STUDIUL CICLULUI DINAMIC DE HISTEREZIS MAGNETIC

1. Scopul lucrrii Se vizualizeaz la osciloscop ciclul dinamic de histerezis magnetic B=f(H), pentru doua eantioane de materiale feromagnetice moi: ote1 (OLT35) si ferita (Mz5), determinndu-se mrimile caracteristice: inductan a de satura ie (Bsat), cmpul maxim (Hsat), induc ia remanenta (Br) si cmpul coercitiv (Hc). 2. Chestiuni teoretice 2.1. Fenomene neliniare si de histerezis magnetic in materiale Specific materialelor feromagnetice este caracterul neliniar si, de cele mai multe ori, neunivoc al rspunsului lor la ac iunea solicitrilor exterioare de natura magnetica. Astfel daca se aplica unui material feromagnetic, ini ial nemagnetizat, un cmp magnetic exterior H monoton cresctor de la zero, se ob ine pentru induc ia magnetica B=f(H) o dependenta univoca neliniara numita curba de prima magnetizare. In cazul unei creteri discrete a cmpului magnetic, in aceleai condi ii, curba ob inuta se numete curba fundamentala de magnetizare (Fig. 1). In fiecare punct al acestor curbe, punct de coordonate (Hi, Bi) se poate defini permeabilitatea magnetica relativa. 1 B r = i 0 H i unde 0 = 4 10 7 H / m este permeabilitatea magnetica a vidului. Pentru majoritatea materialelor feromagnetice moi permeabilitatea magnetica are un maxim , care corespunde punctului de inflexiune al curbei fundamentale de magnetizare, dup care, la o cretere in continuare a solicitrii (a cmpului magnetic), scade asimptotic la valoarea 1 (materialul se demagnetizeaz) fig. 1, curba r = f (H ) . Deoarece la materialele feromagnetice, magnetizarea lor ulterioara depinde de starea anterioara de magnetizare, deci de istoria solicitrii fenomen numit histerezis magnetic studiul magnetizrii se face la o varia ie ciclica a cmpului magnetic intre +Hmax , 0, -Hmax, 0, +Hmax. Se ob ine o curba nchisa numita ciclu de histerezis. Pentru acelai material se poate trasa diverse cicluri de histerezis, corespunztor diverselor valori Hmax, ciclul pentru care se ob ine satura ia materialului se numete ciclul limita de histerezis (fig. 2) si este determinat de valorile caracteristice: induc ia de satura ie (Bsat), cmp magnetic maxim (Hsat), induc ia remanenta (Br) si cmp coercitiv (Hc).

Fig. 1. Curba fundamentala de magnatizare

Fig. 2. Ciclul limita de histerezis magnetic

In regim dinamic de magnetizare permeabilitatea magnetica relativa este numita permeabilitate dinamica, cu valori mai mici dect cea statica: 1 B dr = mi , 0 H mi unde: Bmi, Hmi sunt coordonatele vrfurilor ciclurilor dinamice de histerezis.
2.2. Metoda osciloscopului catodic de vizualizare a ciclului dinamic de histerezis magnetic

Metoda osciloscopului catodic consta in aplicarea pe plcile de deflexie verticala Y a osciloscopului a unei tensiuni uY, propor ionale cu induc ia magnetica B din proba, iar pe plcile de deflexie orizontala X a unei tensiuni uX propor ionale cu intensitatea cmpului magnetic H aplicat probei (Fig. 3). Pentru aceasta s-au confec ionat din materiale de studiat cate un eantion de forma toroidala, de lungime medie lm si sec iune A pe care s-au bobinat cate o infasurare de magnetizare w1 spire si alta de msura cu w2 spire. Alimentnd bobina de magnetizare cu un curent i1 = I m sin t se produce un cmp magnetic H care determina in proba o induc ie B, dependenta B=f(H) ob inuta fiind ciclul dinamic de magnetizare. Un punct de pe ciclu va avea coordonatele: w1 Hm = C X N X = C H C X N X [ A / m] 2 R1 lm
Bm = R C CY NY = CB CY NY [T ] 2 w2 A

unde: -

Hm, Bm amplitudinea cmpului magnetic, respectiv a induc iei magnetice; R1, R rezistentele introduse in circuitul de magnetizare, respectiv msura; C capacitatea condensatorului din circuitul integrator RC; CX, CY coeficien ii de devia ie ai osciloscopului; NX, NY numrul de diviziuni de la vrf la vrf de pe ecranul osciloscopului pe orizontala, respectiv pe verticala; CH, CB constante de msurare a cmpului magnetic si a induc iei magnetice.

3. Scheme electrice

In Fig. 3 este prezentata schema electrica de principiu iar in Fig. 4 se prezint schema electrica de montaj in care s-au utilizat modulele MD1, MM1, MV5, MA7 si MHM.

Fig. 3. Schema electrica de principiu

Fig. 4. Schema electrica de montaj

4. Determinri experimentale

Se executa schema electrica de montaj din Fig. 4 in care la nceput toate intreruptoarele sunt deschise, comutatorul a6 (MHM) este pe pozi ia 0 si autotransformatorul m0 (MT4) pe pozi ia de tensiune minima. Pentru ridicarea ciclului de histerezis al probei din otel carbon tip OLT 35 se pune comutatorul a6 (MHM) pe pozi ia 2. Se alimenteaz osciloscopul si de regleaz luminozitatea acestuia. Se nchid intreruptoarele automate a1, a0 (MD1), a4, a5 (MM1) si se creste tensiunea de alimentare prin rotirea cursorului autotransformatorului m0 (MT4) urmrindu-se ampermetrul MA7 si ecranul osciloscopului. Pentru ca mrimea buclei de pe ecran sa fie vizibila este necesar sa se reduc valoarea coeficien ilor de devia ie, conform valorilor indicate in tabelul 1. La o anumita valoare a tensiunii bucla ncepe sa se deformeze (ncepe satura ia magnetica). Pentru ciclul limita ob inut se citesc numrul de diviziuni de la vrf la vrf pe orizontala (NX) si verticala (NY) corespunztor valorilor constantelor de msura ale osciloscopului CX si CY. Datele se trec in tabelul 1. Pentru ridicarea ciclului dinamic pentru cealalt proba se aduce pe pozi ia 0 autotransformatorul m0 (MT4). Se pune comutatorul a6 (MHM) pe pozi ia 3 corespunztor introducerii in circuit a probei de ferita Mz5.

Scoaterea de sub tensiune se face prin aducerea la minim a cursorului autotransformatorului m0 (MT4) si punerea pe pozi ia de zero a comutatorului a6 (MHM). Tabelul 1
Proba Constante Cmp coercitiv NX = Induc ie remanenta NY = Valorile la satura ie Hsat Bsat NX = NY =

OLT 35

Mz5

CH = 320,2 CB = 12,5 CX = 1 V/div CY = 0,02 V/div CH = 77,7 CB = 2,7 CX = 1 V/div CY = 0,02 V/div

HC = NX = HC =

Br = NY = Br =

Hsat = NX = Hsat =

Bsat = NY = Bsat =