Sunteți pe pagina 1din 73

ASUPRADENSITATII,CONTRAGERII CERCETARI $I UMIDITATII LEIINULUI Dtr FAG, PRECUM$I ASUPRAFORIf.

A,TIIINII II{IMII RO$II LA ACEASTA SPECIE


. de Dr. E. VINTILA Ing. subinspector silvic I. Introducere. -II. Mersul Cercetlrilor: 1. Materialul lemnos lolosit. 2. Td,ierearondelelor si scoatereaprobelor. 3. Determinarea umiditilii lemnului. 4. Determinarea volumului probelor de lernn. 6. Deferminarea contragerii lemnului. 6. Stabilirea cantit[lii tle aer existent in lemnul verale. III. Rezultatele cercetlrilor: 1. Densitatea lemnului de lag: .4/ Varialia densitdfii (R) a lemnului yre direc{ia longitudinald a arborelui. ; BJ Yarialia densit[lii (R) a lemnu]ui pe tlireclia transversa]i, a arborelui : C,) Curbe de frecven{i ;i valoarea mijlocie a densiti,{ii lemnului de tag. 2. Contragerealemnului tle fag. 3- Repartitia apei Ei aorului in lcmnul verde de fag: a -4l Reparti{ia pc direclia transversald, tmnchiului : B/ Iiepartilia pe profilul longitudinal a, arborelrri. 4. Umiditatea lennului in raport cu greutater absolut uscnf[ /(i u r). 5. Forrnaliunea inimii ro;ii la {ag: -4,) Generalita{i; B,) Inirna roqie la arborii cercetafi. 6. Formaliunea inimii rogii la fag, din punct dc vedero forestier.

'

I. II{TRODUCERE in anilor 1941$i 1942. Cercetdrile fa!i, au fost efectuate decursul de 0 Ele au avut de scops5,stabileasch,prim[ orientareasuprainsugirilor sA ale technologice lemnului de lag din lara noastr[ gi totdeodath, punl in baza unui inceput de cercetare problemainimii rogii.
7'D

Lemnul de fag constitue pentru lara noastr[,, lipsiti din ce in ce ca mai muit de stejar, speranlade m6,ine material de lucru. Importanla lemnului de fag este qi mai mare dat fiind cil are insuryiriprelioase, care-lfae apt pentru fcarte multe qi variateutilizflri, precum9i datoritil faptului cd, ocupi, o suprafa!5,atdt de mare in comparalie cu celelalte specii. este de Preocuparea cd,petenie de a producein viitor c0t mai mult in lemn de calitate superioar5, pldurile noastre de fag gi cu cflt mai pulini, inimi, ropie.Inima rogie constitueun inconvenientpentru rnulte intre altele' nu poate fi din intrebuinld,rilelemnului de fag, deoarece impregnatd,. am Cu primele rezultate oblinute pe baza acestorcerceth,ri, scris care urma sH,apard,in revista Holz als un articol in limba german5,, -Werkstoff, ca ocaziacomemori,riiprofesorului R. TrendelenRoh-und din burg 1). Din cauzabombardamentelor anul 1943,n'a putut apare gi n'a mai ap[rut nici ulterior. atunci Lucrarea a fost completati gi l5rgiti,, d6,ndposibilitatea de a fi Ele cercet5,ri. pot la rezultatele caream ajunspe bazaacestor cunoscute in pentrueventuale alte cercetd,ri aceastl fi folositeca punetede plecare direclie. pe cale IJn cuvfl,nt mullumire adresez aceast6, Societ[lii forestiere de pentru inlesnirilepe care mi le-a acordatla lucrdrile Lomap-Moroeni, de de teren de pe Valea Ialomicioarei Est, precumgi Societh{iiMundus gi Borlova-Armeniq, pentru acelea pe Valea Sebegului. de

II. }TERSULCERCETARILOR 7. Materiahtl lemnos folosit L) Pentru cercetd,rile fa{5,au fost folosi}i 8 fagi (Fagussilv;r,tica de proveninddin urm[toarele arborete: de a) TJnarboretpur de fag, de pe Valea,Ialomicioarei Est, situat Ia cca 800 m altitudine. Din acestarboret, in vdrsti, de aproximativ 200 de ani, cei mai mulli dintre arborii b[trflni fuseserlextraqicu 50' de ani inainte, r[,mflnAndnumai puline exemplarebfltrdne dintre care pe face parte gi fagul nr. 1. Acestacrescuse nn versant cu expozi{ie sud-estic5,.
r') Rei,nhard der biologischenHolz' Trendelenbu.rg.' Beitrag zur Geschichte Ein forschung. Holz als R,oh-und Werkstotf, caietul 3, Martic 1943, pag. ?3.

76

de La cca500 m dep5,rtare fagul nr. 1 s'a doborit fagul nr. 2, crescut in pe un versantnord-estic, carearboretulera foarfe tare r6rit. Arbointr'o stare rea de vegetaJie. rele se gd,sea situat pe Valea b) Un arboretpur de fag din p[durea Groppoare]e, era la cca 1.200m altitudine, a cdrui"vflrstd, de aproxiTeleajenului, cu arbori mari gi frumo,si, cari s'au din mativ 250 ani. Arboret inchis, doborit fagii nr. 3, 4 gi 5. PAdureasegisea pentruPrimaoarE in exploatare.La acegti arbori s'au fd,sut numai mi,surltori de inimd roqie. c) Un arboret pur de fag de pe Valea Sebequiui p[- Armeniq - la durea Borlova cca 1100m altitudine. Din acest de 170-200 arboret, in vA,rst5, ani, situat pe un versant vestic Ai sud-vestic,s'au doborit a,rborii nr. 6, ? gi 8. Arboretul nu fusese exploatat niciodat5' (fig.1). Primele dou5,arborete sunt situate in zona Carpalilor Meridionali, cu o climE, in general aspr5,, totugimai dulcecaceacare predomin5, Carpa{ii de Est. in Cel de al treilea este situat Arboret de fag de pe Valea a, Sobegului(Banat). in zona muntoa'sH Ranatului, in carefagul ocup6 60o/o regiune qi in din suprafalaph,durii, in care el se gS,segte zona sa optiml de 1). vegetalie arborilorpentru cercet[ri s'au c5,utatarbori de diferite La alegerea grosimi gi cu coronamente mbrimi variate. S'a linut seamadeasede meneaqi de expozilia arboretului. Inainte de a dobori arborii s'a trasat po trunchiu cu o grif[ dirtcliuneaNordului,spre a putea ounoagteorientareafa,t[ de punotele in cardinale, func{ie do care s'au ficut determinirile gi m5sur[torile.
r) Dup6 Petcul gi Crel,oius'ar gisi aci qi varietatoa moosiaca (Fagus moe' siaca).
od tt

5rr-

FS$ KACS
; !.e 6\

n E sE F E EE g ! s * i .E e
.\
' E oX C 4 .
CA

H: EE S;
3 . E#
S
L

ad

I c.i

|
s

Ea rrQ s ,= .s
E* _S $ 8 F
6

E H At

<ito)tao

.s -. rB ':
*1 '3 F's
:i .c '8 -i

;<

e R \*
r

,\

1.5

<63

ss \r3
\,\ sS
CG

i:

6!

z.^
.a FX
HO

iE ,l kt

.B
N

F
U2 a

oi <6
F.i

sf Ff
X lq'

B
N

r* t u1

,c6 6n

aA

)<B

oo
dh

>.9
'r

d63

tr.
F o a

:B

I
h

It

Arborii nr. 1 gi 2 au fost doborifi in luna Septembrie (1g41), fagii nr. 3, 4 pi 5 in luna August(1942), nr. 6, 7 gi 8 in Decembrie iar (1ga2). Date mai ambnun{ite asupra arborilor se gdsesc tabloul nr. 1. in 2'. Tdierearondelelor,giscoaterea probelor Dupb doborireaarborilor, trunchiurile air fost sec{ionate anumite la distanJe, variabile dupd caz, sco!6,ndu-se rondele. Distanlelela care s'au fh,cutacesteseclioniri se vfld din profilele longitudinalealo arborilor, ard,tate fig. 2?, 28 qi 29. in Rondelele fost insemnate numd,rulde ordine al arboreluigi au cu cu numdrul curent al rondelei, pentru ca sd,se poat6 stabili pozilia tor in trunchin.La anumi{i arbori, cum estefagul nr. 1 pi 2, au fost scoase de fiecaredat[ cdte 2 rondeleperechi, puncteleunde s,aufi,cut secin o serie din acesterondelea servit pentru scoatbrea proboror tiondri. necesare determinirii umiditdlii lemnului verde, operaliunecare s'a fi,cut pe loc, in pidure, iar cealalt[ series'a trimis la laboratorpentru celelalte determindri gi md,surd,tori. Scoatereaprobelor pentru determinareaumiditb{ii s'a desfI,gurat astfel: imediat dupd,retezarea unei rondele trasa cu un creionchimic un diametrupe direclia Nord-Sud se gi unul pe direclia E-V, gi se conturauprobelecare trebuiau scoase. Aceste probe erau scoase ajutorul unor d[l{i bine ascufite, prin 0u despicare, opera$iunea se efectuiazi,relativ upor la fag. Probele, care careaveauo 15,!ime circa 4 cm, se succedau celepatru direcliuni de pe ale razelor,dela periferie spre centrul rondelei,primind in afara num6rului de ordine al arborelui gi al rondeleigi un num5,rcare aratd, pozilia probeiin rondeli. Aceeagi metodd, fost folositbpi cu prilejul unei eera anterioareasupraumiditd,Jiilemnului de stcjar (Vintild, 1g43)unde cetS,ri ea estepe larg descrisd. CflntH*irea acestorprobe s'a ficut instr pe loc in pI,dure, nu la laborator, Pentru aceastas'a transportat la locul cercet5,rilor balantE, o demontabild,, s'a instalat in cantonulcel mai care apropiat. Probele se scoteaula locul doboririi arborelui,se puneau intr'un vas acoperitgi se transportau incd,perea in unde se fi,ceacd,ntdrirea. Toate operatiunile, incepflnd. retezarea ou rondelelorgi sfdrqind cu cdntlrirea probelorla balanlX,se fbceaucu mare rcpeziciune cu gi toatc precauliunile necesare sprea nu se producepierderide umezeald, prin uscare. La desenarea probelors'a avut in vedere ca, zonade alburl sh fie luatl totdeaunaseparatde inima ropie.Probelenu au avut un numir determinatdc inele anuale,acestea fiind in generalgreu de numXrat in pfi,dure. Din aceastl cauzbs'a ch,utatsd,se ia probe cu aproximativ 79

: .

.,

..

.r..:

l: r'

.r ':r,',j.

.r

F,g. 2. -

Fagul Nr

\
f.ii

gi,.
::i::ll:.:ral'ii

::i,

K*ffi

Fig. 3. - Fagul Nr. 1, rondela II (1,60'n dela sol).

Fig. 1. -- Fagul Nr. 1. rontlela III (9,90 rn delr sol).

1. rondela IV (6,40 m dela sol)

lungime pe direc{ia radiali, in func{ie, bineinleles, de lalimca aceeasi inimii rogii sau de alte eventualeneregularitifi de crepteresau de conformare a rondelei. La alte specii forestiere,inelele anuale fiind mai ugor vizibile, numdrareainelelor se poate face repedegi deci so pot scoateprobe cu acela;inumflr de inele anuale,ceeace prezint[ un avantaj in valorificarearezultatelor. In cazul de fa![ operaliuneaar fi durat prin evaprea mult, ceeace ar fi avut ca urmare pierderi de umezealb, porarea apei din rondelH,. in6l{imi din cea de a doua serie de rondele,scoasi exact la aceleagi la facereamfi,surltorilor de inimd,ropie,la numirarea trunchiu, a servit intocmirii profilelor diametrelor necesare inelelor anuale gi md,surarea qi fotogra,fiate a putea spre au rondele fost in parte Aceste longitudinale. ayea o imagine a inimii rogii pe secliuniletransversaleale trunchiului" au La unii arbori, rondeleleacestea {ost debitate gi ele in probe,pentru scoateriiacestor gi contrageriilemnului. Schema densitfilii determinarea cea mare cm (dimensiunea de probe, care au dimensiunile 2x2x3 rondelelor cu iiind paraleld, tibrele),sepoatevedeadin unelefotografii ale in (fig. nr. 2.,.'1). Ele se succed mod regulat din centrul rondeleispre luat periferie,alburnul fiind deasemenea separatde inima rogie,ca gi in nr. 10 este ardtat cum s'au scosaceste In cazul precedent. fotografia opera{iunis'au efectuat la lobarator, cu ajutorul probe. Toate acesto probe. uneltelorde caredispuneatelierulde confeclionat La arbotii la care s'au ftreut numai determin5,ride umiditate, sau numai determinSride densitate9i contrageri,nu s'a luat decd,to singurE serie de rondelc, din care s'au confeclionatprobelerespective. La unii din arborii cercetali s'au fflcut numai nrisurS,toride inimi, rogie,in care caznu s'a mai confeclionatniciun fel cleprobe.Mdsur6torile s'au efectuat direct pe sec{iunile transvcrsaleale arborilor in p5dure, rezultatelefiind trecute intr'un carnet. cu ajutorul acestor profilelelongitudinaleale arborilor,pe carese poate date s'au desenat vedea cum variazil lfitimea inimii rogii. umid'itdlii lemnul'ui 3. Determinarea Aga cum s'a ar5,tatmai inainte, probele care au servit la determinarea umidit[lii au fost debitate in p[dure, imediat dupl doborirea arborelgi. cfi,nt[rirea acestoras'a f[cut cu o llalan{fi, semi-automati,, relativ repedeprevizut[ cu anrortizarecu ulei, carepermite o ca,ntfirire !'racliunile de gram se puteau citi pe un cadran. Precizia c6nt6ririi probelor. era cle0,5 gr, suficientdfa{d de nrX,rimea 82

Fig. 6. .' Fagul Nr. 2. rondela II (2,00 m ilela sol).

I'ig. 7. -

Fagul Nr. 2, rondela V (9,60 m dela sol),

8:J

'll'.lll':'.:l':'.''.......l',.::',.:'l,..'

Fagul Nr. 5, rotdela IIi (?,00rn dela sol).

Fic. 9.

Fagul Nr:. 8. rontlela III (2,90 n dela sol).

La determin5,rile pe Valea Ialomicioareide ltrst, balanla a fost de instalatd,intr'un canton de cale feratd,ingusti, care se afla in imediata apropierede locul unde au fost dobori{i arborii. La cercetdriledela Borlova-fumeniq, care s'au flcut in timpritr iernei, probeles'au scosdin rondelein pd,duregi s'au transportat o rlistan![ considerabili, pind,la casade add,post care s'au fd,cntc6nth. in ririle. Spre a evita pierderilede greutateprin evaporare,tot timpul transportului ele au fost linute intr'un vas acoperit. Temperatnra aerului fiind in acelagi timp destul de seoborit[,, probele nu au purur si se usuce. Pentru cA,ntH,rire aduceau inch,pere numdr rcstr.6,ns se in un de Fohe, care sr)lineau la fel aeoperite, pflnd la efectuarea cAnti'iririi, tlup[ caro se introduceau a]telegi a;a mai departc. La efectuarca acestorcd,ntiriri nu au fost intrebuintate vase tlc sticl5,incirise aga denumitefiole de cdntilrire- in cir,re fie puse sil, in lrrotrcle timpul cfi,ntX,ririi. Operaliunea aceasta fi fost anevoioasl, ar necesitflnd cflntirire prealabili a vasului qi un calcul in plus pentru o oblincreagreutdlii nete a probei. Ea nici nu ela necesard, deoarece cdntrririlc se efectuaudestul de repedegi preciziaacestorc&ntdriri-fati de posibilitdlile balanlei, gi de mirimea probelor---nu reclama aceastd, rnisur6. Ceadc a douacdntbrire probelor, a dup[ uscare, f5,cut laborator. s'a ]a Pentruaceasta probele fost transportate Bucureptigi au fost linute au la in etuvede uscare 1050C, pflni ce au ajuns si, aibd,greutateaconla stant5. Pentru aceasta s'au folosit cunoscutele etuve electrice Heraeus, cu reglareautornatti temperatur5,. de Probele, trvfl,nd dirnensiuni relativ mari (circa ? cnr pe direclia paraleld, fibrele), au trebuit sL steaB-4 cu zile in etuvi,,pfln[ Ia.uscarea, conipletir. lor Dup[ rdcireaprobelor,care s'a fi,cut in exicatotlre elorurd, calciq, ele au fost c6,ntirito cLr cu de aceeagi balan![, ca la inceput.Difcreula dintre cele doui cAntlriri ale probeiorrepreziuti, cantitateade ap[ allatd in probeleile lemn in momentul doboririi arborilor. Aceastdcantitate d.e apd s'a exprimat in douil feluri: fl] dupl fornrula, ==q--9. 100, in care <r(Jr estc grcutateir g lernnuluivcrtle, qi <g r grentatea dupd,uscarc. lui [2] duph,formula n
Q-q

. 100, in carc rV , este yolumul

probei de lemn ln stare verde. Iliferenla G -- g poate fi considerati, in cazul de fa![,, egal5, cu volumul apei (in cm3),aflat in proba de lemn rsi v etdc.
DD

Prima formul6 este frecvent intrebuin{atd,in toate cercetirile dc numai umiditate. Ea are a,vantajulcd,poatefi ugor oblinutd,,necesitdnd redflndcanale sur:rrsive probelor.Ceade a doua insd,, doutrc6,nt[,r-,ri in titatea dc apil ra['crtat6 la volumul de lemn verde, este folosith, verde,agacum'sc deosebi calculul volumului de aer aflat in lemnul la in va vedeamai departe.Pentru acestmotiv esteintrebuinlatd' deosebi ei la cercetdrile catacterbiologicasupralemnului.Pentru aplicarea cu ins[ qi volumul probelorde lemn in stare s[ estenecesar se determine probele au o formd, nu in mai dificil[, deoarece verde,operaliune general geometric[ regulati. uolumului prohelorde lemn 4. Determinarea in Probelede lemn pentru umiditate, scoase pldure, aga cum s'a rondelelorcu ajutorul unor dilli, ar5,tatmai inaintc, prin despicarea Pentru aflareavolumunu au putut avea o formh geometric[ regulat5,. po bazatd, principiul dislolui lor a fost necesarsb se apliee o metodd, cuirii apei. In acestscops'a amenajato balan{i,in felul urmitor: I)e un unul din talere s'a suspendat ac, cu ajutorul unui dispozitivspecial un de prinderegi sub el s'a aqezat vas cu ap[. Proba de lemn se agald, probE, odnt[reaapoi se de acestac gi se atd,rnhapoi de taler. Aceastd, complet in ap[. S'4, apei gi a doua oarh,scufundat5, odatb deasupra realizat astfel nn fel de balan{I hidrostaticE.Balan{a folosit5,a fost mai mare (0,02gr). anterior,cu precizieinsH, tle tipul aceleiadescrise cd,;rthriri probeireprezintd, ale tocmaivolumul l)iferenladintre celedouh, probei, exprimat5, cmt in cazul c0,nd se'fXceatt grame. in in cAnt5,ririle dupl Pentrudeterminarea volumuluiprobelorin starcverde,acestea, gi ce au fost aduscdela pi,dure,au fost puseimediatin apd, linute timp dc cca IA zile. S'a urmirit sE, obfini prin aceasta imbibare c6,tmai se o probelor in api,, completf, a lemnului, pentru ca in timpul cd,ntd,ririi s5, acestea nu rnai absoarbl ap[, cceace ar fi caazat0 eroarcin detcrmifd,cutl deasupraapei, probele au narea volumului. La prima c0,ntdrire, fost qterse apa liberb aflat[ pe probe,cu ajutorul unei cflrpeumedc. de picbturi liberc Probele momentul acesteic6nt5,riri trebuesE, in nu aibh, dc ap6 - in afar5,de apa de adeziune dela suprafa{d, deoarece ar ele influenla qreutateaprobelor. Operaliunea gtergere trebue insl nu de s5,provoaceo uscareprea accentuati a probelor, ceea ce ar ciluza asupra deasemeneaeroare aflareagrcut[lii. Sprea aveao orientare o in m5,suriiin care trebue fircut5,aceastE, opera{ie,s'a f6,cuturmH,toarea experien{X: fasonat,din lcmnul de fag verde,un cub a cbrui volum S'a sir poati fi cu precizie stabrlit prin misurare directi pi care a fost 86

unei determinXri v0lum pe caleaarh,tatd, sus,cu ajutorul de supusrqi mai Operaliunea tepetat de mai multe oriistabis'a balan{eihidrostatice. probeloinainte de a efectuaprima cAntigterse lindu-secum trebuesc sil rire, pentru ca eroarea fie cd,tmai mictr. S'a constatatastfcl ci, opcra{iuneatrebue s[ fie flcut[ cu o cdrpti bine umezitd,, suprafala iar probclorsi, rd,mflnidup[ gtergere, mai umedi, ceva dec6,t plrea necesar, ar pA,nd, terminareacA,nt[ririi,probelemai pierd gi prin evadroarece la porareo parte din apa aflatd, suprafalE. ce facecAntdririle la Cel ajunge la in cur6,nd o indemdnarecare ii asigurflo suficienti precizie.Eroa.rca pe care am constatat-o la determinareavolumelor, lu6,nd aceste din precauliuni,a avut in mod practic o valoaremijlociede f 0,5)'1, volumul probei.Aceastderoareera cu atdt mai micd,cu cdt probele erau mai mari. au volumului probelor in stare verde acestea Dupi, determinarea treptat: la inceputin aerliber sprea pierde fost uscate. s'a fd,cut Uscarea cea mai mare parte din apa con,tinutdqi apoi in etuve electricecu reaga glare automat6 de temperaturd,, cum s'a arX,tatmai inainte. In sprea evita etuv6 s'a procedatla o urcare treptat[ de temperatur[, greutatea probelor absolut Dup[ uscare determinat s'a crlpareaprobelor. calculareaumiditE,tii relative a lemnului, duph, lrscate,care a servit la S'a formuleleardtatein capitolulprecedent. procedatapoi la determiprobeqi in stareauscat6,cu ajutorul aceluiaqi nareavolumului acestor procedeu, bazat pe principiul lui Arhimede.In acestscop s'a ales un o lichid cares[ nu provoace umflarea lemnuluipi cares[ indeplineascl qi celelalte condiliuni de lucru. S'a folosit petrolul obignuit, a,flat in estede cca0,810.Seputeaintrebuinlain acest a comerJ, cdreidensitate scop ,sibenzina.Aceastaeste insd,mai volatili gi cu o densitatemai nric[, ceeace face ca eroriles5,fie mai mari. la balanld,procedd,ndu-sefel ca in cazil deterS'a lucrat cu aceeapi probeleau fost min[rii yolumului ]cmnului yerde.fnainte de cfi,ntilrire Sprea gr5,bi sprea seimbiba cu acesta. linute in petrol timp indelungat p[trunderea petrolului, vasul cu petrol gi probe a fost pus sub un elopot s'au de sticlI din care s'a scosaerul cu o pomp[ de vid. Cfi,ntdlirile mai mici. Experienla precautiunisprc a ayeaerori cA,t tl,cut cu aceleagi Ltifcrcnladintre ccle cu un cub de lemn s'a repctat gi de data aceasta. pctrol s'a impirlit apoi cu denodati in aer ;i odatXin dou5, c6,nti,riri, sitatea petrolului, oblinflndu-sevolumul probelor de lemn in stare complet uscat[. Trebue menlionat c[ la acest procedeu,baza! pe dislocareaunui cffntIrite odati, in aer 9i odath in lichid. in care scopprobeletrebuesc 87

lichid, probele nu trebue sd prezinte er[p6turi. In acestecr[plturi lichidul p[trunzdnd face ca la cff,ntdrire se adauge greutate,falqisil in ticflnrirezultatele. probelors'a fd,cuttreptat, uneleprobe, De;i uscarea in specialdintre cele ce cuprindeaucentrul rondelelor,au prezentat ilselnenea radiale. cri,pd,turi Procedeul folosit pentru determinarea volumului probelorin stare verdegi uscatd,descris gi mai sus,a fost folosit cu deplin sllcces la alte cerceti,ri,cu probe foarte mici (Vintil[ 1939). ii 5. Determin area contrager lemn ului Pentru a stabili contragorea lemnului pe cele trei direcliuni anatomice- tangenlial, radial gi longitudinal- s'au folosit probe de 2 x 2 x 3 crn, careau fost scoase rondelelegi restul materialului lerndin nos adusla laborator.Probele au fost mlsurate cu qublere precizie, de pe cele3 direcliuni ard,tate mai sus,atd,tin stareverde cAt ;i in stare Preciziamdsuritorilor a fost de 0,1 mm. eompletuscatd,. Contragerea dela stareaverde la stareauscati s'a oblinut fi,cdnd probelor in acestedou[ st[,ri, $ raportdnd-o diferenla dimensiunilor '^3100 (<D,> la rlimensiunile stare verde, dupd,formula: cr: in D probeiin stare verdeiar <d r dimensiunea reprezintd, acedimensiunea leiagiprobe in stare uscat[). Astfel s'a calculat contragerea pe direcliunea tangentialfl (ar), radiali (a") ;i longitudinalI (a). Cu ajutorul acestorvalori s'a oblinut in ;i contragerea voluml):
.xe-: dtf :rrf
A"t . q.7

Cl-

100

Probeleau fost totodatd cflntdrite qi in stare absolut uscat[, valoareadensit5,liilemnului < -Ru. dup[ formula: calculflndu-se

R: -L

1) Formula exactd,este dp: o , t J o ( r + 6'q- a t ' c t '- a M ' l - q d l + "l' "'' ry . 100 100 100 x 100

100

Ultimii trei termeni, avAnd o valoare foarte mio6, se renun!6 in mod practic la ei.

88

in care <g r este greutateaprobelorcomplet uscate (umiditatealemiar nului a: 0o/o), < 7,r volumulprobelorin stareverde, sau la punctul de -qaturatie fibrei. al 6n 6, Stabilirea cant'itd,liid,eaer eristenr, lem,nuluerde Stahilireacantiid{ii de aer existcnt in lemnul verde, ca gi aceeaa bioiogice apei,prezint5, deosebit mareimportan!fl pentru cercet[,rile o de

Fig. 10. -- Schema scoaterii probelor de lernn de 2 x 2 x 3 cm.

ale lemnului. Ea a {[cut posibild clarilicarea multora din problomele pusein acestdomeuiu,ca aceea circulaliei apei in arbori (Hartig 1883)' a a rezistenleicontra atacului lemnului verde de c[tre ciuperci (Miinch)' a formaJ,iuniiinimii ude dela brad (Michels1941),ete. Volumul de api gi aer aflat in lemnul verde a fost determinat ln lucrarea de fa![ pentru a servi Ia cercetareaformaliunii inimii ropii la fag. Determinarea cantitd,lii de ap6, raportatil,Ia volumul do lemn 89

rerde, s'a f5,cut,aga cum s'a arf;,tatmai inainte, cu ajutorul probelor c6nt[ritc in p5,dure. Pentru a putea calculavolumul de aer pe care-l probe,raportat deasemenea volumul de lemn verde,a c,onlinaceste la fost necesar se cunoasclgi densitatea E r a acestora. sh, < Ca"lculul ei s'a fX,cutdup5,formula arb,tatl mai inainte, cunoscA,nd atd,t greutatea acestorprobe in stare completuscatd, yi volumul lor verde.Densicdt tatea < R tr, care reprezinth, fond cantitatea de materie lemnoas* in (lipsith,completde ap6) existenth, unitatea de volum verde (cmt), in estefrecvent folositS, cercetIriletehnologice lemnului1). in ale Importan{a ei pentru cercetH,rile tehnologice ale lemnului a fost relevat5, Europa in deosebi Tr6ndelenburg in de (193?),care a fdcut numeroase asemenea la determintrri r5,ginoase. Prin imptrr{irea densitEtii ( .E> cu greutatea specific5 a materiei lemnoasecomplet uscat5,(considerath, fbr5, spalii goale), se obline volumul materiei lemnoase lipsite de pori gi completuscattr,la anitatea de volum verde.Pentru facerea acestuicalcul,s'a considerat greutatea specifici a rnateriei lemnoaseegalh, 1,5 gr/cma (valoareaei exact5, cu 2). fiind J,46 sau 1,53) Volumul aeruluiexistentin lemnul verdese ob,tine astfel: Se adunb volumul de apd gi volumul de materielemnoasilipsitd de pori, aflat in lemnul verde,iar suma se scadedin 100, obfindndu-se procentual volumul aerului. Yaloareacontragcrii in volum reprezintdaproximativ cantitatea de apd care se glseqtein perelii celularia). Calculul contrageriiin volum s'a putut deasemenea face, av6,nd determinat, la acesteprobe, atd,t volunul lemnului in stare verde o6,t gi in stare uscatd,. Volumul apei libere care existd in lemnul verde, s'a ob,tinut prin scd,derea volumului de ap6 legat6, din volumul total de ap5,aflat in
r) Ia estein mod curent folositd gi do americani pentru a exprima densitatea lemnului. Hartig (1883) a utilizat-o de asemenea,denumind-o I cantitatea da materie uscatS, unitatea de volum verde r. Ia t) Greutatea speoificd, materiei lemnoaseeste egali, la toate speciilo.,gfanur a Ei Eansen (193?) au siabilit, cu ajutorul apei, valoarea de 1,53, iar cu Helium 1,46 grlcmo. Slamrr (1938) a ar-atat ci, valoarea ile 1,53 nu poate fi lolosit6 dectt pentru lemnul care a atins sau a depd,git punctul cle saturalio al fibrei. s) Aceasti, apd, estc denumitl, qi api c legatS, spre deosebirede apa liberl, n, din caviti,tile interioare ale lemnului. Stamm (193b) a ar[tat cd,, in general, la contragerese produce qi o ugoar6, creqterea volumului porilor, care conduce Ia o micgorare corespunzitoare a contragorii exterioaro a lemriului.

90

lemn. Iar volumul porilor s'a oblinut mai departefi,cAndsuma voluqi mului de apb,IiberE, a volumului de aer aflat in lemnul verde.Apa liberh, aflat5 in ]emn s'a exprimat ,siin procentefa![ de volumul total aI porilor. 0alculeleardtate mai sns, pentru detcrminarea volumului de aer, ap[ gi materielemnoas[,raportat ]a unitatca de volum de lemn verde, s'au flcut la toate rondelele fagului nr. 1 gi numai la cfitevadin ronoblinutepentru o parte din aceste delclefagilor nr. 6, 7 gi 8. Rezuliateie rondele,au fost date in tabloui nr. 5. Pentru a putea urmi,ri cu uqurinli,varialiunile acestorvalori au fost intocmite cu ele diagramcle nr. |i:...22.

III. REZULTATBLE CERCETARILOR I. Densitatea lemnului d,elag pe di(R) a le mnului de nsitXtii A) Varia{ia a arbore 1ui. reo!ia IongitudinalS, Pentru multe scopuripracticein materiede lemn, precumpi pentru pentrn aceleacare stabilesc cercetiri cn caractergtiin{ific, in deosebi gi in cunoa;tcrea cantitateade ap6, aer aflath, lemnul verde,estenccesar densitatc, lemnului, raportat[ Ia voluntul vcrde (R). AceastS, densit5,{ii in de carc se stabile,ste raport cu volumul lemnului spredeosebire aceea complet uscat, gi pe care o notd,min mod obignuitcu ( ro ,r,poate fi gi mai exact determinati,.Aceastadin cauz[ c[, volumul unei probe Prohele dup6 uscarenu mai poate fi exact determinatprin mdsurare. densitIlii gi contrade 2 x 2 X 3 cm, care au servit la determinarea gerii, au fost iasonatein stare verde qi prin mlsurarealor s'a detero minat volumul. Dupi uscare, probele suferS, oaroearedclorrnare -. contragerea, gtim, se face inegal pe diferite direclii dupii cum la ceeace conduce stabilirea unui t'olum mai pufin exact ca in cazul precedcnt.In tabloul nr. 2 este arltatfl valoareamijlocie a densitS,li r R r la fagul nr. 1 ;i 2 qi valoareamijlocie a densitdlii <ro 'r oblinut5, prin calcul1), cu ajutorul contrageriiin volum au. Varialiunile densitS,liiin lungul arborelui, dela bazX,spre vflrf, se pot urmdli pe diagramanr. 11. Au fost intocmite cAte 3 curbe care reprezintH, varia{ia densitIlii lemnului la cca 2 cm, 4 cm gi 6 cm dela peiiferiatrunchiuluispre interior. Valorile folosite s'au depfirtare
r) Formula folositd, este urm[toar ea: ro :J166. lOU-ap

91

TABLOUL Nr. 2-'ZAHLENTAtr'DL Nr. 2 I)ensitatea lemnului B (g/cms)Valori mijlocii din 4 probe Raumilichtezahl (glcm') Mittelwerte R aus tl Proben
Distanla in cm dela,perilerie spre centrul rondelei (Abstand in an uon aussennach innen i,n Qnerrichlung )

Rodela Nr. (Sckeibe Nr.)

InElfimea in trunchiu (Hbhe int, Stamm) m

z
Fagul 1 (Buche 1)

I II IIl IV

v
VI VII VIII iX X XI XII
Fagul 2 (Buche 2)

0,50 1,50 3,90 6,40 8,85 11,30 14,20 17,00 19,30 21,60 22,60 24,60 0,60 2,00 4,50 ?,00 9,60 72,70 14,60 r6,20 1?,60 18,80

0,551 0,523 0,515 0,628 0,519 0,b24 0,633 0,532 0,544 0,566 0,663 0,570 0,609 0,499 0,492 0,498 0,490 0,494 0,509 0,504 0,490 0,509

0,539 0,521 0,618 0,625 0,518 0,528 0,636 0,632 0,558 0,665 0,558 0,559 0,611 0,498 0,498 0,491 0,495 0,480 0,488 0,606 0,603 0,60?

0,544 0,630 0,521 0,532 0,628 0,534 0,541 4,652 0,56? 0,580 0,663 0,5?3 0,539 0,621 0,514 0,504 0,61.1 0,516 0,b27 0,533 0,627 0,612

I. II . III . IV.

v. vI .
VII . VIII . IX

x.

ob,tinut f5,c6,nd media a si'fu 4 probe pentru fiecare rondeld,, corespunzd,toarc 4 puncte cardinale. celor Din mersulacestorcurbe se pot face urm5,toarele constatd,ri: Densitatea lemnului scadefoarte mult dela baza arboreluipdni, la circa 2 m delasol, iar dupb aceea mai moderatpfi,nd, aproximativ 6 m la dela bazd,. fagul nr. 1, la care mersul curbelorestein gneralmai La regulat, densitateaincepes[ creasci dela circa I m dela sol, continu0nd pdn[ Ia 21 m, unde se producadin nou o schimbare. 92

La fagul nr. 2 rnersulcurbelorestemai neregulat,totupi so noate rreclca densitatea a ci cregtela fel in partea superioar5, trunchiului, intr'o mEsur5 insl mai redusl dccAL fagul nr. 1.. ]a a Densitatealemnului ajunge in partea superioarE trunchiului, la densitir,fii dela baza arborclui,explitagul nr.1, la valori superioarc

Z 0t,60 ,10ticnr Q600 6n t0 +0 Z0 0tZ0 lernnulu( R) 1ensttatea F i g . 1 1 .- Variafiadensitl{ii lemnrtluiin lungul arbore]ui' 80 0J00

La a trlbil in parte prin mfirimeaconsiderabild cOronalnentului. fagul a, dcnsitxlii in partea superioari, trunchiului nu au denr. 2, valorile p5git, cu o singuri exceplie,valorile avute la baza trunchiului' Aceastaestein generalvarialia densitllii pe direclia longitudinal5, a arborelui, pe o zond,de alburn de circa 6 cm 15,!imedela periferia irrrnchiului. Nu s'a putut urm[ri va.rialia 9i mai aproapede centrul probelemai spre interior au avut densit5,linai deoarece rondelQlor, Din acest motiv nici nu au mai fost trasate curbcleresneregulate. pective. 9:i

In generalmersul acestorcurbe gi,septe multfi asemlnare cu acela stabilit de Griissler (1939) la 4 fagi cresculi in regiunea nuntoas[ a Bavariei. Se deosebeqte ins6 de rezultatelegisite de Schleicher (lggb), la care densitatea scadein mod continuu de sus in jos. prezintbo varialic asem6n[$i la alte rpecii de foioasedensitatea toare. Astfel la anin - dup5, Raunecker(1940),pi la stejar, dup6 Trendelenburg(1939), care a prelucrat valorile stabilite de Hartig (1888),densitatea lemnului scadeaproapebrusc dela tulpin5,in sus, in zona inferioari a trunchiului, pentru ca in partea superioaib s[ ereasci, p6,nX, coronament, Ia intr'un mod instr, mai lent. B) Varia!ia densit[!ii (R) a lemnului pe direc!ia transversalil a arborelui. Pentru a avea o imagine mai clard,asupra modului cum variazfl densitatea lemnului gi pe direcliunoatransversalb arborelui, adicb a dela centrulrondelelorspre periferie,B'a intocmit diagrama 12, in nr. care s'au trecut valorile dela 4 din rondelele fagului nr. 1. S,au luat 2 rondeledin partea inferioarx a trunchiului gi 2 din partea superioard,. Pe abscisaacesteidiagramesunt reprezentate diametrelerondelelor, iar pe ordonat5,densitatea. Din mersulcurbelorse vedecE, rondelaII gi \rI, corespunz[toare la inil$imilor de 1,5 m gi 11,3 m dela sol, densitatea scatle, general, ln dela centrul rondelelor spre exterior. Hartig (1888) pi Grtissler(1ggg) t[cuserE, aceleagi constatiri gi in cercetdrilelor asupra densit[lii lemnului de fag. Densitateaseadein cazul de fa!6 numai pf,,r[ la aproximativ jumi,tatearazei rondelei,unde cregtedin nou pfl,n[ aproape de periferie (cu unele ueregularit[li), corcspunzand epocii in caro arborele a avut mai multd,lumind,(ultimii b0 de ani). La rondelele nr. IX pi X, corespunzd,toare in5lfimilor de 19,8bm gi 21,60 m, se constatd, densitateaare valoareacea mai ridicat* cb, la aproximativ mijlocul distantelor ce unesc centrur rondelelor cu scoarfa.Dela acestpunct ea scadeatd,t spre centrul rondelelorcflt ,;i spre exterior. Mersul acesta al densitd,liilemnului pe direclie longitudinali qi transversalfi arborelui,nu poatefi examinatmai precisfd,r[ a se a {ine seamade relaliunile, destul de complexe, care exist[ intre crensitate, pe deoparte ldfimeainelului anual,propor{iade vasepe cmz, desvolgi tarea coronamentului a., pe de alta. Acesterelaliuni au fost evidengi deja de Hartig (18B8), care a studiat mai ami,nun{it lemnulde {iate fag. In deosebi fa,gul crescut in pd,durielenecultivate dela munte, care, dupd ce a triit uneori mai multe dcceniiin stare dominatd, a gi 94

eE. t-c

r::a

N \*

iG
\'=' :'=
5):

s*

trs
t. | "..
'..t

: :

Sss
/'I

i\

s
Q

-:: '
h

0
(l

5-'-. .

cd

s )j S,/

d 6 ts q

c
q' d q H

t'..

\: \: -_...1 !' ../ \

I
q)

( \ \
-f

s N x

i t.N
j\

= \

F R
\

E --- R\.=
/'\

s
\a

S*
ai

* tr

I
\ \ .)

SE F s

rd

tI

+?. 6 h 6 I t 6j bb

I
I

E s'

q(s s'

=NRR\
s'

** s"
95

ealerysua7 tu/6 U) tnlnuaal

fost pus deodatbin completd, lumin6, prezint6prin aceasta deosebiri uari de megtere urmirirea acestorcorelaliuniestepi mai grea.Langi genkamp (1931)constatd cd, densitatealemnului de fag prezintdin general numeroase varialiuni neregulatein trunchiul arborelui, un fel dc centrede valoaremaximl gi minim5,cari sesucced nici interla vale, in mod cu tctul neregulat.Din aceast5, cauzi el este de p[rere cE la fag nici nu sc poateurm[ri cu uqurin!5, influenlape careo exercitE asupradensit5fii lemnului zona de vegetafie, stafiunea,sau opsratiunile culturale. O cauzXa acestei neregulariti,liin densitatea lemnului de fag trebuegtegdsit[ qi in influenla cr[cilor groasg,creseute pe trunchi la diferite in5,l{imi,precum qi in forma{iunea lemnului de trac{iune, carc sc dresvoltd,, anunite zone,sub influenla solicitH,rilor in la care este supus arborcle,in decursuldesvoltXrii lui. cu inele anuale regulategi mbrunte,crescu{iin pldurile virfuii gine dela munte, unde pot ajungela dimensiunimari, au un lemn atnnci cflnd aeestaeste inc6,s6n5,tos bun pentru derulareqi care se prelucreazS, ugor. I)in contri,, arborii cu inele anualelate, crescu$i la altitudini mai mici, au un lemn mai densgi mai greu de prelucrat manual.Hartig (1883)a ar5.tatin mod clar cH,lafag densitatea creqte cu lilimea inelului anual. Aceeagi constatare face gi Griissler (1g3g) o la fagii cercetalide cl. Odat5, densitatea cu cregtein generalpi rezistenta lemnului.In cadrnl cercetflrilor fa![ nu ne-am ocupat insd de de aceastd chestiune. C) Curl.le dc f recvenld, ;i valoarea rnijlocie ir densitXtii lemnului de f ag. Cu va,lorile densitifii (R) stabilitela fagul nr_ 1 gi 2,, s'au intocmit curbele de frecventi, cuprinsein diagrama nr. 13. S'a alcd,tuitcu probele de alburn cd,teo eurb5,de frec.renld, pentru fiecare arbore separat, cu celede inimd,ro;ie, o curbi comund. acestediagrame iar Pe tlu fost trecute gi valorile mijlocii ale densiti,lilor.Din examinarea acestorsurbe sc constatd, urmd,toarele: Fagul nr. L are o densitatein generalmai mare dec6tfagul nr. 2. Imprd,gtierea valorilor este aproapeegali la cei doi fagi. l)ensitateamijlocie a lemnului de alburn este de_ 0,b36 la fagul nr. 1 qi 0.507la fagul nr. 2. lnima, rogie a ayut o densitatemijlocie, caleulat5, pentru ambii fagi la un loc, de 0,534,adicE, mai mare dec6,t lemnului de alburn a a, fagului nr. 2 ,siaproapeegalH, a fagului nr. 1. Luate separat, cu probele clc duramenau fost in generalmai grele decAtcele de alburn. Si alti cereetitori,ca Schwapach (189?-1898),Gr0ssler (1939),au ajuns 96

la aceiagiconstatare. Este astizi in generalcunoscutc[ duramenul, fie el normal sau de provenienli patologic[,_ adicd,un duramen falq - are de- regul5,o densitate mai mare decat alburnul aceluiagi trunchiu. Intrucdt insd,,gi firi, o duraminificare, p6r{ile dela mijloc ale trunchiului sunt de sele mai multe ori mai grele decat pdrlile exterioare, se pune intrebarea:in ce mlsurr duraminificarea coniribueIa mlrirea acesteigreutdli? chestiuneaaceastanu a putut fi cercetatd insi, mai indeaproape aci. Din valorile stabilitepentru cei doi fagi se constat5,, comparalle in cu arborii studiali de Griissler,a ciror densitate a fost cuprinsfl,,ca

40 E o fagutI l/loarcanl7de 0:il6 qfl. '? lnnonsry Ft. f 2 0.$l

? JO I

)( I
I I ra1ut I lt3{y&.)

t,

II ;t

\
I

? I

, il\ \ lr t
++f+

\ ii

\rl

.+

2 t0
I 6

0/,a

il

?t

i,

:i0

il

t0

a0

90 0500t0 20 fr
?Pnsttalpa lemnutu

t0 50 60
I R)

490

Fig. 13.- Densitatsa lemnului fag.Curbe frecvenf[. de de valoare mijlocie,intre 0,532 gi 0,5?0,cii ace$tiaau avut o densitate mai mic5,. Din cei patru fagi ai lui Grdssler, cu densitatea cel mai micd, avcaaproximativ aceeaqi densitatoca cel mai greu dintre fagii noqtri, fagul nr. 1. Totugi, deosebirile densitateintre fagii cercetali de de Grtisslerqi fagii nogtri, nu e$te mare. Trendelenburg (1ggg), compar.^,ntl rezultatcledifcrililor cercctXtoricare s'au ocupat cu densitatea lemnului de fag, a ajuns la concluzia la fag, spre deoscbire llte ci do 97

prea mari de densispeciiforestiere,nu ne putem apteptala diferen{e tate in functie de zona de vegetalie gi de staliune' lui Cercetd,rile Mayer-Wegelin'$iBerkel (1940) asupra lui Fagus noastre rezultatele orientalisLipsky, ne dau posibilitateade a compara varietate. pi cu aceast6 Densitateastabilitd,de acegtiala lemnul cle fag oriental, crescut are in regiuneaMunlilor Pontici (Asia 1VIic6,), urmatoarele valori: dintro care 0,531pare s[ iie cea mijlocie' Com0,493-0,531--'0,561, a valoarecu aceea fagilordin carpalii noqtri,constat[m parandaceastil ma'ri. cu cI nu avem de afacedeasemenea deosebiri compara{ie, spre a putea realizao perfect5, Nu avemdate sufiecinte numai ca o indicadin care cauz6 ccle constatatepot fi considerate ,5ide Hartig (1901), liune. Aceastaconcord[,totugi gi cu cele stabilite de fag este prea pulin influen{atd, care afirm[ cd,greutatealemnului de clim[. lemnului de lag 2. Contragerea Yalorile mijlocii ale contragerii lemnului pe cele trei direcJiuni (a1,u, qi al), ca gi cea volumetrici (au), stabilite la fagul anatomice lemnului de alburn in nr. 1 gi 2, sunt ard'tate tabloul nr. 3. Contragerile separatla cei doi fagi, in timp ce la inima rogies'a trecut sunt ard,tate ambilor arbori. valoareamijlocie corespunzi,toare inimii roqii estein Aqa cum se vede din acesttablou, contragerea nu a general mai maredec6,t alburnului.Deosebirile sunt ins[ preamari" tangenjial[ a inimii ropii a fost intr'unul din cazuri, la Oontrhgerea dec6,t fagul nr. 1, egal6cu a alburnului, iar cealongitudinalfl mai micZr, volum a fost ins6 la ambii itr a alburnuluila fagul nr. 2. Contragerea fagi, mai mare la inima rogie,docdt la alburn. gi a tangenfiald cearadiald, fost cuprins Raportuldintre contragerea intre 1,83 gi 2,07. Meyer-Wegelingi Berkel (1940) au g[sit la X'agusorientalis urm[m : toarelc ontrageri ijlociiar:10,5; ae:.5,0; ar :0,5;gi au:15,4 (15,6).Acestevalori coincidaproape celestabilitede noi.Constacu lemnutarea aceasta gi eea athtathanterior,cn privire la densitatea ca mari de insupiri cd, lui, ne face sb,presupunem nu pot exista dcosebiri intre acestedoui varietd,{ide fag. tehnologice ajungemgi cu privire la fagul crescut asemH,n[toare La o concluzie valorile g[site de noi cu cele stabilite in Bavaria, dac6 comparS,m :16'?). (oo de Griissler - 11,3i h -- 5,6; al :0,47; 9i cru 98

rlo

r
N

3{_
F i ct 6 al

l*

,c ,c
F{]

slo
EIR

'tt

.c c6 aa
% t +

.iE '?, s
h.i

':l:

e
\N

-.

*l

dt----=-*
o,
d

as a
+is NI .t I s9 ..

E:

:Fa
O
rbD .d

,a

=:3'E bn
* F :

s{i

^:-:\ F< .S \
)c

-S

'Ca o-i.t! C{ L>e

: sx
>4\

Faa S!

,53

^9

za
is

99

e!

Q I

*
U

ia eF _s R a_F
, -E H \
o a

\
(/.D) anpA 4 ea,tetulrnj

t00

Contragerea lemnului poate fi in general mai bine apreciati dae6 esteprivitd in raport pi cu densitatea lemnului. In acestscops'au calculat rapoartele:
dt dr &v

NRR care au fost trecuto in tabloul nr. 2. RaportulI .R a fost oblinut gi pe calegraficb (fig. 14),reprezent6nd

intr'o diagramE, valorile contragerii probelor in funclie de densitatea lor. (Cflteva din acestevalori au trebuit sd,fie neglijate, deoareceau c[zut mult in afara cfi,mpului de impr5,gtierenormald a valorilor). Valoarearaportuluia, -n stabiliti pe aceastE, cale graficd,, fost eeva a

rnai micl dec6,tcea oblinutd, prin ealcul aritmetic. In aceastE diagrami, fiind trecute Ia un loc probolede alburn ryicele de inimfl rogie, valoarearaportului ?: 'n UO,stabiliti astfel, poate fi consideratfl

valabili. ln general pentru ambele cazuri. 'Wilson Newlin gi (1919) au ajuns, in urma cercetdrilor ldcute cu numeroase gi speciide rd,ginoase foioase americane, stabileascd urm6si toarea relalie intre contragere densitate:av :28 R. Ea esteconsigi derat5,azi ca vlabild pi pentru majoritateaspeciiloreuropene (Trentlelenbury 1939). Raportulll

reprezintd, in acelagi timp cantitatea

de t-r,pil conlinut* de lemn la punctul de saturalie al fibrei. Ea variazd cu specia. Fagul este considerat o specie lemnoas[, o contragere cu ca relativ maregi o umiditatela punctul de saturalieal fibrei, tleasemenea rnare (Trend;lenburg1939). Contragerea tangenliald, (o,) qi cea radial[ (a") au fost deasenlenea raportate la densitate. Pentru contragereatangenlial[, valoarea raportului a fost cuprins intre 20,3 qi 20,4 iar pentru cea. radiald,,intre 9,? qi 11,0. $i aceste valori sunt mai mari decflt rnle stabilite de Nervlin qi Wilson la speciile americane : I7,0 R (ut gi a, : 9,5 B). Din valorile date de Gr0ssler, obtinut prin calcul: a', :30,8 R s'a la alburn gi ac : 30,1 B Ia duramen. Acesterelaliuni sunt foarte apropiatede ale noastre.

101

acestraport gi la cercet[rile lui Mayer-'Wegelin Berkel. Calculfi'nd ;i oblinem pentru lemnul de n'agusorientalis o valoare cu pulin mai micX decflt la fagul nostru:

I :2s,2
Pentru a putea mai ugor comparavalorile rezultatedin cercet[rile lui Grtissler,Mayer Wegelin gi Berkel, cu cele de fa!d,, s'a intocmit tabloul nr. 4. 3. Beparti,tiaapei gi aeruhd f,n lemnul aud,ed,elag Determinarea cantit[lii de apil pi aer aflatE,in lemnul vordc de fag. s'a f5,cutla fagul nr. 1 pentru arborele intreg, iar la fagii nr. 6, 7 gi 8, numai la un numi,r redusde rondele. Cu valorile ob{inute, care in parte sunt cuprinsein tabloul nr. 5. s'au oblinut diagramele 15...22, din carese poatevedeacum este nr. distribuitH, materia lemnoasd, apa liberX,,apa legat[ precum qi aerul, pe direcliunealongitudinal5 qi transversald trunchiului. Valorile sunt a exprimatein procentein raport cu volumul lenrnuluiverde. Pe acestediagrames'a delimitat punctat inima rogie, pentru a puteavedeavarialia cantitillii de ap[, gi aerin leglturd cu formaliunea pe direcfia transversalir a trunchiului. Diagramele sunt astfelintocmitesprea seputeaurm[ri varialiunile in volum ale materieilemnoase, apei qi aerului,dela centrul rondelelor spre periferie.S'a reprezentat, toate acestediagrame, la numai o singurE, direclie (Nord-Sud), suficient[ pcntru a putea vedeacum se face aceast5, repartilie. Aga cum sc vede din acestediagrame,cantitatca tle ap5,legatd, variazd, mod regulat <lup[ cum variazi, gi cantitatea in de matcrie lemnoasd, ceeace explic6 prin faptul c5, ea reprezintir se tocmai eantitateade apX aflat6 in massalemnului. Apa liberi are o altb distribulie. Cea mai mare cantitate se aflX, in zona exterioarS, rondelelor,spre periferia lor, iar cea mai micir, a se afld,la centrul rondelelor. ScS,derea volumului de apil dela periferie spre centrul rondelelor seface,a$acum sevede,in mod treptat, accentufl,ndu-se oarecare intr'o m5,suri, acolo unde incepeinima roqie.Nu esteinsd,o trecereapa de bruscd,, cum se constat5, exemplula unele r5,ginoase, duramen. de in Astfel la pino s'a stabilit, in cadrul unor cercetiri anterioare (Vintild, 102
rnlmlr r0s[. A) Reparti{ia

.13
N

Oli c6lco
I

I
| I 6r I!: I I

t!)co

s@ 6!()

rc U)

ilil
I

*il

I
L!

I tl

6 qC

"e .c .r3

(/)
6n r(il@lo
,

F{

C) m r()
+

il;lH .ll
@ 6

tl
6

co

a i a l z '

>S
\6$

'a--==
! F ^ =

-=\

<g
S

:]+Fa
=oo ; ? =yt- !
o

ws

* N - c i-#=
A! tso

8'd s , *.tr st .a-:r


'd

-*

9E
d-

* ipts
N>
!r6 liE ?

E E.i^: ?'E Ji"*

<?

4a

i.

LFS
.': o %

.< i -z';E
''

-i,6(5
A.k
F

r?'e

> t'jn ;F Ze'r-Sa;

,t r* E d * . ; E - E - - tr d =<
r cd I c'll

XN
L6l "-l vd d

ar

ra 6l

e,e

.,

;,c3 .lq rFk


v N

?o-.
d e =

bo O^=L '::o:-

==do

t -Yi ': is
: $ . r H ' = q p a

2Z't I
c

^o>d=.:

d.= -

':

r2

=-.-^
J-a F.{

+E= E JE.i
^9E

-= =-= :; :

--

lai3 -!

=
o-9
5

m o
,cd
h

-}'

qP

ll# r ir.3=

bo k

(5

. : F

:s
: i

-.3 >.
: : : H

'f,
o!

rtt

btt 3. -d ?, .f E.i*l

3r H>

'!

-=

103

L939), cH apa liberh, scadeaproapecomplet in duramen, scd,derea f[cd,ndu-se dintr'o datb la punctul unde incepeduramenul. (In duramen nu a putut fi g6sitfl decflt cantitatea de ap5, legattr de lemn prin higroscopicit ). ate La foioasein schimb, duramentul con{ine inci o cantitato destul do inare de api, liber6. In cazul de falb, aqa cum se vede din dia-

_T
s R
t

\ F =*
I

I I

t - -ts s
>

t I I I

r udl

1
=-20 ti

x I
10' :t 0 5 t t0 15 20 cn ?5 r Nord

I __L

Atbun =#fri

Tuif ,;;'-

A ------1 ib$n

Fig. 16.* Repartilia materiei lemnoase,apeigi aerului fagulNr. 1, a la rondela (1,60 dela II m sol). gramelegi tablourile respective, constatatcH, mijlocul rondelelor s'a la inima ropie conline totdeauna cel pu.tin 15o/, pflnd \a 26fo apk liber6. In zona exterioari de alburn, volumul apei libere g[site reprezintE,cftca 3b-45% din volumul total al lemnului verde. Yaria,tia cantitH,lii do aer aflat[, in lemnul verde se face tocmai inversca aceea apeilibere.Aceasta a esteexpl.cabilprin faptul ci aerul ocupd spaliile din lemn pe care le lasH, libere apa. Acolo unde exist[ 104

olcantitate mare de api, aerul nu poate p5,trunde, spaliile fiind ocupateAstfel, cea mai mare cantitate de aer, stabiliti la rondelelede fag, a fost la centrul acestora, aproapede m[duv[, unde ea ajungeIa 25-351, iar cea mai scoborit5,, periferie,in zona de alburn, unde ea ocuph la deabia 5-10% din volumul lemnului verde. Repartilia aceastaa apei gi a aerului pe direc{iuneatransversal[" a tmnchiului arborelui trebueptepus[ in legtrturd direct[ cu circula]ia

'00t

bA :"1 ^----l-- --r-::-1: -/7//7.13 iI i 'ol|r l

r--]-__-.---__-l-

-rs

l {

ir

\ \ q,

.l
,l

//t.

E
5

\s

0 A 15 101 .t 9udr20 5 ',---ltnrr--1*lnina flst | | oianetrul iondelei

;l

I |

10

-L15 cn 20 lNord A/bufll---*) |

la a Fig. L6.- Repartifia materiei lemnoase,apeigi aerului fagulNr. 1, sol). VI m rondela (11,30 dela la de exterioare alburn servesc circulalia seveiseveiin arbore.Zonele cele urmiltoare, mai spre interior, bogate inc6 in apd,,constituescun u fel de <rezervor de ap[, aga cum il numegteHartig (1882).Miinclt (L927)constat5,, ci dupH,'Wielner, la o ramuri de fag de 9,6 ani, numai 3,6 inele anuale serveaula circulalia sevei. Inelele anuale de lemn cele mai noui, aflate la periferiatrunchiului,principial nu trebue sl circulalia eeveiacestea ingreuiazh, conlind deloc bule de aer, deoarece 1.05

Privind in acestediagramedistribulia apei qi aerului in raport cu formaliuneainimii rogii, se pot face urmltoarele constatlri: Inima roqie ocup6 totdeaunap[,r{ile cele mai uscateqi bogatc in aer dintr'o rondelfl.La fagul nr. 1, la toate rondelele, inima roqiese afld numai in zonelein care lemnul are peste20o/oaer Chiar qi la ceilalli fpgi (nr. 6, 7 ,si8), la rondelele care au fost cercetate, inima rogie nu se g5,segte niciodath, porliunile in careaerulestesub 20o/o. in t00

-f
t
I

o/ /o

90

I I I I

\ \ \ \
q)

s
\

I I
I a

laa \
\ \
N

I I

- -^II

I
I

a)

40

' .\-.
S{

t_

Et
\
a

F.

S,

s I
J l0 cm 15 Nord
I I I I
I

_l_

l-Alburn
Fig. 17. ,

llburn.-i 7iametrUt rbndeler


.l

106

Repartifia materiei lemnoase,a apei gi aerului la fagul Nr. 1, rondela IX (19,35m dela sol).

-.J-

70
aJ

ru K,hi: ,ru
-\ \

Rs-

F \

s
I I

I I

b60
\

t -l-

I f

:50 E40 qJ

K-N

I I I I
I

s
s

cb

:ic
N N

s
t

cr

Sru

C\

F
x-

s
21,60 I rondelal inaltirpea

rondelei 0iarnetrul
Fig. 18. - Repartifia materiei lemnoase, a apei qi aerului la lagul Nr. 1, rondela X (21,60 m dela sol)-

107

La fagul nr. 1, * rondelanr. 9 gi 10 -,la carecantitatea aerla de mijlocul rondelelor este de circa 20a/o,nu existd, deloc inim5, roqie. $i la rondela dela 0,5 m dela sol, a fagului nr.7, 7a carc cantitatea de aer Ia centru, aproape de md,duvi,, era numai cu pulin peste 20o/o, s?aputut constata delocinimfl rogie,degi acestarbore prenu zenta,incepd,nd 1 m delasol, aceasti, formaliune.La o altd rondeltr, dela

-TI I I I t

tt:

tAer

\ (
q,

(.: : t.. a \ S,'

I I

Sr

E
aJ

s tr

'fagul

6 rondela I/ iniiltmea 10,90rn

Fig. 19. - Repartilia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagul Nr. 6, rondela IV (10,90 m tlela sol).

a aceluiagi arbore,dela8 m inillime dela sol, s'a constatatdeasemenea cd inima rogieocupd, numai zonadelamijloc, cu peste 20o/o aer. D;n toate acesteconstat6,ri,rezulti, cd un volum de 20o/oaer iir putea fi eonsideratea o limiti inferioar5, pentru prezenfainimii ropii. La fagul nr. 1, rondelaVI gi fagul nr. 6, rondela IV, aceast6, limitfl se situeazichiar cevamai sus,la 25-30o/oaer.Aceastd, urm[ consdin 108

I
,
I

Aer

-F

Un/'
', , '',7
7n
. /t'/

s R
.!\

I I

\ s

aJ

I 7,,r/',i
i

\OU

.- 50

N NN ^N

t -{I
I I
I
<

h
ar

l\

= s

\30
a \

s t'
s \
Y

e
m I indlhnea,45
0 Eud

ii

ro

tocmtS

0rametrul nondelel
a Fig. 20, - Repartilia materiei lemnoase, apei 6i aerului la lagul Nr. ?, rondelal-(0,6 m delasol).

109

- -lI I
.l

I
I I
I

\ \ \
q)

s s
I I
I

l60
f, \r,
r

I _T
50 I I

I I

I I
R
i-

;40
5 NJU N

I
F

s . >;
9,
!*

\20

R s s
I Sud /5
i

5l

t|cn

f I -uorl-

Fig, 21, -- Repartifia matoriei lemnoase, apei',qiaerului la lagul a Nr. 7, rondela (8,0m delasol). V tatare ne-ar conduce la stabilirea unei limite mijlocii intre 20 \Si Zbo/o aer, pentru formaliunea inimii rogii. Trendelenburg (1939) stabilegte la un fag din regiunea Starenberg (Bavaria), cd, lemnul cu inimb, rogie prezentain stare verde un volum de 25-33r/" aer. Acelagicercetd,tor gd-

t<- A/bufn --+1+--,r,rU rot,, --,+I | | oiarnetrul rondetpt

/ lfitrn -J I

110

prelucrd,nd se$te, datelelui Mayer-Wegelin (1932-1938), cL in zonainterioard, colorati, a lemnului de 'fag, aerul ocupa cel pu,tin 2lo/o din volumul lemnului verde. Toate acestedate concordl in linii mari cu celestabilite de noi gi int6rescsupozifiac[ circa 20o/o poatefi conaer sideratxca o limitd in formaliuneainimii rogii. Asupra acesteiches-

-f
I
I
I I
I

: \

s
{

-t
:l

I
I I
I

t :
q

(
c-

: i
!
I I
I

Sudr ?0 l---

tt t0 4lDurn -

Fig. 22. -

t0 lJ tLn ?0 tt 0 t Aitiut'nn - l,+ ltilfftdt,usle -1Utarnetrul r'onde/et F,epartifia matoriei lemnoase,a lapei qi aerului la fagul Nr. 8, rondela III (2,90 m dela sol).

U,;il

in tiuni von reveni insd,rnai cleparte, capitolulin care ne Yom 00upa chestiune. in specialde aceastH, Tabloul nr. 5 con{ineintr'una din coloanevaloarea cantitd,lii de apb calculati ;i in rraport cu volumul porilor din lemnul verde. Din de valori se vedc c5,in zoneleexterioare alburn ale rondelelor, aeeste 111

70-90% din volumul porilor esto ooupat de apa liber6, in timp ce spro centrul rondelelor, in zonele cu inimd roqie, numai 20-41o/o inimd rogie, in aceastl este ocupati, de aceasta. La rondelele f5,rE, zoni centrali, din jurul md,duvoi, apa liberfl variazd, intro 42* 59o/odin volumul total al porilor. Din acestoconstatX,ri poato so pentru formaliunea iniryii rogii poato fi vedea cd, o limitd, analoag5, privegteipa liber6;,sau 53 qi 58"/o trasat6 intre 42 qi 47o/o, ceeace in privegteaerul,in raport cu volumul total al porilor. Prima ar in ceeace putoa fi consideratd, un fel de limit5, superioar6pentru cantitatoa ca de ap6 aflati in spaliile interioare din lemn, iar eea do a doua ca o limiti inferioarl pentru aerul aflat in acestespalii. B. Reparti{ia pe profilul longit,udinal a,rborelui al

Pentru a alea o privire generalfrasupra repartifiei apei gi aerului at&t pc direcliunea transversald, gi pe cea longitudinald, arborelui, cat a s'a folosit un profil oblinut prin mbsurareadiaruetrelorrondelor qi a inelelar anuale, aga cum se obignuegte studiul cregterilor ln Asemeneaprofile longitudinale ale arborilor sunt frecvent intrebuinlatein cercet[rilebiologice lemnului,pentru a putea reprezenta ale {izicegi mecanice lemnuluipe toatElunvarialia diferitelorinsuryiri ale gimea unui arboro.Aceastbreprezentare arantajul si fac5,posibil[ are urm[rirea insugirilor technologico ale lemnului paralel cu mersul cregterilorgi cu diieritele formafiuni caracteristice ale lemnului din interiorul trunchiului, cnm este,in eazul de fa!6, inima roqie. profil, luat po jumd,tate,corespunzdtor Pe un asemenea direcfiei nordice,s'a reprezentat schematic, sub form5,de zone,repartilia apoi qi aeruluila {agul nr. 1. (S'au cuprinsin aceste zonegi valorile care au clzut r[zle! in interiorul lor). Din dispunereaacestor zone (fig. nr. 23), se constat[, urm[toarele: l. Zona exterioari a trunchiului, oonstituitd, aproximativ din ultimile 25 inele anualede alburn, contineceamai mare cantitateade aph,in general cca.500/o volumul lemnului verde.In cadrul accstei din zone se deosebegie porfiune,situatfi intre 10-24 m gi una la circa o 1,50m de la sol, in careapa era ceva mai mare,in timp ce in rest ea era numaidc cca50%. 2. Zona urmd,toare alburn, aflat[ mai spre interior, conline de aproximativ 40o/"ap[. Ea este, aga dar, incb,foarte bogatil in ap[. 112

3- zona interioarr a trunchiului, ocupati de inima rogie, este cea mai uscati, conlind,nd gb*'40% ap[. pe o mici porliune aflatd spre mijlocul acesteizone, cantitatea de api, era ctriar suU el[. Acestevalori se referH, stareaarborelui in toamnh,, daia c6nd a ra ra fost doborit. Knuchel (193b)a ariitat ed,cea mai mare cantitate de ap* din alburn, la un arborede fag, se gdsepte timpul iernci,cdnd zona in de inimtr, dela mijlocul trunchiului, conlineceamai mici cantitate de apx fa{6 de celelalteanotimpuri. Avdnd in vederc aceste constat[ri, rezultd, c[ valorile ghsite de noi nu reprezinti, incd,valorile maxime gi minime ce pot fi atinsc de ap6 intr'*n fag, in raport cu anotimpul.
FAOUL'
*w(N il)

pqaffi,u*l ts-sz Wnz Nryr


@ a-ut

v*rM**)
tm 76aur mw @ a-ytr Nl rz-a, rara @ n.rt F\al pr

w"ogo

Nlm.r.r

tt

i@

Mthta aapti a* n rcport w&nwl ehmfut cu wda d *botelui eepdiMlmgttudind

23.- fiepartilia apei gi aerului pe prolilul longitudinal al arborelui,

I\[odu]cum sunt dispuse zonele umiditatepe profilul longitudinalal de arborelui este asemrnhtorcu acela stabilit de Knuchel la arborele cercetatde acesta, degicl a reprezentat umiditateain raport cu greutatea lemnului uscat (<ru,r) nu in raport cu volumul lemnului verde, iar ea in cazul de fa,tb. Repartilia aerului pe profilul longitudinal al arborelui se faee in zonedispuse tocmai inversca in cazulapci. Zonele hogatein aer cores8 113

pund zonelorcelor mai uscatedin lemnul verde gi vice versa. Astfel, zonade alburn, delaperiferiatrunchiului, care cuprindeultimele 25 inele anuale,conline: la inflllimeaae tO-Z+ m dela sol, sub 10]o aer,iar in rest, pdn[ Ia 15%. Este zona oea mai bogatfl in apd'9i oeamai s5{ao5' in zonl; in deosebi ineleleanualede intensd ciroirla{ic in aer. In aceastd, a seeeidela periferia trunchiului, aerul trebuie s6 fie in mod normal in un cantitate gi mai micd,,;tiind cd,bulele de aer constituesc obstacol pentru aceasti,circulalie. cea de a doua zon[ de alburn, mai spre interiorul trunchiului, contrnc 1?-200/, aer, iar zonade inimb ro,sie,20-30%, din volumul lemnului verde. Partea cea mai uscatfl de inimf, roqie dela mijlocu] trunchiului, are eeamai ritlicata cantitate de aer, in generalpeste30o/o, putind ajungep6nd,Ia 35o/o.

4. tlmiditatea lemnului tn raport cu r'teutateaaisolut (<at), uscatd' a Knuchel (1935),aga cum am amintit in capitoleleprecedente, lemnului do fag, pentru a fdcut cercetiri intinse asupra umiditdlii el fa!X,cu anotimpul.Pentru aceasta a calstabili cum variaz6aceasta u culat valoareaumidit[,lii <r I a lemnului, in raport cu greutatealemnului uscat,stabilind urmd,toarele:In pdrlile exterioareale trunchiultti, iarna, iar cea mai cea mai mare cantitate de ap[.(98'2%) sc gilseqte de (90,4o/o), toamna.fn zonadelamijlocultrunchiului,in apropiere micd, uraxirn[ de ap[ este cantitatezt situatia estetocmai invers5,: m5duvd,, iarna (64,4%). vara (?1,0)gi cea minimd,, 'a numeropi fagi cercetati de cl, Mayer-Wegelin(1932) a gd,sit c[ umiditatea lemnului la tulpina arborelui este cuprinsd,intre 6080o/o, la 9 m inh,llime, int're 7A-95o/* iar (1939)constat[, in aceastbpririn!5,, cd, valorile gX,Trendelenburg pentru umiditatealemnului verdede fag, sunt in site de Hartig (1888), de genetalprea mici. In zonele exterioare alburn, Hartig a stablit c6, iar exist[, ?0-?5o/o apY., in celedela mijlocul trunchiului, 50--609/0a dou6, zones'ar gisi o alta intermediarf,in care umiditate Intre aceste de un arborein vflrstE, 59 dc ar aveao valoare 60-?0%. Este vorba de ani gi care fusesedoborit in luna Februarie. de In cadrul cercetX,rilor fa!5 s'a determinat valoareaunriditllii ronfagului nr 1, doborit toamna pi la c6,teva <u ,>la toate rondclele tleleale fagilor nr 6, ? qi 8, dobori{iiarna. 714

valorile gHsitesunt in parte cuprinsein tabloul nr 5. cu acestea s'au intocmai gi diagramele 24. , .26. nr. Aqacum se yededin aceste tablouri gi diagrame, umiditatealem'ului a fost in zonaexterioarE alburn,dclalagul nr 1, aproximativ100o/o, de in tinrp ce la fagul nr 6, ? ,si8 ea a ajuns p6,ni la 12V%.La o rondeliu

o fegulI Sond.bVIlDaltnea ll.30a

'

NOND

Fig. 24 -

Variafia umiditilii

< u ,r a lemnului ta lagul Nr.

dela 0,5 m deph,rtare sol, a fagului nr ?, umiditateain aceastd, de zonfl dela periferiatrunchiului a fost ceva mai micd (8b-glo/"). In general e poatespune zonade alburn,delaperiferie, c5, conlinecireag0-100o/o ap5,.Aceasti constatareconcordi,cu yalorile gXsite de Knuchel $i 8* 1lb

confirmfi,pfirerealui I?endelenburg,care sus{ine c5,valorile g[site de Hartig ar fi in generalprea mici. Pe m[surfl ce ne indepd,rtdm de zora exterioar[, spre centrul trunchiului, umiditatea scade.La centrul rondelor umiditatea atinge valoarea, mai scd,zut[.La fagul nr 1, umiditatea lemnului in aceast[ cea zoni, din apropieream5,duvii,a fost circa 600,(,edndexista aci inima ropic, sau pesto?Ofi, in caz contrar. La ceilalli fagi, umiditatea la centrul rondelelor, in cazul cflnd acegtia aveau iniml rogie, a variat
% a0

/tlsr6-J--

ltv^t
I

tlbvt

:/
:l I C I

C
$

dr l
logl , M?t V tnt\,Me 06

t
|

o 5 n

n0

*
tl

fagul | froo&it I. lotltroee A,t0m


dn It Mpn

Ti,g.26.- Variafiaumitlitdfiicu r a lemnului fagulNr. ?. la intre 45-60o/u. La o rondelH, fd,ri, inimi roqie, umiditatea a fost in aceasti zond,,600,1o. Urm[rind varialia umidit6tii ( u ]) a lemnului fa!X, de intinderoa ca zonelorcu inim5,rogie,se poatoajungela aceeagi constatare in capipb,rlile cele mai uscatedela precedente: tolele inima rogie ocup5, numai mijloo,l trunchiului. Astfel, umiditatea lemnului, in zonelecu iniml rogie,este cuprinsi,intre 60-80o/o,la f.agalnr 1, gilntre 50-?0fi, la ceilalli fagi. (Exceplional la o rondeli a fagului nr 1, in zona cu inima rogie umiditatea a ajuns pdnd,la 90o,(). La rondelele IX gi X, ale aceluiagi fag, umiditate& s'a scoborit p6,nila circa70o/o. in zona dela mijloc,lipsitE complet de inimb rogie, 116

Intr'un alt caz,la fagul nr ? (rondelaI), umiditatea in zonacentralb, lipisit5,deasemenea inimi, rogie,a atins valoareaminimi de 600/o. de In aceste cazuri,deosebirea umiditate dintre zonele de exterioare, foarte umedeqi celeinterioare,foarte uscate,estenumai de 40o/o. Din aceastl varialie a umiditfllii in zonelecu gi f[rd, inimd,ro;ie, dup5,cum vedem, nu putem ave&o privire atrit de elard ca In cazul umiditbiii raportate Ia volumul de lemn verde. Inima rogie numai apare a$a de bine delimitatd,, raport cu, umiclitatea(<u r) a lem_ in nului.

fagul 6 R@M IY. rdtatmfu ,o,Qm

0rernetrul rondelelor

Fig. 26.-,- Variafiaumiditd,fii u r a lemnului fagulNr, 6 gi 8. * la Acestaeste unul din motivele pentru care, in cercetbrilebiologice ale lemnului,se preferda se exprimaumiditatealcmnului in raport cn volumul sflu verde. 5. Formaliunea ,inimi'i roSii la fag. .,1) eneralitnti G tr'agulesteo specie, cum o descrie a,sa Hartig (1888),fd,rI o formade duramenadevbrat,careprezintd, totugi, in zonele mai bb,trdne liunp 11?

ale lemnului, schimbbri importante, in sensul ch, acesteadevin mal uscate gi nu mai iau parte in aceeagim[sur5, la circula{ia sevei ea alburnul. Aceastb parte mai uscat6, care se gdseptein mijlocul trunchiului gi care existi qi Ia alte specii,a fost semnalat[ deja de < l{drdlinger (1860),care o denumegte ReifholzL Trendelenburg este D cil de pu,rere termenul de t Reifholz nu este potrivit, el conducand Trockenla interpret5,ri gregite.In locul lui el propune denumireade <, L < hern r, adic5,, inimi uscatd din (1939)imparte speciilelemnoase, punct de veTrendelenburg grupe: dere al duraminific6,rii,in urmi,toarele (sau durarnencolorat). I) Speciicu inimd,coloratd, II) Speciicu inimil necolorati. a) cu deosebiri mari de umiditate intre alburn 9i inimb (cu inimE,uscatd); moderate umiditate; de b) cu deosebiri c) fH,ri,deosebiriapreciabilede umiditate. in Fagul este trecut de Trendelenburg grupa cu inima necoloratfl, mai grupE, de qi cu deosebire moderat5, umiditate (II b). Din aceeagi NtirdEste parte unelospeciide plop ,simesteac5,nul' tocmaiceea'ce fac linger voia sh,infeleagi, prin < Reifholz>, fagul fiind o speciecare nu prezintb un duramen adevbrat. in Cu toate acestea,fagul prezintb,o iniml coloratH, rogu, care' spre deosebirede duramenul adev[rat, este denumitd,pi <duramen falg > sau simplu, <inim[ rogier. In aceastl,privinli, n'rdhlich (1921, inimX 193?) este de phrere c5, s'ar potrivi mai bine denumirea de <, r brunh, (Braunkern), deoaleee coloarea este ropie numai in mod ea exceplional, la arbsrii mai tineri, in timp ce la cei mai bb,tr6,ni e.qte de regulb brun6,,p6,n[ la brund,-neagr5. lui Oonstatarea Frtihlich este in adevbrjust[, in pfldurile de fag, in deosebiin cele virgine, intA,lnindu-se mai des o inimb bruni, decflt una rogie. S'a pH,strat lucrare,denumireade inimX, totugi, in aceastd gi ro$ie, deoarece termenul este cunoscutin literatura de specialitate chiar in vorbirea curentl. in Friihlich, bazat pe o indelungatd activitate profesionalH, pldurilc virgineale Carpalilor, cllm mdrturisegte, depirere cb inima roqie este aga el, a fagului-- sauinima brund,, cum o denumeqte - trebueconsiderath, ca o forma{iunenormald a fagilor bEtrdni, adic5,o insuqirenormal5, a inimii acestora. Asupra acesteiafirmaliuni vom reveni mai departe. de: Asuprainimii rogii a lagului auJostfdcutedeja cercet5,ri Th. Hartig (1852),R. Hartig (!882, L888), Ilermann (1902),Tuzson(1902),Miinch 118

gi (1910)qi allii. Modul cum ia naqtere sedesvoltilinima ro;ie a fagului, de cdtre Btsgen qi Mfinch (1927): a fost explicat in felul urmltor r'Pornind din rEnile mai mari ale crd,cilor,care lasd,libere accesul spre pirfile interioare,bogatein aer ale inimii, miceliileanumitor ciupe perci pi,trund gi seimpr5qtie distan{emari in lemnulinimii, omorintl oriceactivitate, ele gi colorS,ndu-le brun. In cur6,nd inceteazh, in celulele din aerul consumatdin interiorul ceeace explicflprin lipsa oxigenului se trunchiului. Pe m6suril ce oxigenul se reinnoieqtegi arborelecreptein grosime,ele se intind mai departe,prin salturi, spre exterior. P6,ni devine brun gi vaselc acolo unde ajung ciupercile,conlinutul ce,lular tylle D... . . se umplu cu dupdMiinch (confirmat brun[, din inima falgd,senalqte' <Substanla de Rudau,Negergi a.), nu agacum secredeamai inainte, ca o secreliune vii a celulelor pentru a se ap[ra de ciuperci,ci ca un produsde oxidare tlup6 moarteaceiulelor, aI conlinutului celular care se formeazi,.deabia mai fiind apS,ratde membrana vie a protoplasntcicontra el ne p[trunderii oxigenului,r. Mai departe, aceiagiautori, explicl astfel formaliunea tyllelor: nu c Cauzele formaliunii tyllelor, cu toate striduintele depuse, sunt inc[ in toats cazurilepe deplin ld,murite.La inima falg6 ele se produc, dup6 Miinch, chiar inainte de moa$eaqi colorareain brun a lemnului, datoritfi,stimull,rii datorit[ pbtrunderii aerului, pi chiar {[r[ de acea,sta, cauzatede seueliunile diluate ale ciupercilor sau ale produselor de care sunt duse de curentul sevei gi caro aclioneaz[ descompunere, ' . s t i m u l A n d... n . Din cele expusepd,ni aci, asupramodului cum ia nagteroinima rogie,sunt de f6cut urm6toareleconstat[ri: a) La baza formaliunii inim,i rogii sld in mod sigur activitatea unor crupcrcr I b) Viata ciupercilor intr'un arbore este posibili numai in pflrlile interioareale trunchiului, bogatein abr gi nici intr'un eaz in zonele exterioare,bogatein api; c) Pentru a se nagte inima rogie este necesarIo rand caresi facE, posibilfl pEtrundereaciupercilor, stabilind astfel o leg[tur5, intre exteriorul qi interiorul arborelui (cripd,turile bogate in aer, din zona de rndduv[, ca gi acumullrile de putregaiu dela bifurciri, favorizeazi in deosebiaceastddesvoltare); d) Problema forma{ianii inimii rogii este strdns legati de echilibrul eare existi intre con{inutul de api gi aer din lemnul verde gi de imprejurlrile caro pot influen{a acest echilibru. 119

In concluzie poate spunecd, fa$dde explicafiiledate p0n6 azi se de oameniide gtiin!5, formaliunea inimii rogii nu poate fi consideratil ca un procesnormal, cum il considerd, F'rtihlich.Acestaaducein sprijinul afirma$iei sale urm[toarea observa{ie: decursde mai bine de in treizecide ani de activitate silvicd, pidurile virgine de fag din carpati, in el a g[sit sute de arbori cari, depi aveau trunchiurile perfect sinrtoase la exterior, f5,rd, nici o urmX,de ciot sau putregaiu, aveau totuqi inimb rogie. De aci s'ar deducecH, ar fi nici o lcgd,turd, nu intre formaliunea inimii rogii gi acestecioturi. In potriva acesteiafirmaliuni sti ins'd, fap'tul cunoscut,c[ gi la cei mai frumogitrunchi de arbori pot fi g6site, la o minufioasE, cercetare,rd,ni cicatrizategi complet acoperitede cregterile ulterioare ale arborelui. Asemenear[ni, azi invizibile, i,u putut constitui la timpul lor, puncte de infiltrare are ciupereilor,cum afirmi gi Hermann (1902)in cercet5rilesale. Mai departe,dacdam aveade afaeela fag, in adevh,r, un proces cu normal, atunci el ar trebui sE, producd, mod regulat,ca gi la alte se in speciicu o duraminificare normald,, ceeace nu esteins6 cazul.Aga dar, fenomenul trebuepte privit, in lumina c'noptintelor pe care le putem avea azi, numai sub aceast[formd,. Am insistat in deosebi asupracelorsus{inutede }'riihrich,qi pentru motivul c5, fiind vorba de fagul din carpafi, s'ar fi putut s6 se cread[, cI aceasta fi situalia, poate special[,din aceste ar plduri. Dealtfel qi ruzson (1905J ajunsese, bazacercetirilor sale asupra pe fagului din carpali, la constatarea inima ropie trebuegte c6 consideratE, ca o formatiuneanormalE. Este cazul a fi menfionati aci concluzia la care ajunge Mayerwegelin gi/Berkel asupra torma$iunii inimii rogii Ia Fagus orientalisni lavarietate ar fi vorba in adevh,r in procesnorde 3u1ti1 cE, a.ceastd, rnal de duraminificare.Este pdrereape care Mayer-wegelino sus{inegi ulterior,intr'o comunicare fd,cutila congiesulInternalionalal lemnului din 1943,in c-a1e precizeazd estevorba de o formaliuner normali se cd de-duramen falg 'r. El nu vrea ins5,sd,considereformaliunea normal5, a inimii rogii delaFagus orientalis ca o duraminificare propriu zistr,tn sensulaceleiadela stejar sau dela alte specii cu durimen adevdrat. Duraminificarea cste un fenomencarese fice rn mod regulat,incepd,nd dela anumite varste qi care progreseaz5 treptat cu cre;t6rea arborelui. Discutd,nd mai departetema: esteinima rogiederar''igus silvatica,o formaliune normalE, sau nu, el ajunge str,foimuleze uni[toarea deslegare a chestiunii:la aceastd varietate,este foarte probabil ca inima si fie' la vdrste foarte lnaintate, o formaliune norrnald, mai bine zis, < o formaliune normalfi,de duramenfalg > (Altersfalschkern). 120

'8.

Inima

rogie

la arborii

cerceta!i

In general,inima ro;ie la fagul din pidurile noastre virgine se prezinti, sub urm[toarele trei aspecte: a) Inimd de coloare ropie-brun6, deschisd, un contur nu preabine cu diferenliat (greuvizibil in stareproaspdtd), careseglsegtenumai pe qi porliuni scurte din trunchiu. \ AceastE, poate fi consideratd, un stadiu ini{ial de formare formtr, ca a inimii rolii; l"l) Inim[ de coloarebrun5,,bine conturatd,,uneori regulatb, a]teori din mai multe zoneconcentrice nuanle deosebite, cu totul nerede sau gulat5,.Ea se poate intinde pe toatd,lungimeatrunchiului sau numai pfln5, la coronament; c) Inimd de cloare neagr5,-brunX, denumitfl, gi inimd, grie (Graukern). Ea estefoarte desvoltatd, trunchiu gi poatecon{inegi incepuin turi de putregaiu. Apare uneori sub formE,stelati, in secliunile transversale ale arborelui. Sub aceastS, formd,lemnul este tare depreeiat, ne mai putff,nd aveauneorialtE, intrebuinlare decdtaceea lemn de foc. ca Privind mai indeaproape inima rogiela arborii cercetafi, constatl se urm[toarele: La fagul nr 1, in vdst[ depeste deani - din care150ani crescut 200 -inima rogie dominat qi numai ultimii 50 de ani in luminfl complet5,, cuprindein generalpor{iuneadin trunchiu crescutb perioadadomiin natd,,constituit5, inele foarte inguste. din Conturul acesteiinimi prezinth,o neregularitate caracteristicl,,sub formd,de evantail, vizibil la toate rondelele in acelagisector,orientat spre Nord-Est(fig. nr. 2. . .5) Aceastd inaintarepronun{at6 inimii rogii a in zona alburnului, ar putea fi explicat6 prin prezen{a vreunei r[ni cicatrizale, care s'ar fi produs pe trunchiu tocmai in aceastd, direclie. In jurul acestuiduramenfalg, intens colorat. se g5,seqte zonE o ingust5,de inele fine, de coloare rogiedeschisE, in fond trebue s5, care fie consideratitot inimi rogie,1ns5, intr'un stadiu inilial de formare. In lungul arborelui, inima rogieajungepdnd la o inil{ime de 18 m, av6,nd form[ apropiatd aceia unui fus.tr'a![ de v6,rsta o de a atAtde inaintatd,a acestui arbore,inima roqienu este preadesvoltatd,. Degi ea ocup[ intreaga porliune de trunchiu crescutI,in primii 150ani, totugi, fa{b de cregterilefoarte viguroaeedin ultimii 50 de ani (inele late, r6masefdrb. inim[ rogie), aeeasta reprezint[dec6,t nu foartepu{in (fig. nr. 2. . 5). Fagul nr 2, degi mai in vdrsttr,decdt primul (peste 250 ani), avea. dimensiunimai mici decdt acesta,atdt in grosime, cdt gi in inilfime. t21

era Coaja lui, de coloaremai negricioasd,, acoperitamult cu mu$chi' Se s[,u exterior, ci, este vorba de un putea constata,chiar clup;,a'spectul r[ni cicatrizatepe trunchiu. arbore lflncezind.El prezentagi numeroase Inima rogie cuprindea cea mai mare parte a trunchiului, alburnul fiind redus la o zonh inplustE,formath in general din inele anuale acestuiarbores'a putut constata foarte fine. La unele din rondelele de trecerea inimii ropii spreputregaitr. ehiar.un inceput

tndlpnft

t3.0n

f-1

atbun

VVVh tnmlrwte

Pondela Ir

rX

un w
VI

t0
0tametM

Fig' 27.- Profilele longituitinale zonele cu ocupate inimarogie fagii de la Nr. 1 9i 2. tr'agii nr 3, 4 gi 5, in vA,rst6 Z2b_.274gi240 de ani, erau arbori de in generalde dimensiunimari, avAndun diametrula J,BO dela sol, m de 60-'90 cm gi o in[llime de B0 m. Ei prezentaucregterigi inele anualefoarte fine. Inima rogie era foarte pronunfatfl, ocupdndb0% gi ohiar peste 50o/odin trunchiu gi se intindea pe toatl lungimea trunchiului, ajungA,nd chiar gi in coronament (fig. nr. 2g). Acegti trei fagi au avut coronamente aproapeegale, la fagul nr 6 incepdndnumai cu circa 5 m mai suspe trunchiu, dec6,t ceiiarli doi.. la t22

amearal

:i

!o {r

Fg

z
ot

ts

o E ! o
g

ho

:s
6

I C\r

ia

ao

123

La fagul nr 3 qi 5 trunchiurile prezentaula lnill{imea coronamenturui cdte o bifurcare,dela carese putea urmd,ripi mai departeinima ropie_ Fagii nr 6, ? gi 8, in vd,rste 1?0-206 ani, erau de dimensiunimai de mici: diametrul la indllimea pieptului era euprins intre 82-60 cm. ind,llimeaintre 27-32 m. fnima rogieocupa o zond, mai redusd dec6t la arborii precedenli(fig. nr. 29). La fagul nr 8 ea,reprezenta20-300/* din suprafalatotal5,a rondelelor, deqi acestaera in v6rstd,de 206 ani. coronamentele aveau15*20 m inEllime. Ineleleanualeerauregulate. nu preainguste ins[. Pentru a putea urmlri desvoltarea inimii rogii pe o secliunelongitudinal6 a arborelui, s'au trasat pe profilele longitudinale,zonere ocupatede inima rogie. Dup5, cum sevededin fig. nr. 28 inima rogieeste mai ingustd, partea in de jos, spre tulpin[ qi cregtepe mlsur[ ce ne ridicim in sus. Dela o anumiti indl$imeincepe din nou sE,scad6.Din aceastd, cauzd, inima rogie poate avea forme in generalascu{itein ambeledirec,tii, mai rnult sau mai pulin apropiatede <fus r. In partea superioarr, trunchiului, a odat[ cu inima rogie,se ingusteaz[, alburnul.In parteade jos a trun$1 chiului,la tulpinl, inima rogiepoatelipsi complet,a$acum a fost cazul la fagul nr 8. Fste drept cd ihrediat deasupra primei secfiuni,la acest arbore,s'a observat deja o zon[,slab coloratd, roz, deabiaperceptibiltr. in in stare verde, care constituia inceputul inimii roqii. Gh.N.Predescu (1941), careaeercetat desyoltarea inimii ropii la un num[r de 26 arbori dintr'un arboret virgin depevalea Ialomicioarei de Est, a ritat c5,procentulde inimd,rogiecreqte trunchiudejos in sus, in atingd,nd valoareamaximd,foarte repede,chiar la B m dcla sol. Dirr diagrama 30, intocmit5, Predescu, constati, proporliadeinimi nr. tle se c[ rog;e,dupd,ce a atins yaloareasa maximE la circa 3 m, se menlinc, pflnd,p. la 10 m, in valoare de circa 30/o, pentru ca apoi.s6scadi, foarte brusc. Arborii reprezentali in aceastI diagramd au avut vdrste nu prea inaintate, dela 120-140 ani, cu excep{iafagului nr 1g, care aveacirca 250 ani (numerilearborilor d'n aceastidiagrami,nu au nici o leglturd cu ale fagilor cercetatide noi). Asupra desvoltd,rii inimii rogii la fag, gd,sim unele date pi in lucrarea lui A. RS,dulescu (193?),care s'a ocupat pe larg de problemafagului din pddurile noastre.Astfel, dup[ R5,clulescu, inima rogie la fagul nostru atinge valoarea s& maxim5, intre 8-10 ni dela sol, unde poate cuprinde 50o/o din suprafaga sa. Arborii bbtrdni de fag din Carpali, cu un diametru de peste50 cm, ar avealn generalmai mult de 30o/o inimb roqie.

72+

IN
:e

s
s

z
ao

\E
.a\

d,R

:\ :

s
ho

I 6.r
brs

"P!

hb H

t25

gi Interesantosunt deasemenoa datele pe care le gH,sim privire eu la inima roqie,in cercetd,rile Knuchel(1935).Astfel,la un numdr de lui 32 arbori, provenind dintr'o pldure cultivatE din Elve{ia, in vdrste de 100*120 ani, numai 4 arbori erau completlipsili de inima rogie. La cei mai mulli inima ropie se intindeadela 4 pdnd,la15 m dcla sol, in timp ce dcla 20 m in sus,numai 4 arbori mai aveauinc5, inim[ rogie. Aceste constati,ri concord[ in general cu cele stabilite de
44

4U

Jb

32
zg

20
t6

t2

810t214 In t Imea,seet t tran,svpr,:a dl iun Ie

18n

?0

Fig. 30.- Variafiaprocentului inimflrogie secliune de pe transversalE, Ia diferiteinngimialearborelui (dupd, Gh.predescu). N. Predescu, cirui diagramd. a este intocnritE, arbori de vdrste aprocu piate (120-140 ani). Ceeaee mcrit5, si fie accentuat cu privire la datele lui Knuchel, cstefaptul c6 arborii, degide v6,rste pulin inaintategi provenindtlintr'o, pddure cultivati, aveautotugi relativ multd,inim6,rosie. 126

lorestier 6. Formaliuneainintii, rogii la laq, d,in punct de uedere Problemainimii roqii la fag trebue imp[,r!itd, in doud,:existh,o problemfl a arboreteloractuale,de vdrste inaintate gi cu multh,inim[ rogie, de mai bine valori{icate o problem5, viitor, aceea carese cer a fi c6,t 9i pe a arboretelor carele vom cultiva de aci inainte 9i pe carele-amdori, la vdrsta exploatabilit5,lii,cu cflt mai pulinH,inimd,roqie posibilE. Asupra valorificlrii arboreteloractuale avem de fScut urmtrtoarele constatilri: uneori ArboretelenOastre,de vflrste supra b[trflne, neparcurse au cu extragerineregulate, in general cel deloc cu vreo exploatare, mult un procent mare de inimi rogie gi chiar de putregaiu. Totuqi, trebue arboretes'a scosaprOape f[cut5, remarcaci, in trecut, din asemenea mai pulin iemn de lucru de c6t ar fi fost posibil.In al doilea totdeauna c6 avut in vedere lemnul cu inimil ropienu estetotdeardnd, trebuegte una calitativ at6,tde r[u, incdt s5,nu poatf primi incfl multe intrebuinlemnului valorific5,rii decfltca lemn de foc. Problema {[ri mai valoroase cu inimd,rogie,din p[durile noastrede fag, nu intri ins[ in cadrul ceresteceeade a doua in cetdrilor de fa{6. Ceeace ne preocupH, deosebi aceea pddurilorcultivate de noi gi carein viitor vor tretrui a problemd,, nevoilede lemn de lucru pi construclie.n'agul,prin insus[ satisfacd este deosebite, menit, a$aoum am mai arltat, qirilelui fiziceqi mecanice poateajunge acesta prin impregnare, stejaru],mai alescd, s[ inlocuiascb chiar duramentulde stejar. tr'ormala o durabilitatecarepoate dep5,gi dar impregnarea, constitue9i fiunea inimii rogii,pe ldngd ci, impiedecd gi chimice,un mare inconvenientpentru o mai prin alte insuqiri fizice bunl valorificarea lemnului. de inimii ro;ii are o importan![ a,t6,t mare ecoTati de ce prohlema cel realiz5,m, pulin in viitor, in arboretele gi nomicd, pentru ce dorim sE, c6,t noastre, mai pulini inimb rogie.Estedelasinc inlelesci,, in arborete atdt de inaintate,ca p[durile la cultivate,carenu sevor exploata v6,rste Totupi,nu trebuesi virginede azi, inima rogieva fi mai redusi,. noastre dat fiind vdrsta exploatapH,dure cultivatx,, intr'o asemenea credemcd,, ard,tat inima rogieva dispare.Chiar din exemplul bilit[lii mai redus5,, fi,cute de Knuchel (1935),intr'o p6dure rnai inainte, al cercetd,rilor ani, de cultivati, deqiarborii aveauvA,rste 100-120 inima ro;ie erafoarte a formatiune atd,t de frecventd, desvoltati. Knuchel explicd,aceast[, prin ruperile de inirnii rogii in artroretul in care ;i-a fb,cut cercetd,rile, cH; cr[ci provocatede cdderilede zdpadi,.Se qtie, deasemenea, existb inimii roqii ca: r[,ni necicatrigi alte cauzecarefavorizcaz[, desyoltarea t27

zate, gxuri sau pungi de api la locul de bifurcare al trunchiurui sau la locul de prindereal crd,cilor, ruperi de vdnt pi altele. De aci se intrer,[d unele mbsuricarear putea influen{a,fd,rdindoialh,, forma{iunea inimii roqii.Chestiunea fost pusd,, acest a din punct de vedere, dejade Hermann (1902),Tuzson(1905),iar la noi intre 1g0bqi 1g06de p. Antonescu. Hermannconsiderd o mdsurx preyentivd, ca pentru inima roqie,orice rndsuri care urmdregte, intr'un arboret bine cultivat, realizarea unui trunclfu de arbore bine format pi lipsit de crd,ci.$i ruzson este de aceeagi pErere pi constati cI in pidurile Ungariei (apar{in6nd ozi in parte Romdniei), extinderea, aqamare mdsurl a inimii rogii, in este provocatd, de extragerile arbori, practicate trecut firil nicio gi tle in pe reguli gicareau rinit arboriir5,maqi picioare. consideraliuni in asrml n5,toare, R[dulescusus{inecd,, A. printr'o bund, alegere modalitdlii de a tratament a arboretelor (folosirea regenerdrilor ochiuri sau buchete), in inima rogie va fi mai redus5,deoarece, intr'o asemenca pddure cultivat6, la scoaterea bugtenilorse va putea evita rlnirea tineretului. fn concluzie, poate spunefXrE, se nicio indoiall. ci orice mh,suri care eventuals'ar lua in timpul creerii sau al cregteriiarboretelorgi care ar putea preveni ranirea arborilor gi cu aceasta pi,trunderea ciupercilor,poate fi considerath, ca o misuri preventivi de naturi, a gi micgoraprocentirlinimii ro;ii la fag. Este o primd,constatare important6 in problemainimii rogii. cu ajutorul dateloroblinute i' aceste cercet[ri gi forosindqi cercetiirile anterioare, inc.erc[msL facem un pas mai inainte in dcslegarea acestei probleme. Aga cum s'a ar[tat in capitolele precedente, privire la nagterea cu inimii rogii, este necesar primul r6,ndo deschidere, punct prirr in un caresdpdtrundd,odati cu umezeala;iaerulgi sporii de ciuperciin interiorul trunchiului arborilor. In al doilear6nd, desvoltarea acestorciu. perci estecondilionat5de un spaliu mai bogat in aer (gi in consecinli s[rac in apb, liberx),caresi constitue mediufavorabi]pentru acestea. un Pentru a preveniri,nirea arborilor, adicl spre a inlH,tura prima conrlimai inainte c6tevaml,suri de ordin culiural. Si {iune, s'au preconizat analizd,m acumrea de a doua condilie. se gtie cd intre desvoltarea unei ciupercipi existen,ta cantitd,fi aer,necesard unei de vielii ei, esteo strdnsb leg6turH,. mult, s'a v5,zutc5 estenecesar aceacantitate de aer Mai ca <lin arboresi aibb posibilitateade a fi primenit5, din c6,nd cd,nd, in altfel viafa ciupercilor devine un momentdat imposibilfl. la Asupraacestei chestiuni sunt cunoscute concluziile care au ajunspe hazdde cercet6ri, la Miinch (1907-1908), Bavendamm(1928),Th. R[dulescu (193?) 9. a. 128

In adevh,r, cercetd,rile fald s'a vd,zutcd,inima rogic- expli_ din de tati de specialigti prin acfiunea ciupercilor a ocupatin arborenumai zonabogat6, aer,in care cxista cel pulin 20-2bo/o aer,in raport cu in volumul ienrnuluiverde.lftii departe,putem susline,pe bazaacestor teorii a formaliunii inirnii rogii. c5 inima rogies'ar fi desvoltatgi mai mult dacl zonailceasta bogati,in aer,datoriti unor imprejuriri oarecar(,, ar fi fost pi mai mare.Aqa dar cu cAt inima rclativ mai uscatflttin mijlocul arboreluiva fi rnilre,cu atfi,tinima rogiese va putea desvolta mai mult. La riindulei a.eastrinimh nrai rrscatd depinde m,irimea de zonei ,le alburn de care nre nevoiearborelepentru circulalia sevei.Cu cf,,t aceastb, urmi, zoni este mai lat5, cu atflt va fi mai retlus[ zona din r:entralh, mai uscat6,in care se poate desvoltainima roqie.Ajungem astfel la a ccrcetarelalia care exist[ intrc l5{inreazonei cle alburn qi r,onditiunile via{[ ale arborelui. de In legh,tur5, aceastd, cu problemh,, iat[ c0,tcva constatd,ri fh,cutede Hartig (1901).Cercetd,nd lemnul la doi fagi in vA,rsti, 1b0 de ani, de din care unul pus in lumini,, printr'o opera{iede dega;are, ? ani cu inainte de t5,iere, Hartig a constatatc5 densitatea lemnului,in aceastl perioad5, cregterc lumin5,,s'a miirit dcla 0,600Ia0,?00 de in g/cm8. a El explicat aceasta prin faptul cI strateleexterioare lemn, crescute de in acepti? ani, cran constituitemai mult din {esuturide rezistenl5 cAt de de conducere sevei,Astfel, el a g5,sitin zona exterioarh, alburn, a dc punereain lurnin[, ]40 de vase pe mm2 (1,30 m dcla sol) inainte de gi numai 63 de vase, dup[ aceea. aci sededuce un fag,in condiliuni De c6 rnai bune de lunrin5,qi c[,ldur5,, tendinla de a realiza un lemn mai are de[s, cu vase mai puline, yi eu elemente rczi,ten!5, de mai multe. In imprejur5,ri, de presupus arborele trebui sXp[strezo ssemenea este c5, va pcntru nevoilede circula{iea sevei,cit gi pentru nevoilede a depozitrt apa, o zoiri mai lath de alburn, chiar dac5, presupunc volumul am cX, de api absorbitde ridEcir.ligi pierdut de coronament prin transpiratie uu ar fi gi el mdrit. O confirmare acestei a deducliunio putem gdsi in cazulfagul nr. 1, din cercet[rile noastre. Acestarbore,duph, a crescut ce timp de 150 ani in stare dominat5,s'a desvoltatin ultimii 50 de ani in luminil. Lemnul realizat in aceastilperioadfi, constituit din ine]e era anualeexceplional late, era dens,gi mai greu. Este cert cd,acesta, de era constituit mai mult din elementeclc rezisten!6dec6,tde conducere a sevei.In plus, aceastd, zon5,, relativ lat[, era bogati,in ap5 pi sdrach in aer. Este o dovadl ci arborelea re{inut pentru circulalia seveiintreagdaceastd zoni,lati de alburn. 0 situalie tocmai contrarieprezinth fagul nr. 2, Acestafiind constituitnumai din inelefoarte inguste,datoL29

lemnul era rnai ttqor,mai pulirr denspi bogat rite unei creqterileneqe, rlt' in vase.Zona'dealburn ocupatl de apb se intindea,spre deosebire rleltr primul, pe o zonflmai ingust[,in raport clr zon&de inimfl,uscatd, mijlocul tmnchiului. privind natura lenmului,trebue;tt' Paralelcu aceste consideraliuni, gi imprejurfi,rileexterioarein care cregtearboreleqi cart avut in vedere pot avea o influenld,asupral6$mii zonei de albttrn. Cantitatea de apir depindede pe care o are un arborela un moment dat in circulaJie, md,rimea sistemuluiradicilarqi a coronamentului. Un arhoredegajatde cei vccini, poateat'eaapti ;i hlani, mai rnultl Av6,ntl mai in sol, ceeace conduce desvoltarca, mare a ri,dir,cinilor. la gi lumin5, un igi mai multi., acesta poatedesvolta coronanentmai marl qi gi poate avea qi o activitate de asimilalie transpiraliemai mare. In in aceste imprejurdri,cantitateade apd ce trebuesi, trcac,l, unitateade timp prin trunchiul unui arbore este in nrod ccrt mult md,riti,.Dacir gi imprejurdri,este conlinem sea,ma dc faptul ci, lemnul in asemenea stituit cum s'a aritat, rnai mult din fibrc decAtdin vase,arboreleva ci,uta s5,menlind o zon6, mai latb de alburn pentru nevoile de apir" cA,t p6nd aci asupracondi{iunilor ar influenll fd,cute ce Considera{iunile cu referild,limea asern[,nare acelea zoneide alburn. gisesco oarecare toare la duraminificare.In adev6,r,este gtiut ci zona de alburn, la speciilecu duramenadevbrat,este foarte ingustl la arborii dominati qi mai latl la cei cresculiin lumini nrai rnult[. Revenindla, celc constatate fag, se poatetrage concluzia Iula ci,, mina gi c5,ldura. in generaloricarealte irnprejur[ri favorabilede creca gtereale a,rhorelui, fi considerate acela$i pot in timp faqtorifavorabili pentru a aveao inimd rogiecAt mai micd, fag. i\ceasth, ipotez[,gdseqts la in f[cuti de A: R[dulescua,supra fagului dela o confirmare constatarea noi, care suslinc ch,inimia roq;ie fi pe versanlii sudici.insori.ti.mai ar pulin desvoltati,dec0,t cei nordici. pe In acela;i fel s'ar putea explica'do ce in llnnat, regiuneou clirni relativ mai caldd,gi mai umedd, fagul nu prezintl, aga de multd, inimir rogie. Estecazulde a fi menfionat. aceeasi in inima rogie ordinede idei,c5, cel estein general mai pulin dcsvoltat5, arboretele crescute zonelt' in in lui optime de vegetalie qi c5,atflt spre limita superioarb, cflt gi spre r:ea inferioari de vegeta{ie,ea estetotdeaunamult rrai desvoltat[. In sfArqitestecazuldeapunein discutie ,si ilci influenlape care, eventual, ar putea-o a\.'ea asupra desvolt5,riiunimii rogii, operaliunile culturale.Este qtiut c5,operaliunileculturaleproduco md,rire considerabili a massei lemnoase arborctcle fag. chestiune in do deja ccrcetatfi, t30

rle schwapach (1911). Este insil posibil,craodat[ cu aceasta din coryi sideraliunile arEtatepAni,aci, sf aibx o influenli, gi asupradesvolt5rii inimii ropii. cu aceastH, temh, credelr s'ar putea intreprinde cercetxri t'oarteinteresante fructuoase ploblernainimii roqii. qi il luminii in desr.oltaretr, chestiunea arborelui;i a, influentei pe car.r trventual putea-oavea;rsupra ar inimii ro;ii, nu esteinsi, atdt closimpld (ium a,rpi,rea dela prima vedere.Desvoltarea, exceptional nlare, a de coronamentului, cunrconstiltilllartig (1901), conduce aga nu totdeaunil ll'o md,rire densiti,liilcnrnului,tleoilrece. un moment dat, o parte a la rlin coronament, earrzir din desvoitiirii r,xrcptionitlc a arrto-rrinbrii ltri ,si lui, ostesupusunei alsinrila{ii lenege. urrnaresevor produce Cil mai mult rlecAt rezistenti, impusede nccesitateir de a de l,csuturi conrhrcerc sevei, rltrcvaporare apei,considerabil a mflritX,intr'un asemenea coronament. In incheiere,menlionezcd,rleducliunilef5,cutein aceastE din urmir parte cu privirc la factorii biologicicare ar putea eventualinflucnla desvoltarea inimii rogii,nu trebucs<: considerate definitive,ele au nevoie' incir,de numeroase cerceti,ri.Proitlenra inimii rogii qi a factorilor care pot influenla desvoltarea riirnfi,ne ilga dar, mzr,i ei, departe,deschis5 " Ea poate fi urm[riti, in cadrul nnor ccrcetirricu caractcr bioloEir'. qi aplicatla.arbori,agzr curns'a procedat in cazulde lati
'|AIJLOLJ, Nr. 5. - Zahlentaiel.Nr. 5 Itcpalti,ia matorici lemnoase. apei ;i aclrrlrriiu lcrnnrrl r.clrjg 1lq, f.1' Ireileilunq aor, Halz, ll'ussar und Luit im, Ilrischzustand
i:|,
c

i ll
l: Il'-

a s .=

l-

I
l

E1r1":il.EI;'i
| 4'-

-,,l., jru;*,i l.,:, ,;i),i.il,!r, : l5 IES E;, =38


Pl i; =t-iEi I
P

lsa t-!

Volrrmnlin procente fali de lemnul vt'rdeal... I i ( llrunt.unteil rles f riscltr,n, lTttlzes ,)/o )

iI z 3

-l{

iP-

::,*
i)0. I

I;,:;;, :lt' _li, ::;) :, :i_ l::;,;


l);rerctia Nordici ( Norlrichhrno )

I r ' : r q u l 1 , l l o n r l e l l . lI . I n i i l ( i l r e a 1 , 5 0 n r . ( I l u c k e l . , l c h e i b r ' I 1 . , \ t ' t , ' t r r t t h , i i l1l. 5 0 m . t

Albrtlrr (8pli,nt )

10 1,t| 99,(i5
l0l.l

l,i.r
:lx r)

1?,ir 1 7 I,
.t l-D

38.2
Dt.+

;,ti 9.2
ttl

,
il
1,, I,i i rurnra I i; ( r o l l c ' Ilothern i )l

+
I l)

I I

I I I
I I L_-__

i ,!

i'i

t)7,9 90,? 111.7 90.c) 62.i1 67,8 62,!r

36.r.
ti)a,t it). l) (l j)

LZ,o 20,5 16,0 16.4 17,9

36,1 35,5
.)R O

r0,9
15.9 17)
t+.1

32,0 32,6

J3,3 s0,3 ;{j.0 76,5 ri3,9 ri5,2 {i9,0 39,1-)

27,1 20.2 l7,4 24,5 25,3

t, l0 .,_l r i

i"i

3i.it

38,t

.15,1 i 40,7|
t;)l

'l',\ll|OUL

'\r' Nr. i. lurtnare). " l/'alr,lettlu,/el

;i (tr'ortsclzrtrtu)

^9* q.93
d o\o* a

-='\ :s
-

Volumul in proccntelafi tle lemnul vcrde al Holzes) oio (Ea'wnantedlrl,esirisclrcn'

9 t FS :; ts "

z --:
L =

-FI ii

:'-:z

=:-<;

= .*:.-:
!-

I)irec{ia Sudicri: ( Sildriclttrunu )


I

Albttrtr (Spldnt)

r03,1
1 n') cl {lR t

2
i

;
t,ri*u roqie ( Rolkern)

103,9 94,2 8"D,7 74,8 i2,7 ri4.0

3b.0 36,0 3{i,8 35,1 ts\,4


t()- | io,D

I t.i)

1?,6 19,3 18,6 1E,? l8,9 17.4 I ?.1 19.3

.11,9 38.0 34,9 36.2


or,o

5,6
RJ

28,2 23,6 2'2.6 r7 . 0

9.0 I0,1 1{..(; t6,2 '22.4


iD. i)

EE.Z 81,9 79,5 ?8,9 68,2 ri3,5


tl,t

tt), J

19,2
3{i,9

))

37.8

2ir.9

DirecqiaNordicd: rtr. VI, Fagul 1, Rorrrlela Iniil{inca 11,3t1 (Ilu,clw 1. Sclrcibe starnwthrjhe 11..)0 nt') (Nordricktung) : 7'I,
i
D

Alburn ( STtlint )

:
Inirna roqie ( Rotkern )

94,3 9?,1 90.8 91,6 Rtt 68,7 b7,0

38,3
o(,t

39,3 35,6 35.0


t< ()

L7,4 1?,0 16.9 17,9


l a - l

36,8 37,8 36,7 31,0


97 1 ')11

?,5 7,5 7,r


1b,5

rJ3,1 63,4 B3,B


trl), J

20.8
J?,0 35.6

^6.6 43,9 27,9

I ti,0 1b.9

r3.8

VI, Fagul l, l'ntrndela lnillimea 11,30nr. I)irec{ia S-udicl: ( Iluche7, Sch,eibe 1,8tantrnhdhe1,30m ) ( Siid,tich,t'unq 1 lt ) :
I

Alburn ( Splint )

98.2 100,3 92,3 80.2 72,5 59.2

33,5
o + ,u
e( ,1t, t !l

L{1.0 16,4
I I,J

oD,+ to, a 31,8

1 7r,
to,o

l(i,?

23,7 20,0

I5,5 ?ii.0

66,1 72,9 67,2 17,7


41,9

34,1

14,6

35,6

29,1

132

I'ablorrl Nr. j iurmurr'1.- - Zuhk'rita,fcl rYr. i (liorlsetzunrl)


d 'ir ;r'

Voiumul il procente ta{i cle lcmnul verdr a1... (llrautiianteil des frisr:hen. Ilolaes) o1o llat. I el t n()'tsc ( IIolz)

-_ : : ! y 9 +i-^ .- t- 3\ ; o -\s 4'A- " ! o*: -!sY F

L : : - !g > * Z

3 iz*{

lApaliherndin lvolum. porilor | (I'reieiWaslser int I'orenlru,utwrnthedl)

1. JX. Dircc(ia Nortljr:ii: tr'a3ui Roncleiir, Inil,tinret 19,35lr. ( Iluclr,e , Sclwibc X. Ytuntnthijhp I 19.35m) ( Nordrichttnr.q) 1
l

Alburn (Splint)

ri 97.
(1.) Q

+
i)

?2,(; ?5,8 ?{i.9

3?,rJ 39,3 40.1 3i.7


D,.O

l ?,|r r8'

lli

{j,9

r11,2
19,1 18.3

36,1 21.5 23.8 2.1.8

(i,4 Iri.2
I t).4 19.{t

s+,{; 34,9
1;0,2
: ) a ) .I : lt. tt

l)ilecfia Srrdicti (Siitlriclttuno ) :

I z

,\lbrrrn (Splint)

+
5 tt

97. r 97.0 9t , 9 85.0 ?9, I ?9,0 ?8. l

37,2
;tl,O

]?,.i 38,0 i\1,7 3{j,?36.8

15,8 16,8 J0,1 l 8,7 18.6 I IJ.E l il. {l

;']8,4 3?,fl 3 l, 5
,qR

il,6

F1 . 7

16.2 .)-1 g
tt I

?.8 1r,0 13,5 17.5 19,? ,oo

s!.9 ;.+.1
{iB,8 (j0,0 ib.7 ir4.9

J)irec{ia Iortlic . l ' a g r r l 1 , R o n t l e l a X . I n i r l t i u r e a 2 1 . { i ( )r r r . (Rtrclu: L Scheih X, Slrrrn.nrhi)lt'e 21,(j0 nt) (Nordrich,tunlr) I J :i

Album ( S plittt)

+ :,

98.? 92.E 90,6 38.1 7,1.9

3fi,I 38.8 3ti,1


t a,t Dl). r

t 6.i I?,3 1? . 4 I tl.5 I1 ) . 1

39.1
o0. /

t ) .i ) t.) l(l'/ |;),+ ))1

3+3 :i().fJ 22. I

fi?.9 li3.ti ??.1 (i9,7 tr0,0

l)ireclia SrLditii: ( Siidri,ch,tunq ):

I 2

.\lbrrrrr ( Sp l i t t t)

l(t0.r)
9fl.i-r 1)5.1 I 89.3 l8.J I

+
ir

1;ii,l I ;;;1 ls.t


38.7

I tli)

17.8 1? . ; 1Ii,.9 l1).3

+((; ). 39.(;
D I !1)

;J.5

:12.0 25.3

l;i llll

11 . 4 ) 91.+ .qri.J 69,-r

t;), )

--l---l--T\trl".ot i-__ l= +lll

'fnbtoul Nr:. 5 iurutarei. '- Zahlent'ultl.\'r'. i (tr'ttrtsetzttttg)

|: -i;;; I;lEiIi,t.l.:=
l-|
I | 0,50 nr. l'agul ?, Rondcla l, Indl{irncn, 0,50 n) iltc {Brrtrn i, Sche [, .\ta'n'nnhi)lte

in pr*."te fa{ir tle lc'mnulvertleal... , / 1 1 " " ' n n n t t it ls l r i s ' ' l n n H o l z e s ) D o

:t:i',[')!i ;l ;,, ii##+-_14]lj,,#;[";il


Direolia Nordica: (Nord'ri,clt'tuna) :

il i*x*'i*#
83,3
?0,0

I ? I ' 3 I
2 | , 4 5 r; I I I

lAtburni

I I I I 't | {{sntt"1I ue1,2 as,z j tz,oI l 36,0 i 7,21 | I l s n u n )1 1 , 2I 3 e , 2 t z , o 3 6 , 0 7 , 2 | 84,61 38,41 18,61 30,11 12,9i ,' r u

I :19 1t'1 1l'9 19,i1 , B l I | 1 1 1?': I ; E , r l 3 1 ) ,I2 l e , 5I 2 6 . 5 r 4


7 4 , 1| 3 9 , 9I 1 9 , 6I J + . 8I r 5 ,,? I 1 1 16 7 r,c I 0 r 9 9 : 0 1| l 9 9 l { i 6 ; 7 . 7 3 9 ,,9I 2]0 , , r 1 19 .,eII 2 0 ,.1I i r;1,21 41,31 17,61 20,21 20.91
Direcfia SudicI: ( Siid,richtung : )

64,2
61,2 49,8 49,1

1 z
,I

Albrrrn (S1tli,nt1

84,8 92,3 8?,9 iB,4


r)a,O

38,0 38,0 38,9


lo4

1b,E 16,5
t a,n

32,0
i'o, I

l+,4

fj

rt1,0

39.3

18.2 19,6 18,7

32,6 27,5
)'l a. 17,9

9,4 11,8
tD.4

$8,5 79,3
t o,+

18,6 24,1

64,1 53,5 12,6

Fagnl ?, Itoncleia\r, Inlllirrrea 8,0 nr. (Buclte7, Schei,be Stammhohe 8.0) V, l 2


J

Direc{ia Nordici,: (Nordrichtung): :t6,8 35,5 10,0 9,6 r R4


,RI

Albuln (Sptint)

))
lllllllil

97,0 95,9 78.5 63,2 (i1.3

36,?
Dt.l

o l,o

16.5 r 7,8 18,6 18,1


r J.J

78,6
1 6 ,(

58,1
;)(!0

+
'c

r0;ic ( Rotkern,

36,9 36.9

16,9 16,7

29.1

36,5

l)ireclia Sudici: ( Siid,rich,twtg : )

.: 3

Aiburl ( STtlint)

102,?
atq

78,i;
I nirnir roqie ( Il.otkern,)

36,1 36,2 36,2 36,9 3ir,0

'5,9 16,8 l7,2 15,E

39.8 33,6 25,r,)

x') 134
t] 1

82.9 77,5 64,7


il. I

f)7,6 ti3,6

J+-t)

l;)+

.5 lrrrrriale.;. /'akl.enla.jal, i (tr'ortsetzung) Nr. Yohmul in proccntefafd,de lemnul verdc aI... (R.aurnuntci,L tles lriscken Holzes) o/o

s::
C o\
! E A ! ^ :

f-;:i)

* E

I II,,t:t lrf:,,'liillit'nssrri I

ir* 1$i*,1 l,xih,


t5,8 34,1 31,+ 35,4 3.{,1 32,i;
dr!J

lApa liberi din porilur ,\ern- Ivtilrrrn. Waslui | (tr'reies ( r'uft lser i,m Poren) lruumanthei,l)

2,90 lr. Direclia nordici: Fagul B, Rondela lII, In6,l,timeu (Bucke 8, Scheibe III, Stamm.lfihe2.90 m) (Nordri'chtnno):
I

'2
J

Alburn (S1tli,nt)

"i 5 {i

;l
Iliura r0!ro I I

116,0 107,2 104,3 9.1, ir 8r,9 95.5


| | ( l

12,3 3G,6 32,1


)J4

R'

Lb,o

77,2 1?,(l 1?,6


I r.D

tl,0 11,E
i+,o

83,8 77,7 75,6 69,6


c1,o

23.4 !3,4 17.1

23,2 20,? 24,9 30.I

t3,1
LqL

16,4 I {i.5

( Rotkern)l

"t

ti I ..1

,f n,o

36.2

Direc!ia Sudicir: (Sildrickhm11): 1 2 3 4


l-r t;

Alburl ( S'ytl,int) 104, t

105,5

ot.t) 2K .)

0r o

33,0
n+,(

9b,4 91,2
ol o

1b,5 16,3 15,4 l6,B


17 J,

45,0 41,9

5,9 6.6
11 I t-o

44,r)
r)1 q

36,0
oo.*

I ri,5
I6.3

29,ti 31.9 27.b 22.+

rz.o
18.2 22,5
,JA

88,4 86,4 86,2 76,7 ri3,5


l)t, I

Ininii roqie ( Ilotkern) l


I ou.i)

55,0

16,3

IV, Inil{irncir 1{),9m Fagul (i, R,ondela ( Buche6, Sch,eibe Sla'mtnhbke 10,9 nr.) IV,
1

Alburn ( Sptiut)

2 3 +
l)

I
lo I lninta I ro$rc | ( Rotkern'

l23,8 88,? 81,?


o+,o

3L),1 \r,t,7
Dl,D

18,5 r?,9 16,1


1RR

37,+
tQ?

14,0 16,7 21,1 28.0 3b,2


DO.;

72,2 64,0 b4,i

36,7 36.9
ot.D

I b,D

l,

50,5
ita.I

li

l,'

17,5 1? . 1

10,4 12,.t

')2 R

27,2

135

Tabloul Nr. 6 (urrnare).,.Zuhleittulet, Nr. i


=

(l'rtrlsetzunul

E E .F q*'8i
ih o-_H =.ni =.:

o1

i::s

v - = ;!

t l Et

E'r E^E trb


= q14q

! s.Es

F'E

' : s;-- I tylr r r,il';i,i ,+,,,',

i---:F

a I V - o l u l n ui lr r ; , r o c r . u tlc f i r l e l e m n u lv c r r l ea 1 . . . 1 (Rluntan{,dl des frischen, Holzes)o,, I

lAnariberirrti

= q

i iit"'i,tll,";;;i,lii",*,',?'l l"r$if;i"'*l i ,ii;;i;.iU im I ,;-*;lrc,ir'u' i /Lutttlser Porcn'i


; _ t"" '' t ,.
l)irec{ia Sudic[: I Siitlri,t,httm(t ), I i tt9,1 riG,4 o0.3

J'::y,''n')_l:

I
!

I Album | (Sttlint)

9rt,5
u.t o

3,1.9
ot- I

t' IAl. qiin. r. i ( S p l .u . i ' Rtk.. ) t


i Inirna
ro;ie ( Rotkern

17,9 ti,7 18.0

32,6 31,6
,, (l

14,6 16.0
:)t ii

?4.8

+
J

52.8 11,1 c0,1 48,6 35,(j


.lJ,D o!)! I

r a,t

I().9
i
I

3 ( i ,I
Jr.l

23.2

1 7 . 0i
16.5 l
I I ftr. I

l0.il

0 7

r0.1
f .ir

38.1

2r,7 20,9 20,1

Lucrare prezentati la Institut la 1? Serrt.1g4r;. .In. I.C.E.F. Nr. ii626/19"1{i.

r36

],ITERI\TURA FOLIJSITA .lrttortescu . l,ennul de fag cu gi flri, inim6 r'o$ie intretruin{i,rilelui pentru P. $i traverso. (Buchenholzmit lrnd ohne Rotkern und dessen\rerrvendnngfiir Eisenbahnschwellen).Revista I'ldurilor, 1905 qi 1906. l'f..' Neue ll'ntersuchungen IJatend,amnr ijl,rertlie Lebensbcrlingungen holr.zersttirendcr Pilze. Ein Beitrag zur Frage der Krankheitsempftinelichkoii urrserur llolzpllanzen.Zbl. f. B:rkt. Parasitenlrh. Infektionskh.,1928. u. Borzu, A.: Der Buchcnwairlin Rumrinien.rms Riibel. <l)ie Buchcnwalder lluropas ,r, 1932. BiisgenXI. tt. Xliinch,,-O..' Bau- trntl Leben llltserer.\Valdbinmc. .Iena, 192?. Cretzoiu, P. : Distribufia geograficf generalir a plantelor ltmnoase din Rorn0nia. ( Die rumiinischen Holzpflanzen im Ramen ihrer allgemeinen Pflanzengeographischen Verbreitung). Revista Pldurilor, 1939, Nr. 11 ;i 1940, Nr. 3. Friihlich,,/.: llie wichtigsten Krankheiten der Briuurt' untl Fehler des llolzrs inr siidosteneuropiiisehen Lirwalde. Forstw. Cbl., 1921. Friihliclr,./. r Aus dem Buchenurrvaldeder Ostkarpathel. Furstrr'. (lht . 1937. tr'roltlich,, r Aus dr:r Brrchenholziutlustric ,/. Rurn:iniens. TnternationalerHolzr r r a r k t .1 9 3 9 .N r . 1 3 . Griissler IIl. : Uber R,aurngewieht uncl Holzeigensthuftenoiniger llotbtrrrhert tus dern Hochgebirge, 1939. Ilarliq ?'h. ; \rollstiindige Naturgesrrhichterlol torstlichtrr" Kulttrplliinztrr Rerlin, 1852. Deutschlands. Institnt )[iirrlhetr. 1882, Hartig ,ll.: Untersuchungen im I'orstbotanischen . tsd. 2. I)fi:rnzen. in IInrliq, Il.: Zur i,elrrr,vott tler \\-asscrbeu,egung transpirit'rentler r 883. Harti(t Il. t. ll:ebet.' Das flolz der ll,otbuchc. llerlin, .t88E. Hartig It.: Holzuntersnchnngen.Altes untl Neues. Beriin. ll)01. Hermuut, 1i. : Ubcr dr"eKernbildune bei der Rotbuche. Zeitschrift liir I'urstrrnd Jagdwesen,t902, H. t0. Knuchel }1. .' Der Einfhrs der Fiilizeit truf die Digenschaltendcs lluchenhr-rlzes. 1935, II. 1. l'[itfeilungen der Sch'lveizerisehen Anstalt I. Forstversuchswcsen, irn rlesRotbur:]rcnholzes Rohbolzstanrnt, Langcnhuntp11. Drs Rrrunrgeuicht : 1931, Hanover-Iliinden. ' IIoyer-TIt.egelin : Die \:orkornrrnq tles JJutheuholzes.Silvirt' {}rbis. II. Ir. 15, 0IS 1944, pag. 22?-236 l-agtts Marler-ll'egclin IL tt. Ilerld, ;{..' Das Holz del orit'ntillischenISnc}re. oricntiilis Lipskv. \Iitteiiuneer aus Forstrvirt. l. l'orstn'isr. 19.10,}L 3..

1?,7

Miltr,ck E.; Die Blauiiiulo des Nadelholzes. Naturw. Zeitschr. f. Forst- u. J,andw.,1907, 1908. Milnch,E..' {Jber Krankh. Kernbililung. Naturw. Zeitschr. f. Forst u. Land'rvirtsch.1910, Bd. 8. Mickels P. .' Feuchtigkeitsverteilung irn Holz des Weisstannenstamrnes, Gewicht u. Schwindmassdes Weisstannenholzes. l{ittelunsen aus Forstwirt. u. I'orstwiss.,1941. NewLin J. A. t. II'iIson 'l'. 1t. C. : The relation oI the shrinkage and strength properties oI wood to its specific gravit,v. Bull. 6?6, U.S.D.A. Washiugton, 1919. Niird,li,nger : Die technischen Eigenschaften dcr Htilzer. Stuttgart, 1860. f/. Petcu! M. Si CretzoiwP..' A treia contribulie la cunoaqtereaflorei pd,ilurilor dinfre Dunh,re qi 0arpafii Sudici. (Dritter Beitrag zur Kenntniss tler Waltlflora zwischenden Siidkarpathen und der Donau). Revista pidurilor, 1942, Nr. 7-8. PreilescuN. Gh. : Cerceti,ri asupra formariunii inimii rogii in pd,durile de fag de pe Valea Ialornicioareide Est. (Lucrare de subinspector,nepublicatfl. Biblioteca I. C. D. F.). (Untersuchungen iiber Rotkernbildung in Buchenwii,Ider des tistlichen Jalomicioara-Tales. Unveriiffentlichc Arbeit. 19,{1 (rumiinisch). Eaunecker I/.: llntersuchungen iiber die Holzbeschatfenheitvon Schwarzerleu des obcrbaverischcn l'lorenengebietes. Holz als Il,oh- und Werkstoff, 1940, Heft 6. Rddulesru : \\'rrt'hs.Leistung, Nuizr,ng rrnc[Verjiirrgrrng r1.. rlor urwiiclrsigen ,Buchenbesttinde den Iiarpathen. Bukarest, 1937. in Rdd,u,lesat ?h.; Beitriige zur Kenntnis der Baumkrankheitcn. Forstw. Cbl., l 937, -der Sabdu V..' Die Grundlugcrt rurniinisehenForstwirtschaft und ihre Becleutung fiir dcn internationalen llolzverkehr. Bukarest, 193,1. Schledcher11..' Untcrsuchungen iiber die Abhdngigkeit des Raumgewichfes des Buchenholzesvon der Stammform. Hanover, 1935. Schwapach.4. .' Untersuchungeniiber Raumgewicht und Druckfestigheit des Holzes wichtiger \\laldii,ume. Bd. I, Berlin, 18g?; Bd. Z, Berlin, 18g8. Sckwapach : Dic liotbrtchc wirtsctraltlicheund statistischclfntersuchunserr. l. N e u d a m m .1 9 t ' l . Stamm A. n. Hansen ,L..' The boutling force of cellulosicmaterials ior water (from specific vohrme ternal drttr). Journ. of Physical Ohem., 1g3?, 'J'rendelenburg R. : l{euere Erkcnntnissc iiber den Zrsammenhang zwischen w*chsbedingungen und Raumgewicht der Nadelhiilzcr. Facnausschussf. HolzfragcnMitteilungen V. D .I.. 193?, Nr. 1?. Trend,elenburyl ; Uber Stamrnwuchsuntcrsuchungen fr. und ihre Auswertung in der Holzforschung.Holz als ll,oh- und \Verkstoff, 1C3?-1938, H. 1. 'Irendelenburg 11.: I}ber tr-asersiittigungsfeuchtigkeit, Schwindmass u. Il,aumdichtezahl wichtiger Holzarten. Ilolz als Roli- und Werkstoff, 1g3g, II. 1. Trendelcnburg8..' Das Holz ats Rohstoff, st'ine Dntstehung, stoflliche Beschaffenheit untl chcmische Verwertung. Miinchen, 1g3g. Tuzson J..' Anatomischc und rnykologischc Untersuchungeniiber dic .Zersetzung und Konservierung des Rotbuchenholzes. Berlin, 190b. Vinti,ld 8..' Untersuchungeniiber Raumgen'icht und Schwindrnass von Friihund Spiitholz bei Naclelhtilzern. Holz als Roh- un \\'erkstoll, 1939, II. 10.

138

UN TDRSUOHUNGEI{ UBDR RAUM GT \\TIOHT, SOHWJ ND}t ASS UND WA SSNRG]]HA],T, SOWIE ROTKERNBIIDUNG DES ROTBUCIIENHOLZES I. Einleitung. Allgernoiuhat das Buchenholzin Rumd,nienviele Verwendungen, von wdhhon unter anderen dic hauptsiichlichstcnsind: Ilerstelhlng \ron Furnier- und sperrparcket, gebogene M6bel, holz, gedii,mpfter Schnittware, Eisenbahnschwellen, Felgen, Fuhr- und Fahrrvcrkc. Hausgcriite. Schintleln. Gartenmdbelund andere tr)inrichtungsgegenstiinde. Auf Grund der lczthin sich r,rgebcntienverwondungsmtiglichkeitcniiir d.as Buehenholztnd zwar als kunstharzverleirntesschichtholtz, als verilichtete Liguostone, in der Zelulose-und Zellstoffindustric, hat die Buche noch mehr an Wichtigkeit gewonnen.Anderscitstritt heute Buchenholzimmer mehr fiir manche \ierwcndungszwecke Stelle dcr Diche, die so sclten geworden ist. :tn Ueber.rliese Holzart, die in Ilurnrinien ir vcrschiedenen\\uchsgebieten und Standorten vorkornmt, wurtlen bis heute noch keine forsttechrrologisolien Untersuchunge[ unternommen. Die vorliegendcArbeit soll diesbeziiglich einen Anfang machenund einige Angaben iiber Raumgewicht, Schwindmass und Wassergehalt im Frischutzstandedarlegen. Fernel wurde auch die Bildung des Rotkernos einqehcn nrrtersuchturid in l3cziehungrnit obigen Wcrttn gebracht. Il. Ycrlauf der Untersuchungen l. Eeschreibutrq lJestiintlettnd,Wahl tler Versuch,sbdutn,u. dcr Fiir vorliegendel.l'ntersuchurigen (Fagus silvatica L.) dienten 3 Gebirgsbuehen eus donUrrviiltlernclerI{arpatlun, dir :rrrs folgendendr,:i F,ciulrslsl,iildel stammcn: I)ie ersteu zn'ei Bestiindr: iiegcn in den Siid-Karpathen in einem allgemein ratthen Kontinorttirllilima, jedoch in einem milderen als rlas in r'len Ost-Karpathen herrsehendc. Der dritter iJestandliegt in tlen Gebirgen des Blnats, rlas ein wiirrreres Klinra rnit grtissererLultfeuchtigkeit hat. In dicser Zonne, in rvelcherdie Buche 601; der \\'aldflii,cheumflsst, findet sie ihr bestes Wuchsgebiet. (ienauerc Angaben iiber dio Ycrsuchsbiinmelindet man in Taicl 1. 2. Zerlegungl d,erStaa,nlscheibuz und llnlnah,ne der Proben: Buche L und 2 rvurdc in ilrter ganzen Liinge und in griiuem Zustandein mehreren in verschiedenen lldhert vorgenonlmen Querschnittenuntersucht um test'Wasserznstellen rvie sich Raumdichtezahl. Schwinclmtrss, und Luftgehalt in vcrsehicdenen Starnmteilen \'erhalten. Zu diesom Zwecke haben wir im Walde jeder Schnitthdheentnommen,von sofort nach der Fiillung je 2 Starnmscireiben rvelcheneine in entschprechende Probeteile geteilt, noch im \\'alde untersucht, rvahrcnd die zs'eite ins Laboratoritm naph Bukarest zur ilortigen Untersnchung

139

eingeschickt wurde. Dicss letzterc Scheibe djente ausserdem zul Feststellung des Stammwuchsbildes nach dem von Trendelenburg (1937) beschriebenen Verlahrens. wurde diese zuf FeuchSofort nach Fiillung und Entnahme tler Stammscheibo aut lolgende Weise zeriegt. Zuerst haben wir in N-S und tigkeitsbestimmung O-W-Richtung zwei Durchmessergezogen.Ilierauf wurden in diesen Richtungen Proben in einer Breite von 4 und in Abstii,ndenvon ungef:ihr 3 cm entnommen. Die Proben wurden nummeriert, so das ihre Stelhrngim Stamme genaufestgestellt werden konnte, um die Ergebnisseauf dem Stammwuchsblid entsprechendeintragen zu kiinnen, und derart entnommen,dassnie Splint und Rotkern in derselben Probe vorgekommen sind. Proben erfolgtein tincni in unrnrtDas Wiegen der im Walde vorgenonrmenen telbarer Niihe des Waldes gelegenenHause. Atf dieselbe Weise wurclen die Versuche auch bei der anderen Stiimmen (Buche 6, ? und 8) gemaeht, bei welchen jedoch die Feuchtigkeitsbestimtnurg nur an einigen Stamrnscheiben ermittelt wurde. aul Darrgewicht bezogen,: 3. Bereihnung des Wassergekultes Der Wasscrgehaltrler Proben im Frischutzstandeauf Darrgewicht bezogen. rvurdeaus rler Formel u:G-U

aut Darrgewicht bezogen,G : Frischgewicht unrl g : Darrgewicht tlarstellt. 4. Besti,mmungd,esFrisch- und, Danaolum,mensder Proben: Die Volumenbestimmungder Proben um Wasser-und.Luitanteil in Frisohvolumen des }lolzes zu ermitteln, wurde im Laboratorium mittels einas hydroPrinzip vorgenomnen. Um das tr'rischstatischcnWaagenach dem Arhirnedischen volumen festzustellen,haben wir die aus dem Walde fast noch ganz feuchten Proben 10 Tage irn \\'asser gehalten, rrorauf ie ein Probestiick entnommen und zuerst auf einer an der \\'aage befindlichen Nadel angesteckt, ausserhalbdes W'assers und dann im Wasser abgewogenwurdt, tm aus der sich ergebenderr Dilferentz das Yolumen zu errechnen.Darauf wurden die Proben luftgetrocknet und erst dann bei zunehmender Temperaturvon 40, B0und L05' 0 in einem Trockenschrank bis zur tollstiindigen Darrtroeknung gebracht. Diese ailmiihliche Trocknung wurde .deslvegen vorgenommen,um rndglichst das R,eissen der Proben zrr verhindern, insbesondereda es sich urn Buchc handelte. welcheeine n:rtiilliclrr Neigung dazu hat. Nach Auskiihlung in einem mjt Ohlor-(ialcium gefiiilten Exikator wurderi die Proben zur Feststeilung rles Darrgewiehtes ge\rogen, was zur Ernrittlungdes lVassergohaltes diente. Anschliessend daran wurde das Darrvolumen dcr Proben bestirnmt. Dazu wurden sie in ein mit Petrolcum gefiilltes Geliissgelegt. rtus dern wir die Luft mittels einer Luftpumpe zur Besleunigungdes Vorgangesentzogen haben. Bei den so getriinkten Prtrbenwrrrde das Darrvolurnen auf dieselbeW'eisc wie bei Frischvolumen festgestellt,wobei hier natiirlich das Petroleum an Stelle des lVassersverwendet wurde. Das Darrvolurnen wurde durch Teilune der Ditferenz tlcr so erzieltcn \Yiegungen durch das spezifischeGewicht des Petroleunrsermittelt. bei Die Fehlergr6sse der Rauminhaltsbestimmungargab praktisch einen }littelwert von +0,59lo. f)ieser Mittehvert war umso grdsser,je kleiner das Probr'stiick war.

100 bcrechnet, *,obei u -- Wassergehalt

140

b. Besl,imtnungiles Selwind,masses terscki,ed,enen in Eecktungen : Zur Bestimmung des Schwindmasses wurden die entsprechentlenaus denr Walds ins , Laboratorium gebrachten zweiten Stamnscheiben verwendet. Aus diesen wurden nach den vom Trandelenburg (1939) beschriebenenverlahron Proben in der Grrissevon 2 x 2 x 3 cm entnonrnen. I)iese Proben wurden il Frisch- und Darrzustande irt Tangenzial-R,adialund Llngsrichtung gemessen rrnd hierau{ das Schwindmassfestgestellt. Aus den ermitteltcn Schwindmassen al, ar und al wurden das R,r,umschwindm:rss errechnet. Diese proben wurden au arroh in Darrzustande gewogen, um deren R,aumdichtezahl zu bestimrnen. 6. Berecknu,ng d,eslVu,ssers und, Luftanteils in Frischuolumen,: Durch Teilung der R,aumdiclrtezahldurch 1,6 haben wir das trocrkene porentreie Holz errechnet. Ferner ergibt sich duch Toilung des Wassergehaltes einer jeden Probein sonemabsolutenWerte durch dessen Rauminhalt inr Frischuzstand, ,len wir ebenlallsfesgestellthaben, der Wasseranteilanf Raurninhalt des Frisch, holzes. Der im Frischholzebefindlicho Luitanteil wird jetzt durr,h eine einfache Bert'clinung ermittelt. \Vir atlieren dcn Wert des trockcnen porenfreien Ilolzes mit ,}r:rn \\:erte des \\''asseranteiis nntl ziehcn die erhaltene Sumrntrvon 100 ab, Urr den Porenraumantcil des Frischholzeszu berechnen, rniissenwir den ll,auminhalt des in den Poreu enthaltenen freiel Wassersermitteln. was rnit Hilfe rlcs fiaumschrvindmassr:s 1ar) geschieht. au gibt uns ungeftihr den Raumanteil ,lcs gebundenenWassers.Es wurde aus dcn Frisch- rurd Darrvolurrrenermittelt, Dcr freic \Vassergehaltsanteil wird durch Abzug des gcbundencn Wassers vom garlzer Nassergehalt berechnet. Der Porenraurnanteilcles Frischholzesist, gleich Luft- und Freier Wasseranteil. liir Eine solcheBerechnung den Wassergehalt und den Lnftanteil auf Rauminhalt des Frischholzesbezogen,rnachten wir fiir und fiir'tsuche 6.7 und 8 fiir Buche l bei allen untersuchtenStammscheiben ,'inzclnc cheiben. $ Fiir einigc Starrrmscheiben, r.erschiedenen Starnmhdheuentnommen, wurden rliese Gr0ssen(\\rassergehalt auf Darrgewicht, Holz-, gebundener\{asser-, freier Wasser-urrdLu-ftanteil auf Rruminhalt) in Zahlentafel Nr. 5 angegeben.Zur besondercnKlarlegung wurden diese Ergebnissenoch in Abbildungen Nr. 15,.. 22 dargestcllt. Ausserdem wurden in den Zahlcntafeln auch der ireie Wasseranteil im Porenraunr des Frisohholzesanqefiilrrt. III. !]RGEBNISSE 1. Raumddchtezahl, Buchenholzes. des der Rautndichtezahli,n Liingsrichtung des Sta,mm.es. L) Veriinderu.n,g In die Zahlentafel 3 wurde dic durch direkte Messungencrhaltene mittlere Iiaumdichtezahl, sowie auch das dureh Umrechnung ermittelte llaumgewicht tler Raumdichtezahlin Liingstiir Buche 1 und 2 cingetragen.Die Schwankungen richtung Iiir Biichen 1 und 2 erhellen aus der Abbildung 11. Es wurden 3 Kurven eingetragen,welche der Raumdichtezahl aus je den von 2 cm, 4 0m und 6 cm von aussen nach innen des Stammesgemessener Abstd,nden entnornrnenenProben entsprechen.Jede Grdsseentspricht dern aus je 4 Proben errechnetenmittleren Werte, die in der Zahlentafel 2 eingetragenist.

141

\1"

-\us denr Veriaufe dcr Kurven kanr tttan lolgendes leststelleu: Das Gewicht rrimrnt bei beiden Buchen in den erstenzwei Metcrn vom Stamnerscheintauch weiter jedoch tuss aus gerechnetstark ab, diese Gewichtsabnahme iiber dem Boden. Bei Buche 1, bei der der Kurvenallmiihlich bei ungeliihr it--6 m verlauf im allgemeinenregelmiissig ist, beginnt tlas Gewicht von ca. 9 n iibcr dem Boden zuzunehrnen,bis ungefiihr 22 m Hiihe, wo wieder eine Acnderung eintritt. trotzdern kanrr rtan iru Bei Buche 2 ist der Kurvenverlauf unregelntzissiger, sehen,die iedoch kleiner oboren Stammteile ebensoeine Zunahme des Gervichtes als bei Buche 1 ist. unterhalb del Krole elreichte Bei Buche l ist das arn obereu Toil des Starnnrr:s Gewicht grcisserals das am Fussende.was artf die besondereGrtissetler Kront' ziiruckziifiihren ist. Bei Buche 2 ist hingegen das uutcrhall-r tler Krorro iestgcstellte Gewicltt bcr I der 3 Kurven etwas kleiner als das aur Fussentkr. . B) Verdnd,erungder Raumdicktezahl in Il'ichtung des Stunttnlwlbmessers Um den Yerlauf der Raurndiclrtezahl Querrichtungtles Stammcszu verlolgert in wurde Abbildung 12 auigestr:llt.In dieserr die vol wurden irut der Abszisse Abstii,nde Mark nach Aussenin Nord- und Stidrichtung und aut der Ordonate die Rauurdichtezahl eingetragen.Man ersieht daraus, dass bei Schcibe II und VI-in einer allgerneinvon inneri lltihe von 1,6 resp. 11,3 m, von Buche 1- die Rarrrndichtezahl naeh aussen abnirnmt, was den bcreits von Har:tig (1888) nnd Grdssler (1939i semachten Feststellunsenbei iJuche entspricht. : C) Hiiufigkeitslruruen unil Mittelwerte der llaunuti,chtezahl, Mit den liir dic zwei I'luchen errechneten Raumdichtezahhvcrten wurden Hiiufigkeitskurlen r:nter gleichzeitigon Eintragung iler Mittelv'erte angelegt u t r d z $ ' a r : j e e i n e I i i l B t r c h e . l t l n ( . 1 , t t i r t p t : t t t t t r l ' i c t n t F e l t t c r l l s a l ) r{ ' t 2 lu Rotkern (Abbl. 13t. 2 lls Raurrrtlitlrtezahl flrrr:he Die Ruche t hatte iur allgcrneiuelt'ine gr:iisserr ilie Streunosbreiter.ar bei beiden Buchen gleich. Dio Reumdiclitczlhl betrug bei Splintholz r'L:r Rnehe 1 rier' llittelu'erf (),i)iJti utrd der Buche 2-- 0,50? g/cm3. also griisser Der }littelwert der Raunidichtezahldcs Iiotkcnh0lzes war Lr,b3-i, ruls gleich dern der lluohe 1, aul Spiintholz bezogelr. der bei Iluche 2 und ungetd,hr schrveterals Die Rotkernproben der Buche 1 unrl 2 waren aber im allgetneinerr d a s j e w c i l i g eS p l i n t h o l t z . I{erholz Es ist houte aligerneinbckannt, tlas cil loLnralesodor pathologischcs iu der Regel schwerel als das Splintholz des qleichen Stamtnesist. Da aber aucir ohne Verkernung die inneren Stalirnteile irr mirncheri Teilen sohwerer sinal alc die iiusseren, crgibt sich tlie Frage worrrit der Rotkern ztr diesem Gewichtsunterschiede beittritt. Die von lllayer-Wegelin und lJerkel (1940) gemachtcn Untersuchungentiber orientalische Buchen (Fagus orientalis Lipsky) errntiglichen uns fetner einprr Verghleichmit dem Fagus Silvatica (ZahientafelNr. 4). 2. Schtoind,rnass st, Die mittleren Werte des Schwindmasses ar, u.41,in tangenzialer, radiaier und longitudinaler Richtung. ebenso wie das liaumschwindmass ao sind bei

t42

spliut gesondertfiir Jlueho 1 und 2 und bei Kernholz zilsa.rnmen, der zahlt.rrin tafel 3 angegeben. ' Das Schwindmassbci verschieclenen lltilzcrn liisst,sich arn besten beurteileu. wenn es im verhdltnis zur Raumdichtezahl nntersucht wird. Zu diesem Zwecks - b r , r c c h n p r r n d i n Z a h l t n i a f e l3 wurde ;;;:1.. t a n-g e t i i h r tI. wurde autlr P KKI( graphisch ermittelt (Abbl. 14), intlttn die einzelnun Probenl'crtein ei1 Diagramrg eingetragenwurden. Der so graphisch ermittelte wertT
td d,t d.r dD

rvar etwas kleiner als drr .,ritme[rg(:n

rrrechnete. Das kann etwa aus der Tatsache erkliirt qerden, dassim Diagranrn, tlie werte liir spl.int- untl Kernproben zusammen eingetragen wurden. Das s,, ermittelte \rerthiiltnis ao : 30 1?gilt allgemeiniiir splint und Rotkern zusammerr. Fiir al und ar rvurden nachstehendo Reziehunqen - R armittclt{.: und; :9,8 .. r'l,1. 20.2. 2A.4

um 'un einen leichterel vergleich der itrei von Grdssler,llayer-wegelin u. tserkel und \rintili, iihnlichen untersuchungen iiber Gebirgsbuchenzu veral)schaulichen,rvurde die Zahlentafel 4 crrichtet, welche die Mittelwerte der Raunrdiclrtezahl und des Schwindmasses enthalten. 3. Wasser und Lultuerteilung im Rawnanteil tles Frischholzas ,\) l'erteilung in Quemichtung des Stamntes : l)ie trrerteilurrg von llolzmasse, \Yasserund J,uit in I'crschiedenenQuerschnitten ist aus den Abbl. 15.,,22 zt ersehen.Aus dern Verlauf tler Diagrammenkurven geht hetvor, dassdet'Anteil rlesgeltuntlenon Wnsscrs rrrit rlclr rler [{olznrasseqlcichrniissigverliiuft. Der lreie \{asseranteil hat eint audere Yerteilung. Die griisste }Ienge finrrr.t sich in clen iiussercn Holzschichten tler Stammscheibeund tlie kleinste in oer Niihe iles trIarkes. Dieses Fallen \'()rl a.usserr nach innel erfolgt allmrihlich zurn Linterschieile von vielerr anderen Holzarterr uie z. B. bci Nadelhiilzern. E"qgeht aus den Diagrarnmenunrl Zahlentalelnhervor. dassin der }litte des Kernesnriili immer irr Raurnanteil l5-25oi freies S'asser vorbanden ist, Der freie \f,-asseranteil in der iiusseren Spltntteilen der Scheibc betriigt 35-4bo/,o. I)er Luftcnteil steht in einernumgekehrtenVerhtiltnis zum freien Wasseranrerrso ist er am kleinstcn (l_i }%) in clon iiusseren Splintteilen nnd am grdsstei in den inneren Teilen, wo er in iler Niihe des }larkes 2b- -'l'Do/L erreiclrt. Diese Wasserund Lu{tverteilung von aussennac}r innerr in der Qucrrichtule rles Stammes steht in riirektem Zusr.mmenharrg mit dor \\:assorbewrtgunq clen in l e b e n d e r rd u n r c r r . B Wenn rnal nun ditse \-ertcilung von \\,asserund LuIt auch irr Bezug aul derr tiotkern betrachtet, ergibt sich folgendes:Dieser befincletsich, wie a1s derr*Ab'6i 16.,.22 klar hervorgeht, irnmer in den trockenstcnuntl hrftreichsten Inlentoiierr , l o r S t ar n m s c h e i L r e . Boi Buche 1 konnte rnan feststellen,dassder Rotkern nur bei einemLuftanteil von iiber 20!o zn tinden ist. Auch bei den anderen untersuchten Stammscheiberr tler Buohen 6, ? und 8 (,\bbl. 19...22),ist derRotkernnieunter20o/oLuftanteil zu finden. Bei Scheibe und 10 der Buche1, bei dcnender Luftantcil in dcr Mitte 9

l4:i

20o/o betrug, war kein Rotkorn da. Auch bei der 0,5 rn riber ttem Boden von lJuche ? entnomrnenenScheiben,wo der Lultanteil in der Nii,hedes Markes rtur wenig iiber ?0 o/o betrug, zeigte sich keine Rotkernbiltlnng, trotzdem diese Buche in einer Schnitth6hevon 1 m iitrer den Boden Rotkern aufwies.Bei einer in 8 m Hiihe entnommenenScheibederselbenBuche war der Rotkern au{ clem ganzeninncren Teil, rler mehr als 20o/oLfitanteil zeigte, ausgebreitet.Aus diesen!'eststellungen ergibt sich, dass 20o/oLuttanteil eine untere Grenze fiir die Ausbreitung des liotkernes in den untersuchtenBuchen anzusehenist. Bei Buche 1 Scheibe VI und Bucho 6 ScheibeI\r, lag diese Grenze etwas hrjirer und zwar bei 25-30o/o J,rrttanteil.Das lrisst nun glauben, dass die rnittlere Grenzezwischen20 und 25ln \rttanteil liegt. Die Zalilentatel 5 cnthiilt auch den lreien Wasscrgohaltin Beziehnng zurn Porenraumanteil des Frischholzes. : \ In Liingsrichtungl rJesStam,ntes Um ein Biltl iiber den Verlaul I'on \Yasserund Luftvelteilung in Liingsrichrung des Stammes zu schaffen wurde auf dem Starnmwuchsbild-Nordseite- Buche fiir I die betreffenden Wcrte auf Zonen gleichartiger Wasser-und Luftgehalt schematisch zusammengefast. ergibt sich folgendes:Die iiussercSplintzone enthiilt Es im allgemeinen einen (iesamtrvassergehalt ca 50|o. In einer Hrihe zwischen10 vou und 24 rn voru Boden gernessen, war dieser etwa grdsser und am Stammlusse und vom Kronenansatz,auftviirts ungefdhr 50o7o. Die innere Splintzone besass ungefiihr 40o7'o Wasser, kann also -noch als wasscrrcichbezeichnetwerden. Der innere Kernteil war trockcner (35-a09rr) und ganz in seiner Mitte auf einem kleinen Raume noch troclrener (unter 35.o./o). Das Bild (Abbl. 23) vom \rerlaufeder Feuchtigkeit in Liingsrichtung des Stamrneszeigt im ailgenreinengrosse Ahnlichkeit mit dern Knuchelstrotzdem sich bei ihm der Feuchtigkeitsgehaltauf Darrgevicht bezieht. Die Verteilulg der Luttzonen zeigenein umgekehrtesVerhiiltnis. Die iiussere Wasserreiche Splintzone zwischen 10 und 24 rn Stammbdhe enthiilt ulter 10-oln, die unterhalb und oberhalb 15 /o Luft. Die zweite innere negh g&nzkernfreie zone hat einen Lultgehalt von t7-za%. Ilie Kernzone enth:ilt 20-30o/o Luft, wovon ein kleinerer Teil, ungefiihr T-12 nr, iiber dem Botlen, iiber 30o/e(bis um die 35o/). 4. Wassergehalt aul Darrgewicht bezogen : Zu Vergleichszwecken wurde Iiir Buche 1 (im Herbst gefiillt) sowie.Iiir einige Stammscheiben von Buche 6, ? und 8 (alle im \Vinter gefiillt), der Wassergehalt auf Darrgewicht bezogen,berechnet. Aus diesen Ergebnissen,die teilwoisc au.q der Zahlentafcl5 zu ersehen sind und rnit welchen die Abbl. 24; 26 und 26 aufge. stellt wurden, kann auch ein vcrgleich rnit der anderen Berechnungsart Bezug (in au-f das Volumen) gezogenwerden. Der'Wassergehalt war bei Buche 1in den:iusserenSplinttcilen etwa 100o/o, wiihrend bei den Buchen 6, ? und 8 manchmal auch bis 120o/o (bei Buchc ? zeigto einein 0,5 m Starnmhtihe entnommeneScheibe Wassergehalt ein von nur 80-90%). Wenn wir nun die auf Grund der Ergebnisse errichteten Diagrammebetrachten, 'Wassorgehalt ersehenwir, dass der von aussen nach innen abnimmt. Bei Buehe 1 betrug der Wassergehalt der Nii,he des }larkes mit Rotkern in 600/o,ohne R,otkern iiber ?0o/o.Bei den anderen untersuchtenBuchen (Abbl. z

144

urrd 26) wrudc r]in Feuchtigkeitsgehalt vnn 45 -ti0_ozo Vorhandensein von bei Rotkern und nur bei einer Scheibe ohne Rotliem 60)o festgestellt. Bei Betrachtung der VerhiiltnissenzwischenRotkern und Wassergehalt gelaugl ruan ebenfalls zum Schlusse,dass der Rotkcrn im allgemeinendcn trocknesten lnnenraum des Stammes einnirnmt. Del Wassergehalt im Kernteil bei Buche 1 betriigt 60-807;, untl bei den anderen Buchen 50-70oh. Der hdchste Wassergehalt betrligt also 80/o (eine cinzigr, Scheibe.bei der ein scharfes!,nsteigen des Wassergehaltes festgestellt wurde. l'ies sogar cinen Hdchstwert von 90/o aut). Die Scheiben IX untl X ohnt' Rotkern vr.rn Buche 1 zeigten ein Sinken des Wa,ssergehaltes geger dic l{itte bis auJ ungcltihr ?0o/o.wiihrend bei Scheibe 1 tler Bnche ? diese Tielgrenze600/obetrug. In diesen Fiillen ist der Wassergehaltunterschied zwischen der [usseren feuchtestm und der inneren trocknetesten Zone 10ol^. i. d.esB'ttchenlwlzes Il.otlarnbildune

;tu):lllgenei,nes : Ftir die Entstehung und Entwioklung tles ll,otkernes sind lolgenrlt, Tatsarhen ht,rvorzuhebcn: a/ Die Bildung des Rotkenres ist zweilellos nui Pilabetali zuriickzuiiihren; D7 Das Lebon eines Pilzes ist ttut irn iuncten Ttrile des Stammes bei Vorhanin deusein vorr geniigcnd Luft m0glicl und keinesfalls der:iusserenl'asserreichert Splintteilen. c) Das Vorhilndenseineincr Wundstelle, dic ein llindringen von l,tdt lrrd Pilzen crrntiglicht und einerVerbindtng \'ort aussenttaclt innen herstellt. (LuItbegtinstigen der Zlvieselstellen reiche ll,iSse im Mark sowie lloderansamnrlung tlr.ssenEntwicklung). \ zrvisclten \:elbintlrtngrnit der Roziehung d/ Das ganzc Problernstet in ctrg^er Luft rrnd Wasscrgehalt Stammr,. im Buch,ensttitnme : b) Rol,kernder unlersuch.ten Ilci Buche l, dic ungefrihr ein Aiter von iiber 90() Jaluen haftc, r'ort welcheur ist sir last 150 Jahre bcschirmt sewachson und sich nur irr den letzten 50 Jahren lrei entfalten konnte. umlasste tler Rotkern, ungel:ihr den ganzen dcm der nnter' 'I'ejl, mit sehr feineri Jahrringen. Im Zeit eutsprechendt,n driiekt gewachsenen nortl.tistlichenToila dos Qurrschnittcs bei eitem Toile rler Stalnmfrhoibtn, zeigto tlel Rotkern einen Auswtrcirs(Abbl. 2 . . . 6) rvas erkliirt werden kann. dass an irgend einer Stellc aut denr Stamnt in tlicsel Richtung cinc \Vundstelle gewesetr Flrbe ist eine tliinnere feinsein urnsste.Rings um .dctr Kerrt rnit atrsgeprd,gter jiihrigc Schichtvon riitlicherFrrbc zu sehcn. ebenfalls Rotkern irn Anlangsals tlir, ist. stadium zu bezeichnen 18 erreicht rler }iotkern eine Htihe 1'611 rrl des Stamurers In der Lii,ngsrir:htung und hat ungefiihr die Form einer Spinrlel. lm Vergleich mit dem hohen Alter zeigt die Buche keinen iibermiissigenliotkern. Diese Tatsache ltisst sich unter anderou ans dertr verhilltnismhssigstarken \fachstrrm in den letzten 50 Jahren, rvic es aus del Abbl. 2 . . . 5 hervorgheht, erkliiren, was breitere Jalrrringe znr Folge hatte. Dio Buche 2 hatte, trotzdenr sie tilter tlls Buche I war (iiber 25() Jahretr) nur kle'inereAbmessungen, sowohl im Durchmcsserals auch in der IIDhc. Die Rinde festellen,dass es war teilweiseschwarz.llan konnfe schotrnaclt dern Attssoltt,n
t0

1-lir

sieh trm eine schwachwachsentlo Buchc handelte, die an vielen Stellen leicht sichtbare Wundstellcn aulwies. Der Falschkern umfasste den grtissten Teil iles Sehaftinnern. blieb nur eine schmalc Splintzoneiibrig, die aus feinen Jahrringcrr Xs bestand, um die Sattleitung zu besorgen.Bei manchen Stammscheibenkonntt man bereits einen Uebergang des Falschkernes zur Fiiulnis feststellen. Buohe 3, 4 und 5 im Alter von 240-274 Jahren, im allgemeinensehr grosse Buchen,hatten einen Brusthiihendurchmesser von 60-90 ern. und eine Etihe von 30 m. Diese Buchen, die regelm?issige feine Jahrringe hatten, besassen unrl einer' ausgepriigten Falschkern,der 50 und iiber 50o/odes Starnmesausmachteund siclr q,uf der ganzen Liinge des Stamrnessogar bis in die Krone hirrein erstreekte.Allt, tlrei Buchen hatten ungeflihr gleicheKronen, wobei bei Buche 5 der l{rorcnalsatz 5 rn hdher lag. Buche 3 und 5 zeigten eine Gabelungin der Hiihe rles Kronentrnsatzes,in weleher der Rotkern verfolgt wertlen konnte. Buchen 6, ? u. 8 in einem Alter von 170-200 Jahreu, und von kleineren I)imensionen (32-60 cm Brusthtihenstii,rkc und.2?-32 m Hrihe). hatten auch einen kleinerenKernanteil. Den kleinstcn Prozentsatz (20-30% vorn Fliiehenmass der Starnmscheibe) wies Buche 8 auf, trotzdem sie ilber 200 Jalrro alt war. Die jedoch nicht zu schmal. Kronen waren 15-20 rn lang. Die Jahrringe regelmrissig, Um dcn \rcrlauf dcs Rotkernes im L:ingsschnitt cles Stammes zn vorfolgen, wurden fiir alle rrntersuchtenStiirnrne rvuchsbilderiinhnliche, schematische Darstellungctt angclcgt.:rul welchentlie I(ronrr nur angezeigt rvurcle. \\iir bemerkeri lolgendcs: I)er Il,otkern kann iur unteren Teile dtrsStammosganz fehlen, (2. B. bei Buche. 8). Er ist unten schuriiler und nimmt irn l)urchrncssef ltch obon zu. Von einer' bestimtutenHtiht'an. hat der Rotl<ernrlic Tendenzauzunehmen.(ileichzoitig nimmt auch dic Splintzoneab. (1941),der die Ausdehmns'dcs ll,otkernsin verschiedont:u Pretlescu Starurrteilel bei 2{i Ruc}reustd,qrrnen den Urrviildcrn Rurnriniensuntersuchte,machtr: aus die Feststclhrng,dass schon bei ciner Hdlxr von ungcfiihr 3 tu riber dem Bodentler Rotkernanteil das rnaxirnunrcrreicht hat. '\us Abbl. 30, tlic dr.r Arbeit Prrtlescusentnohmenntist. geht hervor, rlass nach lirreichung cles Maxirnums del Rotkernanteil allmiihlich abzurehmenbeeinnt. rrnrl erhiilt sich irr einer Grrissr von 30o/o,bis zu 10 lr! vorr vo ab die Abnahrne rirschcr oriolgt. (Dic Buchel 2, 13, 14 u. 15 sta,nden Alter von 120- l.[0 Jtrhrenunrl nul Buche 19 irn Altel inr von ungefiilrr 250 .Iahrcn r). Schliesslieir linden wir bei Knnchel (1935)einigo diesbeziiglicht Argaben und zwar: Atrs einen Wirtscha{tswaldc stamnreude lJrrchen, cinenr Altcrvon 32 in 100-120 Jalrren, waren nur 4 r'ollkornmenkernfrei. Bei dcn anderen dehntc sich der Rotkern von4 bis zrt etwa l5 m Htilui iibr,r den Boden aus,wiihrend 28 Stiimmt bei iiber 20 lr lIriho keinen Rotlieln nrehr be."asscn. I)iese Drgebnissestirnmerr Init dentrnvon Predescu gefnndenen iiberein. dcsscnI)iagrarnm sich auch aui verh:iltnisrniissi gleichaJ grr Biiurne br,zicht. g tr.i 6. Die llotkernbildungbe'i Buche u,ls lorslliclte !'ruge. \\'oraui vil heute besonders unsereAufmerksamkeit lenken haben,ist ilr zu kiinltigen \VirtschaftswalrleJlestiindezrr ziehen,die uns ein rniiglichst vollsiiindig t) Dt. N,"-relierrrng rlel St:inrnrc rrus.,\bbl. 2? ltezielrcnsich auJ die Arboit I)r'edese us.

t.+6

in gesundes Holz gcwiihrkisttrn.lls versteht sich votr sclbst. <lass diescn Wirtdie schaftsrvrildern Bestiindekein so hohes Alter von 2 oder 300 Jahren erreichclr kiinnen und demzufolgeanch tler Rotliern keine grossc Rolle rnchr spielen wird. Das will iedoch nicht bcsagett,<lassin \\rirtschaftswiilder der Iiotkern verschwinden wird, da wie schon Knutrlel (L935) bcnrerkte,in c,incmsolchen \[alde, in welchem er scinc Untcrsuchungcn ilurchliiltrte, rler llotkern stark verbreitet .rar. Dieses zuriick, von Rotkern fiihrt linuchel auf Scbneefiille hiiuiige Vorkornrnen tlie Astbriiche verursacheu.Ausser diesen Fallc gibt es noch anderc, welche d.ie Eritwicklung von Rotkern begiingstigen: Astwundou, \\iasserlticherin Zwiesel urid Astgabel, Yerletzuugenbeirn Riicken tles Holzes, Windbriiche' u. a. Durctr z'reckentsprechende Massnahrnen kann ntan z'rveilcllosdie Entwicklung de$ diesoFrage schon Stantlpunkteatts, u'Ltrdo L{,otkernes Von dieserrt beeinllusseu. (1 r v o n I l c l m a r n ( 1 9 0 2 ) , ' [ ' u z s r t r t 9 0 5 ) .A n t o n e s c r ( 1 9 0 5 - 1 9 0 { i ) ,R i r d u l e s c u , \ . (1937)u. a. behandelt. dnrch wolrlre nurn eireu i\stroilrtu un([ In der richtigeu Bestanrtserziehring, gut geformten Starnm erzielt, sieht llorntrinn ein Yorbt'ugungsmittcl gcgen die Auch Tuzsonist dcr glcichcnAnsicht und bemerkt, ilassin dcn Rotkernbildung. Ausbreitung Urwiildeln Ungarns (dic heute teilwciseRumiinien gehiiren)die starl<e ' t l e s R o t k o r n s a t r t ' h r l t r r e h r i i c k s i c l r { l o s e ls l f r n t l r t l , l r o d t t r c l t v i o L ' S t i l n t n t ' ' \ verletzt wurdcn, r.erursachtwurde. Es untcrliegt daher gar keinem Zwciftrl. tlass allo i\fassnaiuncn,dic wiihretttt tlcr Entstehung und der llrzit'hung des Bestandesgeeignet sind. das \rerlctzctt rler Stiimmc und das Eindringen von I'iizen ztt verwii'hren,derl Zwecke,die llntlvicklunq des Rotkcnx zu vet:hindern.cntsllrecllen. untl tlertn\'otI)as zn'ischen dcr Entrvicklungder Pilzarten irn ailgemcint'n handensein cincr niitigon 0rnerierlurgsbediirltigenLultntcngc cinc Iieziehurlg besteht, nnterliegt keinenr Zrvtifel. Dariiber gibt es eirre ll,oihc von r\rbeitett (ilIiinch 1907-'1908.Ilavendatn 1928, Iiildrtlescuifh., l93?, u. a.). dasssich der Rotkertt wurdc lestgestellt, Aus den vnrliegcnilen Untcrsuchungeu tatsrichlich il ciner Zonc cntrvickelte,in dor wcnigstens20-25oA Luftanteil aul grrfnndeu wurde. Folglich jc griisscrtlieseinnere luttreiche Zont' Frischr,oluuren kiinnert. s'irrl sich der Rotkcrn entrvicklert Ausrnass sein wirtl, aul ein unrsogriisscrcs Iindet. Die Griisse Entvicklungsvoraussetzttng'en rla cr ja so tlic entsprechenden r-on tler Brcite tlcr zur l\'asscrleitung dieser trockenenZono }iingt schlicsslir:h lJaunttsab. .Ie breitr-rdicsc Zonc bei eiuenr.flattrr' notrvendieen iinlintzonr r.k's sein rnuss,urnso rrrchrl'ird dio trockeuc kleint'r'.Wir gtllngen also zur tr'ragc. Splitzonc zu iien Wrtchsrlic JJreitetlicser,wasserlrrichcl i3 v'elcher lJeziehunq betlingntgcn dts llauntt's steht. I)as Lit,ht untl tlic Niirme, dic starkc Assimilan. I"aktorc.ttzu betrachte r:ntwickeln. sind als irrdircktc giinsti--.e tionsenergii'rr I)iesc}i'hauptrurg{irrdotilrre Ilestiitigtrngin . <lcn allgemeinen \'orl Rirdulcscrt gernachtt'tr Btrobachttrngeh. 1193?)iibrl Iiarpathenbucltetr der lluclrcngr0nz0, wo dor IJatrn niclrt ruehr dio Obcrhrlb rrtttl rrnterhall.r {in(let,'zcigt er trirtcethdhttrli,otkernbildung. brsteu \\'ar,]rsturrrsbediugunecn Aus tlen ,\nsfiihnrngen lraun rnan entncliuren dasskulturclle Massnahurtltr auclt (l)urchlorstungen, sonalern Lichtungen)nicht nur die llolzrnassentwir,khrng, dcn Rotlrern beeinllussonwird. Diese liinwirkungen von lJlucir{orstung nntl rorbehttlten. Liclrtung aut tiie Rotkernbilrltng bleiben rveiterenForschringt,rt

1 l: aaa

S-ar putea să vă placă și