referitoare la situaiile de urgen, factori i tipuri de risc, intervenie operativ i evacuare au nelesul prevzut n OUG nr. 21/2004 aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.15/2005, iar termenii i expresiile specifice aprrii mpotriva incendiilor au urmtorul neles: - Autorizaie de securitate la incendiu - actul a-tiv emis, n baza legii,de ISU judeean sau al mun. Bucureti, prin care se certific ndeplinirea cerinei eseniale securitate la incendiu la construcii, instalaii tehnologice i alte amenajri. Autorizaia confer persoanelor fizice sau juridice dreptul de a edifice , de a pune n funciune i exploata din punct de vedere al securitii la incendiu, construciile, instalaiile tehnologice i alte amenajri pe care le dein; - Aviz de securitate la incendiu - actul emis, n baza legii,de ISU judeean sau al mun. Bucureti, dup verificarea de conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice n vigoare a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, adoptate n documentaiile tehnice de proiectare, pentru ndeplinirea cerinei eseniale securitate la incendiu a , construciilor, instalaiilor tehnologice i altor amenajri; - Incendiu ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul ntreruperii procesului de ardere; - Cauz de incendiu suma factorilor care concur la iniierea incendiului, care const de regul, n sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum i mprejurrile determinante care au dus la izbucnirea acestuia; - Mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor sisteme, instalaii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive , accesorii, materiale, produse, substane i autospeciale destinate prevenirii, limitrii i stingerii incendiilor; - Operaiuni de lung durat interveniile pentru stingerea incendiilor i eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durat mai mare de 4 ore; - Organizare a interveniei n caz de incendiu ansamblul msurilor tehnico organizatorice necesare stabilirii forelor, responsabilitilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor i procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea i salvarea persoanelor i animalelor, protecia bunurilor i vecintilor, precum i pentru stingerea incendiilor; - Pericol iminent de incendiu situaia creat de cumularea factorilor care concur la iniierea incendiului, declanarea acestuia fiind posibil n orice moment; - Schem cu riscurile teritoriale documentul ntocmit de ISU judeean sau al mun. Bucureti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice precum i resursele estimate pentru gestionare; - Plan de analiz i acoperire a riscurilor documentul care cuprinde riscurile poteniale dintr-o unitate administrativ-teritorial , msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective; - Prevenirea incendiilor totalitatea aciunilor de mpiedecare a iniierii i propagrii incendiilor, de asigurare a condiiilor pentru salvarea persoanelor i bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de interveie; - Raport de intervenie documentul operativ de informare i analiz statistic n care se nscriu datele eseniale constatate la locul interveniei privind amploarea i intensitatea incendiului, cauza probabil a acestuia, efectele produse , desfurarea interveniei, forele participante i timpii operative realizai; - Stigerea incendiilor totalitatea aciuznilor de limitare i ntrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee i mijloace specifice; - Utilizator persoana fizic sau juridic ce folosete un bun, sub orice titlu, n interesul su, al altuia sau n interes public; - Scenariu de securitate la incendiu documentul care descrie calitativ evoluia unui incendiu n timp, identificnd evenimentele- cheie care l caracterizeaz i l difereniaz de alte incendii posibile ntr-o incint;

( Art.2 ) Aprarea mpotriva incendiilor constituie o activitate de interes public , naional, cu caracter permanent, la care sunt obligate s participle, n condiiile prezentei legi , autoritile administraiei publice centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul Romniei. Persoanele fizice i juridice rspund de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg din: - existena sau utilizarea construciilor, echipamentelor, utilajelor, instalaiilor tehnologice pe care le dein sau utilizeaz; - de activitatea desfurat sau n legtur cu aceasta; - de produsele pe care le folosesc, le prelucreaz, transport, stocheaz sau comercializeaz. Persoanele fizice i juridice sunt obligate s respecte n orice mprejurare normele de p.s.i. i s nu primejduiasc prin deciziile sau faptele lor, viaa bunurile i mediul. Orice persoan care observ un incendiu este obligat s anune prin orice mijloace, pompierii, poliia, patronul, primarul etc. i s ia msuri dup posibilitile sale pentru limitarea i stingerea incendiului. n caz de incendiu orice persoan are obligaia de a acorda ajutor, cnd i ct este raional posibil semenilor aflai n dificultate. n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii i culturi agricole, persoanele fizice i juridice aflate n apropiere au obligaia s intervin cu mijloacele de care dispun, fr a fi solicitate. (Art.22) Fiecare salariat, are la locul de munc, urmtoarele obligaii principale: - s respecte msurile i regulile de aprare mpotriva incendiilor aduse la cunotin sub orice form de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz ; - s utilizeze potrivit instruciunilor, substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile,aparatura i echipamentele , potrivit instruciunilor tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei , dup caz; - s nu efectueze manevre sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare npotriva incendiilor; - s comunice imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare anormelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum i orice defeciune sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor; - s coopereze cu persoanele desemnate de administrator, dup caz, respective cu cadrul ethnic specializat, care are atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor; - s acioneze , n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui pericol imminent de incendiu; - s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la producerea incendiilor. Legea 307/12.07.2006 stabilete obligaiile generale ale persoanelor fizice i juridice n domeniul aprrii mpotriva incendiilor , ale ministerelor, prefectului, consiliilor judeene i locale, ale administratorului, conductorului instituiei, utilizatorului i salariailor. n capitolul III este stability modul de exercitare a autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor ( avizare, autorizare, atestare, recunoatere, control etc. ) . Capitolul IV, se refer serviciile de urgen voluntare i private ( problematica se vat rata n tem separat).Rspunderea juridic privind nclcarea normelor de aprare mpotriva incendiilor, este tratat n capitolul V , care stabilete rspunderea disciplinar, contravenional, material, civil sau penal dup caz.

TEMA nr. 2

Normele Generale de aparare impotriva incendiilor aprobate de O.M.I. nr. 163/2007. Normele generale stabilesc principiile, criteriile de performan, cerinele i condiiile tehnice privind sigurana la foc pentru construcii, instalaii i alte amenajri, agenii care pot interveni n caz de incendiu i pentru nlturarea efectelor acestuia, exigenele utilizatorilor, precum i normele , regulile, recomandrile i msurile generale ce trebuie avute n vedere n scopul aprrii mpotriva incendiilor. Proiectarea i executarea construciilor, instalaiilor i altor amenajri se realizeaz astfel nct, n cazul producerii unui incendiu n faza de utilizare a acestora, s se asigure: - protecia i evacuarea utilizatorilor, innd seama de vrsta i de starea lor fizic i psihic; - limitarea pierderilor de bunuri; - prentmpinarea propagrii incendiului; - protejarea personalului care intervine n caz de incendiu. Norme de p.s.i. la proiectarea i executarea construciilor, instalaiilor i altor amenajri - risc de incendiu - rezistena, comportarea i stabilitatea la foc - prentmpinarea propagrii incendiilor - ci de acces, evacuare i intervenie - instalaii aferente construciilor i instalaiilor tehnologice - echiparea i dotarea cu mijloace de prevenire i stingerea incendiilor Riscul de incendiu Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor specifice. Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare). Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu. Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile de siguranta la foc, este, de regula, interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de aparare impotriva incendiilor. Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata. Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele de constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata. Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si minute), precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc..

Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu, indeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie. Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale principalelor elemente de constructii componente. Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc, sunt: I, II, III, IV si V. Preintampinarea propagarii incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in caz de incendiu, sa nu puna in pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si vecinatati. In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu respecta conditiile privind distantele de siguranta la foc normate, se vor lua masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor. La alcatuirea constructiilor si a instalatiilor, pe langa conditiile referitoare la riscul de incendiu, rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc, se are in vedere si criteriul de performanta referitor la preintampinarea propagarii incendiilor, in functie de: degajarile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive, propagarea flacarilor si a fumului, etanseitatea la fum si flacari si rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului. Degajarile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive pe timpul incendiilor sunt determinate, in principal, de: natura, distributia si cantitatile existente de materiale si substante combustibile termodegradabile sau nocive, viteza de ardere, durata incendiului si de ceilalti factori si actiuni precizate in anexele nr. 1 si 2. Conditiile de siguranta la foc privind degajarile mentionate la alin. (1) trebuie sa asigure mentinerea stabilitatii constructiei sau a instalatiei expuse incendiului, prin limitarea si reducerea cantitatilor de emisii, precum si evacuarea lor dirijata, urmarindu-se reducerea efectelor negative asupra utilizatorilor si personalului de interventie, precum si limitarea propagarii incendiului. Evacuarea dirijata din spatiile inchise a degajarilor mentionate la alin. (1) se realizeaza prin sisteme de ventilare natural-organizata si, dupa caz, mecanica, utilizand dispozitive si instalatii speciale. Pe timpul interventiilor, daca situatia impune evacuarea emisiilor de fum, se pot practica deschideri in unele elemente ale constructiilor care delimiteaza spatiile respective si care nu au rol de rezistenta. Cai de acces, evacuare si interventie Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces. Cai special destinate evacuarii persoanelor, animalelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute.

Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incintele agentilor economici si ale institutiilor, in zonele locuite, precum si intre localitati este obligatorie conform reglementarilor tehnice. In locurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp. Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie. Prevederea si realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice si scenarii de siguranta la foc sunt obligatorii. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice Instalatiile aferente constructiilor (electrice, de apa, incalzire, ventilare, conditionare, canalizare, paratrasnet etc.) si instalatiile tehnologice se proiecteaza, se executa si se exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului. Instalatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda destinatiei, tipului si categoriei de importanta a constructiei, precum si nivelului de risc de incendiu, sa aiba nivelul de protectie corespunzator mediului in care sunt amplasate si sa respecte prevederile din normele generale si specifice de prevenire si stingere a incendiilor. Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea stricta a instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite de proiectantii si de producatorii respectivi. Instalatiile de ventilare sau conditionare, precum si cele de transport pneumatic se proiecteaza, se realizeaza si se exploateaza astfel incat, in functionare normala, partile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatura etc.) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului. Traseele instalatiilor de ventilare, conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu risc de incediu sau explozie, precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita vor fi independente si complet separate de traseele pentru alte spatii. Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, conditionare sau transport pneumatic a substantelor care, in amestec sau prin combinatie chimica, pot produce incendii ori explozii. Constructiile, instalatiile de productie, precum si zonele din vecinatatea acestora, in care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevad, conform reglementarilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor si, dupa caz, de inabusire, inertizare sau evacuare fortata a acestora, in vederea preintampinarii acumularii de concentratii periculoase, precum si pentru semnalizarea situatiei create. Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice. Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor si

altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la dimensionarea, amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmatoarele conditii: a) controlul riscurilor de izbucnire, precum si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata; b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevazute, precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat; c) complementaritatea reciproca in indeplinirea rolurilor, in caz de incendiu, precum si aportul serviciului de pompieri; d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile, sistemele si dispozitivele cu actionare manuala si cele cu functionare automata; e) corelarea intrarii si mentinerii in functiune, precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunzatori de siguranta la foc si, dupa caz, cu timpii operativi de interventie; f) prevederea, dupa caz, a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere, inclusiv a coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate; g) asigurarea conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare, intretinere si reparare, conform instructiunilor; h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii; i) intocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare. Dotarea agentilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face, dupa caz, pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor, respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autoritatile abilitate prin lege. Norme p.s.i. la exploatarea construciilor i instalaiilor - reguli generale - reglementarea fumatului - reglementarea focului deschis - gestionarea deeurilor - instruirea personalului - servicii publice de pompieri civili - intervenia n caz de incendiu

TEMA nr. 3 Dispoziii Generale privind reducerea riscului de incendiu generat de ncrcri electrostatice D.G. P.S.I. 004/2001, aprobate prin O.M.I. 108/01.08.2001. Dispoziiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinele i condiiile tehnice necesare in vederea prevenirii formarii scnteilor produse de descrcarea sarcinilor electrostatice, care n anumite mprejurri pot iniia incendii sau explozii. Prevederile prezentelor dispoziii se aplica i sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate. In sensul prezentelor dispoziii, termenii i expresiile utilizate au urmtoarele semnificaii: a) aditiv antistatic - substana solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa intr-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaiilor de

viteza, n cazul transvazrii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice i de a limita astfel riscul datorat ncrcrilor electrostatice; b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se ncrca cu electricitate statica; n mod obinuit aceasta caracteristica este avuta n vedere la materialele care se utilizeaz n medii cu risc de incendiu sau explozie; c) corp electrostatic la pmnt - substana, material, circuit, aparat, maina, recipient sau instalaie a crei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depete 106 ohmi, rezistenta fiind msurata ntre pmnt i un punct oarecare al elementului considerat; d) descrcare corona - descrcare electrica incomplet (nu se dezvolt pe toata distana dintre electrozii configuraiei) care apare n zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descrcarea corona se dezvolta numai dac intensitatea cmpului electric n zon depete o valoare determinata; e) descrcare electrostatic - proces de realizare a unui canal conductor ntre dou corpuri aflate la poteniale diferite fa de pmnt; n funcie de valoarea medie a cmpului electric ntre cele dou corpuri, descrcarea poate fi incomplet (corona) sau complet (strpungere); f) dispersie - fenomen de mprtiere, rspndire, risipire; n sensul prezentelor dispoziii, definiia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substanelor solide, iar ceaa este o forma dispersa a lichidelor combustibile; g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecri, nclziri i de deformare a corpurilor, plasrii acestora ntr-un cmp electric, precum i ca urmare a altor aciuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafeelor de contact; energia acumulata rmne practic constant sau prezint variaii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaz ntr-o descrcare electrica, poate iniia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare dect energia minima de aprindere a acestora; h) influena electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartiiei sarcinilor electrice pe un conductor ncrcat i izolat, sub aciunea unui cmp electric exterior; i) nclminte antistatic - nclminte ncercat n conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistena electrica trebuie sa fie cuprins ntre 100 kj i 1.000 Mj; j) ncrcare electrostatic - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor aciuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraii), termice, chimice etc; k) legare la pmnt - legtura electrica a unui corp conductor la priza de pmnt, pentru a asigura acestuia, n mod permanent, potenialul pmntului (considerat nul); l) legtura de echipotenializare - legtura electrica realizata intre diferite puncte pentru a asigura acestora acelai potenial fa de pmnt; m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acoper ntreaga suprafa a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezint crpturi, iar rosturile nu depesc 3 mm; n) priza de pmnt - instalaie care asigura o legtura electrica direct cu pmntul a unei instalaii electrice sau a unor echipamente electrice; o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pmnt - rezistena electrica echivalenta a prizei de pmnt; p) scnteie electrostatic - descrcare brusca de electricitate, printr-un interval, ntre doua corpuri; r) transvazare - operaiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas n altul prin curgere gravitaionala, pompare etc.; s) zona cu pericol de explozie - spaiul n care, n condiii normale de funcionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf n cantiti suficiente pentru a da natere unei atmosfere explozive n amestec cu aerul sau cu oxigenul.

Formarea i acumularea ncrcrilor electrostatice reprezint fenomene de sistem sau de asociaie cu apariia unei sarcini electrice pe suprafa unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitii electrice. Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, aciunea electrochimic i aciunea fotoelectrica. Principalele materiale i substane utilizate frecvent i pe scara larga, susceptibile s formeze i s acumuleze sarcini electrostatice, sunt: a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de ln, fibrele artificiale, hrtia, sticla, sulful, rinile sintetice, unele rini naturale (chihlimbarul); b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii; c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul. In funcie de caracteristicile proceselor tehnologice i de capacitatea de reacie a operatorilor se pot adopta soluii care s conduc la dispersia electricitii statice. Soluiile cele mai eficiente sunt: a) legarea la pmnt (sisteme echipoteniale); b) neutralizarea sarcinilor; c) reducerea frecrilor; d) umidificarea atmosferei; e) mrirea conductivitii corpurilor izolante. La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi, pentru majoritatea substanelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari i se considera realizat legarea la pmnt. n locurile n care se manipuleaz substane explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice. Art. 16. - Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamant, pana la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a incarcarilor electrostatice. Este obligatoriu sa fie legate la pmnt: a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica; b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic; c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, incarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare-descarcare. Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin: a) fixarea demontabila (strangere); b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.). Legturile la pmnt trebuie verificate astfel: a) zilnic, vizual; b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pmnt, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice. Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc in lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat. Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza: a) locul de munca;

b) legaturile la pamant; c) imbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului; d) operatiunile si procesele de fabricatie; e) conductorii electrici; f) izolantii. TEMA nr. 4 1. Legea nr. 481/08.01.2004 privind Protecia civil Protecia civil este o component a sistemului securitii naionale i reprezint un ansamblu integrat de activiti specifice, msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public, planificate, organizate i realizate potrivit prezentei legi, n scopul prevenirii i reducerii riscului de producere a dezastrelor, protejrii populaiei, bunurilor i mediului mpotriva efectelor negative ale situaiilor de urgen, conflictelor armate i nlturrii operative a urmrilor acestora i asigurrii condiiilor necesare supravieuirii persoanelor afectate. Atribuiile proteciei civile sunt urmtoarele: - identificarea i gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale i tehnologice de pe teritoriul Romniei; - culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea i analizarea datelor i informaiilor referitoare la protecia civil; - informarea i pregtirea preventiv a populaiei cu privire la pericolele la care este expus, msurile de autoprotecie ce trebuie ndeplinite, mijloacele de protecie puse la dispoziie, obligaiile ce i revin i modul de aciune pe timpul situaiei de urgen; - organizarea i asigurarea strii de operativitate i a capacitii de intervenie optime a serviciilor pentru situaii de urgen i a celorlalte organisme specializate cu atribuii n domeniu; - ntiinarea autoritilor publice i alarmarea populaiei n situaiile de urgen; - protecia populaiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale i arhivistice, precum i a mediului mpotriva efectelor dezastrelor i ale conflictelor armate; - asigurarea condiiilor minime de supravieuire a populaiei n situaii de urgen sau de conflict armat; - organizarea i executarea interveniei operative pentru reducerea pierderilor de viei omeneti, limitarea i nlturarea efectelor situaiilor de urgen civil i pentru reabilitarea utilitilor publice afectate; - limitarea i nlturarea efectelor dezastrelor i a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate; - asanarea i neutralizarea teritoriului de muniia rmas neexplodat din timpul conflictelor militare; - participarea la misiuni internaionale specifice; - constituirea rezervelor de resurse financiare i tehnico-materiale specifice n situaii de urgen sau de conflict armat. Organizarea proteciei civile la nivelul unitilor administrativ-teritoriale,al instituiilor publice, al agenilor economici i al organizaiilor neguvernamentale se realizeaz n raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al proteciei civile i const n: - constituirea organismelor i structurilor pentru managementul situaiilor de urgen; - constituirea serviciilor pentru situaii de urgen; - ncadrarea inspectorilor i/sau a personalului de specialitate n domeniul proteciei civile; - ntocmirea planurilor de analiz i de acoperire a tipurilor de riscuri n teritoriul de competen sau n domeniul de activitate; - planificarea i organizarea activitilor de pregtire a populaiei i a salariailor privind protecia civil;

- organizarea evacurii n caz de urgen civil; - organizarea cooperrii i a colaborrii privind protecia civil; - planificarea resurselor pentru funcionarea structurilor prevzute mai sus, precum i pentru realizarea msurilor stabilite n planurile amintite. Cetenii sunt obligai: - s respecte i s aplice normele i regulile de protecie civil stabilite de autoritile administraiei publice centrale i locale, precum i de conductorii instituiilor publice, ai agenilor economici ori ai organizaiilor neguvernamentale, dup caz; - s duc la ndeplinire msurile de protecie civil dispuse, n condiiile legii, de autoritile competente sau de personalul nvestit cu exerciiul autoritii publice din cadrul serviciilor publice de urgen; - s informeze autoritile sau serviciile de urgen abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numrului 112, despre iminena producerii sau producerea oricrei situaii de urgen despre care iau cunotin; - s informeze serviciile de urgen profesioniste sau poliia, dup caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numrului 112, despre descoperirea de muniie sau elemente de muniie rmase neexplodate; - s participe la pregtirea de protecie civil la locul unde i desfoar activitatea; - s participe la ntreinerea adposturilor din cldirile proprietate personal i, n caz de necesitate, la amenajarea spaiilor de adpostire din teren; - s-i asigure mijloacele individuale de protecie, trusa sanitar, rezerva de alimente i ap, precum i alte materiale de prim necesitate pentru protecia familiilor lor; - s permit, n situaii de urgen civil, accesul forelor i mijloacelor de intervenie n incinte sau pe terenuri proprietate privat; - s permit instalarea mijloacelor de alarmare pe cldirile proprietate privat sau aparinnd asociaiilor de locatari sau proprietari, dup caz, fr plat, precum i accesul persoanelor autorizate, n vederea ntreinerii acestora; - s accepte i s efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit msurilor dispuse i aduse la cunotin de ctre autoritile abilitate; - s solicite avizele i autorizaiile privind protecia civil, n cazurile prevzute de lege. Conductorii instituiilor publice, patronii i managerii agenilor economici, indiferent de forma de proprietate, au urmtoarele obligaii principale: - asigur identificarea, monitorizarea i evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase; - stabilesc i urmresc ndeplinirea msurilor i a aciunilor de prevenire i de pregtire a interveniei, n funcie de ncadrarea n clasificarea de protecie civil; - organizeaz i doteaz, pe baza criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, servicii sau formaiuni proprii de urgen i stabilesc regulamentul de organizare i funcionare a acestora; - particip la exerciii i aplicaii de protecie civil i conduc nemijlocit aciunile de alarmare, evacuare, intervenie, limitare i nlturare a urmrilor situaiilor de urgen desfurate de unitile proprii - asigur gratuit forelor de intervenie chemate n sprijin n situaii de urgen echipamentele, substanele, mijloacele i antidoturile adecvate riscurilor specifice; - organizeaz instruirea i pregtire personalului ncadrat n munc privind protecia civil; - asigur alarmarea populaiei din zona de risc creat ca urmare a activitilor proprii desfurate; - prevd anual, n bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfurrii activitilor de protecie civil;

- ntiineaz persoanele i organismele competente asupra factorilor de risc i le semnaleaz de ndat cu privire la iminena producerii sau producerea unei situaii de urgen civil la nivelul instituiei sau agentului economic; - stabilesc i transmit ctre transportatorii, distribuitorii i utilizatorii produselor regulile i msurile de protecie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport i depozitare; - ncheie contracte, convenii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgen profesioniste sau voluntare; - menin n stare de funcionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaiile de adpostire i mijloacele tehnice proprii, destinate adpostirii sau interveniei, in evidena acestora i le verific periodic; - ndeplinesc alte obligaii i msuri stabilite, potrivit legii, de ctre organismele i organele abilitate. 2.Ordonana de urgen nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen n sensul prezentei ordonane de urgen, termenii i expresiile folosite au urmtorul neles: - situaia de urgen eveniment excepional, cu caracter non-militar, care prin amploare i intensitate amenin viaa i sntatea populaiei, mediul nconjurtor, valorile culturale i materiale importante , iar pentru restabilirea strii de normalitate sunt necesare adoptarea de msuri i aciuni urgente, alocarea de resurse suplimentare i managementul unitar al forelor i mijloacelor implicate; - factor de risc fenomen, proces sau complex de mprejurri congruente, n acelai timp i spaiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; - tipuri de risc incendii, cutremure, inundaii, accidente , explozii, avarii, alunecri sau prbuiri de teren, mbolnviri n mas, prbuiri ale unor construcii, instalaii sau amenajri, euarea sau scufundarea unor vase , cderi de obiecte din cosmos ori din atmosfer, tornade, avalane, eecul serviciilor de utiliti publice i alte calamiti naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate sau favorizate de factorii de risc specifici; - intervenia operativ aciunile desfurate , n timp oportun, de ctre structurile specializate n scopul prevenirii agravrii situaiei de urgen, limitrii, sau nlturrii, dup caz, a consecinelor acesteia; - evacuarea msur de protecie luat n cazul ameninrii iminente, strii de alert ori producerii unei situaii de urgen i care const n scoaterea din zonele afectate sau potenial a fi afectate, n mod organizat, a unor instituii publice, ageni economici, categorii sau grupuri de populaie ori bunuri i dispunerea acestora n zone i localiti care asigur condiii de protecie a persoanelor, bunurilor i valorilor, de funcionare a instituiilor publice i agenilor economici. Pe durata situaiilor de urgen sau a strilor potenial generatoare de situaii de urgen se ntreprind, n condiiile legii, dup caz, aciuni i msuri pentru: -avertizarea populaiei, instituiilor i agenilor economici din zonele de pericol; -declararea strii de alert n cazul iminenei ameninrii sau producerii situaiei de urgen; -punerea n aplicare a msurilor de prevenire i de protecie specifice tipurilor de risc i, dup caz, hotrrea evacurii din zona afectat sau parial afectat; -intervenia operativ cu fore i mijloace special constituite, n funcie de situaie, pentru limitarea i nlturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgen;

-instituirea regimului strii de urgen, n condiiile prevzute n art.93 din Constituia Romniei, republicat; -solicitarea sau acordarea de asisten internaional; -acordarea de despgubiri persoanelor fizice i juridice; -alte msuri prevzute de lege. Pe timpul strii de alert se pot dispune, cu respectarea prevederilor art.53 din Constituia Romniei, republicat, msuri pentru restrngerea unor drepturi sau liberti fundamentale referitoare, dup caz, la libera circulaie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forate, dreptul de proprietate privat ori la protecia social a muncii, aflate n strns relaie de cauzalitate cu situaia produs i cu modalitile specifice de gestionare a acesteia. TEMA nr.5 Dispoziii Generale privind instruirea n domeniul situaiilor de urgen aprobate prin ordinul M.A.I. nr. 712/2005 completat i modificat de OMAI 786/2005. Prezentele dispoziii stabilesc principiile, modalitile, cerinele i condiiile necesare n vederea organizrii i desfurrii activitii de instruire n domeniul situaiilor de urgen a persoanelor ncadrate n munc. Persoanele fizice i juridice care desfoar activiti cu personal angajat cu personal n condiii prevzute de lege sunt obligate s organizeze i s desfoare instruirea acestora n domeniul situaiilor de urgen pe baza reglementrilor specifice. Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen este parte component a pregtirii profesionale a acestora. Instruirea n domeniul situaiilor de urgen a persoanelor angajate n munc constituie parte component a activitii de aprare mpotriva incendiilor desfurate de persoanele fizice i juridice potrivit prevederilor legale n vigoare. Categoriile de instructaje n domeniul situaiilor de urgen sunt: - instructajul introductiv general; - instructajul specific locului de munc; - instructajul periodic; - instructajul pe schimb, acolo unde situaia impune; - instructajul pentru lucrri periculoase; - instructajul la conversia profesional; - instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituiei; 1. Instructajul introductiv general vizeaz dobndirea de cunotine cu privire la: - sistemul de acte normative; - managementul situaiilor de urgen la nivelul agentului economic; - mijloacele tehnice existente; - modul de aciune n cazul producerii unei situaii de urgen; - aciunile ce trebuie ntreprinse pentru limitarea i nlturarea urmrilor situaiilor de urgen. Va avea o durat de minim 8 ore i se va executa cu urmtoarele categorii de persoane : - noii angajai n munc; - salariaii transferai de la o unitate la alta; - lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri; - studenii i elevii aflai n practic. Instructajul introductiv general se efectueaz de ctre cadrul tehnic cu atribuii de prevenire i stingere a incendiilor, care are competena necesar. La ncheierea instructajului introductiv general, persoanele instruite vor fi verificate asupra

cunotinelor acumulate. Nu vor fi admise la locurile de munc persoanele care nu iau nsuit nivelul minim de cunotine. 1 1 Instructajul specific locului de munc se execut individual de ctre eful locului de munc respectiv. Durata instructajului nu poate fi mai mic de 8 ore. 1 1 Instructajul periodic se va executa pe baza tematicii anuale i a graficului de instruire. Intervalul de timp ntre dou instructaje periodice se stabilete astfel: - cel mult o lun (30 zile) pentru personalul cu funcii de execuie sau operative; - 1-3 luni pentru personalul care lucreaz nemijlocit cu aparate , maini, utilaje i instalaii tehnologice (tehnicieni,maitri, subingineri, ingineri); - 3-6 luni pentru personalul auxiliar; - 1-6 luni pentru personalul auxiliar care are atribuii de organizare , conducere i control. 1 1 Instructajul special pentru lucrri periculoase (sudare, tiere sau lipire cu flacr, lucrri care pot provoca scntei electrice sau mecanice, arcuri electrice, etc.) se efectueaz de conductorul formaiei de lucru privind tehnologia de execuie i de conductorul locului de munc pentru probleme specifice. Personalul societii va putea ncepe lucrul numai dup ce i-a nsuit urmtoarele cunotine minime : a. regulamentul intern al societii; b. prevederile legislaiei de prevenire i stingere a incendiilor n prile ce-i privesc; c. normele de prevenire i stingere a incendiilor specifice locului de munc; d. cunoaterea i mnuirea mijloacelor de prim intervenie din dotarea locului de munc; e. modul de aciune n cazul izbucnirii unui nceput de incendiu sau a altui eveniment negativ. Instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor se certific prin nscrisuri realizate cu cerneal sau past, n fiele individuale de instructaj. Dup completare fia individual de instructaj se semneaz att de persoana instruit ct i de cea care a efectuat instructajul.

II. PREVENIREA INCENDIILOR TEMA NR. 1. Noiuni generale de chimie i fizic. ( arderea, aprinderea, autoaprinderea, inflamarea, explozia, vaporizarea i fierberea) Arderea ( combustia) este reacia de combinare a unui material cu oxigenul, nsoit de degajare de cldur i n general, de emisie de flcri i/sau incandescen i/sau emisie de fum. Arderea este posibil numai n condiiile existenei a trei factori : prezena combustibilului, prezena comburantului i amorsarea reaciei prin realizarea energiei de aprindere sau prin surs de foc. Arderea are loc , de regul, n faz gazoas. Dup viteza de reacie dintre oxigen i combustibil , arderea se clasific n: ardere lent, normal sau uniform i ardere rapid , ultrarapid. Dup tipul de reacie se deosebesc arderi complete ( combustibilul reacioneaz total, dezvoltnd ca produi de ardere CO2, SO2 , vapori de ap, azot i n cantiti mici alte substane) i arderi incomplete (cantitatea de oxigen este mai mic dect valoarea teoretic, substana combustibil nu arde n ntregime, rezultnd ca produse de ardere: CO, alcoli,

cetone, aldehide, cocs, copui organici compleci); arderea incomplet are loc i atunci cnd exist un amestec neomogen al aerului cu gazul combustibil. Arderea cu incandescen sau jarul, este o combustie fr flacr a unui material combustibil solid nsoit de emisie de lumin.n cazul n care procesul de ardere se manifest n ntreaga mas a materialului combustibil avem de-a face cu ardere generalizat. Incendiul este o ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul ntreruperii procesului de ardere.(L.307) Incendiul mai poate fi definit i ca un proces complex, cu evoluie nedeterminat (aleatorie) definit de urmtoarele elemente: - existena materialului combustibil i aciunea unei surse de iniiere a incendiului ( de aprindere): - iniierea i dezvoltarea n spaiu i timp a unei arderi i scparea ei de sub control; - producerea de pierderi materiale n urma arderii; - necesitatea interveniei printr-o aciune de stingere, cu scopul ntreruperii i lichidrii procesului de ardere. Aprinderea este iniierea arderii unui material combustibil ca urmare aproceselor de accelerare a reaciei de oxidare pn la declanarea arderii. Aprinderea poate fi: inductiv, n cazul aprinderii unei substane (material, amestec) sub aciunea radiaiei calorice, sau spontan n cazul autoaprinderii. Autoaprinderea, este fenomenul de declanare a procesului de ardere prin nclzirea sau autonclzirea unei substane combustibile pn la valoarea temperaturii de autoaprindere, specific, fr a veni n contact direct cu o surs exterioar de aprindere. Dup natura proceselor sau reaciilor ce produc autonclzirea se definesc: - autoaprindere de natur chimic aprindere spontan a unor substane n contact cu oxigenul din aer, ap sau compui organici, cu care majoritatea substanelor nu reacioneaz n condiii normale; - autoaprindere de natur fizico-chimic - aprindere de substane combustibile stimulat att de procese chimice ct i de factori de natur fizic; - autoaprindere biologic aprinderea unor produse vegetale ( furaj, borhot, rumegu de lemn, tutun etc.) sau aunor produse de origine animal ( ln, pr, pene etc.), care sub influiena aciunii microorganismelor genereaz reacii chimice i/sau fiziologice care produc cantitatea de cldur necesar declanrii procesului de ardere. Inflamarea este aprinderea unui amestec de aer cu vapori sau gaze (provenite inclusiv dintr-un solid sau lichid combustibil) la contactul cu o flacr. Explozia este un proces fizico chimic foarte rapid de oxidare sau de descompunere a substanelor explozive i de transformare a lor , de regul, n compui gazoi, antrennd o cretere mare de temperatur i/sau de presiune. Pulberile, vaporii i gazele combustibile pot forma cu aerul amestecuri explozive dac au concentraia cuprins n ntervalul dintre limitele minim i maxim de explozie specifice fiecrei substane. Vaporizarea este procesul prin care un lichid trece n stare de vapori. Pentru ca un corp solid s treac n stare de vapori, trebuie mai nti s treac n stare lichid. Vaporizarea se poate face prin evaporare sau prin fierbere. Evaporarea se produce numai la suprafaa lichidului i are loc la orice temperatur. Ea se produce cu att mai intens cu ct suprafaa lichidului este mai mare, temperatura lichidului mai mare i vaporii emanai de lichid sunt nlturai mai repede. Fierberea este procesul prin care se face trecerea unui lichid n stare gazoas prin formare de vapori n tot cuprinsul su.Cu ct un lichid se fierbe la altitudini mai mari cu att temperatura lui de fierbere este mai mic.

La presiune constant un lichid fierbe ntotdeauna la aceeai temperatur care rmne neschimbat att timp ct are loc fierberea. Aceast temperatur se numete temperatura de fierbere sau punct de fierbere. TEMA NR. 2.Clasificarea materialelor din punct de vedere al combustibilitii. Riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu), gradul de rezisten la foc Combustibilitatea materialelor i elementelor de construcii este capacitatea acestora de a se aprinde i arde n continuare, contribind la creterea cantitii de cldur dezvoltat de incendiu. n funcie de comportarea la foc, materialele i elementele de construcii, pot fi incombustibile sau combustibile. Materialele i elementele de construcii combustibile se clasific n clase de combustibilitate: - practic neinflamabile ( greu combustibile); - dificil inflamabile ( greu combustibile ); - mediu inflamabile; - uor inflamabile. Riscul de incendiu, reprezint probabilitatea izbucnirii incendiilor n spaii, ncperi, construcii sau compartimente de incendiu sau instalaii; n cele cu funciuni civile ( publice ) se exprim prin riscuri de incendiu, iar cele destinate activitilor de producie i/sau de depozitare se exprim prin categorii de pericol de incendiu. La cldiri civile ( publice) riscul de incendiu este determinat, n principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilit prin calcul i de destinaia respectiv. n funcie de densitatea sarcinii termice , riscul de incendiu la cldiri civile ( publice), poate fi : - mare - qi peste 840 MJ/ m2; - mijlociu qi ntre 420 i 840 mj/m2; - mic - qi sub 420 mj/m2. n funcie de destinaie (funciune) unele spaii i ncperi din cldirile civile se ncadreaz n urmtoarele riscuri de incendiu: - mare n care se utilizeaz sau depoziteaz materiale combustibile ( depozite, arhive, biblioteci, multiplicare,parcaje autoturisme, etc.); - mijlociu n care se utilizeaz foc deschis ( buctrii, centrale termice, oficii cu preparri calde etc.); - mic celelalte ncperi i spaii. n ncperile i spaiile echipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar cele mijlocii pot fi considerate mici. Pentru ntregul compartiment de incendiu sau cldire , riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezint minimum 30 % din volumul acestora. La construcii de producie i/sau depozitare , riscul de incendiu are n vedere natura activitilor desfurate , caracteristicile de ardere ale materialelor i substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, i densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprim: - categoriile A i B posibiliti de incendiu i explozie volumetric ( risc de incendiu foarte mare); - categoria C posibiliti de incendiu/ardere ( risc mare de incendiu); - categoria D existena focului deschis sub orice form, n absena substanelor combustibile ( risc mediu de incendiu); - categoria E existena unor materiale sau substane incombustibile n stare rece sau a substanelor combustibile n stare de umiditate naintat, peste 80% ( risc mic de incendiu). Zonele din ncperi, ncperile, compartimentele i construciile de producie i/sau depozitare , vor avea definit riscul de incendiu ( fiecare n parte) prin una din cele cinci

categorii de pericol de incendiu, n funcie de pericolul de incendiu determinat de proprietile fizico chimice ale materialelor i substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc. Categorii de pericol de incendiu: A - substane a cror aprindere sau explozie poate s aib loc n urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau alte substane sau materiale. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pn la 28 0 C, gaze sau vapori cu limita inferioar de explozie pn la 10%, atuci cnd acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. - B - lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprins ntre 28- 100 0 C, gaze sau vapori cu limita inferioar de explozie mai mare de 10%,, atunci cnd acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. Fibre, praf sau pulberi, care se degaj n stare de suspensie, n cantiti ce pot forma cu aerul amestecuri explozive. - C substane i materiale combustibile solide, lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100o C. - D substane sau materiale incombustibile n stare fierbinte, topite sau incandescente, substane cu degajri de cdur radiant, flcri sau scntei, substane solide, lichide sau gazoase ce se ard n calitate de combustibil. - E substane sau materiale incombustibile n stare rece sau materiale combustibile n stare de umiditate naintat ( peste 80%), ori ambalaje pentru lichide incombustibile, astfel nct posibilitatea aprinderii lor este exclus. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone i ncperi, precum i independent pentru fiecare compartiment de incendiu i construcie n parte, menionndu-se obligatoriu n documentaia tehnico economic. Pentru compartimente de incendiu sau construcii, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoas se extinde la ntregul volum al acestora , atunci cnd reprezint mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construciei. Gradul de rezisten la foc este capacitatea global a construciei sau a compartimentului de incendiu de a rspunde la aciunea unui incendiu standard, indiferent de destinaia sau funciunea acestuia. TEMA NR. 3. 1. Criterii de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007) Serviciile de urgen voluntare/private sunt structuri specializate, altele dect cele aparinnd serviciilor de urgen profesioniste, organizate cu personal angajat i/sau voluntar, n scopul aprii vieii, avutului public i/sau a celui privat mpotriva incendiilor i a altor calamiti, n sectoarele de competen stabilite cu avizul inspectoratelor. Serviciile de urgen voluntare/private au n structur compartiment sau specialiti pentru prevenirea incendiilor, care pot fi i cadre tehnice specializate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaii de intervenie, salvare i prim ajutor,precum i, dup caz, ateliere de reparaii i de ntreinere. Constituirea, ncadrarea i dotarea serviciilor de urgen voluntare/private se realizeaz pe baza criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General i aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor. Organizarea i funcionarea serviciilor de urgen voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate,dup caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor

economici i instituiilor care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performan. nfiinarea, extinderea sau restrngerea activitii, precum i desfiinarea unui serviciu de urgen voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului. Serviciile de urgen voluntare/private au urmtoarele atribuii principale: a) desfoar activiti de informare i instruire privind cunoaterea i respectarea regulilor i a msurilor de aprare mpotriva incendiilor; b) verific modul de aplicare a normelor, reglementrilor tehnice i dispoziiilor care privesc aprarea mpotriva incendiilor, n domeniul de competen; c) asigur intervenia pentru stingerea incendiilor,salvarea, acordarea primului ajutor i protecia persoanelor,a animalelor i a bunurilor periclitate de incendii sau n alte situaii de urgen. Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a personalului serviciilor de urgen voluntare sau private se realizeaz de centre de formare i evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General. Statutul personalului din serviciile de urgen voluntare se stabilete prin hotrre a Guvernului. Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen voluntare se asigur din bugetele locale. Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen private se asigur de operatorii economici i instituiile care le-au constituit. Pe baza hotrrii consiliului local i n condiiile prevzute de lege, serviciul de urgen voluntar poate presta, contra cost, ctre orice persoan fizic sau juridic, fr a afecta ndeplinirea atribuiilor, unele servicii cum sunt: a) supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor la trguri, expoziii, manifestri cultural-sportive, activiti de filmare i altele asemenea; b) transport de ap, evacuarea apei din subsolurile cldirilor sau din fntni; c) limitarea, colectarea sau ndeprtarea unor produse poluante; d) efectuarea de lucrri la nlime; e) transport de ap. Costurile pentru prestrile de servicii efectuate sunt stabilite prin hotrre a consiliului local, iar sumele ncasate se constituie ca venituri ale bugetului local. Drepturi, indemnzaii i despgubiri ce se acord personalului serviciilor de urgen voluntare sau private n exercitarea atribuiilor ce i revin, personalul serviciilor de urgen voluntare sau private are urmtoarele drepturi: a) s solicite de la persoanele fizice i juridice date, informaii i documente necesare ndeplinirii atribuiilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor; b) s stabileasc restricii ori s interzic, potrivit competenei prevzute n regulamentul de organizare i funcionare a serviciului, utilizarea focului deschis i efectuarea unor lucrri cu substane inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii; c) s propun persoanelor n drept oprirea funcionrii sau demolarea construciei incendiate, precum i a celor vecine ori a unei pri din acestea, n scopul limitrii propagrii incendiilor; d) s utilizeze, n funcie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenii la incendii; e) s se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interveniei, pe drumuri care nu sunt deschise circulaiei publice ori pe alte terenuri, dac cerinele de operativitate i de lucru impun aceasta; f) s opreasc ori s limiteze traficul public n zona desfurrii operaiunilor de intervenie; g) s intre n locuina persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimmntul acestora, n condiiile prevzute de lege; n cazul cnd se impune nlturarea unui pericol iminent de

incendiu asupra vieii, integritii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimmntul nu este necesar. Personalul angajat al serviciilor de urgen voluntare/private se ncadreaz n condiii de munc similare personalului serviciilor de urgen profesioniste. Personalul serviciilor de urgen voluntare/private are obligaia s poarte uniform, echipament de protecie i nsemne distinctive, ale cror descriere, condiii de acordare i folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, aprobat prin hotrre a Guvernului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Consiliul local, administratorul sau conductorul instituiei asigur gratuit personalului serviciilor de urgen voluntare/private uniforma i echipamentul de protecie adecvate misiunilor pe care le Ondeplinete, iar n cazul n care pe timpul interveniei i s-au degradat mbrcmintea ori alte bunuri personale, l despgubete n mod corespunztor. Pe timpul interveniei, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur antidot adecvat naturii mediului de lucru. n cazul operaiunilor de lung durat, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur hrana, gratuit, n echivalentul a cel puin 2.000 de calorii. Obligaia asigurrii drepturilor prevzute mai sus revine consiliului local, administratorului sau conductorului instituiei, dup caz. Personalul serviciilor de urgen voluntare are dreptul la indemnizaii pentru timpul efectiv de lucru la intervenii i la celelalte activiti prevzute n programul serviciului. Cuantumul orar al indemnizaiei prevzute se stabilete i se acord de consiliul local, difereniat pe categorii de funcii. Pe timpul ct se afl la cursuri de pregtire i concursuri profesionale, organizate n afara localitii n care funcioneaz serviciul, personalul serviciilor de urgen voluntare beneficiaz de toate drepturile de deplasare, cazare i de diurn ca i personalul serviciilor de urgen profesioniste, care se acord de consiliul local. Personalul serviciilor de urgen voluntare, salariai ai altor instituii publice sau operatori economici, i pstreaz drepturile de salariu la locul de munc pentru perioada ct particip la intervenii, cursuri de pregtire ori concursuri profesionale. Persoanele juridice care organizeaz servicii de urgen voluntare/private au obligaia s asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurri pentru caz de boal profesional accident ori deces produs n timpul sau din cauza ndeplinirii atribuiilor ce i revin pe timpul interveniilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.

TEMA NR. 3. 2. Criterii de performanta privind structura organizatorica si serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007) dotarea

Serviciile de urgen voluntare/private sunt structuri specializate, altele dect cele aparinnd serviciilor de urgen profesioniste, organizate cu personal angajat i/sau voluntar, n scopul aprii vieii, avutului public i/sau a celui privat mpotriva incendiilor i a altor calamiti, n sectoarele de competen stabilite cu avizul inspectoratelor. Serviciile de urgen voluntare/private au n structur compartiment sau specialiti pentru prevenirea incendiilor, care pot fi i cadre tehnice specializate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaii de intervenie, salvare i prim ajutor,precum i, dup caz, ateliere de reparaii i de ntreinere.

Constituirea, ncadrarea i dotarea serviciilor de urgen voluntare/private se realizeaz pe baza criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General i aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor. Organizarea i funcionarea serviciilor de urgen voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate,dup caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici i instituiilor care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performan. nfiinarea, extinderea sau restrngerea activitii, precum i desfiinarea unui serviciu de urgen voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului. Serviciile de urgen voluntare/private au urmtoarele atribuii principale: a) desfoar activiti de informare i instruire privind cunoaterea i respectarea regulilor i a msurilor de aprare mpotriva incendiilor; b) verific modul de aplicare a normelor, reglementrilor tehnice i dispoziiilor care privesc aprarea mpotriva incendiilor, n domeniul de competen; c) asigur intervenia pentru stingerea incendiilor,salvarea, acordarea primului ajutor i protecia persoanelor,a animalelor i a bunurilor periclitate de incendii sau n alte situaii de urgen. Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a personalului serviciilor de urgen voluntare sau private se realizeaz de centre de formare i evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General. Statutul personalului din serviciile de urgen voluntare se stabilete prin hotrre a Guvernului. Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen voluntare se asigur din bugetele locale. Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen private se asigur de operatorii economici i instituiile care le-au constituit. Pe baza hotrrii consiliului local i n condiiile prevzute de lege, serviciul de urgen voluntar poate presta, contra cost, ctre orice persoan fizic sau juridic, fr a afecta ndeplinirea atribuiilor, unele servicii cum sunt: a) supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor la trguri, expoziii, manifestri cultural-sportive, activiti de filmare i altele asemenea; b) transport de ap, evacuarea apei din subsolurile cldirilor sau din fntni; c) limitarea, colectarea sau ndeprtarea unor produse poluante; d) efectuarea de lucrri la nlime; e) transport de ap. Costurile pentru prestrile de servicii efectuate sunt stabilite prin hotrre a consiliului local, iar sumele ncasate se constituie ca venituri ale bugetului local. Drepturi, indemnzaii i despgubiri ce se acord personalului serviciilor de urgen voluntare sau private n exercitarea atribuiilor ce i revin, personalul serviciilor de urgen voluntare sau private are urmtoarele drepturi: a) s solicite de la persoanele fizice i juridice date, informaii i documente necesare ndeplinirii atribuiilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor; b) s stabileasc restricii ori s interzic, potrivit competenei prevzute n regulamentul de organizare i funcionare a serviciului, utilizarea focului deschis i efectuarea unor lucrri cu substane inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii; c) s propun persoanelor n drept oprirea funcionrii sau demolarea construciei incendiate, precum i a celor vecine ori a unei pri din acestea, n scopul limitrii propagrii incendiilor; d) s utilizeze, n funcie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenii la incendii; e) s se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interveniei, pe drumuri care nu sunt deschise circulaiei publice ori pe alte terenuri, dac cerinele de operativitate i de lucru impun aceasta;

f) s opreasc ori s limiteze traficul public n zona desfurrii operaiunilor de intervenie; g) s intre n locuina persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimmntul acestora, n condiiile prevzute de lege; n cazul cnd se impune nlturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieii, integritii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimmntul nu este necesar. Personalul angajat al serviciilor de urgen voluntare/private se ncadreaz n condiii de munc similare personalului serviciilor de urgen profesioniste. Personalul serviciilor de urgen voluntare/private are obligaia s poarte uniform, echipament de protecie i nsemne distinctive, ale cror descriere, condiii de acordare i folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, aprobat prin hotrre a Guvernului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Consiliul local, administratorul sau conductorul instituiei asigur gratuit personalului serviciilor de urgen voluntare/private uniforma i echipamentul de protecie adecvate misiunilor pe care le Ondeplinete, iar n cazul n care pe timpul interveniei i s-au degradat mbrcmintea ori alte bunuri personale, l despgubete n mod corespunztor. Pe timpul interveniei, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur antidot adecvat naturii mediului de lucru. n cazul operaiunilor de lung durat, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur hrana, gratuit, n echivalentul a cel puin 2.000 de calorii. Obligaia asigurrii drepturilor prevzute mai sus revine consiliului local, administratorului sau conductorului instituiei, dup caz. Personalul serviciilor de urgen voluntare are dreptul la indemnizaii pentru timpul efectiv de lucru la intervenii i la celelalte activiti prevzute n programul serviciului. Cuantumul orar al indemnizaiei prevzute se stabilete i se acord de consiliul local, difereniat pe categorii de funcii. Pe timpul ct se afl la cursuri de pregtire i concursuri profesionale, organizate n afara localitii n care funcioneaz serviciul, personalul serviciilor de urgen voluntare beneficiaz de toate drepturile de deplasare, cazare i de diurn ca i personalul serviciilor de urgen profesioniste, care se acord de consiliul local. Personalul serviciilor de urgen voluntare, salariai ai altor instituii publice sau operatori economici, i pstreaz drepturile de salariu la locul de munc pentru perioada ct particip la intervenii, cursuri de pregtire ori concursuri profesionale. Persoanele juridice care organizeaz servicii de urgen voluntare/private au obligaia s asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurri pentru caz de boal profesional accident ori deces produs n timpul sau din cauza ndeplinirii atribuiilor ce i revin pe timpul interveniilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.

TEMA NR 5 Sisteme, instalaii, mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice. Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor si altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la dimensionarea, amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmatoarele conditii:

a) controlul riscurilor de izbucnire, precum si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata; b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevazute, precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat; c) complementaritatea reciproca in indeplinirea rolurilor, in caz de incendiu, precum si aportul serviciului de pompieri; d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile, sistemele si dispozitivele cu actionare manuala si cele cu functionare automata; e) corelarea intrarii si mentinerii in functiune, precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunzatori de siguranta la foc si, dupa caz, cu timpii operativi de interventie; f) prevederea, dupa caz, a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere, inclusiv a coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate; g) asigurarea conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare, intretinere si reparare, conform instructiunilor; h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii; i) intocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare. Dotarea agentilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face, dupa caz, pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor, respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autoritatile abilitate prin lege. Personalului de interventie pentru stingerea incendiilor i se prevede si i se asigura echipamentul si mijloacele de protectie adecvate, potrivit reglementarilor in vigoare. Echipamentul si mijloacele prevazute trebuie sa asigure protectia personalului de interventie la efectele negative ale agentilor care intervin in caz de incendiu precum si posibilitati de iluminat, de comunicare si de lucru in conditii de siguranta. . Scenariile de securitate la incendiu se elaboreaza obligatoriu pentru categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care, potrivit legii, sunt supuse avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. 1.Sisteme, instalaii, aparate i dispozitive de semnalizare, avertizare i alertare n caz de incendiu, destinate detectrii i semnalizrii incendiilor produse n zona supravegheat. Scopul echiprii i dotrii cu aceste sisteme i instalaii este acela de a se lua msuri imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, punerea n funciune a echipamentelor de stingere sau de protecie, transmiterea apelurilor de urgen i alertarea forelor de intervenie. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se prevd numai la construciile de importan deosebit sau cu risc mare de incendiu, asigurndu-se semnalizarea izbucnirii incendiului nainte de intrarea n funciune a instalaiilor automate de stingere. 1.1 Detectoare de incendiu n principiu, instalaia de semnalizare a incendiilor trebuie s detecteze nceputul de incendiu n cel mai scurt timp, s analizeze rapid informaiile primite i, n cazul confirmrii evenimentului , s emit semnalul de alarm adecvat, pentru asigurarea interveniei i evacurii. Detectoarele de incendiu funcioneaz pe baza unor principii de detecie diferite, fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, creterea temperaturii, radiaiile electromagnetice emise de flacr).

Detectorul cu camer de ionizare poate sesiza aerosolii formai din particule fine de mici dimensiuni. Principiul fizic utilizat n funcionarea acestor tipuri de detectoare const n ionizarea aerului n camera de msur sub aciunea radiaiilor emise de o surs radioactiv. Detectorul optic este un detector sensibil la particule de dimensiuni mai mari, care reflect lumina sau particule fine, de culoare nchis care o absorb. Detectorul de temperatur poate sesiza, n funcie de tipul constructiv, att depirea unui prag fix, ct i creterile rapide de temperatur. Detectorul de flacr poate sesiza radiaiile electromagnetice emise n spectrul infrarou sau ultraviolet de flcrile incendiului. Cele mai moderne i mai sigure soluii adoptate pentru construcia detectoarelor sunt cele cu senzori combinai (de regul, fum i temperatur). La stabilirea tipurilor de detectoare pentru incendiu se ine seama de: o evoluia cea mai probabil a incendiului n faza incipient; o configuraia i dimensiunile spaiului protejat; o condiiile de microclimat existente la locul de montare i sursele poteniale pentru alarme false; o natura materialelor combustibile existente n zona protejat. Este bine a se avea n vedere inclusiv culoarea fumului posibil a fi degajat, innd cont c materialele celulozice degaj un fum alb, cu particule de dimensiuni mici, n timp ce materialele sintetice degaj, n general, fum negru i cu particule mai mari. Configuraia spaiului n care se monteaz detectoarele impune o analiz detaliat a fiecrei situaii n parte, innd cont de dimensiunile i amplasarea elementelor de construcii (goluri, grinzi, stlpi, canale, nie, pante, obstrucionri de elemente de compartimentare, plafoane false). La montarea detectoarelor se recomand a se ine seama de urmtoarele aspecte: detectoarele se instaleaz astfel nct s poat fi uor verificate i ntreinute; spaiul din jurul detectoarelor (orizontal i vertical) trebuie s fie degajat pe o raz de minimum 0,5m pentru a se asigura vizibilitatea detectorului; se recomand a se instala detectoare de incendiu la: toate deschiderile a cror suprafa este mai mare de 0,1m2; partea cea mai nalt a caselor de scri, puurilor, lifturilor sau alte canale verticale care strbat planeele; fiecare nivel al caselor de scri nchise; intersecia a dou sau mai multe coridoare; intrrile pentru ascensoare; n apropierea gurilor de evacuare aferente instalaiilor de climatizare; detectoarele de temperatur se amplaseaz pe plafon, detectoarele de fum, n general, pe plafon sau la distane anumite fa de acesta, iar detectoarele de flacr pe perei sau stlpi; detectoarele de fum amplasate n canalele instalaiilor de climatizare a aerului nu pot substitui protecia individual realizat prin detectoare de fum din interiorul ncperilor; n situaia existenei unor plafoane (pardoseli) false, care adpostesc cabluri electrice, se vor prevedea detectoare n spaiul creat, independent de cele existente n interiorul ncperii. n concluzie, amplasarea detectoarelor de incendiu trebuie astfel efectuat nct funcionarea lor s nu fie perturbat de radiaii solare, izolaie termic necorespunztoare a acoperiului sau ali factori ce pot genera alarme false sau mpiedica sesizarea de ctre detector a fenomenelor ce nsoesc arderea.

Detectoarele de incendiu pot fi dotate i cu sisteme relativ simple de alarmare (detectoare independente). Acestea funcioneaz, de regul, alimentate de la acumulatori sau direct de la o surs de energie electric obinuit. Utilizarea lor este restrns pentru cazurile cnd o ncperea este protejat temporar (pericolul de incendiu este ocazional); o n imediata apropiere a locului protejat este asigurat prezena permanent a unei persoane care s recepioneze semnalul emis; o valoarea bunurilor protejate i mrimea construciei nu justific realizarea unei instalaii de semnalizare complexe. 1.2 Centrale de semnalizare i alarme Acest echipament asigur urmtoarele funciuni: alimentarea cu energie electric a detectoarelor; identificarea i semnalizarea, optic i acustic, a defectelor (scurtcircuit sau ntreruperea circuitelor de conectare, punere la mas, lips surs de alimentare sau valoare tensiune necorespunztoare, defectare sau scoaterea voit din funciune a unor elemente componente). Criterii minimale de apreciere a performanelor centralelor de semnalizare: asigurarea posibilitii de extindere sau reducere, dup caz, a numrului de linii pentru detectoare (structura modular); identificarea semnalizrilor optice, fie prin afiare cu caractere alfa numerice, fie prin coduri de culori (verde prezena tensiunii; rou alarm de incendiu; galben - defect); diferenierea alarmelor acustice i prioritatea alarmei de incendiu; memorarea alarmei optice de incendiu i posibilitatea anulrii ei doar la ncetarea condiiilor care au produs-o; asigurarea retranslaiei, dup dorin, a semnalului de alarm, n locuri cu prezen permanent; posibilitatea verificrii, manuale i automate, a integritii i funcionrii elementelor componente ale instalaiei de semnalizare; asigurarea alimentrii sistemului cu energie electric din cel puin dou surse independente; posibilitatea acionrii instalaiilor de stingere sau a altor elemente de protecie mpotriva incendiilor (obloane, trape, clapete antifoc); nregistrarea i posibilitatea redrii unor informaii privind semnalizrile (evenimentele) pe o anumit perioad de timp la cerere sau automat; posibilitatea integrrii ntr-un sistem complex de dispecerat sau interconectarea sistemelor de semnalizare; identificarea exact a detectorului sau butonului manual care a iniiat alarma de incendiu; autodiagnoza strii de funcionare a elementelor ce compun sistemul; scoaterea din funciune, pe durata de timp prestabilit, a fiecrui buton, detector sau dispozitiv comandat; conectarea pe aceeai linie (circuit) a dispozitivelor prin care se iniiaz alarma de incendiu, ct i a dispozitivelor comandate; sigurana mrit n funcionare. Sursele de alimentare sunt: - sursa de baz reeaua electric conectat la sistemul energetic naional; - sursa de rezerv baterie de acumulatoare. Ea trebuie s preia, n mod automat, alimentarea atunci cnd sursa de baz nu mai asigur alimentarea normal de funcionare a instalaiei. Tranziia de la o surs la alta nu trebuie s conduc la modificri n

starea sistemului. Sursa de rezerv trebuie s asigure funcionarea normal a instalaiei cel puin 24h i nc minimum 5 minute n condiii de alarm general de incendiu. Dac ea este destinat proteciei oamenilor, acest timp se majoreaz la 30 de minute. Fiecare instalaie de semnalizare a incendiilor trebuie s fie dotat i cu dispozitive de avertizare manuale. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza n sistemul contact normal nchis n stare de veghe. Odat acionate, ele trebuie s rmn blocate n stare de alarm, readucerea n stare normal fcndu-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face n locuri vizibile i uor accesibile la o nlime de circa 1,40m. Este indicat, innd cont de comportamentul uman n caz de pericol, ca butoanele de semnalizare s fie amplasate pe cile de evacuare, de preferin lng ui i la fiecare ieire n casa scrilor. ntreinerea i verificrile periodice ale instalaiilor de semnalizare vor fi efectuate de ctre personal calificat i atestat n acest sens. Cu ocazia verificrilor se urmrete: o existena i starea tuturor surselor de alimentare cu energie electric (inclusiv sursa de rezerv); o funcionarea centralei de semnalizare corespunztor regimurilor de lucru indicate de productor (n special a semnalizrilor optice i acustice); o integritatea circuitelor la care se conecteaz elementele conexe centralei (detectoare i butoane, dispozitive de alarmare); o funcionarea detectoarelor i butoanelor de semnalizare; o funcionarea elementelor de alarmare conectate la central. 2. Sisteme, instalaii, i dispozitive de limitare i stingere a incendiilor, care asigur prezena substanei de stingere n zona protejat sau limiteaz propagarea incendiului n ncperi i spaii adiacente locului de izbucnire. n funcie de produsul de stingere utilizat aceste sisteme, instalaii i dispozitive pot fi de stingere cu ap, cu spum, pulberi, gaze inerte, aerosoli etc.. 2.1. Proiectarea, executarea, echiparea i dotarea minim obligatorie cu instalaii de stingere cu ap a incendiilor la cldiri se fac conform I 9 95, a standardelor n vigoare, cu respectarea cerinelor din normele generale de protecie mpotriva incendiilor. Investitorul poate solicita dotarea suplimentar i cu alte instalaii sau elemente de instalaii de stins incendii. Numrul de calcul al incendiilor simultane pe teritoriul incintelor de producie sau depozitare independente se ia astfel: un incendiu pentru suprafee mai mici de 150 ha. i dou incendii simultane pentru suprafee de peste 150 ha. Pentru incintele de producie sau depozitare care se alimenteaz cu ap din aceleai instalaii cu centrele populate, se ia n calcul un incendiu, dac suprafaa incintei este sub 150 ha. i centrul populat are maxim 10 000 de locuitori i dou incendii simultane dac centrul populat are cel mult 25 000 de locuitori, indiferent de suprafaa incintei de producie i/sau depozitare. Dac localitatea are peste 25 000 de locuitori, numrul de calcul al incendiilor simultane se determin separat pentru fiecare incint de producie i/sau depozitare i separat pentru localitate, n final nsumndu-se valorile rezultate din calculele preliminare. Componentele specifice instalaiilor de stingerea incendiilor utilizate, procurate din ar sau din import, vor fi obligatoriu avizate de I.G.C.P.M. C.S.E.S. p.s.i. De regul, fiecare cldire sau corp de construcii dintr-o incint, prevzut cu instalaii de stingere a incendiilor, va fi alimentat printr-un singur branament, cu excepia unor situaii n care debitul este insuficient, cnd avem reele cu mai mult de 8 hidrani interiori pe nivel, la cldirile nalte i foarte nalte, importante i vulnerabile la incendii precum i la urmtoarele tipuri de cldiri:

au volumul mai mare de 5000 m3 i sunt destinate copiilor de vrst precolar, instituiilor medicale, azilurilor pentru btrni i infirmi, muzeelor, expoziiilor, bibliotecilor, arhivelor, magazinelor i depozitelor anexe; cinematografe, cluburi i case de cultur (fr scen amenajat), sli de concerte i sli de ntruniri, de gimnastic i sport, cu capacitate de 600 locuri sau mai mult; teatre dramatice sau muzicale, cluburi i case de cultur cu scen amenajat; De asemenea se prevd dou sau mai multe branamente i n cazul reelelor de incendiu inelare de alimentare cu ap din reeaua public. Reelele exterioare de ap pentru incendiu sunt de regul inelare i comune cu cele pentru apa menajer sau industrial. Aceste reele se mpart n sectoare prin vane, astfel: la grupuri de cldiri pentru ca n caz de avarie s se poat izola poriuni de maximum 300 m la incinte industriale, astfel nct n caz de avarie s nu se scoat din funciune mai mult de 10 hidrani sau 2 tunuri de ap pentru incendiu. Vanele de secionare se vor sigila n poziia normal deschis Conform prevederilor STAS 1478 se stabilete rezerva de ap intangibil necesar stingerii incendiilor i se pstreaz n rezervoare independente sau comune, n interiorul sau exteriorul cldirilor. n cazul n care rezerva de ap pentru incendiu este mai mare de 1000 m 3, aceasta se pstreaz n cel puin 2 rezervoare sau 2 compartimente, legate ntre ele, astfel nct s poat fi scoase individual din funciune. Pentru toate rezervoarele i bazinele, cu excepia celor mai mici de 10 m 3, aflate la o distan mai mic de 1000 m de construcie se vor prevedea posibiliti pentru amplasarea direct a pompelor mobile de intervenie n caz de incendiu. Alimentarea cu ap a hidranilor de incendiu interiori, din construciile prevzute cu instalaii de ap potabil sau industrial se face de regul prin reele comune, ramificate sau inelare. Se prevd reele independente de distribuie a apei n urmtoarele situaii : cldiri social-culturale i industriale la care sunt prevzute instalaii automate tip sprinkler, drencer sau ap pulverizat; la reelele de distribuie din mase plastice pentru ap potabil sau industrial; n cazurile n care presiunea necesar n instalaii pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bari; cnd nu se poate asigura debitul de ap pentru stins incendiul de ctre conductele publice i este necesar a se prevedea o gospodrie proprie de ap (rezervor + staie pompe); n cazul reelelor interioare de hidrani pentru care este prevzut timpul teoretic de funcionare de minim 60 minute. Reelele inelare de conducte se prevd cu robinete astfel nct, n caz de avarii, s nu se ntrerup funcionarea a mai mult de 5 hidrani interiori pe un nivel al cldirii. Echiparea cu hidrani de incendiu interiori ai construciilor, compartimentelor de incendiu i a spaiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate, se asigur, dup caz, la: construciile nchise din categoriile de importan excepional i deosebit (A i B), ncadrate conform legislaiei n vigoare, indiferent de arie i numr de niveluri; construcii publice, administrative i sociale, cu arie construit de cel puin 600 m2 i mai mult de 4 niveluri; cldiri nalte, foarte nalte i construcii cu sli aglomerate, indiferent de ariile construite i numrul de niveluri cu excepia locuinelor;

construcii de producie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendii, cu arii construite de minimum 600 m2, precum i depozite cu stive nalte (peste 4 m nlime); construcii sau spaii publice, administrative, sociale i de producie sau depozitare subterane, cu aria desfurat mai mare de 600 m2; parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme i cele supraterane nchise cu mai mult de 2 niveluri. Nu se prevd hidrani de incendiu interiori atunci cnd apa nu este indicat pentru stingere sau se asigur stingerea cu alte substane, precum i la construciile parter la care se realizeaz intervenia de la hidranii exteriori cu furtun de maxim 40m lungime. Amplasarea hidranilor interiori se face astfel nct fiecare punct din interiorul cldirii s fie protejat de cel puin: odou jeturi, pentru ncperi sau grupuri de ncperi industriale care comunic prin goluri neprotejate, din categoriile A, B i C pericol de incendiu i un volum de peste 1000m3, cldiri civile de peste 45m n depozite comerciale, industriale, magazine sau expoziii cu exponate combustibile, la sli de spectacole; oun jet, n celelalte ncperi, inclusiv n cele prevzute cu instalaii automate de stingere. La proiectarea instalaiilor de hidrani interiori, pentru cldirile civile foarte nalte (peste 45m), se vor respecta urmtoarele: se prevd dou coloane de alimentare care trebuie s asigure 15l/s pentru cldiri de pn la 50000m3 i 20l/s pentru cldirile cu volum mai mare; pe fiecare nivel se prevd cel puin doi hidrani a cte 2,5l/s, amplasai unul n faa altuia la o distan de 5m, astfel nct fiecare punct al cldirii s fie atins de dou jeturi simultane, alimentate de la coloane diferite; hidranii interiori se amplaseaz numai pe coridoare sau n ncperile tampon de acces n casele de scri; conductele vor fi legate n inel i prevzute cu robinete de nchidere, astfel nct s nu existe pericolul scoaterii din funciune a mai mult de 5 hidrani pe nivel; se vor prevedea robinete i pe coloane, din 5 n 5 niveluri; sigilarea robinetelor se face n poziia normal deschis; pe conducta principal de distribuie se prevede o conduct cu Dn=100mm, cu robinet de nchidere, ventil de reinere i dou racorduri fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al cldirii, n nie cu geam, marcate cu indicatoare, la nlimea maxim de 1,40m de la nivelul trotuarului, astfel nct s poat fi alimentat de la pompele mobile de incendiu. Hidranii interiori se echipeaz cu furtun tip C (50mm) flexibil sau tip B (75mm) flexibil, cu lungimea maxim de 20m i dup nevoi cu evi de refulare a apei (simple, cu ajutaj pulverizator, universale). Echiparea cu instalaii automate de stingere tip sprinkler a construciilor, compartimentelor de incendiu i ncperilor, se asigur la: construcii nchise din categoriile de importan excepional i deosebit (A i B), cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2; cldiri nalte i foarte nalte cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2, cu excepia locuinelor; platourile de filmare amenajate i nchise, studiouri de televiziune i scene amenajate, cu arii mai mari de 150m2 inclusiv buzunarele, depozitele i atelierele anexe acestora;

construcii de producie ncadrate n categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu arie desfurat de cel puin 2000m2 i totodat cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2. construcii publice cu densitatea sarcinii termice mai peste 840MJ/m 2, cele destinate depozitrii materialelor combustibile, cu aria desfurat mai mare de 750m2 i densitatea sarcinii termice peste 1680MJ/m2, precum i depozitele cu stive nalte (peste 6m nlime); garaje i parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum i la cele supraterane nchise cu mai mult de 3 niveluri. Pentru nlocuirea capetelor sprinkler deteriorate sau declanate n caz de incendiu se prevede o rezerv, astfel: dac instalaia are sub 30 capete sprinkler rezerva este egal cu numrul celor montate; dac instalaia are peste 30 capete sprinkler, rezerva este ntre 5 i 25% din totalul sprinklerelor, dar nu mai puin de 3 buci; De regul sprinklerele se monteaz perpendicular pe suprafaa protejat, la o distan de cel puin 60cm. Fiecare sector al instalaiei automate de stingere tip sprinkler se echipeaz cu un aparat de control i semnalizare i va avea un numr maxim de sprinklere, astfel: 800 buci n cazul instalaiei ap-ap; dac sunt montate n ncperi separate n cele cu perei i ui antifoc, numrul sprinklerelor dintr-un sector poate fi mrit la 1200 buci; 600 buci n cazul instalaiei ap-aer. Instalaiile de drencere pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor sau pentru protecie cu perdele de ap. Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevd la: ncperile cu pericol mare de incendiu cum ar fi platourile de filmare,hangare, garaje i alte asemenea ncperi n care nu pot fi utilizate alte mijloace de stingere; scenele teatrelor, expoziii i alte sli aglomerate, n care publicul se afl n prezena unor cantiti mari de materiale combustibile; depozite de materiale sau substane combustibile cu degajri mari de cldur( cauciuc, celuloid, alcooli etc. ). Drencerele pentru realizarea perdelelor de protecie cu ap se prevd pentru: protejarea elementelor de nchidere a golurilor( ui, ferestre) din pereii despritori; protecia cortinelor, uilor sau obloanelor din pereii antifoc; protejarea unor poriuni de ncperi cu pericol de incendiu; protecia golurilor scrilor rulante; protecia cldirilor la exterior, cnd nu sunt amplasate la distane corespunztoare. Instalaii fixe de stingere cu ap pulverizat se prevd pentru: o stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hrtie, textile, materiale plastice) ; o protejarea obiectelor (instalaii tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile, motoare cu ardere intern, gospodrii mari de cabluri electrice) mpotriva radiaiei termice emise de un incendiu nvecinat; o prevenirea formrii unor amestecuri explozive n spaii nchise sau deschise; n situaiile n care se asigur condiiile necesare, alimentarea cu ap se poate face din reeaua de ap potabil, de incendiu sau ap industrial.

Asigurarea posibilitilor pentru stingerea incendiilor din exterior (hidrani exteriori i bazine), prin alimentarea din reelele de distribuie a apei ale localitilor sau din gospodrii proprii de ap, se realizeaz la: construcii nchise de importan excepional i deosebit (A i B), indiferent de volum; construcii i grupuri de construcii civile cu mai mult de dou niveluri i volum construit mai mare de 5000m3; cldiri nalte, foarte nalte i construcii cu sli aglomerate, cu excepia locuinelor; construcii subterane civile, de producie, depozitare, parcaje sau garaje; construcii de producie sau depozitare cu volum mai mare de 5000m3; depozite deschise pentru materiale sau substane combustibil, cu aria mai mare de 2000m3; depozite cu stive nalte (peste 4m nlime). Asigurarea instalaiilor de stingere a incendiilor din exterior nu este obligatorie pentru construciile izolate (la peste 500m de zone construite) i la incinte izolate de producie sau depozitare cu suprafaa mai mic de 2000m 2 i care au construcii de maximum 2 niveluri. Se admite asigurarea cu ap direct din bazine, rezervoare i alte surse naturale (ruri, lacuri, fntni) cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii, din dotarea serviciului de pompieri civili propriu, pentru: construcii i instalaii industriale din categoriile C, D i E pericol de incendiu, cu suprafaa incintei mai mic de 20ha i care necesit un debit pentru stingere de 20l/s; depozite de material lemnos situate n afara incintelor industriale sau a centrelor populate, cu un debit necesar de 35l/s; grupuri de cldiri cu maxim 5000 locuitori; colonii de cazare temporar pentru maxim 1000 de locuri. Alimentarea cu ap prin reele de hidrani exteriori se poate face prin urmtoarele sisteme: reele la care presiunea poate asigura intervenia la stingere direct de la hidrani. Acest sistem se recomand cnd nu se dispune de personal i utilaje mobile de intervenie sau cnd incendiul poate evolua rapid datorit combustibilitii materialelor incendiate (lemn, paie, stuf, hrtie, cherestea); reele la care presiunea disponibil la hidranii exteriori nu poate asigura stingerea direct, pentru intervenie folosindu-se pompe mobile. Hidranii exteriori pot s fie subterani sau de suprafa, amplasai pe conducte de 100mm pentru hidrani Dn65 sau Dn80, 150mm pentru hidrani Dn100 i 250mm pentru hidrani Dn150. Hidranii exteriori se amplaseaz la o distan minim de 5m fa de zidul cldirilor pe care le deservesc i la 15m de obiectele care radiaz intens cldur, trebuind s permit servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuiesc protejate, considernd raza de aciune a hidranilor de maximum 120m la reelele la care presiunea asigur lucrul direct de la hidrani, 150m n cazul folosirii motopompelor i 200m n cazul utilizrii autopompelor. 2.2. Instalaii de stingere cu spum, pot fi fixe, semifixe sau mobile i au n principiu urmtoarea alctuire: - sistemul de alimentare cu ap; - rezerva de spumant; - sistemul de dozare a spumantului n ap; - reele de distribuie a soluiei spumante; - dispozitive de generare a spumei.

Din punct de vedere al coeficientului de nfoiere al spumei utilizate, instalaiile de stingere a incendiilor cu spum pot fi cu coeficient de joas, medie sau nalt nfoiere. n procesul de nfoiere a soluiei spumante, indiferent de coeficient, se folosesc echipamente similare pentru alimentarea cu ap i dozarea spumanilor, diferite fiind numai dispozitivele de refulare a spumei. La instalaiile pentru spum cu coeficient de nalt nfoiere, sistemele de dozare sunt , de regul, ncorporate n utilajul sau agregatul de generare a spumei. Echiparea cu instalaii de stingerea incendiilor cu spum, fixe sau semifixe se prevd de regul n urmtoarele situaii: la construciile n care se utilizeaz sau depoziteaz cantiti mai mari de 10 m3 lichide combustibile cu temperatura de aprindere sub 550C ( benzin, toluen, petrol, alcool etc.) la construciile n care se utilizeaz sau pstreaz cantiti mai mari de 50m3 de lichide combustibile cu temperatura de aprindere mai mare de 550 C ( motorin, pcur, uleiuri etc.); la rampele auto sau de cale ferat care au mai mult de 5 guri de ncrcare descrcare pentru lichide combustibile. Depozitele de lichide combustibile se doteaz cu urmtoarele tipuri de instalaii de stingere cu spum: - semifixe - la depozitele cu rezervoare supraterane sau semingropate cu capacitatea de pn la 5 000m3 - la depozitele cu rezervoare ngropate cu capacitatea ntre 2 500 i 100 000m3. - fixe - la depozitele cu rezervoare supraterane sau semingropate cu capacitatea de peste 550m3 - la depozitele cu rezervoare ngropate cu capacitatea de peste 100 000m3.. La alegerea tipului de instalaie de stingere a incendiilor cu spum trebuie s se aib n vedere i urmtoarele aspecte: - timpul maxim de aciune al instalaiilor nu trebuie s depeasc 10 minute pentru instalaiile interioare i 15 minute la cele exterioare; - rezerva de spumant, sistemele de dozare i distribuie trebuie s fie protejate de intemperii i de efectele incendiului; - asigurarea unei cantiti de spumant necesar pentru funcionarea instalaiei timp de minimum 30 minute; - pentru rezervoarele de spumant nchise se vor prevedea indicatoare de nivel i capace de vizitare; - asigurarea dozrii produsului utilizat, conform indicaiilor date de fabricant; - asigurarea intrrii n funciune a sistemului de dozare simultan cu declanarea instalaiei de stingere cu spum, evitndu-se refularea apei n focar; - asigurarea unei nfoieri optime a soluiei spumante i a deversrii line a spumei generate, fr a produce barbotarea lichidului incendiat; - asigurarea manevrrii uoare a dispozitivelor mobile de generarea spumei i poziionarea rigid a celor fixe; - asigurarea etaneitii fa de produsele combustibile ce urmeaz a fi stinse, n cazul dispozitivelor fixate pe rezervoare sau instalaii tehnologice; - distribuirea uniform a dispozitivelor de refularea spumei, astfel nct s se acopere n timp scurt ntreaga suprafa incendiat cu un strat compact i uniform de spum; - asigurarea posibilitilor de alimentare a instalaiei de stingere cu spum cu pompe mobile n caz de avarie a sistemelor proprii. 2.3. Instalaii de stingere cu pulberi sunt foarte puin utilizate, datorit domeniului restrns de eficacitate i anume acolo unde celelalte tipuri de instalaii de stingere sunt ineficiente. Instalaiile de stingerea incendiilor cu pulberi funcie de modul de intervenie pot fi pentru stingere local sau pentru inundare total ( n volum ). Acionarea acestor instalaii se

poate face manual sau automat folosindu-se comenzi pneumatice, mecanice, electrice sau combinate. Cel mai des ntlnite sunt instalaiile fixe, dar se utilizeaz i instalaii semifixe sau mobile( autospeciale de intervenie cu pulbere ). La alegerea variantei optime pentru protejarea mpotriva incendiilor a unor ncperi, spaii, zone sau obiecte trebuie s se aib n vedere configuraia spaiului, volumul ncperii, posibilitatea izolrii zonei afectate, caracteristicile de stingere i fluiditatea pulberii, timpul de punere n funciune, distana maxim admis ntre rezervorul de stocare i gura de refulare a pulberii, distana dintre duzele de refulare i focar s nu depeasc 5 metri. 2.4. Instalaii de stingere cu gaze inerte sunt de regul cu dioxid de carbon i azot, putnd fi din punct de vedere constructiv, fixe, semifixe sau mobile cu acionare manual sau automat, de nalt sau joas presiune. Ca i n cazul instalaiilor de stingere cu pulbere, indiferent de tipul gazului folosit, se cunosc i se utilizeaz dou procedee de stingere: inundarea total i acionarea local. Din cauza costurilor relativ ridicate ale instalaiilor de stingere a incendiilor cu gaze inerte, ele se adopt mai rar, atunci cnd instalaiile de stingere cu ap sau spum nu sunt eficiente sau sunt contraindicate, astfel: - n muzee, arhive, biblioteci sau n spaii unde se pstreaz documente i bunuri de valoare mare sau importan deosebit; - n laboratoare, sli de calculatoare, sli de comand, centrale telefonice automate, centrale electrodinamice din domeniul feroviar i n alte ncperi cu pericol mare de incendiu, unde se afl instalaii sau aparatur de mare valoare; - la maini i instalaii care se afl n ncperi nchise i au un rol determinant n continuarea unor procese tehnologice, precum i n ncperi n care se afl temporar sau permanent substane care n contact cu aerul sau apa produc reacii periculoase; - la bazine i rezervoare tehnologice cu lichide combustibile calde, degradabile n contact cu spuma. La proiectarea i realizarea instalaiilor cu gaze inerte trebuie s se in cont de urmtoarele condiii: - asigurarea cantitii minime necesare pentru stingere, etaneitatea relativ bun a spaiului inundat, prin msuri suplimentare; - avertizarea obligatorie a utilizatorilor care ar putea fi surprini n spaiul inundat, n vederea evacurii lor prealabile; - amplasarea buteliilor cu gaze inerte n spaii amenajate corespunztor, cu acces limitat i posibiliti de ventilare dup stingerea incendiului: - asigurarea instalaiilor de stingere mpotriva unor creteri de temperatur accidentale i evitarea unor obturri sau deteriorri, datorate fenomenelor specifice detentei gazelor. 3. Stingtoare i alte aparate de stins incendii, care conin substane de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin acionare manual sau automat, sub efectul presiunii create n interiorul acestora sau datorit efectelor produse n zona supravegheat de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului Stingtoarele, sunt principalele mijloace de prim intervenie preferate pentru dotarea majoritii firmelor mici i mijlocii, care nu-i pot permite constituirea unor formaii de pompieri specializate, sau echiparea construciilor cu instalaii automate de semnalizare i stingere a incendiilor. Alegerea corect a tipurilor de stingtoare funcie de natura substanelor i materialelor care se utilizeaz n procesul de producie, de suprafeele sau cantitile ce trebuie protejate precum i de nivelul riscului de incendiu, coroborat cu instruirea temeinic a personalului privind cunoaterea i mnuirea eficient a stingtoarelor pot duce la stingerea operativ n faz incipient a unor incendii care, scpate de sub control pot produce victime i pagube materiale foarte mari.

Stingtoarele sunt dispozitive de stingere acionate manual, care conin o substan de stingere care poate fi refulat i dirijat asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create n interiorul lor. Dup substana de stingere utilizat se disting cinci categorii de stingtoare: - stingtoare cu ap pulverizat utilizate pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 550C, unsorilor, grsimilor, cerurilor i altor substane solide ce se topesc uor; - stingtoare cu spum chimic se folosesc pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile, unsori, grsimi, materiale celulozice, garaje; - stingtoare cu dioxid de carbon utilizate pentru stingerea unei game foarte largi de incendii produse la instalaii electrice, electronice, muzee, arhive, expoziii, telecomunicaii, autovehicule etc.; - stingtoare cu pulbere se poate utiliza cu succes la stingerea incendiilor de natur electric, la motoare cu ardere intern, arhive, muzee, expoziii, produse petroliere, lacuri vopsele; - stingtoare cu nlocuitori de haloni, sunt mai puin eficiente i n ultimii ani, dup interzicerea halonilor se caut soluii eficiente de nlocuire. Din cauza cantitii limitate de produs de stingere stingtoarele pot fi folosite numai n faza iniial a arderii, cnd incendiul se manifest la suprafaa materialului i nu n profunzimea lui. Eficiena aciunii de stingere este dat i de ndemnarea celui care folosete stingtorul, de condiiile de temperatur, vizibilitate, cureni de aer, la care se pot aduga factorii de influen subiectiv ( frica, inhibarea ) sau de natur tehnic ( defeciuni, substan ineficient ). Tipul i mrimea stingtorului se aleg n funcie de mrimea posibilelor focare, astfel: - pentru focare mici cu suprafaa sub 1m 2 se utilizeaz stingtoare de pn la 10 l cu ap/spum sau pn la 5kg cu pulberi sau CO2; - pentru focare medii cu suprafaa de 1-3m2 se utilizeaz stingtoare de 5-10 kg. cu pulberi sau CO2; - pentru focare mari cu suprafaa peste 3m2 se utilizeaz stingtoare de peste 10 kg. cu pulberi sau CO2 . Pentru stingerea operativ i eficient a incendiului n faza iniial, stingtoarele se amplaseaz la cel mult 15m de posibilele focare din clasa B de incendiu i maxim 20m. de cele din clasele A,C i D de incendiu, precum i la o nlime de cel mult 1,4 m. fa de pardoseal. Fixarea stingtorului n locurile destinate trebuie s permit desprinderea uoar n caz de incendiu. 4. Utilaje, unelte i alte mijloace iniiale de intervenie utilizate pentru prentmpinarea propagrii incendiilor, ntreruperea arderii n diferite focare i, dup caz, stingerea acestora Aceast categorie de mijloace o ntlnim fie alturi de celelalte mijloace tehnice de prevenire i stingerea incendiilor, fie singulare n dotarea unor firme mici cu risc de incendiu sczut, la obiective agricole sau n punctele de recoltarea cerealelor pioase. Acestea pot fi electrogeneratoare sau hidrogeneratoare de spum, tunuri remorcabile de ap sau spum, ventilatoare mobile, vase cu ap de diferite capaciti, glei pentru ap, pturi i prelate de incendiu ( 2x2m.) , prelate umede, lzi cu nisip, trncoape, topoare, rngi de oel, cngi cu coad, lopei, cazmale, mturi, furci pentru nlturarea furajelor sau paielor, cleti sau foarfece pentru tierea cablurilor electrice etc. Aceste utilaje, unelte i mijloace iniiale de intervenie, se prevd obligatoriu n locurile de munc, spaiile de producie i/sau depozitare care nu au fost dotate sau echipate cu instalaii automate de semnalizare i stingerea incendiilor, instalaii de alimentare cu ap pentru incendiu( hidrani exteriori sau interiori, bazine, staii de pompe, coloane sau conducte uscate) , iar stingtoarele din dotare nu pot avea eficiena scontat i nu pot proteja ntreaga zon periclitat.

TEMA nr. 6 1. .Cauze de incendiu i prevenire lor. Clasificarea cauzelor de incendiu n funcie de natura lor, sursele de aprindere, mijloacele care produc aprinderea i modul de aciune. Incendiul este un proces complex, cu evoluie nedeterminat, care necesit 4 elemente definitorii: - existena combustibilului i aciunea unei surse de aprindere - iniierea i dezvoltarea n spaiu i timp a procesului de ardere s fie necontrolate - procesul de ardere s fie nemotivat social, necesitnd o intervenie organizat n scopul lichidrii - producerea de pierderi materiale n timpul arderii Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu nu sunt incendii: - arderea sub control a gunoaielor, ierburilor, etc. - arderea produselor n cuptoare sau n alte instalaii similare - fumigaii care nu necesit intervenii de stingere Nu se consider incendii avariile de natur electric (scurtcircuite, arcuri electrice ntreinute, explozii,etc.), produse n instalaii i echipamente electrice (transformatoare, staii de conexiuni, tablouri de distribuie, etc,), n cazul n care acestea nu au provocat aprinderea i arderea instalaiilor i echipamentelor vecine sau a celor pe care le deservesc i la care nu s-a acionat. Uneori incendiile sunt consecine directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat, cum sunt accidente tehnice, avarii, explozii, calamiti naturale, etc.. In acest caz, se ia n eviden, se cerceteaz i analizeaz evenimentul care a avut loc n ntreg ansamblul su, incendiul fiind o component a evenimentului respectiv. Iniierea unui incendiu presupune urmtoarele elemente, absolut obligatorii pentru producerea acestuia: - sursa de aprindere i, implicit, mijlocul care o produce, surs care s posede energia minim necesar pentru aprinderea combustibilului - existena combustibilului (gazos, lichid, solid), n cantitate suficient pentru susinerea arderii - existena unor mprejurri determinate i a altor condiii favorizante, care s pun n contact sursa de aprindere cu masa combustibil Analiza i clasificarea incendiilor se face dup sursa de aprindere. Astfel se pot deosebi: Surse de aprindere cu flacr: Chibritul aruncat din neglijen, un b de chibrit aprins poate iniia incendierea unor materiale uor aprinzibile (lan de gru,resturi de hrtie inclisiv din couri de gunoi, lichide inflamabile inclusiv uleiul ncins din buctrii .a). Un risc deosebit l prezint aprinderea unui b de chibrit n atmosfer exploziv (chiar scurgeri de gaz n apartament). Incendii puse pe seama neglijenei fumtorilor se datoreaz, de fapt, flcrii de la bul de chibrit utilizat pentru aprinderea igrii. Un fenomen cu periculozitate social ridicat l reprezint jocul copiilor cu surse de aprindere cu flacra, cu chibriturile n special. Focuri n loc deschis aprinse voluntar n diferite scopuri (destructiv, gtit, nclzit), cum ar fi focuri de tabr, focuri de mirite, focuri pentru arderea gunoaielor, deeurilor, lsate fr supraveghere i scpate de sub control n pduri, curi, antiere, depozite, ct i n spaii interioare (focuri pentru nclzit n hale industriale, cldiri n construcie,etc.) pot s se propage la materiale i elemente de construcie combustibile din apropiere, iniiind incendii dezvoltate. Factorii favorizani sunt vntul i prezena materialului combustibil n apropriere (ierburi,resturi menajere, construcii din lemn, etc.)

Aparate de tiere, lipire, sudare oxiacetilenic - flcrile acestor aparate pot atinge temperaturi nalte i Pot provoca incendii prin aciune direct asupra materialelor combustibile din apropriere sau prin conducie termic cnd se sudeaz grinzi metalice. Surse de aprindere de natur termic

Tigara incendiile datorate fumatului dein o pondere ridicat (10- 11% din total). Restul de igar poate iniia incendierea esturilor din materiale fibroase (bumbac .a) rumegu, resturi de hrtie, paie fn (n stare uscat) .a. Incendiile datorate fumtorilor adormii n pat cu igrile aprinse reprezint un grav pericol social, cu urmri deseori tragice. Becuri incandescente, proiectoare se pot iniia incendii n cazul becurilor de puteri mari, peste 150 W i n cazul contactului direct cu materiale combustibile (draperii, perdele, hrtie, rafturi, mrfuri n stive nalte, abajururi din materiale combustibile). Brocuri de la sudare i particule incadescente aceste particule cad repede (pstrnd un potenial termic ridicat) i pot ptrunde n cele mai mici fisuri sau crpturi. Un astfel de broc de sudare poate ajunge pn la o distan de 10 m de punctul de lucru, cu o temperatur de peste 500 800 oC.

Sobe metalice ndeosebi cele cu combustibil lichid, pot prezenta un pericol ridicat n incendiu n perioada de iarn, i, ca urmare, a unor situaii anormale de funcionare: . fenomenul de fug a flcrii dispariia brusc a flcrii n arztor (ca urmare a contracurentului n co), accesul imediat al combustibilului n arztor (contrar instruciunilor fabricantului) duce la evaporarea acestuia i, la reaprindere, se produce exploziue . amplasarea greit 8n spaiu circulabil) rsturnri ale sobelor de ctre persoane nendemnatice, n stare de ebrietate, copii,etc. . alimentarea necorespunztoare cu combustibil, folosirea unui combustibil cu impuriti, cu ap i, mai ales a unui combustibil neindicat pentru tipul sobei . neetaneiti la mbinrile conductelor (cu scurgeri de combustibil pe elementele supranclzite ale sobei) In cazul sobelor cu combustibil solid, ca surse de aprindere poteniele sunt jarul i cenua provenite din ardere, uneori depozitate necorespunztor, precum i scnteile i particulele aprinse ce ies pe uia deschis a focarului. In cazul sobelor metalice, dar mai ales a sobelor cu acumulare de cldur, depozitarea materialelor combustibile n contact direct cu pereii sobei sau n imediata apropriere provoac incendii chiar dup ncetarea programului de lucru. Couri de evacuare a fumului defecte, burlane supranclzite - courile de evacuare a fumului se manifest ca surs de aprindere prin scnteile i particulele incandescente ce ies pe gura coului sau prin fisurile existente, ca i prin temperatura pereilor lor n contact direct cu elementele de construcie combustibile (grinzi, lemn,etc.) Aparate de nclzire electrice reourile i radiatoarele constituie o surs de aprindere prin plasarea necorespunztoare sub birouri, sub tejghele i rafturi, etc., unde exist o probabilitate mare de a intra n contact cu materiale combustibile (lemn, textile,etc.). Un risc mrit l prezint reourile improvizate, de puterte mare, executate artizanal, datorit pericolului de supranclzire i techerelor improvizate. Surse de aprindere de natur electric Arcul electric, scntei electrice constituie importante surse de aprindere n incendii iu explozii, n general n cazul unor amestecuri inflamabile

Scurtcircuitul poate deveni o surs de aprindere n anumite condiii favorizante . montarea instalaiilor electrice direct pe elemente combustibile . depozitarea materialelor combustibile (hrtie, ambalaje, textile, paie) n apropierea circuitelor sau n interiorul tablourilor electrice . mbinarea conductorilor electrici prin metode improvizate i nu prin cleme de legtur, lipire sau sudare . agarea hainelor i diferitele obiecte de ntreruptoare, conductoare, lmpi .a ceea ce duce la suprasolicitarea mecanic a acestora . strpungerea unor perei, panouri etc. combustibile, pentru trecerea conductorilor electrici, ff luarea unor msuri de protecie . supradimemnsionarea sau improvizarea elementelor de protecie (ndeosebi a siguranelor) . suprasolicitarea instalaiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare, transformatoare de sudare, reouri, ventilatoare etc.) cu puteri ce depesc puterea calculat prin proiect pentru reeaua respectiv . nesupravegherea unor instalaii sau procese tehnologice n care sunt implicate echipamente electrice (de exemplu, depirea unor tensiuni, turaii de motaore etc.) . folosirea, ntr-un mediu exploziv, a aparatajului necorespunztor protejat . instalarea sau nlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (ntreruptaore, orize, duluii etc.) de ctre persoane incompetente, cu nerespectarea prevederilor normelor n vigoare, de regul, n mediu rural i n reeaua comercial . n cazul aparatelor electrocasnice, cordonul de alimentare constituie cea mai important cauz de incendiu nu numai c astfel de cordoane de alimentare sunt mai puin bine izolate, att electric i mecanic, dar sufer numeroase deteriorri datorit unor manevrri greite sau unor ocuri, cordoanele se nclzesc, att la o supra sarcin electric, ct i de la eventualele surse exterioare, iar izolaia din plastic se nmoaie, suficient pentru ca s intre n contact conductoarele, provocnd un scurtcircuit care va aprinde, de regul, izolaia. Instalaii de iluminat cu fluorescen pot provoca incendii dac sunt confecionate din materiale tzermoplastice, care se caracterizeaz printr-o ardere cu flacr, nsoit de apariia de picturi arznde. Fenomenul apare n urma unor defecte n funcionare, ndeosebi n condiii de exploatare ndelungat (mbtrnirea materialelor i, mai ales, n condiii de mediu agresiv (fum, aerosoli, vapori corosivi etc.) Electricitate static descrcrile electrostatice sunt frecvente, dar devin potenial periculoase i pot genera incendii sau explozii cnd au loc ntr-o atmosfer explosiv sau cnd n apropiere exist materiale inflamabile. Operaiuni tehnologioce ca se pot desfura n mici uniti productive i care favorizeaz producerea sarcinilor electrostatice, putnd genera incendii prin descrcarea acestora sunt, printre altele . transvazarea unor lichide i umplerea i golirea vaselor, recipientelor (exemplu canistre pentru benzin din material plastic) . splarea unor esturi prin agitare n lichide (mai ales petroliere) . micarea particulelor la mcinare, malaxare, amestecare, comprimare . benzi transportoare sau transmisii cu curea n micare . micri rotative violente, ventilatoare, compresoare . derularea unor filme sau pelicule, benzi de hrtie i textile, folii din amterial plastic . deversarea substanelor pulverulente din saci . ieirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate mai ales a acelor gaze care antreneaz un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare, de exemplu) Materialele capabile s produc descrcri electrostatice sunt

. solide cauciucul natural i sintetic (ndeosebi n valuri, tambururi etc.), masele plastice, fibrele artificiale (nzlonul etc.), rini sintetice. . lichide n ordinea scznd a periculozitii sulfur de carbon, eter, benzin, hidrocarburi, esteri etc. Surse de autoaprindere (aprindere spontan) trebuie acordat atenie substanelor piroforice care se aprind n contact cu aerul (fosfor, metale alcaline, hidruri de siliciu, sulfur de fier, pulberi de aluminiu, de zinmc, de titan, zirconiu), substanelor care se aprind spontan, n contact cu apa 8metale alcaline, varul nestins, carbura de calciu, carbidul, pulberea de aluminiu) i substanelor care se aprind spontan n contact cu oxidanii (peroxid de sodiu, permanganat de potasiu, clorai) Reacii chimice exoterme se pot produce pe timpul fabricaiei, transportului, manipulrii i depozitrii substanelor care reacioneaz reciproc, atunci cnd vin n contact. Punerea n contact poate fi accidental (cutremure, ocuri etc.) sau din neglijen (ignorarea inscripionrilor de pe ambalaje sau a listelor de substane incompatibile existente, inclusiv la depozite). Un factor ce nu trebuie neglijat este aprinderea spontan a depunerilor de lacuri i vopsele, a materialelor mbibate cu uleiuri i grsimi (crpe din bumbac, esturi proase etc.) Surse de aprindere de natur mecanic pot fi iniiate n urma ungerii necorespunztoare sau a gripajului unor piese cu o vitez mare de rotaie, prezenei unor corpuri strine (nisip, praf) ntre dou suprafee n micare, montrii defectuoase a lagrelor i a arborelui, frecarea n feredoul autovehiculelor sau blocarea saboilor de frnare, precum i scnteilor mecanice de oc sau abraziune.

Incendii intenionate Cauzele care determin acest fenomen sunt . situaia economic nefavorabil, datorit perioadei de tranziie spre economia de pia (numr mare de omeri, preuri ridicate .a) . creterea numrului de persoane fr adpost (vagabonzi, copii ai strzii etc.) . amplificarea catelor de vandalism . nmulirea cazurilor de piromani pe fondul dezechilibrrilor psihice datorate dificultilor de adaptare la noile condiii de via Locurile alese de un incendiator pentru a provoca incendiu sunt, de regul, nepzite, puin circulate, cu aglomerare de materiale (mobil veche, arhive deeuri etc.), ce permit, n primele faze ale incendiului, o dezvoltare lent i fr manifestri vizibile (flacr, fum dens). Obiuectivele izolate, fr paz i mprejmuiri sigure, fr instalaii de antiefracie i antiincendiu sunt adevrate inte pentru incendiator. Statistic, majoritatea incendiilor au loc n noaptea de vineri spre smbt, cnd vigilena este mai sczut. Cercetarea cauzelor de incendii Cercetarea cauzelor de incendiu urmrete scopurile - stabilirea operativ a cauzelor de incendiu - stabilirea msurilor pentru repunerea n funciune, n cel mai scurt timp, i n regim normal de funcionare a capacitilor de producie aferente - stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului i a rspunderii (materiale, disciplinare, contravenionale, penale) ce revin acestora, potrivit prevbederilor legale - luarea msurilor tehnice i organizatorice pentru prevenirea unor incendii similare In vederea desfurrii activitii de cercetare a cauzei incendiilor se recomand s se numeasc o comisie (cadrul tehnic psi, preedintele comisiei, eful de pompieri, mecanici, energeticieni etc.) care va avea atribuiile a) stabilirea i luarea msurilor necesare pentru prentmpinarea la timp a unor pericole iminente create de evoluia incendiului (producerea de victime, propagare la alte instalaii tehnologice sau obiective vecine, pierderea capacitii portante a construciei

sau instalaiei afectate, producerea unor explozii etc.) se acord n acest sens asisten tehnic de specialitate conductorului operaiunii de stingere a incendiului b) cunoaterea i aplicarea regulilor tactice generale i specifice, printre care se pot meniona nelimitare n timp a duratei cercetrii, asigurnd operativitate maxim efectuarea cercetrii independent de orice ipotez preconceput consemnarea tuturor datelor, informaiilor, constatrilor n legtur cu cauza utilizarea n acest scop a aparaturii i tehnicii adecvate particularitilor incendiilor cunoaterea procesului tehnologic iu a fazei n care se afl obiectivul incendiat identificarea persoanelor care pot da realii despre incendiu i discutarea cu acestea verificarea. Cercetarea i clasificarea tuturor ipotezelor pe baza informaiilor i datelor culese, a studierii amprentei incendiului pn se ajenge la stabilirea univoc a adevrului c) protejarea urmelor incendiului i prevenirea distrugerii sau dispariiei lor

Ridicarea, ambalarea i transportarea urmelor se asigur, potrivit prevederilor legale, de ctre organele n drept, prin procedee i tehnici specifice. Cele mai des ntlnite urme ale incendiului sunt - urme de cenu i fum, rezultate prin arderea sau topirea materialelor i substanelor combustibile sau nerezistena la temperaturi nalte - urme de lichede, vapori i gaze combustibile - urme de produse chimice incendiare sau toxice - urme ale unor aciuni mecanice sau termice (brucuri de sudur, pan, pilitur, urme de ciocane, rngi etc.) - urme ale omului (biologice, de nclminte, mbrcminte etc.) - urme ale vegetalelor (resturi carbonizate,achii etc.) - microurme( resturi sau particole de vopsea, sticl, praf, lichide combustibile etc.) In documentul de cercetare se menioneaz - componena comisiei de cercetare - locul (secie,atelier, depozit, magazin .a) - datele i orele iniierii, localizrii i lichidrii incendiuluicine, cnd i cum a observat i anunat incendiul - cum s-a asigurat prima intervenie - forele, mijloacele i procedeele utilizate pentru stingerea incendiului - caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat i cele funcionale ale procesului tehnoilogic - dotarea existent cu sisteme de protecie contra incendiilor - condiii atmosferice (vnt, temperatur,precipitaii, trsnete) - caracteristicile incendiului 8modul de manifestare, direcii de propagare, suprafaa incendiat etc.) - cauza incendiului, fundamentat i prezentat detaliat, celelalte cauze de incendiu analizate i motivul eliminrii lor - victime omemeti, pierderi materiale provocate de incendiu (natura, cantitatea, valoarea, amplasarea materialelor arse sau deteriorate ) - consecine asupra desfurrii activitiin (durata ntreruperii, efecte economice, tehnologice= - persoane vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului i rspunderile acestora - msuri luate de comisia de cercetare pe timpul desfurrii activitii pentru prentmpinarea unor pericole iminente i pentru repunerea n funciune a capacitii de producie afectate - propuneri de msuri tehnice i organizatorice pentru prevenirea n viitor a incendiilor similare 1. Modaliti de aciune la descoperirea unui incendiu, Orice persoana are urmatoarele obligatii :

- Anunarea IMEDIAT a incendiului; - Evacuarea n ordine, fr panic, a persoanelor din afara societii i ajutorarea celor care nu se pot evacua singure; - ncercarea de stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor; dac focul nu s-a stins, evacuai imediat zona); - Anunarea telefonic a pompierilor militari, la numrul 112 sau 981, din cea mai apropiat zon neafectat; - Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la amploarea incendiului. La declanarea alarmei de incendiu, salariaii sunt obligai s acioneze astfel: - nceteaz orice activitate; - Personalul salariat al societii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea butonului de oprire; - Abandoneaz obiectele personale; - Las uile deschise; - Prsesc imediat cldirea prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenie: - Merg ctre locul de adunare stabilit; - Menin libere cile de acces ctre cldire; - Urmeaz toate indicaiile primite de la membrii echipei de intervenie; - Asist, dac este posibil, evacuarea n siguran a persoanelor din afara societii; - Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului. n cazul producerii unui cutremur La prima replic: - dac suntei n cldire adpostii-v sub mese solide, paturi, grinzi din structura de rezisten etc. Nu prsii cldirea pe timpul cutremurului. - Dac suntei pe strad ndeprtai-v de cldiri, cabluri electrice sau conducte de gaze. - Dac suntei n main , oprii la distan de construcii, instalaii electrice, conducte de gaze. Rmnei n main. Dup prima replic: - ascultai posturile de radio; - oprii gazele i alimentarea cu energie electric, nlturai orice surs de aprindere; - evacuai locul lund cu dumneavoastr actele de identitate, mbrcminte clduroas, pturi, radio cu baterii, lantern, medicamente, ap, hran; - nu folosii liftul; - nu intrai n cldiri afectate; - nu mergei dup copii la coal sau grdini, profesorii, educatorii se ocup de ei. n caz de inundaii trebuie s: nchidei uile i ferestrele; debranai instalaiile de electricitate i de gaz; urcai la etajele superioare cu: ap potabil; alimente, acte de identitate, aparat radio cu baterii, lantern, baterii de schimb, mbrcminte clduroas, medicamente personale; nu folosii liftul; ascultai posturile de radio; fii gata s evacuai zona la cererea autoritilor; nu mergei la coal s v cutai copiii; nu telefonai; nu v ndreptai, pe jos sau cu maina, spre o zon inundat.

n cazul producerii unui accident privind transportul de materiale periculoase . vehicul; Ascultai posturile de radio; Etanai toate golurile de introducere a aerului (ui, ferestre), oprii ventilaia; ndeprtai-v de ui i ferestre; Nu fumai. Fr flacr, fr scntei; Nu mergei la locul accidentului; Splai-v n caz de iritaii ale pielii, i pe ct posibil, schimbai-v de haine; Nu mergei la coal s v cutai copiii; Nu telefonai; Ateptai instruciunile autoritilor sau semnalul de ncetare a alarmei pentru a iei; Intrai rapid n cldirea cea mai apropiat. Nu rmnei afar sau ntr-un

n cazul producerii unui accident industrial

Intrai rapid n cldirea cea mai apropiat. Nu rmnei afar sau ntr-un vehicul; Ascultai posturile de radio; Etanai toate golurile de introducere a aerului (ui, ferestre), oprii ventilaia; ndeprtai-v de ui i ferestre; Nu fumai. Fr flacr, fr scntei; Nu mergei la locul accidentului; Splai-v n caz de iritaii ale pielii, i pe ct posibil, schimbai-v de haine; Nu mergei la coal s v cutai copiii; Nu telefonai; Ateptai instruciunile autoritilor sau semnalul de ncetare a alarmei pentru a iei

3. Reguli de ordine interioar privind prevenirea i stingerea incendiilor: focul deschis, fumatul, ci de acces i evacuare, gestionarea deeurilor i ambalajelor. A. Executarea lucrrilor cu foc deschis 1.Lucrrile cu foc deschis,( sudare, tiere, lipire, focul pentru arderea gunoaielor i deeurilor etc.) se vor executa i se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate i instruite. 2. Persoana fizic cu atribuii de conducere va reglementa prin document scris (decizie, dispoziie,etc.) modul de executare a lucrrilor cu foc deschis, activitate care presupune: - stabilirea , dac este cazul, a locurilor unde periodic sau permanent se pot efectua lucrri cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor, combustibile, curiri prin ardere, etc.) i a persoanelor care le supravegheaz - stabilirea locurilor cu pericol de incendiu n care este interzis utilizarea focului deschis - nominalizarea persoanelor care au dreptul s emit permis de lucru cu foc - descrierea procedurii de emitere , semnare, aducere la cunotin i pstrarea permisului de lucru cu foc - ntocmirea unei instruciuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrri, care s fie inut de executant asupra sa i prelucrat ce acesta nainte de nceperea lucrrii 3. Se interzice utilizarea focului deschis n locurile (ncperile, zonele, instalaiile, echipamentele , mijloacelor de transport,etc.) n care se prelucreaz, se utilizeaz, se

depoziteaz, se vehiculeaz, se manipuleaz materiale i substane combustibile sau care n prezena focului deschis prezint pericol de incendiu sau de explozie. 4. Permisul de lucru cu foc se va emite n dou exemplare, conform modelului din anexa nr. 7 din Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate prin ordinul ministrului de interne nr. 775/1998. 5.eful sectorului de activitate pe raza cruia se execut lucrri cu foc deschis va lua urmtoarele msuri: - evacuarea personalului din ncpere; - ndeprtarea i protejarea materialelor combustibile; - aerisirea i ventilarea spaiilor; - dotarea locului respectiv cu mijloace de limitare i stingerea incendiilor; - instruirea personalului care execut lucrrile cu foc deschis cu msurile specifice locului de munc respectiv. Dup terminarea lucrrii cu foc deschis, se vor executa urmtoarele: - controlul amnunit al ncperii n care s-a executat lucrarea i a celor nvecinate pentru a vedea dac nu s-au creat focare de incendiu( zone incandescente, miros de ars, degajri de fum etc.); - descoperirea zonelor protejate i verificarea strii materialelor combustibile; - verificarea periodic, n urmtoarele 24 de ore, a situaiei existente la locul n care s-a executat lucrarea; - depozitarea n condiii de siguran a echipamentelor folosite la lucrare; - reamplasarea pe poziiile iniiale a materialelor combustibile ndeprtate sau protejate pe timpul lucrrilor cu foc deschis, se face dup cel puin 6 ore de la terminarea lucrrii; - colectarea, atunci cnd este cazul, lamului( nmolului de carbid) n containere destinate acestui scop i depozitarea n locul special amenajat. 5. Arderea deeurilor de hrtie, carton, textile etc., se va face n crematorii, containere metalice sau gropi special amenajate sub supravegherea permanent a unui angajat i cu luarea tuturor msurilor de siguran.

B. Reglementarea fumatului n cadrul fiecrui agent economic, instituii, reglementarea fumatului n unitate se face prin dispoziie scris dat de persoana fizic cu atribuii de conducere conform art. 60 61 din D.G. P.S.I. 001/1999 i art. 9 din D.G. P.S.I. 005/2001. n dispoziie se vor meniona: - locurile cu pericol de incendiu sau de explozie n care este interzis fumatul sau dup caz accesul cu chibrituri, igri sau brichete - locurile amenajate pentru fumat; - persoane desemnate s rspund de supravegherea reglementrii pe locuri i sectoare de activitate; - alte date i informaii necesare s fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu; Fumatul este interzis, de regul, n toate locurile n care nu se admite folosirea focului deschis, precum i n spaiile de cazare comun, ncperile cu echipament electronic de calcul, ncperile centralelor termice, locurile cu schele, cofraje i eafodaje, realizate din materiale combustibile, lanurile de cereale n faza de coacere i zonele mpdurite. n locurile stabilite pentru fumat se vor instala inscripii LOC PENTRU FUMAT i se vor prevedea scrumiere, vase cu ap, nisip sau pmnt pentru stingerea resturilor aprinse de chibrituri sau igri. Scrumierele i vasele de la locurile de fumat amenajate se vor amplasa astfel nct s nu fie posibil aprinderea materialelor combustibile din apropiere (perdele, deeuri de textile,hrtie, carton, etc.).

Se interzice depunerea n scrumierele, vasele sau gropile destinate stingerii resturilor aprinse de igri sau chibrituri, a altor deeuri de materiale combustibile (hrtie, carton, textile, etc.). Golirea scrumierelor i a vaselor cu resturi de igri n courile de hrtie sau n alte locuri n care exist materiale combustibile este interzis. De asemenea se interzice aruncarea la ntmplare a resturilor de igri sau chibrituri aprinse. C. Asigurarea cilor de acces, evacuare i intervenie Accesul mijloacelor i al persoanelor pentru interveniile operative n caz de urgen public de incendiu trebuie s fie asigurat n permanen la toate: - construciile de orice fel i ncperile acestora - instalaiile tehnologice i anexe - depozitele nchise i deschise de materii prime, semifabricate, finite i auxiliare - instalaiile, aparatele i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor, precum i la punctele de comand ale acestora - dispozitivele de acionare a unor mijloace cu rol de protecie n caz de incendiu - tablourile de distribuie i ntreruptoarele instalaiilor electrice de iluminat, de for i la sursele de rezerv care sunt destinate s alimenteze receptoare electrice cu rol n caz de incendiu - claviaturile i vanele instalaiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate n caz de incendiu - celelalte mijloace utilizate pentru intervenie n caz de incendiu Cile de acces, evacuare i intervenie se vor marca cu indicatoare de securitate conform reglementrilor legale n vigoare astfel nct traseele acestora s fie recunoscute cu uurin att ziua ct i noaptea. n casele scrilor, pe coridoare sau pe alte ci de evacuare ale cldirilor nu se admite amenajarea de ncperi ori locuri de lucru, depozitarea materialelor, care ar putea mpiedica evacuarea sau intervenia n caz de incendiu. Cheile uilor de acces n cldiri i cele ale ncperilor ncuiate se pstreaz n locuri sau la persoane desemnate astfel nct s poat fi identificate i folosite n caz de necesitate. D. Gestionarea ambalajelor i a deeurilor combustibile Modul de gestionare a deeurilor, reziduurilor i ambalajelor presupune: - nominalizarea dup caz, a deeurilor, reziduurilor i ambalajelor specifice activitii - indicarea regimului de colectare i curare - locurile de depozitare i modul de distrugere sau de valorificare - desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor - completarea datelor noi la apariia oricrei modificri de situaie Ambalajele combustibile (folii din plastic, hrtie, carton etc. ) utilizate pentru ambalarea produselor finite, se depoziteaz separat, cu accesul limitat al muncitorilor. Depozitarea seva executa pe rafturi sau n stive, n aa fel nct s se pstreze cile de acces libere, s nu se blocheze accesul la hidranii interiori i stingtoarele din dotare, iar ambalajele combustibile s nu vin n contact direct cu surse de cldur calorifere, radiatoare, corpuri de iluminat etc. Ambalajele, deeurile i reziduurile combustibile rezultate din procesul de producie, se colecteaz ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului de lucru i se depun n locul special destinat depozitrii lor. n toate locurile de munc se va pstra n permanen curenia. Se va evita depozitarea ambalajelor i deeurilor pe perioade mai mari de timp pe cile de acces din societate. . Deeurile combustibile (folii din plastic, hrtie, carton etc.) rezultate n urma activitilor desfurate, se depoziteaz separat, cu accesul limitat al personalului.

Depozitarea deeurilor se va face n containere metalice, n aa fel nct s se pstreze cile de acces libere, s nu se blocheze accesul la hidranii interiori i stingtoarele din dotare, iar ambalajele combustibile s nu vin n contact direct cu surse de cldur calorifere, radiatoare, corpuri de iluminat etc. Ambalajele, deeurile textile i reziduurile combustibile, se colecteaz ritmic i se depun n locul special destinat depozitrii lor. n toate locurile de munc se va pstra n permanen curenia. Se va evita depozitarea mobilierului din lemn, ambalajelor i deeurilor pe perioade mai mari de timp sub casele de scri,pe holuri i pe cile de acces din societate.

III. CUNOASTEREA SI MANUIREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE TEMA nr.1 Cunoaterea i mnuirea stingtoarelor Stingtoarele sunt dispozitive de stingere acionate manual care conine o substan ce poate fi refulat i dirijat asupra unui focar de ardere sub efectul presiunii create n interiorul lor. Se utilizeaz pentru limitarea i stingerea nceputurilor de incendiu. Stingtoarele se clasific i au simbolurile, n funcie de natura substanei de stingere pe care o conin astfel: - cu ap pulverizat (A.P.) - cu pulbere (P) - cu dioxid de carbon (G) De asemenea stingtoarele se pot clasifica i dup modul de transport, astfel: - stingtoare portative pn la 10 kg greutate - stingtoare transportabile, pe roi, peste 10 kg 1.Stingtorul cu ap pulverizat Este destinat primei intervenii la incendiile de materialele celulozice, mase plastice, uleiuri, unsori, grsimi, vopsele, motorin grea, dezvoltate cu precdere n spaiile cu risc de incendiu redus (locuine, birouri, magazine, coli). Este alctuit din urmtoarele subansamble: - recipientul stingtorului; - butelia cu CO2; - capacul cu dispozitivul de percutare; - sistemul de refulare. Pentru punerea n funciune a stingtorului se procedeaz astfel: - se aeaz pe sol n aproprierea locului de intervenie i se scoate agrafa de siguran care blocheaz cuiul percutor; - cu mna stng se prinde furtunul de refulare iar cu dreapta se lovete energic butonul pecutorului; - se apuc stingtorul de mner cu mna dreapt i se ndreapt jetul pulverizat la baza focarului. 2. Stingtorul cu pulberi Sunt destinate primei intervenii n cazurile nceputurilor de incendiu la materialele din clasele B(lichide combustibile, unsori, grsimi), sau C( gaze combustibile sub presiune),

limitat, cu eficien redus la cele din clasa A( materiale celulozice, carbonoase uscate) i ineficient la cele din clasa D(metale combustibile). Este alctuit din urmtoarele subansamble: - recipientul (corpul) stingtorului; - capacul cu dispozitivul de percutare; - butelia cu dioxid de carbon( CO2) sau azot; - sistemul(furtunul) de refulare . Ultimile tipuri de stingtoare cu pulberi nu mai dispun de butelii cu gaz inert,recurgnduse la presurizarea recipientului de regul cu azot, model care trebuie s fie prevzut cu manometru pentru msurarea presiunii. Pentru punerea n funciune se procedeaz astfel: - se aaz stingtorul pe sol n apropierea focarului i se scoate agrafa de siguran care blocheaz cuiul percutor; cu mna stng se scoate furtunul de refulare din suport, iar cu mna dreapt se apas prghia sistemului de percutare( la tipurile cu butelie ncorporat cu mna dreapt se lovete energic butonul percutorului); - se ndreapt jetul de pulbere la baza focarului pn la stingerea acestuia. 3. Stingtoare cu dioxid de carbon Stingtoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei intervenii la incendiile dezvoltate, n general, n spaii nchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptnd cele din clasa D cu care CO2 venind n contact ar putea genera reacii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul c nu las urme, nu impurific i nu prezint pericol de electrocutare n cazul intereveniei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingtoare se recomand a fi folosite pentru biblioteci, muzee, magazine sau depozite de blnuri sau materiale de valoare, alimentaie public i echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. Stingtoarele de CO2 se compun din urmtoarele pri: butelia pentru dioxid de carbon, de form cilindric, confecionat din oel, prevzut la exterior cu un mner pentru manevrare, iar n interior cu o eav sifon prins pe robinetul de nchidere a buteliei. Robinetul este prevzut cu o siguran i un cep gurit pentru ieirea dioxidului de carbon; difuzoare, de forme diferite, confecionate din tabl de fier sau mas plastic, prevzute la partea superioar cu un mner pentru manevrare, iar la partea anterioar cu o gaur pentru ieirea zpezii carbonice, puse n legtur cu robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu srm, fie prin intermediul unei evi scurte din oel i a unei articulaii care s permit rotirea. Pentu punerea n funciune a stingtorului se ndreapt difuzorul spre locul incendiului i se deschide robinetul buteliei. Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat n butelie iese din eava sifon (datorit presiunii la care se afl) i, prin furtunul de cauciuc sau eava de oel, ptrunde n difuzor. Aici, datorit fenomenului de detent ce are loc (trecerea de la un volum mic i presiune mare la volum mare i presiune mic), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare (de 78,580C) i trece n stare solid, sub form de fulgi de zpad carbonic. Zpada este evacuat din difuzor spre focarul incendiului. Fulgii de zpad carbonic pot produce rni dureroase atunci cnd vin n contact cu prile descoperite ale corpului omenesc. Cantitatea de dioxid de carbon din butelie se verific prin cntrire. Cnd butelia a pierdut circa 20-25% din greutate, se face verificarea i nlocuirea (ncrcarea) ei. Stingtorul se cur i se verific periodic, urmrindu-se funcionarea robinetului i etaneitatea buteliei prin scufundarea ei n ap.

Fig. nr. 1. Stingtor portativ cu ap pulverizat principiul de funcionare. 1.recipient stingtor; 2. butelie cu gaz sub presiune (CO2, aer sau azot); 3. siguran; 4. arc; 5. cui percutor; 6. furtun de refulare; 7. piuli butelie; 8. membran siguran; 9. tub sifon

Fig. nr. 2. Stingtor portativ cu pulbereprincipiul de funcionare. 1. recipient stingtor; 2. butelie cu gaz sub presiune (CO2, aer sau azot); 3. siguran; 4. arc; 5. cui percutor; 6. furtun refulare; 7. piuli butelie; 8. membran siguran; 9. tub sifon; 10. aprtoare butelie

TEMA nr. 2 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare si protectie Pe timpul antrenamentelor, aplicatiilor si lucrului la incendii, personalul ce compune grupele de interventie, foloseste echipament de protectie si diferite accesorii de salvare in raport cu natura incendiului, locul si conditiile atmosferice astfel: 1. Echipament de protectie individuala: costum de protectie contra apei si/sau costum anticaloric; casca de protectie cu vizor protector;

 brau si carlig de siguranta; masca contra fumului si gazelor si/sau aparat izolat (aparat cu aer comprimat); cizme de cauciuc cu talpa impotriva obiectelor ascutite. 2. Accesorii de salvare individuala: toporas cu toc si cui de sustinere; fluier; lanterna; cordita de salvare; Modul de achipare Costumul de protectie contra apei (anticaloric) - se imbraca peste hainele ce se poarta in mod obisnuit (cel mai indicat trening de bumbac 100 %) Casca de protectie cu vizor protector se ajusteaza prin curelele speciala pe circumferinta copului si se fixeaza sub barbie astfel incat pe timpul miscarilor de flexie sau rotatie a gatului sa nu cada. Brau si carligul de siguranta se echipeaza peste costumul de protectie contra apei si se ajusteaza pe talie. Carligul de siguranta se prinde de inelul de siguranta in partea stanga a braului. Masca contra fumului si gazelor:- cand masca este prevazuta cu sac de protectie se poarta pe soldul stang cu cordeaua de sustinere pe umarul drept; daca masca nu are sac de protectie se poarta atarnand pe piept, cu cordeaua de suspensie dupa gat. Cordita de salvare se poarta in banduliera pe umarul stang, cu partea matisata la spate; se poate purta si agatata de carligul de sigutanta al braului. Toporasul se poarta in toc, agatat de inelul din partea stanga a braului. Fluierul si lanterna se poarta agatate la gat sau in buzunarele costumului de protectie, asigurate impotriva pierderii accidentale. Costumul de protectie anticaloric (contra temperaturilor ridicate) se imbraca peste costumul de protectie contra apei in cazul procedurilor de interventie pentru stingerea incendiilor la rezervoarele de produse petroliere , instalatii de gaze naturale, sonde in foraj sau extractii. TEMA nr.3 Cunoasterea si manuirea principalelor accesorii pentru trecere a apei Principalele accesorii pentru trecere a apei sunt: a) furtunul de refulare (rola simpla, rola dubla sau in panglica); b) racordurile (de trecere sau infundate); c) distribuitorul; d) hidrantul portativ cu robineti; e) tubul de absorbtie; f) sorbul; g) teava de refulare (tunul de apa fix sau mobil); h) ejectorul de apa mici. Tehnica manuirii accesoriilor. a) Intinderea si strangerea furtunului: Furtunul de refulare a apei se gaseste pe autospeciala de interventie in rola simpla sau panglica in locasuri speciale. Pentru intindere, pompierul scoate rola de furtun de pe autospeciala si o transporta la locul necesar (un profesionist transporta de fiecare data 2 role, avand in vedere crearea unei rezerve), dupa care o intinde aruncand rola de furtun(in rola simpla sau dubla) inainte, cat mai aproape de sol. Observatie;inainte de intinderea rolei de furtun se va avertiza persoanele aflate pe directia de intindere prin semnalul ATENTIE! dat cu voce puternica, in scopul prevenirii accidentelor prin lovire. b) Racordarea - Dezracordarea Pentru a racorda diferite accesorii pentru trecerea apei intre ele sau la iesirile pompelor centrifugale se apropie cele doua racorduri, se introduc ghiarele de racordare in locasurile

santurilor de strangere si se rasuceste in sens diferit unul fata de celalalt. Pentru strangere, se potrivesc cheile pe nervurile exterioare radiale ale racordurilor si se actioneaza prin apasare. Dezracordarea se executa prin operatii inverse. c) Manuirea distribuitorului: Se racordeaza furtunul tip B de la iesirea din pompa centrifugala a autospecialei de interventie la intrarea distribuitorului, iar furtunurile tip C la iesirile acestuia. Pentru deschiderea si inchiderea apei, servantul fixeaza distribuitorul cu picioarele, apoi deschide sau inchide robinetii corespunzatori liniilor de refulare folosite. La incetarea actiunii se procedeaza invers. d) Manuirea hidrantului portativ cu robineti si a cheii pentru hidrant Pentru alimentarea cu apa a autospecialei de interventie, se scoate hidrantul portativ, cheia si mufele din locasurile lor; hidrantul se transporta sub bratul stang cu robinetii inainte,iar cheia se transporta in mana dreapta. Se verifica functionarea hidrantului subteran folosind dupa caz mufele de racordare. Se coboara piulita de racordare cu urechi a hidrantului portativ pana la inelul opritor. Se potrivesc urechile piulitei de racordare in ghearele racordului subteran si apoi se invarteste de manerele hidrantului portativ in sensul acelor de ceasornic pana la fixare; dupa aceasta se racordeaza furtunul de refulare sau tubul de absorbtie (cu reductie A-B) la hidrantul portativ, se deschide robinetul hidrantului si apoi se da drumul apei de la hidrantul subteran prin manuirea cheii. Pentru inchiderea apei si demonterea hidrantului portativ de la hidrantul subteran se executa operatiile in ordine inversa. e) Manuirea tuburilor de absorbtie.(de catre soferul pompier si ajutorul acestuia servant pompier) Pentru racordarea tuburilor de absorbtie soferul si ajutorul acestuia scot din locasurile lor de pe autospeciala de interventie nr. de tuburi necesare si racordeaza primul tub la intrarea in pompa centrifugala astfel: soferul (mecanicul) scoate capacul racordului infundat de la intrarea in pompa centrifugala, apuca tubul de absorbtie intre genunchi, tinand cu ambele maini racordul acesuia dinspre pompe si-l apropie de racordul de intrare in pompa centrifugala, racordandu-l; ajutorul prinde tubul de absorbtie intre genunchi (de la capatul celalalt) si, stand cu fata la masina, impinge inainte pentru a usura racordarea de catre sofer (mecanic). Racordarea celorlalte tuburi de absorbtie se face astfel: soferul (mecanicul) prinde cu mainile si intre genunchi primul tub de absorbtie stand cu spatele la masina de lupta; ambii pompieri imping tuburile unul spre celalalt si le racordeaza intre ele , folosind cheile de racordat. Dezracordarea se va face prin operatiuni in ordine inversa. f) Manuirea sorbului. Cand alimentarea cu apa nu se executa de la retea, la tuburile de absorbtie se monteaza sorbul la capatului ultimului tub de absorbtie;se leaga apoi capatul corditei pt.sustinerea sorbului de inelul parghiei de manevrare a supapei sorbului; se lasa usor sorbul in apa , urmarind ca sita acestuia sa fie asezata contra curentului apei daca alimentarea se face din apa curgatoare; se leaga celalalt capet al corditei pt. sustinerea sorbului de un punct de sprijin, fara a bloca supapa sorbului in pozitia ,,DESCHIS . In cazul in care apa contine impuritati la sol se monteaza un cos de nuiele (o sita). Desracordarea sorbului se face prin operatiuni in sens invers. g) Manuirea tevii de refulare Pentru manuire ,se racordeaza teava la capatul liniei de furtun, se cere deschiderea apei si se apuca cu mana dreapra de racordul tevii de la furtun iar cu mana stanga de tubul maner al tevii si se dirijeaza jetul de apa asupra focarului. La incetarea actiunii se executa operatiunile in ordine inversa. h)Manuirea ejectorului Se amplaseaza ejectorul in sptiul de unde trebuie evacuata apa.,se realizeaza legatura printro linie de furtun tip C intre autospeciala de interventie si intrarea ejectorului, dupa care se

intinde o linie de furtun tip B de la iesirea ejectorului pana la locul de evacuare al apei; se cere deschiderea apei si se supravegheaza locul unde se executa evacuarea ei. La incetarea lucrului se executa operatiunile in ordine inversa.

TEMA nr. 4 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de producere a a pulberilor stingatoare

spumei si refulare

Principalele accesorii pt. producerea spumei sunt: a) amestecatorul de linie; b) teava generatoare de spuma; c) pregeneratorul cu spumogen praf; d) tubul prelungitor cu cap deversor. Tehnica manuirii accesoriilor de producere a spumei: Manuirea amestecatorului de linie Amestecatorul de linie poate fi folosit in doua situatii: -montat la una din iesirile C ale distribuitorului sau la una din iesirile pompei si alimentat cu spumogen lichid din bidon, - montat la una din iesirile pompei si alimentat cu spumogen lichid din rezervorul masinii. In ambele situatii se poate lucra concomitent cu apa si spuma. ATENTIE: Amestecatorul de linie se aseaza cu sageata imprimate pe corpul sau catre directia incendiului. Pe timpul producerii spumei se manuieste robinetul amestecatorului cu indicele la semnul plus (+) sau minus (-) dupa nevoie marind sau micsorand astfel cantitatea de spumogen lichid consumata. Desracordarea mestecatorului se executa prin operatii inverse dupa ce in prealabil s-a executat spalarea lui. Manuirea tevii generatoare de spuma Seful de teava ia teava generatoare, se deplaseaza pe locul necesar, si racordeaza furtunul la teava; cere deschiderea apei. Apuca cu mana stanga de partea tubular cilindrica a tevii si respectiv de racordul de la furtun cu mana dreapta. Cand s-a obtinut spuma la gura tevii se dirijeaza jetut in directia necesara. La terminarea lucrului se spala tevile si toate accesoriile prin care a trecut spuma. Manuirea pregeneratorului cu spumogen praf Pregeneratorul cu spumogen poate fi folosit in doua situatii: amplasat pe dispozitivul de interventie; montat pe autospeciala de interventie. Se ia pregenatorul si un bidon cu spumogen praf si se transporta pe locul de amplasare; se aseaza pregeneratorul cu racordul B in directia incendiului si se racordeaza la dispozitiv astfel ca intre el si masina, lungimea liniei de furtun sa fie minim 60 metri; soferul trebuie sa regleze presiunea la pompa centrifuga la 6 8 atm. La terminarea lucrului se opreste alimentarea cu spumogen praf, se lasa sa se consume intreaga cantitate de spumogen praf din pregenerator, dupa care se spala instalatia. Dezechiparea se face prin executarea operatiilor in ordine inversa. Manuirea tubului prelungitor cu cap deversor Cand seful de teava nu se poate apropia de focar sau souma trebiue introdusa in rezervoare incendiate construite supradol, se folosesc tuburile prelungitoare si capul deversor astfel: se cupleaza tuburile prelungitoare la extremitatea anterioara a tevii generatoare de spuma prin strangerea colierelor de strangere; se cupleaza in mod asemanator capul deversor la capatul tubului prelungitor; se ridica tubul prelungitor pana cand capul deversor a trecut de marginea rezervorului in scopul proiectarii spumei pe peretele interior al rezervorului. Cand spuma trebuie refulata la inaltime mare, atunci teava generatoare se va racorda la capatul superior al coloanei de tuburi prelungitoare, iar capatul deversor se va monta la

extremitatea anterioara a tevii. Linia de furtun se racordeaza in acest caz la capatul inferior al coloanei de tuburi prelungitoare realizandu-se o inclinatie care sa evite ruperea coloanei de tuburi. La terminarea lucrului se spala tevile, tuburile prelungitoare, capul deversor si liniile de furtun dupa care se executa dezechiparea prin aceleasi operatii in ordine inversa. TEMA nr.5 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de taiat si demolat Principalele accesorii pentru taiat si demolat sunt: toporasul; toporul tarnacop; cangea; motoferastraul, ferastraul electric. Tehnica manuirii accesoriilor pt. taiat si demolat a)- b) Manuirea toporasului si a toporului-tarnacop; se scot din toc si se actioneaza la taieri, desfaceri, demolari, deschiderea usilor si ferestrelor dupa necesitati. c)Manuirea cangii; se foloseste pentru demolari, desfaceri, evacuari etc. Pentru manuire pompierul o ia de pe masina si o transporta purtand-o sub bratul drept cu carligul metalic inapoi. Pentru lucru cangea se apuca cu ambele maini de coada si se loveste cu putere cu carligul metalic in obiectul respectiv, pt.a se agata; apoi se impinge sau se trage cu putere ( dupa caz ) pana cand se obtine demolarea sau dislocarea voita. Manuirea motoferastraului si a ferastraului elestric se face conform manualului tehnic al fiecaruia dintre acestea iar personalul care le utilizeaza va fi instruit privind tehnica securitatii si prevenirii accidentelor.

TEMA nr.6 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare de la inaltime Principalele accesorii pentru salvare de la inaltime sunt: scarile culisabile; scara baston; scara de imperechere. Tehnica manuirii accesoriilor pt. salvare de la inaltime: a) Manuirea scarii culisabile: se face de catre doua persoane; se desprinde scara din sistemul de fixare si se coboara de pe autospeciala; scara va fi purtata cu lonjeronul superior pe umarul drept, mana dreapta fiind introdusa printre trepte si tinand de lonjeronul superior; transportul se va face cu baza scarii catre directia de deplasare, in pas alergator in aceasi cadenta. Pentru instalarea scarii se procedeaza astfel: se lasa scara jos si se fixeaza cu talpile picioarelor lonjeroanele segmentului de baza al scarii la partea lor inferioara. Cel ce fixeaza sta cu spatele spre locul de rezemare al scarii; cealalta persoana ridica scara de la capatul superior, impingand-o prin miscarea alternativa a mainilor pe trepte ajutat de partenerul sau care trage de trepte pana cand scara ajunge in pozitie verticala; persoana care sta intre perete si scara apuca prin saritura lantul de intindere al scarii cat mai sus posibil si prin aparnari si sarituri alternative intinde scara pana la inaltimea necesara fiind atent la fixarea sigurantei de blocare pe trepte; in timp ce acesta intinde scara partenerul sau o sprijina tinand-o de lonjeroane. Dupa intindere scara se sprijina cu partea superioara de obiectivul respectiv. Strangerea, coborarea si transportul scarii la autospeciala se executa prin operatii in ordine inversa.

b) Manuirea scarii baston : scara baston se transporta de la masina la locul de

amplasament in fuga, purtandu-se sub bratul drept si fiind stransa. Pentru instalare, se ridica scara cu ambele maini in pozitie verticala si sprijinand-o cu un capat pe sol o desfacem apasand cu mana pe unul din lonjeroane. Dupa desfacere, scara se sprijina de obiectiv cu partea superioara de obiectiv dupa care se incepe urcarea. c) Manuirea scarii de imperechere : se executa de catre doua persoane O persoana ia segmentul de varf si cel de mijloc, iar cealalta persoana ia segmentul de baza si se deplaseaza in fuga spre obiectiv; segmentii de scara vor fi purtati pe umarul drept , mana dreapta fiind introdusa printre trepte si tinand lonjeronul inferior; prima persoana se ajuta de mana stanga la sustinerea segmentilor de scara; transportul se va face cu baza segmentilor catre directia de deplasare; ajunse langa obiectiv, persoanele aseaza pe sol segmentii scarii in ordinea in care vor fi imperecheati, segmentul de baza gasindu-se cu partea de jos spre obiectiv. Pentru imperecherea scarii se procedeaza astfel: prima persoana aseaza segmentul de scara intre genunchi si desface cu ambele maini dispozitivul de fixare; cealalta persoana, din aceasi pozitie, dar cu fata spre cealalta persoana , potriveste si introduce lonjeroanele celuilalt segment intre lonjeroanele segmentului tinut; imperecherea celui deal treilea segment se executa la fel ca la ceilalti segmenti; dupa imperecherea segmentilor se verifica ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite afara din locasuri. Pentru instalarea scarii se procedeaza astfel: prima persoana fixeaza cu talpile picioarelor lonjeroanele segmentului de baza al scarii, la partea lor inferioara (stand cu spatele spre locul de rezemare a scarii); cealalta persoana ridica scara de la capatul segmentului superior, impingand-o prin miscare alternativa a mainilor pe trepte, ajutat de partener, care trage de trepte pana cand scara ajunge in pozitie verticala

IV. PROCEDURI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA TEMA nr.1 Procedura patrunderii in incaperile incendiate Inainte de a patrunde in incaperi, personalul de interventie ia urmatoarele masuri de siguranta astfel: aparatele izolante ( cu aer comprimat) si mastile contra fumului si gazelor sa fie permanent in stare de functionare; in incaperile cuprinse de flacari sa se patrunda pe scari fixe (interioare sau exterioare) si numai in cazuri extreme sa se foloseasca scarile manuale; deschiderea usilor trebuie sa se faca cu multa atentie; daca usa se deschide in interior, deschiderea acesteia se va executa printr-o lovitura cu piviorul, servantul stand cu spatele catre usa (lovitura calului), iar daca usa se deschide spre exterior cel care intervine deschide usa stand tot timpul la adapostul canatului; sa se tina seama ca fumul de culoare galbena, albastra sau alba indica o toxicitate puternica; in incaperile umplute cu fum personalul va intra numai legat cu cordita de salvare; in incaperile cu suprafete mari (hale), in special daca exista pericol de prabusire a planseelor, sa se inainteze de-a lungul peretilor; in incaperile in care se banuieste prezenta unui pericol de explozie nu se vor folosi lampi de iluminat cu flacara deschisa;

 pentru a gasi usor iesirea la inapoiere este necesar sa se memoreze drumul parcurs. TEMA nr.2 Procedura de interventie in cazul incendiilor din subsolul cladirilor Operatiile de stingere sunt influentate in mod deosebit de constructie si de felul cum sunt dispuse incaperile subsolului, deschiderile existente si natura materialelor depozitate. In majoritatea cazurilor incaperile de la subsol se agla sub intreaga suprafata cladita si pot avea diferite adancimi. Planseele sunt de regula din material incombustibil , dar la cladirile vechi acestea sunt combustibile. In majoritatea cazurilor golurile din pereti lipsesc, de multe ori golurile ferestrelor nu pot fi utilizate pt. patrunderea in subsol datorita adancimii acestuia, a dimensiunilor mici ale ferestrelor si a existentei gratarelor metalice. Se va tine seama de urmatoarele: -desfasurarea bispozitivului din interior este ingreunata de lipsa luminii si a scarilor (in general, subsolurile au o singura scara); -fiind incaperi lipsite de deschideri, deci neexistand aer suficient, se produc arderi incomplete, cu degajari de oxid de carbon si fum in cantitati mari, fapt care pune in pericol viata si sanatatea personalului de interventie care actioneaza neprotejat; -exista pericolul de propagare a incendiului la parter si etajele superioare, datorita deschiderilor folosite pt. trecerea diferitelor conducte, a casei scarilor,etc, precum si in cazul cand planseele de deasupra subsolurilir sunt construite din materiale combustibile. Personalul de interventie va fi dotat cu masti contra fumului si gazelor, aparate izolante (aparate cu aer comprimat), cordite prin care se va tine legatura cu cei din afara. In cazul cand incendiul s-a intins pe o suprafata mare si exista o cantitate insemnata de materiale combustibile se vor folosi tevi B. In celelalte cazuri se vor folosi tevi C, repartizandu-se pt. o teava B o suptafata de 100mp., iar pt. o teava C o suprafata de 50mp. Atentia sefilor de teava va fi concentrata asupra lichidarii focarelor principale si a racirii elementelor de constructie cu ajutorul jetului de apa. Personalul care lucreaza in subsol va fi schimbat la perioade scurte de timp pt. a se evita pericolul de asfixiere. Se vor lua masuri de evacuare a fumului , folosindu-se ferestrele si usile iar cand acestea nu exista se vor executa deschideri in planseu. Jeturile pulverizate reduc temperatura mediului inconjurator si rarefiaza fumul. La terminarea operatiunilor de stingere trebuie sa se evacueze apa din subsol. TEMA nr.3 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la etajele cladirilor. Cel mai adesea, in cazul incendiilor izbucnite la etaje ard elementele de constructie combustibile (plansee, pereti despartitori, diferite instalatii si canale), precum si obiecte de uz caznic. Caracteristica acestor incendii este ca ele se pot propaga la incaperile superioare sau alaturate pe cai ascunse prin golurile elementelor de constructie, prin canalele de ventilatie inundand cu fum casele de scari si incaperile din jur pana la distante mari si creand panica in randul locatarilor. Actiunea de interventie se va face mai intai la etajul incendiat. Se vor examina obligatoriu si incaperile vecine celei incendiate, asupra carora se va efectua supravegherea in decursul intregii perioade de stingere a incendiului. Pentru realizarea dispozitivului de interventie se folosesc in primul rand scarile interioare, ele constituind principalele cai de acces. De asemenea pot fi folosite incaperile vecine, balcoanele comune, golurile de usi si ferestre prin

care se aduc tevile cu ajutorul corzilor sau cu al scarilor de incendiu. Deschiderile in planseele incendiate si in peretii interiori se fac numai dupa ce mijloacele de stingere sunt gata pregatite. Se lucreaza cu tevi tip C folosindu-se jeturi pulverizate. In cazul unui pericol iminent de daramare a elementelor de constructie este necesar sa se asigure o retragere rapida a personalului care lucreaza in acel sector. In toate cazurile cand servantii actioneaza pe scara se vor asigura prinzandu-se de trepte cu ajutorul carligului de siguranta. Amplasare scarilor se va face pe sol tare iar inclinatia lor fata de perete va fi de 70 80 grade. Pe cat posibil scarile vor fi ancorate de elementele rezistente ale constructiilor; scarile vor fi luate de pe locul de amplasare numai dupa ce s-a atras atentia servantilor care le-au folosit si le-au fost asigurate alte cai de evacuare. Pt. patrunderea la etajele cladirilor si pt. lucrul cu tevile, tevile se vor amplasa in functie de deprinderea personalului de a lucra in dreapta sau in stanga ferestrei, capatul superior al scarii depasind cu 30 40 cm. tocul acesteia. Pt trecerea pe acoperisul constructiei scarile se amplaseaza in spatiul dintre ferestre si unde este posibil , dupa peretii antifoc sau zonele antifoc. TEMA nr. 4 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la podurile si acoperisurile cladirilor. De regula propagarea incendiilor la aceste elemente de constructie se desfasoara rapid datorita combustibilitatii lor si circulatiei neantrerupte a aerului. Viteza cea mai mare a incendiului se produce de-a lungul coamei. Incendiul se dezvolta pe cai ascunse (cand a cuprins planseul podului) si se naste pericolul propagarii lui, prin elementele de constructie , la etajul aflat dedesubt.Cand incendiul a cuprins pardoseala podului si elementele de constructie a acoperisului, trebuie se se dea o atentie deosebita rezistentei capriorilor si planseelor, deoarece micsorarea rezistentei lor la foc creaza pericolul prabusirii pentru cei care lucreaza in pod. Se folosesc pt. petrundere scarile interioare care ajung pana la pod, scarile fixe metalice sau culisabile iar pentru actiune se pot folosi si acoperisurile cladirilor vecine. Cand incendiul a izbucnit in partea centrala a podului, va fi atacat cu jeturi de apa din doua sau mai multe parti. Pentru stingere se folocesc tevi C cu robinet si jet pulverizat. Acoperisul nu va fi desfacut decat in prezenta unor tevi pregatite pt. interventie. Actiunea de localizare va incepe de la focar spre locurile mai indepartate, stropindu-se inspecial partea neaprinsa pt. a o izola. Este indicat ca la patrunderea in pod, daca acesta este cuprins de flacari sa se actioneze cu jeturi pelverizare de jur-imprejur pt. a se micsora temperatura. Asupra stalpilor de sustinere ai acoperisului si asupra capriorilor se va actiona cu jet compact pt. a se evita prabusirea acoperisului. Se vor respecta urmatoarele masuri de securitate: deplasarea pe acoperis trebuie sa se faca de-a lungul coamei iar persolalul trebuie asigurat; cand se executa lucrari pe acoperis, sau pe planseul podului trebuie respectata regula ca intr-un singur loc sa nu se grupeze mai multi oameni , pt. a se evita surparea elementelor de constructie. TEMA nr. 5 Proceduri de interventie pentru stingerea diferitelor tipuri de incendii in functie de conditiile admosferice (noapte, vant, seceta, temperaturi scazute). a)Stingerea incendiilor pe timp de noapte

Intunericul ingreuneaza operatiile de stingere, interventia pe timp de noapte cerand eforturi deosebite din partea intregului personal al formatiei de interventie , stingere si prim ajutor (FISPA). De regula incendiile izbucnite in aceste condeitii sunt observate cu intarziere si ca urmare ele iau proportii insemnate pana la sosirea formatiei. Din cauza intunericului dispozitivul se realizeaza mai greu si exista pericolul caderii in gol a servantilor; supravegherea dispozitivului si intreaga conducere a operatiilor se realizeaza mult mai anevoie decat ziua. MASURI pt.optimizarea operatiunilor de stingere: asigurarea iluminatului cailor de acces si de evacuare a zonelor in care lucreaza sefii de teava precum si a surselor de alimentare cu apa, folosindu-se proiectoarele de pe autospecialele de interv., precum si farurile , lampi electrice de mana sau alte mijloace de iluminat; se va realiza o permanenta legatura intre sectoarele de stingere si se va asigura securitatea servantilor; iluminarea permanenta a golurilor din plansee si a locurilor unde se demoleaza elemente din constructie. b)Stingerea incendiilor pe timp de vant puternic Vantul contribuie intr-o masura avansata la intensificarea arderii sila propagarea incendiilor in timp foarte scurt pe suprafete si la distante apreciabile. El poate transporta bucati aprinse de materiale combustibile la distante de zeci si uneori sute de metri, creand pericolul aparitiei unor noi focare de incendiu. Vantul puternic ingreuneaza activitatea personalului de interventie , reduce din efectul jetului de apa si favorizeaza prabusirea elementelor de constructie, mai ales a celor arse sau nesprijinite, avand drept consecinta blocarea cailor de retragere a sefilor de teava. MASURI pt.optimizarea actiunilor de interventie: concomitent cu actiunea de lichidare a incendiului se va organiza apararea constructiilor dispuse pe directia vantului (stropire cu apa , acoperire cu prelate umede); pe directia vantului vor circula patrule cu misiunea de a depista si lichida eventualele focare aparute. Se folosesc tevi cu diametru mare cu jeturi puternice de apa , oblic pe directia vantului (lateral din spate pt.folosirea cat mai eficienta a jetului de apa. d) Stingerea incentiilor pe timp de seceta masuri pt.optimizare a interventiei: se folosesc tevile cu robinet si jet pulverizat si diametru mic (in scopul economisirii apei); se organizeaza dispozitive de interventie circulare; se cheama forte in sprijin concomitent cu identificarea posibilelor surse de alimentare cu apa pt.incendiu indiferent de distanta la care se afla (baraje, lacuri, rauri, bazine etc.}; se organizeaza relee de galeti si se folosesc pompele sumersibile (hidrofoarele) de uz casnic; se demoleaza cladirile combustibile (anbexele gospodaresti, garduri din materiel combustibil) care pot transforma incendiul izolat in incendiu de masa. e)Stingerea incendiilor in conditii de temperatura scazuta (pe ger) Iterventia la stingere pe timp de iarna este ingreunata de: zapada abundenta; polei pe sosele si drumuri (cai de acces); temperaturi scazute. Inzapezirea cailor de acces creaza mari greutati in deplasarea la locul incendiului si catre sursele de alimentare cu apa. De asemenea zapada ingreuneaza realizarea rapida a dispozitivelor de interventie pe distante lungi. Temperatura scazuta a aerului poate ingheta

apa din furtun si in unele cazuri poate duce la scoaterea din actiune a personalului de interventie ca urmare a degeraturilor. Sursele de apa sunt expuse inghetului , facand dificila alimentarea cu apa a autospecialelor de interventie , se creaza pericol de accidentare prin cadere pt. prsonalul de interventie care lucreaza la inaltimi datorita stratului de gheata ce se formeaza pe treptele scarilor de incendiu si pe acoperisuri. MASURI pt.optimizarea interventiei: liniile de furtun vor fi protejate contra inghetului pri acoperire cu un strat de zapada sau in lipsa acesteia cu paie, fan (si altele) cu deosebire la locurile de racordare; la incendiile de exterior , descoperite , se intrebuinteaza de preferinta furtun si tevi tip B , evitandu-se pe cat posibil folosirea distribuitoarelor; sa se intinda linii principale de rezerva catre tevile care lucreaza pe directii hotaratoare, ferindu-le de apa pana la intrebuintare; sa se evite fixarea liniilor de refulare pe scara si sa nu se permita stropirea scarilor cu apa; in cazul incendiilor din interior, distribuitorul va fi amplasat in una din incaperile cladirii; ATENTIE!- soferul sa nu intrerupa refularea apei, ci, la nevoie, sa micsoreze doar presiunea, chiar in cazul cand se inlocuiesc furtunele sparte; Se va evita scurgerea apei prin casa scarilor si se va asigura rezerva de personel pt. inlocuirea din cand in cand a celor care lucreaza, spre a le da posibilitatea sa se odihneasca si sa se incalzeasca. Ne respectarea acestor drepturi peate duce la consecinte grave.

TEMA nr. 6 Proceduri de acordare a primului ajutor in caz de arsuri, fracturi, plagi deschise si/sau intoxicatii cu produse rezultate in urma procesului de ardera (fum, gaze toxice). In practica pe timpul actiunii de stingere se pot ivi accidente, fie la personalul care participa derect la stingere, fie la unele persoane surprinse in zona incendiata. Mai frecvent,se pot intalni fracturi, arsuri si asfixieri. De cele mai multe ori,la fata locului nu se gaseste personal medical specializat care sa poata acorda victimelor primul ajutor medical. REGULI cu caracter general: in orice imprejurare, mai intai se scoate victima de sub actiunea cauzei care a provocat accidentul (zona incendiata, mediul toxic, daramaturi etc.); unul din membrii FISPA (grupa de salvare) va inlatura spectatorii persoanele curioase; trebuie avut grija ca accidentatii, in special cei cu fracturi sa nu fie supusi la miscari inutile, sa fie mentinuti pe cat posibil in pozitii care sa nu le agraveze starea; in cazul ca sunt mai multi accidentati, primul ajutor se va acorda incepand cu cei care au o stare mai grava; dupa acordarea primului ajutor se organizeaza transportarea bolnavilor la cea mai apropiata unitate sanitara. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de arsuri: In functie de gravitatea lor, arsurile se clasifica in trei grade, si anume:

 arsuri de gr.I cele mai superficiale si cele mai usoare- se recunosc dupa inrosirea dureroasa a pielii; arsuri de gr.II sunt mai profunde (adanci) si se recunosc dupa basicile ce se formeaza si care sunt pline cu un lichid ca zeama de lamaie sau de culoare rosiatica; arsuri de gr.III sunt cele mai profunde. Ele cuprind pielea, muschii, vasele de sange si uneori chiar oasele. Tratamentul arsurilor difera in functie de gradul acestora. Arsurile de gr.I se trateaza simplu fara mijloace speciale. Regiunea interesata se uda cu apa rece si se starge apoi usor cu un tampon de vata imbibata in alcool. Arsurile de gr. II si III se trateaza numai in unitati medicale .Persoanele care au suferit asemenea arsuri nu vor fi dezbracate pt. a nu le mari durerile ci vor fi invelite in cearceafuri curate si vor fi transportati la spital. In cazul cand arsura a cuprins o suprafata mare si nu este prea adanca, se poate aplica ca prim-ajutor un pansament steril uscat avand grija ca basicile sa nu fie sparte. ATENTIE: -locurile unde sau produs arsurile nu se vor unge cu substante grase. Daca bolnavul cere de baut i se poate da apa indulcita cu zahar, ceai, limonada, suc natural. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de fracturi: In mod obisnuit, in cazul ruperii unui os se spune ca avem de-a face cu o fractura. Fracturile pot fi: inchisa in cazul cand osul rupt nu iese prin piele; deschisa in cazul cand osul rupt iese prin piele, formand o rana. Prima grija a echioei de salvare in cazul fracturilor este sa procedeze de urgenta la imobilizarea provizorie a regiunii in care s-a produs fractura. In acest scop se folosesc mijloace chiar improvizate, cum ar fi: scanduri, crangi sau coji de copac, bastoane etc., care vor fi insa infasurate in prealabil cu vata sau bucati de panza (stofa) , apoi puse de o parte si de alta a osului rupt si fixate cu ajutorul unor fese sau bandaje. Trebuie retinut faptul ca la fracturile deschise, mai intai se va aplica pe rana un pansament steril si se va incerca oprirea hemoragiei, dupa care se va trece la imobilizarea organului afectat si transportat cat mai urgent la prima unitate sanitara. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de intoxicatii cu fum si gaze: Pe timpul incendiilor, in procesul arderii se produc insemnate degajari de fum si gaze toxice, intre care cel mai des oxidul de carbon (CO), un gaz foarte toxic, care pune in pericol viata servantilor si a persoanelor surprinse in zona incendiata. In general, intoxicatia cu un astfel de gaz se manifesta prin dureri de cap, vajaituri in urechi, ameteala, iar dupa un timp intoxicatul nu se mai poate misca si are o senzatie de paralizie. Daca victima ramane in continuare sub influenta acestui gaz, poate sa-si piarda cunoastinta si sa intre in coma chiar deces. De aceea, intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat si asezat cu fata in sus. Daca este inconstient si are tendinta de varsaturi , va fi culcat pe o parte si supraveghiat permanent. Cand accidentatul este in stare de inconstienta si respira, va fi tinut cu capul indoit inapoi pt. a mentine libere caile respiratorii. Daca accidentatul este palid si are pulsul foarte slab , va fi asezat astfel incat picioarele sa fie mai sus decat capul , pt. ca sanfele sa poata fi dirijat catre inima si creier. Acestea sunt unele masuri de prim-ajutor, de aceea, se reaminteste obligatia ca in toate cazurile de accidente concomitent cu primele ingrijiri care se dau bolnavilor, sa fie chemat de urgenta la fata locului personal medical calificat, facandu-se apel la serviciile salvarii.

V. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR TEMA nr.1 Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locul de munca. SCOPUL: Asigurarea conditiilor care sa permita salariatilor (pe baza instruirii si cu mijloacele tehnice pe care le au) sa actioneze eficient pt.: prevenirea si stingerea incendiilor; evacuarea si salvarea persoanelor si bunurilor materiale; inlaturarea efectelor distructive provocate de incendii, explozii, accidente tehnice. In ce consta organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca. a)prevenirea incendiilor: loarea in evidenta a materialelor si dotarilor cu pericol de incendiu; loarea in evidenta a surselor de aprindere ce pot aparea si mijloacelor care le pot genera; stabilirea si aplicarea masurilor specifice de prevenire a incendiilor. b)organizarea interventiei de stingere a incendiilor ; c)afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor; d)organizarea salvarii si evacuarii (afisarea planurilor cu traseele de evacuare); e)instruirea la locul de munca (documente, desfasurare, verificare); f)marcarea pericolului prin montarea de indicatoare sau a altor mijloace de atentionare. Actele privind apararea impotriva incendiilor: 1) emise de Consiliul Local: decizia de aprobare a planului de analiza si acoperirea riscurilor pt. localitate. hotararea privind modul de organizare a apararii impotriva incendiilor in localitate. reguli si masuri specifice de aparare impotriva incendiilor corelate cu riscurile locale. dispozitia privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului; raportul semestrial de evaluare a capacitatii de a.i.i.; masuri de optimizare a capacitatii de a.i.i.; documente privind serviciul public voluntar pt. situatii de urgenta: 1-hotararea de infintare ; 2-regulament de organizare si functionare; 3-dispozitie de numire a sefului serviciului; dispozitie de numire a cadrului tehnic cu atributii indomeniul apararii impotriva incendiilor. 2) emise de primar : planul de analiza si acoperire a riscurilor ; fisa localitatii conform anexei nr.6 din O.M.A.I.nr.1474/2006, publicata in M.O.nr.885/31.10.2006 (1 ex.din fisa localitatii se trimite la ISU); raport de analiza a dotarii cu mijloace de aparare impotriva incendiilor: anual, anterior definitivarii bugetului local . La S.V.S.U. (serviciul voluntar pt.situatii de urgenta- al localitatii) trebuie sa exiate urmatoarele documente, conform OMAI nr.1474/2006: 1. planul de analiza si acoperire a riscurilor, 2. fisa localitatii,

3. avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, obtinute pt.constructiile din patrimoniul propriu,insotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor, 4. date ale personaluluidin cadrul SVSU-lui, 5. lista operatorilor economici cu care s-au incheiat contracte de inchiriere, obiectivul de activitate al acestora ,nr.si termenul de valabilitate al contractului, 6. registrul pt.evidenta permisului cu focul deschis inclusiv arderea miristilor, 7. rapoarte de interventie ale SVSU, 8. fisele de instruire, 9. evidenta exercitiilor SVSU cu cuncluziile rezultate din acestea, 10. rapoarte in urma controalelor de prevenire (proprii sau ale autoritatii de stat), 11. programe cu masuri si actiuni pt.respectarea reglementarilor in domeniu. 3) emise de administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei: 1. dispozitie de organizare si stabilire a responsabilitatilor privind apararea impotriva incendiilor, 2. instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca, 3. dispozitie privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului, 4. dispozitie privind organizarea instruirii personalului , 5. dispozitie de construire a SPSU (ori contract cu alt SPSU), 6. dispozitii:-de sistare a lucrarilor de constructii , -oprirea functionarii amenajarilor in cazul anularii avizului/autorizarea de siguranta la incendiu ; 7. reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea substantelor periculoase specifice, 8. conventii cuprinzand raspunderile ce revin partilor pe linie a.i.i. In cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta asupra constructiilor (contracte de inchiriere), 9. dispozitia de numire a cadrului tehnic (CT.)cu atributii in domeniul a.i.i.(apararea impotriva incendiilor), 10. masuri speciale de a.i.i. pt. perioadele caniculare sau secetoase. La SPSU(CT.) al operatorului economic/institutiei, trebuie sa existe urmatoarele documente cf. OMAI 1474/2006 , art.18 alin.a-s. Ce presupune interventia la locul de munca: 1. alarmarea personalului de la locul de munca si anuntarea incendiului la fortele de interventie (dispecerat acolo unde este constituit), 2. salvarea rapida si in siguranta a personalului conform planurilor stabilite, 3. intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor, instalatiilor si utilajelor de catre persoane anume desemnate, 4. actionare asupra focarului de incendiu; 5. evacuarea bunurilor periclitate si protejarea echipamentelor; 6. protectia personalului de interventie (impotriva temperaturilor, fumului, gazelor toxice); 7. verificarea loculrilor in care se poate propaga incendiul si actionarea pt. stingerea acestora. Care sunt planurile de protectie impotriva incendiilor: a)- planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu: -pe nivel daca se afla simultan peste 30 de persoane; - pe incaperi daca in ele se afla cel putin 50 de persoane; - indiferent de nr.de locuri pt. incaperile destinate cazarii. b) planul de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase: se intocmesc pt. fiecare incapere unde se afla asemenea materiale si se mentioneaza clasele acestora , cantitatile, codurile de identificare ori de pericol si produsele de stingere recomandate; traseele se marcheaza cu culoare verde;

c) planul de interventie : se avizeaza de ISU (Inspectoratul pt.Situatii de Urgenta) la dispozitia caruia se pune un exemplar pt. efectuarea recunoasterilor, a studiilor tectice si pt. punerea acestora in aplicare cu prilejul exeercitiilor, aplicatiilor tactice de interventie precum si in situatii de urgenta, si se actualizeaza ori de cate ori este cazul. Acest plan se intocmeste pe baza concluziilor privind interventia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din evaluarea capacitatii de evaluare impotriva incendiilor.

TEMA nr.2 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la instalatiile electrice, de gaze naturale si tehnica de calcul. I. INSTALATII ELECTRICE Condiii de amplasare i montare a instalaiilor electrice Conductoarele, barele, tuburile, etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaii cu condiia ca instalaia electric s fie dispus 11 deasupra conductelor de ap, de canalizare i de GPL 1 1 sub conductele de gaze naturale i sub conducte calde (cu temperatura peste 400C Pe toate poriunile de traseu pe care nu pot fi respectate aceste prevederi, se iau msuri constructive de protecie prin prevederea de separri, izolaii termice, evi metalice, etc. ce vor depi cu minim o,5 m de o parte i alta poriunea de traseu protejat. Se interzice amplasarea instalaiilor electrice n interiorul canalelor de ventilaie. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaie normal, a cablurilor fr ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de protecie inferior, se face interpunnd materiale incombustibile ntre acestea i materialul combustibil sau elemente de distanare 1 1 straturi de tencuial de minim 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minim 0,5 cm, cu o lime ce depete cu cel puin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaie electric 1 1 elemente de susinere din material incombustibil (ex. console metalice) care distaneaz elementele de instalaie electric cu cel puin 3 cm fa de elementul combustibil Se interzice montarea direct pe elemente de construcie din materiale combustibile de clas C3 i C4 A urmtoarelor cabluri cabluri armate sau nearmate, conductoare electrice neizolate sau cu izolaie din materiale combustibile, aparate i echipamente electrice cu grad de protecie inferior. Este obligatorie protecia la suprasarcini pentru instalaii din ncperi categoriile de pericol de incendiu A, B, C. Materialele i echipamentele care n serviciu normal, de avarie sau de manevr greit pot produce flcri sau scntei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 700C) vor fi amplasate conform condiiilor prevzute de productor. Dac aceste aceste condiii nu pot fi respectate, se pot prevedea ecrane de protecie corespunztoare. Dac echipamentele electrice dintr-o ncpere conin lichide combustibile cum sunt uleiurile minerale i hidrocarburile izolante, n cantiti mai mari sau egale cu 25 l, se vor lua msuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita mprtierea acestora) iar ncperea va avea perei din clasa C0. Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri, silicon), limita de 25 l poate fi majorat la 60 l. Trebuie luate msuri pentru asigurarea scoaterii automate de sub tensiune a instalaiei respective n caz de incendiu. Pentru diminuarea riscului de incendiu se recomand utilizarea unui dispozitiv de protecie diferenial. Este obligatorie folosirea conductoarelor i barelor din cupru n urmtoarele situaii la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor din blocul operator, din ncperile pentru

reanimare i din ncperile pentru servicii de urgen din cldirile de spitale i similare, corpurile de iluminat ale iluminatului d siguran pentru evacuare de tip 1 sau 2, instalaii de prevenire i stingere a incendiilor, consumatori de siguran din centralele electrice. Este interzis traversarea courilor i canalelor de fum cu conducte, cabluri i bare electrice, tuburi de protecie sau cu alte elemente ale instalaiilor electrice. Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaii se fac numai n accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur, etc.). Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de protecie, plintelor, golurilor din elementele de construcie i trecerilor prin elementele de construcie. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune. Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele de cupru se fac prin rsucire i matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare. Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele de aluminiu se fac prin cleme speciale, prin presare cu scule adecvate i elemente dr racord speciale, prin metalizare asociat cu lipire sau prin sudur. Se interzice executarea legturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla rsucire. Legturile ntre conductoare de cupru i conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale, metalizare asociat cu lipire sau prin presare. Montarea liber a conductelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai n cazurile n care pot fi ndeplinite simultan condiiile 1 1 pereii exteriori al cldirii s fie din materiale incombustibile 1 1 conductele electrice s fie instalate astfel nct atingerea lor s nu fie posibil dect cu ajutorul unor mijloace speciale 1 1 se respect distanele minime dintre conducte electrice libere i elementele de pe traseul lor. Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere. Se interzice montarea liber a conductelor electrice n ncperi din categoria PC, n podurile cldirilor i n construcii executate din materiale combustibile. Nu se admite instalarea tuburilor i evilor n care sunt introduse conducte electrice cu izolaie obinuit, pe suprafaa courilor i a panourilor radiante sau pe alte suprafee similare, n spatele sobelor sau a corpurilor de nclzire. Se evit montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac, totui, se monteaz pe pardoseal , atunci tuburile trebuie s fie metalice. Se interzice montarea dozelor i cutiilor derivaie pe pardoseala podurilor, n ncperi pentru bi, duuri i grupuri sanitare. Legturile conductoarelor electrice se execut numai n doze. Se interzice montarea conductelor punte pe suprafaa de zidrie a courilor, pe suprafaa panourilor radiante sau pe alte suprafee calde similare. La montarea ngropat, conductele punte se acoper cu un strat de tencuial de minim 1 cm. Se interzice utilizarea cordoanelor flexibile pentru executarea instalaiilor electrice fixe. In cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli se folosesc fie prize n execuie special, omologate pentru acest scop, fie prize n execuie normal, protejate n cutii speciale care asigur gradul de protecie(la ptrunderea corpurilor solide, a apei i la ocurilor mecanice) necesar n scopul respectiv. In depozite de materiale combustibile se pot instala prizele cu condiia ca acestea s fie prevzute cu dispozitive de protecie diferenial i de limitare a puterii, amplasate la 1 m de materialele combustibile. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie n ncperi cu pardoseal conductoare electrice (mozaic, ciment, gresie), n ncperi din clasa PC i n ncperi n care se utilizeaz aparatur de calcul. Siguranele fuzibile se folosesc numai calibrate i n execuie nchis. Se interzice folosirea siguranelor fuzibile ca aparate de conectare i deconectare sub sarcin.

Se interzice amplasarea tablourilor electrice n poduri, subsoluri de cabluri, n ncperi de depozitare a materialelor sau substanelor combustibile. Tablourile electrice se amplaseaz la cel puin 3 cm de elementele din materiale combustibile. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul electric se prevede cu posibilitatea de ntrerupere a alimentrii cu energie electric a instalaiilor electrice aferente, ntreruptorul respectiv fiind amplasat ntr-un loc unde nu are acces publicul, marcat i uor accesibil pentru intervenii n caz de incendiu. La tablourile de distribuie ale receptoarelor prevzute cu alimentare de baz i cu alimentare de rezerv din sursa de intervenie se prevd msuri constructive de separare ntre panourile celor dou alimentri, astfel nct un incendiu la unul dintre panouri s nu-l poat afecta pe cel de-al doilea. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural etc. se marcheaz distinct, vizibil i clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de prize. Circuitele i dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de siguran. In ncperi cu aglomerri de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din material incombustibile sau greu combustibile Corpurile de iluminat echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri n vapori metalici care se instaleaz n depozite de materiale combustibile, trebuie s fie prevzute cu glob, respectiv cu difuzor i dac exist i pericol de ocuri mecanice, vor avea i grtar protector. Cile de alimentare ale tabloului de distribuie al staiilor pompelor, electrovanelor de incendiu i instalaiei de ventilare pentru evacuarea fumului se amplaseaz pe trasee ferite de pericol de incendiu. Staiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor, cldirea grupului. electrogen i zonele n care se afl elemente de PSI la care trebuie acionat, vor fi prevzute cu instalaie de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. La cldirile ce adpostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri precum i la alte cldiri cu aglomerri de persoane, coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau de for, naintea ntreruptorului general sau a siguranelor generale. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de intervenie n caz de incendiu se face pe dou ci de alimentare independente. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguran, se marcheaz sau se echipeaz cu lmpi de alt culoare pentru a se deosebi de lmpile iluminatului normal. Iluminatul de siguran pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a ieirilor cilor de evacuare se face folosind corpuri de iluminat tip - indicator luminos. Iluminatul de siguran mpotriva efectului panicii se realizeaz cu corpuri de iluminat cu lmpi incandescente. Iluminatul de siguran pentru marcarea hidranilor interiori se amplaseaz n afara hidrantului la cel mult 1,5 m distan de el. In zonele cu pericol de explozie se pot folosi cabluri numai n execuie corespunztoare, conductoare izolate protejate n tuburi metalice sau evi de protecie sau bare n execuie etan cu tipul de protecie antiexploziv corespunztoare zonei periculoase n care sunt montate. Este interzis montare liniilor electrice aeriene n zonele cu pericol de explozie. In ncperile cu pericol de explozie este interzis aezarea evilor de protecie pe pardoseal. Instalaiile electrice din zonele cu pericol de explozie vor fi proiectate i realizate astfel nct s asigure protecia mpotriva apariiei de scntei i arcuri electrice. Sunt obligatorii luarea msurilor mpotriva acumulrii electricitii statice la construciile care includ zone cu pericol de explozie.

Unitile consumatoare de gaze naturale sunt obligate s asigure exploatarea corect a acestora prin 1 1 1 instalator autorizat de furnizorul de gaze 111 verificarea i revizuirea instalaiilor, cu echipe specializate conduse de un instalator autorizat De asemenea unitile consumatoare sunt obligate s ntocmeasc i s afieze la locuri vizibile 111 instruciuni specifice de utilizare i exploatare pentru fiecare aparat i agregat alimentat cu gaze naturale 111 telefoanelor echipelor de intervenie proprii i ale unitii distribuitoare Utilizarea corect a instalaiilor const n 111 aprinderea focului (nti flacra apoi gazul) i stingerea acestuia, n funcie de necesiti 111 supravegherea arderii i respectarea parametrilor tehnologici pentru funcionarea n condiii optime 111 supravegherea aparatelor de msur i control 111 supravegherea instalaiilor de automatizare 111 anunarea echipei de ntreinere pentru remedierea defeciunilor constatate i scoaterea din funciune a instalaiilor defecte Intreinerea instalaiilor de utilizare const din efectuarea urmtoarelor operaiuni 111 controlul eventualelor scpri de gaze, la intervale de cel mult 72 ore 111 supravegherea, ntreinerea curent, vopsirea prilor aparente 111 verificarea i repararea aparatelor de utilizare prin uniti specializate 111 verificarea instalaiilor de utilizare o dat la 2 ani 111 revizia instalaiilor de utilizare o dat la 10 ani Verificarea mijloacelor de msur supus obligatoriu controlului metrologic. Condiii tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile - volum interior minim al ncperilor . 18,0 m3 pentru ncperi curente . 7,5 m3 pentru buctrii, bi i oficii . ,0 m3 pentru buctrii din construcii existente 111 asigurarea aerului necesar arderii 111 ventilare natural sau mecanic 111 evacuare total a gazelor de ardere n atmosfer 111 suprafee vitrate Toate ncperile n care se monteaz aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevd cu suptafee vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamuri, ui cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafaa minim total de 111 0,03 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din beton armat 111 0,05 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fr armare.

II. OBLIGAIILE CONSUMATORILOR DE GAZE NATURALE ( Normativ I 6 anexa 15 )

1. s pstreze toate aprobrile i toat documentaia tehnic pe baza creia a realizat, revizuit sau modificat instalaia de gaze naturale; 2. s respecte condiiile impuse prin aprobrile, avizele, acordurile energetice emise pentru consumul de gaze naturale; 3. s nu pun n funciune punctele de consum aprobate, naintea efecturii recepiei i deschiderii oficiale a gazelor de unitatea distribuitoare; 4. s nu micoreze sau s astupe suprafeele vitrate, golurile pentru ventilare, accesul aerului necesar arderii precum i pentru evacuarea gazelor de ardere, prevzute pentru asigurarea siguranei n exploatare; 5. s ntrein instalaiile n stare bun de funcionare i s le utilizeze n conformitate cu instruciunile primite de la unitatea distribuitoare; 6. s permit accesul delegailor unitii distribuitoare pentru control, verificarea sau revizia instalaiilor; 7. s anune de urgen biroul de reclamaii al unitii distribuitoare pentru orice defeciune suferit la instalaia de utilizare i ori de cte ori simt miros specific de gaze, att n instalaiile de utilizare, ct i n cele de distribuie; 8. s anune imediat biroul de reclamaii, s stabileasc de comun acord i s execute manevrele necesare aducerii la normal a funcionrii instalaiilor, n cazul unor avarii n instalaiile de gaze; 9. s nu permit i s nu execute modificri ale instalaiilor existente, racordri sau desfiinri de puncte de consum, dect pe baz de aprobri legale i numai prin societi care au agrement tehnic n acest sens; 10. s efectueze remedierea eventualelor defeciuni ce pot aprea, numai prin societi agreate, cu personal calificat pentru asemenea lucrri; 11. s curee i s menin n perfect stare de funcionare, courile de evacuare a gazelor arse, prin societi de specialitate; 12. s permit racordarea la branamentul i instalaia de utilizare a altor consumatori care au aprobarea unitii distribuitoare, cu obligaia acestora de a contribui cu cot parte la cheltuieli; 13. s respecte dispoziiile unitii distribuitoare cu privire la funcionarea n regim mixt de consum, gaze naturale - combustibil lichid; 14. s nu rup sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare; 15. s nu intervin la contoare, nie, cabine sau la staiile de reglare msurare; 16. s nu utilizeze gazele n alte scopuri, dect cele pentru care au fost aprobate; 17. s plteasc cantitile de gaze consumate, la tarifele legal aprobate precum i lucrrile executate i serviciile prestate de unitatea distribuitoare; 18. consumatorii industriali alimentai prin staii de reglare racordate la sistemul de distribuie, s urmreasc n mod continuu presiunea i debitul gazelor naturale, prevznd avertizoare optice i acustice pentru ieirea din limitele prescrise a presiunii gazelor. Tipul avertizoarelor i locul de aplicare se fixeaz de comun acord cu unitatea de distribuie; 19. s anune imediat furnizorul, lund n acelai timp msurile necesare de prevenire a accidentelor tehnice i umane, n cazul depirii presiunii de regim, sau n cazul n care aceasta scade sub nivelul de funcionare admis; 20. s anune telefonic i s obin acceptul furnizorului pentru orice manevr la instalaiile de gaze, care poate duce la o variaie brusc a consumului; n cazul n care se produc accidente care au drept urmare degradarea cldirilor n care se gsesc instalaiile sau a altor obiective din vecintate precum i vtmarea integritii corporale a oricrei persoane, din cauza nerespectrii obligaiilor ce revin beneficiarului, stabilite, unitatea distribuitoare este exonerat de orice rspundere. INSTRUCIUNI DE APRARE MPOTRIVA INCENDIILOR LA INSTALAII I APARATUR DE CALCUL

a)Pe timpul exploatrii instalaiilor, echipamentelor i aparaturii de calcul electronic, se va asigura permanent meninerea condiiilor i parametrilor de exploatare privind protecia la foc, cuprinse n documentaiile de proiectare i realizare a acestora. b)Deeurile de hrtie vor fi colectate i ndeprtate din ncperile cu tehnic de calcul. c)n aceste ncperi se interzice: - Fumatul i focul deschis; - Introducerea de materiale i echipamente altele dect cele prevzute n proiect; - Folosirea sistemelor i instalaiilor de nclzire neadecvate i neomologate; - Introducerea i folosirea de lichide inflamabile cu excepia celor folosite pentru ntreinerea aparaturii i n cantitile strict necesare acestor operaiuni. d)n cazul producerii unui incendiu msurile vor viza: -Oprirea instalaiei de climatizare; -Alarmarea salariailor i anunarea incendiului conducerii societii i pompierilor militar; -Scoaterea de sub tensiune a unitilor periferice i a celei centrale; -Decuplarea general de la tabloul principal de alimentare cu energie electric; -Evacuarea personalului, a bunurilor materiale de valoare i materialelor combustibile aflate n imediata apropiere a zonei de incendiu; -Punerea n funciune a mijloacelor de stingere existente pe locul de munc. Pentru stingerea echipamentelor se recomand folosirea dioxidului de carbon, n celelalte spaii putndu-se folosi apa i pulberile stingtoare. TEMA nr. 3 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la depozite, magazii, ateliere pentru prelucrarea lemnului, depozite de material lemnos. INSTRUCIUNI DE APRARE MPOTRIVA INCENDIILOR LA DEPOZITE I MAGAZII: Organizarea i amenajarea depozitelor i magaziilor, se va face n strict conformitate cu prevederile legale, instruciunile i prescripiile tehnice n vigoare; Materialele i substanele combustibile i cele inflamabile nu se vor depozita n spaiile cu activiti curente, n apropierea instalaiilor sau pe cile de acces i de evacuare; Compartimentarea spaiului de depozitare nu va fi executat din materiale combustibile; Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevzute cu globuri de protecie i carcase de protecie; Manipularea materialelor i substanelor se va face n aa fel nct s nu se produc spargeri sau revrsri de substane periculoase; n magazii se vor folosi sisteme de nclzire central sau fr nclzire i nu sisteme cu flacr deschis. n caz de incendiu, concomitent cu aciunile de stingere, se va proceda la evacuarea materialelor depozitate n locuri fr pericol i se va organiza supravegherea lor; Personalul care particip la aciunile de stingere i evacuare, se va echipa cu mijloace de protecie adecvate.

REGULI I MSURI DE PREVENIREA INCENDIILOR N ATELIERELE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI: Utilajele i dispozitivele folosite pentru ascuirea pnzelor de fierstraie i a cuitelor mainilor de prelucrare a lemnului, polizoare i alte utilaje care pot provoca scntei, vor fi amplasate n ncperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos. Se interzice nclzirea cleiului cu lmpi de benzin sau petrol n seciile pentru prelucrarea lemnului. Aceast operaie se va executa n recipiente nclzite cu aburi sau ap supranclzit. Se admite folosirea reourilor electrice pentru nclzirea cleiului n atelierele cu o suprafa mai mic de 400m2, cu respectarea urmtoarelor condiii : Reourile electrice vor fi fixate rigid pe un suport de material incombustibil, cu nlimea de minimum 0,80m. Este interzis utilizarea pentru racordarea la reea a cablurilor neizolate sau a altor conductori electrici improvizai; Amplasarea reourilor electrice se va face la o distan de minimum 1,5m de orice materiale combustibile. nainte de a fi introduse n maini pentru prelucrare, materialele lemnoase vor fi examinate cu grij, pentru nlturarea eventualelor buci de metal nglobate (cuie, srm etc.). Este interzis fumatul n atelierele pentru prelucrarea lemnului. Instalaiile electrice de for i lumin vor fi executate n conformitate cu prevederile actelor normative n vigoare. Verificarea, exploatarea i ntreinerea acestora se vor face numai de ctre personal calificat. nclzirea atelierelor pentru prelucrarea lemnului (tmplrie, modelrie etc.) se va face cu instalaii de nclzire central (ap cald, abur, aer cald etc.), cu respectarea normelor de prevenire i stingere a incendiilor n vigoare, privind executarea lor i aezarea materialelor combustibile fa de elementele instalaiei. n atelierele mici, cu o suprafa de maximum 400m2, pot fi utilizate i sobe obinuite cu acumulare de cldur (ex. de teracot), executate astfel ca uiele de alimentare s fie amplasate n afara acestor ncperi. Se interzice folosirea sobelor fr acumulare de cldur (sobe metalice) i a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor. Sunt interzise aezarea i uscarea materialelor combustibile pe sobe sau corpuri de nclzire. Materialul lemnos nu va fi introdus n ateliere dect n cantiti strict necesare prelucrrii n schimbul respectiv. Acesta va fi stivuit n mod ordonat, lsndu-se libere cile de acces i evacuare. Depozitarea i stivuirea materialului lemnos se vor face n spaii stabilite n acest scop, cu respectarea corespunztoare a msurilor de prevenire i stingere a incendiilor. n seciile de prelucrare a lemnului (tmplrie, modelrie, calapoade, reparat lzi etc.), sunt interzise depozitarea, transportul i manipularea lichidelor inflamabile sau explozive, cu excepia celor strict necesare procesului de lucru i nu mai mult dect pentru un schimb de lucru, lundu-se msuri de prevenire a incendiului. Lichidele inflamabile utilizate se vor pstra n ambalaje nchise etan. Lubrifianii necesari ungerii utilajelor se vor aduce n ateliere n cantiti pentru maximum trei zile de lucru. Pstrarea acestora se va face n locuri special amenajate, ferite de orice surse de foc sau de nclzire. Executarea n atelierele de tmplrie a unor lucrri de reparaii cu foc deschis (sudur, lipire) nu se admite dect pe baza unui Permis de lucru cu foc. La terminarea lucrului, eful de atelier nu va prsi atelierul pn nu va asigura: Curirea tuturor locurilor de munc, i, n special, a utilajelor; Scoaterea de sub tensiune a tuturor mainilor i aparatelor electrice; Oprirea tuturor utilajelor;

Punerea n funciune, acolo unde exist, a iluminatului de siguran; ntreruperea instalaiei electrice i de iluminat de la tabloul principal al atelierului; nchiderea tuturor geamurilor i uilor.

Pentru localizarea i lichidarea unui incendiu izbucnit n acest sector se vor lua urmtoarele msuri; Se va opri sistemul de ventilaie existent i se va scoate de sub tensiune instalaia electric de iluminat i for; Se va aciona asupra materialelor incendiate, folosind spum sau ap; Pe timpul aciunii se vor lua msuri pentru a se evita degradarea utilajelor i materialelor; Concomitent cu stingerea se va organiza evacuarea materialelor. REGULI I MSURI DE PREVENIREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE MATERIAL LEMNOS: Materialul lemnos (cherestea, buteni, sortimente scurte de lemn) se depoziteaz n stive, grupe, secii sau sectoare cu distan sigur ntre ele, n conformitate cu prevederile normelor n vigoare. Drumurile i spaiile de siguran din depozite nu vor fi blocate cu materiale; ele vor astfel ntreinute, nct s asigure accesul mainilor de intervenie pentru stingerea incendiilor, n orice anotimp. Teritoriul depozitului va fi curat periodic de deeuri, vegetaie uscat sau alte materiale combustibile. Solul nebetonat sau nepietruit din incinta depozitelor se va stropi cu var sau alte substane pentru a se mpiedica creterea vegetaiei. Teritoriul depozitului va fi mprejmuit. Va fi oprit accesul altor persoane n afara celor care i desfoar activitatea. Fumatul este interzis pe teritoriul depozitelor, n toate punctele de acces, ale persoanelor i vehiculelor. n depozit, se vor monta indicatoare vizibile pentru atenionarea acestei interdicii. Pentru fumat se vor amenaja locuri speciale. Aceste locuri vor fi marcate vizibil prin tblie cu inscripia Loc pentru fumat i prevzute cu ldie metalice cu nisip sau vase cu ap n scopul colectrii i stingerii resturilor de igri i chibrituri aprinse. Locurile pentru fumat se vor amenaja numai n spaiile libere, amplasndu-se la distan de cel puin 10m fa de cea mai apropiat stiv a depozitului sau construcie vecin. Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrrilor cu foc deschis (sudur, lipirea la cald a metalului, topirea bitumului sau asfaltului, nclzirea cu flacr a conductelor etc.). n cazuri excepionale, se vor admite astfel de lucrri n depozite numai pe baza Permisului de lucru cu foccu luarea msurilor de prevenire a incendiilor pe toat durata lucrrii (stabilirea razei de lucru, ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere, asigurarea locului respectiv cu mijloace de stingere, instruirea lucrrilor, supravegherea controlului la terminarea lucrrilor etc.). Se interzice accesul n depozite al mijloacelor de transport cu ardere intern (locomotive, compresoare, autocare, tractoare etc.), care prezint scurgere de carburani sau cu tobele de eapament defecte ori fr dispozitive parascntei. Se interzice folosirea n depozite a iluminatului cu flacr deschis. Se va folosi numai iluminat electric. Se vor controla periodic legturile electrice ale motoarelor i instalaiilor existente n incinta depozitelor, nlturndu-se toate defeciunile care pot provoca supranclziri, scurtcircuite, scntei electrice, ca de exemplu contacte i legturi defecte, deteriorri ale izolaiei conductoarelor, suprancrcarea accidental a circuitelor, acoperirea conductoarelor cu deeuri etc.

Este interzis pstrarea n depozite a deeurilor de lemn (achii, rumegu, praf etc.), mbibate cu ulei, lacuri sau alte substane uor oxidabile, precum i alte materiale textile mbibate cu ulei (cli, bumbac, crpe de ters). Aceste materiale vor fi evacuate zilnic din depozit n locuri special stabilite. Pe teritoriul depozitelor (inclusiv pe spaiile de siguran) sunt interzise descrcarea, manipularea i depozitarea substanelor i materialelor combustibile. Se va asigura n permanen funcionarea, n condiiile i la parametrii proiectai, a reelei de ap sau a bazinelor de ap pentru stingerea incendiilor, lundu-se msuri de ntreinere corespunztoare, de verificare periodic preventiv, precum i msuri pe timp de iarn care s evite nghearea lor etc. Stingerea incendiilor izbucnite la depozitele de material lemnos se realizeaz prin folosirea ape sub form de jet pulverizat sau compact. Stivele din apropierea incendiului se evacueaz sau se stropesc cu ap. TEMA nr. 4 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice activitatilor de turism. INSTRUCTIUNI DE ORDINE INTERIOAR OBLIGATORII DE URMAT PENTRU PERSOANELE DIN EXTERIOR Persoanele din afara societii se vor deplasa numai nsoite, doar pe traseele i n locurile stabilite. Vor respecta ntocmai regulile i msurile de prevenire i stingerea incendiilor stabilite n cadrul societii. n caz de incendiu: 1. Pstrai-v calmul, nu intrai n panic. 2. Respectai ntocmai instruciunile date de personalul societii sau cel de paz. 3. Prsii n ordine ncperea n care va aflai, urmrind marcajele sau indicatoarele de securitate sau consultai planul de evacuare. 4. Alturai-v unui grup. 5. Dac va aflai la etaj, cobori calm scrile la parter i de aici ctre exteriorul cldirii. 6. Nu revenii la locul incendiului dect chemai de persoanele cu competen, organizatori ai interveniei. 7. Nu folosii liftul n caz de evacuare (excepie lifturile special destinate pentru aceasta) 8. n cazul n care dvs. observai un nceput de incendiu, avei obligaia s anunai imediat personalul societii sau cel de paz, acordnd dup posibilitate, ajutor n vederea limitrii i stingerii incendiilor. 9. n caz de incendiu, avei obligaia s acordai ajutor, cnd i ct este raional posibil, persoanelor aflate n pericol sau dificultate, din proprie iniiativ sau la solicitarea victimei, a personalului de prim intervenie sau a pompierilor militari. INSTRUCTIUNI DE APARARE MPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE ACTIVITATII DE TURISM Activitatea de cazare 1).Se asigura marcarea clara, vizibila, conform STAS 297-80, si iluminarea corespunzatoare a tuturor cailor de evacuare din interiorul hotelului. Se recomanda marcarea prin indicatoare fosforescente; 2).n camerele de hotel, pe partea interioara a usilor se va afisa schita cu traseul de evacuare (spre iesirea principala si cea de serviciu). Pe noptiere, la loc vizibil, se vor amplasa pliante cu instructiuni speciale de comportare n caz de incendiu, traduse n limile de circulatie internationala;

3).Se admite mentinerea ncuiata a usilor de la scarile de serviciu, n cazul cnd acestea sunt prevazute cu geam nearmat, pe o suprafata care sa permita evacuarea normala a persoanelor, n caz de incendiu. Pe geamurile respective se va inscriptiona USA de evacuare. Spargeti geamul n caz de incendiu. 4).Pe holuri si pe culoare trebuie sa existe scrumiere pentru colectarea resturilor de tigari si chibrituri, amplasate la o distanta de cel putin 1,5 m fata de draperii si perdele; 5).Se va controla permanent starea de functionare a instalatiilor electrice. Nu se admit improvizatii sau modificari la instalatia electrica. Orice lucrari de reparatii sau de ntretinere la instalatia electrica, se executa numai de personal calificat; 6).Pentru sesizarea n faza incipienta a unui nceput de incendiu, spatiile comune se vor verifica si pe timpul noptii la intervale de 2-3 ore, de cte personalul de serviciu; 7).Receptiile vor fi dotate cu lanterne pentru a fi folosite n situatii de ntrerupere a curentului electric, si masti cu filter de fum pentru a putea intervenii la un eventual incendiu ; 8).Se interzice folosirea podurilor sau a subsolurilor n scopul depozitarii materialelor combustibile; 9).Alarmarea si anuntarea, n caz de incendiu, se va face n asa fel nct sa nu produca panica n rndul clientilor si persoanelor cazate n camere, pentru a nu le periclita viata; 10).Personalul hotelului va fi temeinic instruit asupra modului n care se va face alarmarea, anuntarea si orientarea persoanelor cazate spre iesire, precum si asupra modului de folosire a mijloacelor tehnice de interventie (hidranti, stingatoare) pentru localizarea si lichidarea incendiilor; 11).La fiecare nivel al hotelului se va afisa planul de evacuare, organizarea si atributiile echipelor de prima interventie; 12).Caile de circulatie existente n jurul hotelului, vor fi permanent asigurate, iar parcarea autovehiculelor se va face n asa fel nct sa se asigure o usoara si rapida evacuare n caz de incendiu si accesul autospecialelor apartinnd pompierilor militari. Bucatarie, restaurant Se interzice cu desavrsire: - folosirea focului deschis fara supraveghere (plite de gatit, aragaze, resouri, etc); - introducerea de recipienti care pot provoca explozii sau a lichidelor combustibile n spatiile de depozitare a mijloacelor materiale si alimentare; - folosirea pentru iluminat, cnd iluminatul electric nu poate fi folosit, a mijloacelor pentru iluminat improvizate (lumnari, chibrituri, facle, etc). Pot fi ntrebuintate, n acest caz, felinare de vnt, prevazute cu globuri si aparatori sau lanterne cu pile uscate; - curatirea pardoselilor din bucatarii sau spatiile de deservire (salile restaurantului) cu produse petroliere; n restaurant se va asigura numarul suficient de scrumiere de masa, iar pe holuri, scrumiere cu picior, amplasate la o departare de cel putin 1,5 m fata de perdele, draperii; Pentru evitarea aglomerarii si asigurarea evacuarii n salile restaurantului, se vor respecta prevederile normativelor n vigoare, n ceea ce priveste amplasarea meselor si numarul de locuri; Lnga fiecare masina de gatit care functioneaza cu gaze naturale vor fi afisate instructiunile de exploatare a gazelor, iar manipularea robinetelor se va face numai cu chei speciale, amplasate n apropiere; Masinile de gatit si gratarele pentru fript, vor fi dotate cu hote prevazute cu site de protectie. Hotele si tubulaturile de ventilatie ce deservesc masinile de gatit, gratarele pentru fript, cuptoarele pentru copt, vor fi curatate si degresate saptamnal si ori de cte ori este nevoie;

Se interzice curatarea hotelor prin ardere; Masinile de gatit, gratarele pentru fript, aragazele, cuptoarele si celelalte utilaje care folosesc temperaturi ridicate, se vor amplasa la o distanta de cel putin 1 m fata de elementele combustibile ale constructiilor sau de materialele combustibile din ncaperi; Folosirea aparatelor electrice pentru pregatirea preparatelor culinare se va face cu respectarea stricta a normelor de exploatare date de furnizor sau producator; n bucatarii si laboratoare de patiserie, cofetarie, este interzis: - pregatirea pe plita a diverselor preparate n asa fel nct sa prezinte pericol de incendiu; - prelingerea grasimilor pe plita din tavi sau vase umplute peste limita sau manipularea necorespunzatoare; - pastrarea produselor culinare care prezinta pericol de incendiu n cantitati mai mari dect strictul necesar precum si depozitarea acestora n apropierea surselor de caldura; - orice operatiune de reparatie, ntretinere, de nlaturare a unor defectiuni sau de modificare a instalatiilor, vor fi executate de instalatori autorizati pentru astfel de lucrari. INSTRUCTIUNI DE APARARE MPOTRIVA INCENDIILOR LA DEPOZITE SI MAGAZII 1. Organizarea si amenajarea depozitelor si magaziilor, se va face n stricta conformitate cu prevederile legale n vigoare, instructiunile si prescriptiile tehnice n vigoare. 2. Depozitarea materialelor se va face n functie de proprietatile fizico-chimice, compatibilitatea fata de agentii stingatori, tendinte de autoaprindere, autoinflamare, explozie si n raport cu dimensiunea si forma acestora. 3. Materialele cu caracteristici diferite se vor depozita n constructii sau compartimente separate, n functie de pericolul de incendiu si de explozie pe care l prezinta, fiind interzisa depozitarea n aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care pot reactiona violent si genera incendii, explozii, ori de alte fenomene cu urmari deosebite. 4. Materialele sau produsele care conditioneaza continuitatea productiei sau activitatii, importante si de mare valoare, de regula se vor pastra n constructii independente sau compartimente separate, prin elemente rezistente la foc, echipate cu instalatii si aparatura pentru detectarea, semnalizarea si stingerea incendiilor. 5. Depozitele si magaziile se vor organiza pe stive, grupe de stive si sectoare cu asigurarea distantelor de siguranta ntre acestea. 6. Stivele vor fi astfel organizate nct sa permita interventia cu usurinta la stingerea incendiilor si evacuarea produselor depozitate, sa nu blocheze mijloacele de stingere, tablourile electrice si caile de acces, sa nu reduca raza de actionare a instalatiilor de stingere (drencere, sprinklere, hidranti), acolo unde acestea exista. 7. Rafturile pentru depozitare vor fi din materiale incombustibile, iar cele din lemn se vor ignifuga. 8. Materialele si substantele combustibile si cele inflamabile, nu se vor depozita n spatiile de productie, n apropierea instalatiilor sau pe caile de acces si de evacuare. 9. Ferestrele si golurile de aerisire de la subsol si parter, vor fi asigurate cu plasa din srma deasa, pentru a nu permite patrunderea chibriturilor si resturilor de tigari aprinse. 10. Spatiile de depozitare vor fi delimitate fata de cele de receptie si livrare, prin elemente rezistente la foc. Compartimentarile, inclusiv dintre gestiuni, nu vor fi din materiale combustibile. 11. Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevazute cu globuri de protectie, iar cele care pot fi lovite, vor avea si armaturi (gratare) de protectie.

12. La depozitarea materialelor se va urmari ca acestea sa nu prezinte focare de incendiu, sa posede instructiuni de manipulare si depozitare. n cazul unor neclaritati, produsele vor fi pastrate n spatii separate pna la obtinerea tuturor informatiilor necesare. 13. Manipularea materialelor si substantelor, se va face n asa fel, nct sa nu se produca loviri, degradari, spargeri si reversari de produse. La spargerea ori degradarea unor ambalaje care contin substante periculoase se va proceda la ndepartarea eventualelor revarsari si la evacuarea din depozit a ambalajelor respective. 14. Instalatia de ncalzire din depozite si magazii va fi centrala cu apa calda sau abur. 15. n caz de incendiu, concomitent cu actiunile de stingere, se va proceda la evacuarea materialelor depozitate n locuri fara pericol si organizarea supravegherii lor. 16. Personalul care participa la actiunile de stingere si evacuare, va fi echipat cu mijloace de protectie (casti, masti, costume anticalorice). INSTRUCTIUNI DE APARARE MPOTRIVA INCENDIILOR LA MAGAZII DE ALIMENTE SI BAUTURI: 1. La depozitarea alimentelor si bauturilor n spatii nchise, se vor respecta urmatoarele reguli: a) compartimentarea si marcarea spatiilor n asa fel, ca depozitarea si pastrarea sa se faca pe sortimente. Spatiile ntre stive si rafturi, sa fie permanent libere, iar ntre acestea si elementele de ncalzire si iluminat sa se respecte distantele de siguranta prevazute de legislatia n vigoare; b) evacuarea permanenta a deseurilor provenite din mpachetari si despachetari pentru pastrarea ordinii si curateniei si sa nu blocheze usile si caile de acces si evacuare; c) circuitele electrice interioare ale depozitelor si magaziilor, vor fi prevazute cu aparate de deconectare a curentului, amplasate n exterior. 2. Este interzisa depozitarea diferitelor materiale n ncaperile din subsoluri n apropierea conductelor de gaze si coloanelor electrice. 3. n incinta depozitelor, lucrarile de orice natura care prezinta pericol de incendiu, se vor executa numai pe baza unui Permis de lucru cu foc, eliberat n conditiile prevazute de normele PSI si dupa ce au fost luate toate masurile de prevenire a incendiilor. 4. ncalzirea ncaperilor de depozitare se va face prin sistemul de ncalzire central, respectndu-se cu stricteae prescriptiunile de constructie si exploatare prevazute de noramtivele de PSI. 5. Se interzice ncalzirea cu sobe metalice, radiatoare, resouri si orice aparate producatoare de energie calorica si care prezinta pericol de ncendiu, n ncaperile n care se depoziteaza materiale combustibile. 6. Deservirea si verificarea instalatiilor utilitare (iluminat, ncalzire, ventilatie, etc), se va face numai de personal calificat, atestat, cu respectarea normelor de exploatare date de producator. INSTRUCTIUNI DE APARARE MPOTRIVA INCENDIILOR INSTALATII FRIGORIFICE 1. ncaperile agregatelor frigorifice vor fi prevazute cu ventilatie eficienta, care sa asigure evacuarea eventualelor scapari de agent frigorific. 2. Instalatiile electrice din salile agregatelor frigorifice trebuie executate n conformitate cu normativele n vigoare pentru ncaperi cu pericol de explozie, cnd agentul frigorific prezinta acest pericol. 3. n salile agregatelor frigorifice nu vor fi prevazute instalatii de ncalzire si nu se va folosi nici un sistem de ncalzire. 4. Este interzisa folosirea oricaror surse de foc, precum si fumatul n salile agregatelor frigorifice.

5. n perioada umplerii instalatiilor cu agent frigorific, se interzice ncalzirea cu orice mijloace a buteliilor sau tuburilor ca si existenta flacarilor deschise n incinta camerelor n care se face aceasta operatie. 6. Se interzice depozitarea tuburilor cu agenti frigorifici n salile agregatelor frigorifice sau n ncaperi cu alte destinatii. 7. n toata perioada umplerii instalatiilor sau agregatelor frigorifice, se va controla etanseitatea diferitelor parti ale acestora. 8. n atelierele frigorifice, se interzice fumatul sau folosirea oricaror surse de foc n perioada umplerii agregatelor cu agent frigorific si n perioada probelor. 9. n interiorul salilor agregatelor frigorifice, nu se vor monta ntrerupatoare, prize sau alte elemente care pot produce scntei. 10. Se va evita pierderea de agent frigorigen din instalatii. INSTRUCTIUNI DE APARARE MPOTRIVA INCENDIILOR LA ATELIERELE MECANICE, ELECTRICE SI DE NTRETINERE 1. n astfel de ateliere, este interzisa amplasarea materialelor combustibile sau a substantelor inflamabile, n apropierea masinilor si utilajelor care produc scntei prin polizare sau aschiere. 2. Se interzice instalarea polizoarelor si a altor masini care produc scntei n locurile unde se pot degaja gaze sau vapori combustibili, ori n imediata apropiere a acestora. 3. La executarea operatiunilor de prelucrare a metalelor, se va evita ncalzirea excesiva a masinilor unelte si aruncarea spanului sau a aschiilor ncinse pe elemente sau materiale combustibile. 4. Se va evita suprasolicitarea retelei electrice prin racordarea unor aparate si utilaje cu un consum mai mare dect cel pentru care a fost dimensionata instalatia. 5. Prelucrarea metalelor si aliajelor cu continut de magneziu, aluminiu, titan, etc, ale caror pulberi sunt pirofore, se va efectua cu multa grija, astfel nct sa nu produca incendii. 6. Degresarea, curatarea sau spalarea pieselor pregatite pentru diverse operatii, se va face cu solutii neinflamabile. Se interzice utilizarea benzinei, petrolului sau a altor substante inflamabile. Decaparea cu acid azotic a pieselor din metale neferoase, se va face numai n nise de decapare cu ventilatie fortata, pentru evacuarea vaporilor rezultati. 7. Bumbacul si crpele de sters, cutiile cu petrol sau unsori, vor fi tinute n recipiente metalice cu capace special destinate. La sfrsitul fiecarui schimb de lucru materialele ntrebuintate vor fi evacuate din atelier si depozitate n locuri special amenajate. 8. n cazul executarii operatiilor de ntretinere, se va evita scurgerea si raspndirea lubrefiantilor pe utilaje, pe pardoseli. La executarea operatiilor de curatare, utilajul va fi oprit si scos de sub tensiune. Se interzice efectuarea lucrarilor cu benzina si alti solventi inflamabili n prezenta surselor de foc, scnteilor sau n alte conditii care pot conduce la producerea unor incendii. 9. Pentru prevenirea acumularilor si descarcarilor electrostatice, toate partile metalice ale masinilor-unelte si utilajelor de orice fel vor fi prevazute cu instalatie de legare la pamnt. 10. Ciocanele de lipit utilizate, cnd sunt n functiune, vor fi supravegheate si pastrate pe suporturi incombustibile. Se interzice folosirea sau lasarea lor n apropierea materialelor combustibile. 11. Ciocanele care se ncalzesc la foc, trebuie asigurate n asa fel, nct sa nu cada pe pardoseala, iar cele electrice se vor tine n priza numai atta timp ct se folosec. 12. Se interzice blocarea trecerilor si cailor de acces dintre utilaje cu materiale, semifabricate, piese finite. 13. La folosirea lampilor de benzina se vor respecta urmatoarele reguli: alimentarea cu benzina se va face numai dupa ce arzatorul s-a racit complet, iar rezervorul se va umple numai din volum; dopul orificiului de alimentare va fi bine nsurubat, fiind prevazut cu o garnitura corespunzatoare;

lampile de lipit vor fi prevazute cu un sistem de siguranta reglat la presiunea de lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 litri, trebuie prevazute cu manometru; este interzisa reducerea presiunii prin surubul pentru aer si prin orificiul de alimentare, atunci cnd lampa este aprinsa; lampile nu trebuie demontate si reparate lnga surse de foc deschis. Se interzice golirea combustibilul din rezervor lnga sursa de foc;se interzice folosirea lampii de benzina n ncaperi n care se afla lichide combustibile, substante explozive sau surse de gaze combustibile.

S.C. S.A. ANEXA 1 Seful sectorului in care se executa lucrrile Executanii lucrrilor cu foc Nr . ...... din ........ 200 PERMIS DE LUCRU CU FOC Se elibereaz prezentul "Permis de lucru cu foc", d-lui ........................... ...................... ajutat de dl. ....................................... care urmeaz sa execute .............................. folosind ....................................... la (in) ................................... ora ......... si se termina in data de ............ ora ........ PREMERGATOR, PE TMPUL SI LA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC SE VOR LUA URMATOARELE MASURI: 1.ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaiilor, utilajelor, aparatelor, conductelor si recipientelor din zona de executare a lucrrilor si din apropierea acesteia pe o raza de ........ metrii, astfel: ........................................................................ ..................................................................... ..................................................................... 2.Golirea, izolarea, splarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaiilor, prin .................................................................................... 3.Ventilarea spatiilor in care se executa lucrrile se realizeaz ..................................................................................................... 4.Verificarea zonei de lucru si a vecintilor acesteia, nlturarea surselor de aprindere i condiiilor favorizante de producere a incendiilor si exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona. nceperea lucrrilor cu foc s-a fcut in baza buletinului de analiza nr . ............... din .......................... eliberat de .................................. (acolo unde este cazul).

5.Respectarea cerinelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice tehnologiei de lucru ...................................... 6.Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor ........................................................................................................... 7.Anunarea sefului sectorului in care se executa lucrarea despre nceperea, ntreruperea si terminarea acesteia. 8.Controlul masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de ctre dl. ........................................................................... 9.Supravegherea lucrrilor cu foc se asigura de ctre dl. ... 10.Incendiul sau orice alt incident se va anuna la ................................... .prin ...................................... 11.Alte masuri P. S. I. specifice ..................... ........................................................... 12.Personalul de execuie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor P.S.I. Responsabili Nume si prenume Semntura Emitent.. Sef sector /zona.. Executant lucrare Serviciul de pompieri.