Asupra inegalităţii lui Gerretsen

Cezar Lupu, student Bucureşti.

În aceast articol vom da o demonstraţie nouă, diferită de cea prezentată ı̂n [1.], pentru următoarea
inegalitate datorată lui Gerretsen.

Teorema 1.
În triunghiul ABC notăm cu p semiperimetrul, r raza cercului ı̂nscris şi R raza cercului cir-
cumscris. Atunci are loc inegalitatea

p2 ≥ 16Rr − 5r2 .

În acest sens vom arăta inegalitatea de mai sus folosind binecunoscuta inegalitate a lui Schur
care are următorul enunţ:

Teorema 2.
Dacă x, y, z sunt trei numere reale strict pozitive, iar r este un număr real, atunci are loc

xr (x − y)(x − z) + y r (y − x)(y − z) + z r (z − x)(z − y) ≥ 0.

Pentru demonstraţia inegalităţii de mai sus se poate consulta [2.]. Cazul particular cel mai des
folosit este r = 1. Astfel, obţinem

x(x − y)(x − z) + y(y − x)(y − z) + z(z − x)(z − y) ≥ 0,

inegalitate care este echivalentă, prin desfacerea parantezelor, cu

x3 + y 3 + z 3 + 3xyz ≥ xy(x + y) + yz(y + z) + zx(z + x) ⇔

x3 + y 3 + z 3 + 6xyz ≥ (x + y + z)(xy + yz + zx).

Folosind identitatea

x3 + y 3 + z 3 − 3xyz = (x + y + z)(x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx)

rezultă
9xyz
2(xy + yz + zx) − (x2 + y 2 + z 2 ) ≤ .
x+y+z
Acum, să transformăm inegalitatea intr-una geometrică. Pentru aceasta este suficient să punem
b+c−a c+a−b a+b−c
x= ,y = and z = , unde a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi.
2 2 2
Inegalitatea devine

1X 1X 9(b + c − a)(c + a − b)(a + b − c)

(b + c − a)(c + a − b) − (b + c − a)2 ≤ ,
2 cyc 4 cyc 4(a + b + c)
X
unde reprezintă suma ciclică. Folosind relaţiile valabile ı̂n orice triunghi cu laturile a, b, c
cyc

ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr

1
şi
a2 + b2 + c2 = 2(p2 − r2 − 4Rr),
se obţine lejer că X
(b + c − a)(c + a − b) = 4r(4R + r)
cyc

şi X
(b + c − a)2 = 4(p2 − 2r2 − 8Rr)
cyc

Astfel, vom avea

2r(4R + r) − (p2 − 2r2 − 8Rr) ≤ 9r2
echivalentă cu
p2 ≥ r(16R − 5r).
Deşi am dat o demonstraţie destul de simpla inegalităţii lui Gerretsen, nu ne oprim aici! Oare
există o inegalitatea mai tare ca cea menţionată mai sus? Vom raspunde afirmativ imediat, dar
doar ı̂n cazul triunghiului ascuţitunghic(din păcate!). De fapt, ideea provine dintr-o inegalitate
dată la Olimpiada din Iran ı̂n anul 2005.

Problemă.
Să se demonstreze că ı̂n orice triunghi ascuţitunghic ABC este adevărată inegalitatea

a2 + b2 + c2 ≥ 4(R + r)2 .

Soluţie. Este cunoscut faptul că dacă H este ortocentrul triunghiului ABC atunci AH =
2R cos A, BH = 2R cos B şi CH = 2R cos C. Ţinând cont de identitatea
r+R
cos A + cos B + cos C = ,
R
inegalitatea se rescrie astfel:

(AH + BH + CH)2 ≤ a2 + b2 + c2 .

b2 + c2 − a2
Fie ha , hb , hc ı̂nălţimile triunghiului ABC. O observaţie de bun simţ este AH · ha = .
2
Scriind şi analoagele şi adunându-le, avem

AH · ha + BH · hb + CH · hc = a2 + b2 + c2 .

Conform cu inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz, avem

r r r !2
2
p AH p BH p CH
(AH + BH + CH) = AH · ha · + BH · hb · + CH · hc · ≤
ha hb hc
 
AH BH CH
≤ (AH · ha + BH · hb + CH · hc ) + + = a2 + b2 + c2 ,
ha hb hc
ultima egalitate fiind validă şi datorită relaţiei lui Gergonne ı̂ntr-un triunghi.

Altă soluţie. Vom căuta să transformăm inegalitatea intr-una algebrică. Mai ı̂ntâi să re-
marcăm ca şi ı̂n soluţia precedentă că
r+R
cos A + cos B + cos C = .
R

2
Astfel, inegalitatea mai poate fi scrisă

a2 + b2 + c2 ≥ 4R2 (cos A + cos B + cos C)2 .

Pentru a face transformarea despre care vorbeam este suficient să punem

b2 + c − a2 c2 + a2 − b2 a2 + b2 − c2
x= ,y = ,z = .
2 2 2
(x + y)(y + z)(z + x)
Un calcul simplu arată că R2 = . Folosind teorema cosinusurilor, problema
4(xy + yz + zx)
iniţială se reduce la următoarea inegalitate algebrică:
!2
x y z 2(x + y + z)(xy + yz + zx)
p +p +p ≤
(x + y)(x + z) (y + z)(x + y) (z + x)(y + z) (x + y)(y + z)(z + x)

care este echivalentă cu

p p p p
x(y + z) + y(z + x) + z(x + y) ≤ 2(x + y + z)(xy + yz + zx).

Aceasta din urmă nu este altceva decât inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz aplicată tripletelor
√ √ √
( x, y, z)

şi p 
p p
x(y + z), y(z + x), z(x + y) .

Remarca 1. Inegalitatea demonstrată mai sus este echivalentă cu

p2 ≥ 2R2 + 8Rr + 3r2 .

Comparând-o cu inegalitatea lui Gerretsen, avem

2R2 + 8Rr + 3r2 ≥ 16Rr − 5r2 ⇔

2R2 − 8Rr + 8r2 ≥ 0 ⇔

2(R − 2r)2 ≥ 0,
ultima inegalitate fiind adevărată conform cu inegalitatea lui Euler. Prin urmare, ı̂n orice triunghi
ascuţitunghic este adevărată inegalitatea

p2 ≥ 2R2 + 8Rr + 3r2 ≥ 16Rr − 5r2 .

Remarca 2. Am vazut că inegalitatea dată la Olimpiada din Iran mai putea fi scrisă

a2 + b2 + c2 ≥ 4R2 (cos A + cos B + cos C)2 .

Aplicând teorema sinusurilor, inegalitatea devine

sin2 A + sin2 B + sin2 C ≥ (cos A + cos B + cos C)2 .

Mai departe, folosind binecunoscuta formulă trigonometrică sin2 x = 1 − cos2 x rezultă

(cos A + cos B)2 + (cos B + cos C)2 + (cos C + cos A)2 ≤ 3.

În cele ce urmează vom da cateva aplicaţii pe baza ideilor prezentate până acum.

3
 Aplicaţia 1. Fie x, y, z trei numere reale strict pozitive. Să se arate că
x y z 4xyz
+ + + ≥ 2.
y+z z + x x + y (x + y)(y + z)(z + x)
Cezar Lupu

Soluţie. Plecăm de la identitatea ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr care se mai scrie şi astfel

1 1 1 p2 + r2 + 4Rr
+ + = .
a b c 4pRr

Mai departe, folosind inegalitatea lui Gerretsen, p2 ≥ 16Rr − 5r2 , avem

1 1 1 20Rr − 4r2 5R − r
+ + ≥ = ⇔
a b c 4prR pR
 
1 1 1 r
p + + ≥5− .
a b c R
Acum, transformăm inegalitatea de mai sus intr-una algebrică. Punem
b+c−a c+a−b a+b−c
x= ,y = ,z = .
2 2 2
Vom obţine
 
1 1 1 4xyz
(x + y + z) + + ≥5− ⇔
x+y y+z z+x (x + y)(y + z)(z + x)
 
x y z 2xyz
+ + ≥2 1− ⇔
y+z z+x x+y (x + y)(y + z)(z + x)
x y z 4xyz
+ + + ≥ 2.
y+z z + x x + y (x + y)(y + z)(z + x)
Aplicaţia 2. Fie a, b, c trei numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât

ab + bc + ca + 2abc = 1.

Să se arate că

a + b + c ≥ 2(ab + bc + ca).
Vasile Cârtoaje
x y z
Soluţie. Dacă ı̂n aplicaţia 1, notăm a = ,b = şi c = , vom obţine ı̂n primul
y+z z+x x+y
rând egalitatea
1 1 1
+ + =2
a+1 b+1 c+1
care este echivalentă cu ab + bc + ca + 2abc = 1 plus inegalitatea

a + b + c ≥ 2(1 − 2abc) = 2(ab + bc + ca).

Aplicaţia 3. Fie a, b, c trei numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât Să se arate că
        
1 1 1 1 1 1
a+ −1 b+ −1 + b+ −1 c+ −1 + c+ −1 a + − 1 ≥ 3.
b c c a c b
Vasile Cârtoaje, G.M.B, 1991

4
 1 1 1
Soluţie. Notăm a + = m, b + = n şi c + = p. Inegalitatea de demonstrat, devine
b c a
(m − 1)(n − 1) + (n − 1)(p − 1) + (p − 1)(m − 1) ≥ 3 ⇔

mn − m − n + 1 + np − n − p + 1 + pm − p − m + 1 ≥ 3 ⇔
mn + np + pm ≥ 2(m + n + p) ⇔
 
1 1 1 1 1 1
+ + ≥2 + + .
m n p mn np pm
1 1 1
Punem = x, = y, = z şi inegalitatea se transformă ı̂n
m n p

x + y + z ≥ 2(xy + yz + zx).

Un calcul de rutină arată că numerele x, y, z verifică condiţia xy + yz + zx + 2xyz = 1. În acest
moment, problema noastră s-a redus la aplicaţia 2.
Aplicaţia 4.
Se consideră a, b, c trei numere reale pozitive astfel ı̂ncât

a2 + b2 + c2 + abc = 4.

Să se arate că

ab + bc + ca − abc ≤ 2.
Titu Andreescu, USAMO 2001, enunţ parţial
 π
Soluţie. Pentru a, b, c numere real pozitive există A, B, C ∈ 0, astfel ı̂ncât
2
a = 2 cos A, b = 2 cos B, c = 2 cos C,

având ı̂n vedere că este adevărată c si următoarea identitate

cos2 A + cos2 B + cos2 C + 2 cos A cos B cos C = 1.

Astfel, inegalitatea este echivalentă cu

4(cos A cos B + cos B cos C + cos C cos A) − 8 cos A cos B cos C ≤ 2 ⇔

4(cos2 A + cos2 B + cos2 C + cos A cos B + cos B cos C + cos C cos A) ≤ 6 ⇔

(cos A + cos B)2 + (cos B + cos C)2 + (cos C + cos A)2 ≤ 3,
inegalitate care a fost dedusă mai sus.
Aplicaţia 5.
Fie a, b, c trei numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât

a2 + b2 + c2 + 2abc = 1.

Să se arate că

1
ab + bc + ca ≤ + 2abc.
2
Marian Tetiva
 π
Soluţie. La fel ca şi ı̂n soluţia precedentă, există A, B, C ∈ 0, astfel ı̂ncât
2
a = cos A, b = cos B, c = cos C.

5
Astfel, inegalitatea este echivalentă cu
1
cos A cos B + cos B cos C + cos C cos A ≤ + cos A cos B cos C ⇔
2
3
cos A cos B + cos B cos C + cos C cos A + cos2 A + cos2 B + cos2 C ≤ ⇔
2
(cos A + cos B)2 + (cos B + cos C)2 + (cos C + cos A)2 ≤ 3.

Aplicaţia 6.
Se consideră a, b, c trei numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât abc = 1. Să se arate că

1 1 1 4(ab + bc + ca)
+ + + ≥ ab + bc + ca.
a3 (b + c) b3 (c + a) c3 (a + b) (a + b)(b + c)(c + a)

Cezar Lupu, Mathematical Reflections 2007

Soluţie. Din aplicaţia 1, avem inegalitatea

 
x y z 2xyz
+ + ≥2 1− .
y+z z+x x+y (x + y)(y + z)(z + x)

x2 x(x + y + z) − x(y + z)
Pe de altă parte, are loc = plus analoagele. Astfel obţinem
y+z y+z

x2 y2 z2
 
x y z
+ + = (x + y + z) + + −1 .
y+z z+x x+y y+z z+x x+y

Combinând identitatea obţinută cu inegalitatea de mai sus rezultă

x2 y2 z2
 
4xyz
+ + ≥ (x + y + z) 1 − .
y+z z+x x+y (x + y)(y + z)(z + x)

1 1 1
Cu substituţiile x = , y = şi z = , folosind ipoteza problemei, avem
a b c
 
1 1 1 4
+ + ≥ (ab + bc + ca) 1 − ⇔
a3 (b + c) b3 (c + a) c3 (a + b) (a + b)(b + c)(c + a)

1 1 1 4(ab + bc + ca)
+ + + ≥ ab + bc + ca.
a3 (b + c) b3 (c + a) c3 (a + b) (a + b)(b + c)(c + a)
Observaţie. Folosind simpluţa, dar utila inegalitate
8
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ (a + b + c)(ab + bc + ca),
9
obţinem
4(ab + bc + ca) 9
≤ ,
(a + b)(b + c)(c + a) 2(a + b + c)
√
3
iar din inegalitatea mediilor obţinem că a + b + c ≥ 3 abc = 3. Astfel, avem inegalitatea
1 1 1 3
+ + + ≥ ab + bc + ca.
a3 (b + c) b3 (c + a) c3 (a + b) 2

6
 √
3
Pe de altă parte, tot din inegalitatea mediilor, avem că ab + bc + ca ≥ 3 a2 b2 c2 = 3 de unde va
rezulta
1 1 1 3
3
+ 3 + 3 ≥ .
a (b + c) b (c + a) c (a + b) 2
Această ultimă inegalitate a constituit unul dintre subiectele Olimpiadei Internationale de matem-
atică din anul 1995 care a avut loc ı̂n Canada.

Aplicaţia 7. Să se demonstreze că ı̂n orice triunghi ABC are loc

a2 b2 c2 R(16R − 5r)
+ + ≥
b+c−a c+a−b a+b−c p
Cezar Lupu

Soluţie. În demonstrarea inegalităţii ne va fi utilă următoarea egalitate

a2 a(−(p − a) + p) pa
= = − a.
p−a p−a p−a
Scriind şi analoagele şi adunându-le, avem

a2 b2 c2
 
a b c
+ + =p + + − 2p.
p−a p−b p−c p−a p−b p−c
Acum, ţinând cont de următoarele formule:

ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr,

(p − a)(p − b)(p − c) = pr2 ,

abc = 4Rrp,
rezultă că
a2 b2 c2 4p(R − r) 4p2 (R − r)
+ + = = .
p−a p−b p−c r pr
Conform cu inegalitatea lui Gerretsen, p2 ≥ 16Rr − 5r2 , avem că

a2 b2 c2 4(16Rr − 5r2 )(R − r) 4(16R − 5r)(R − r)

+ + ≥ = ⇔
p−a p−b p−c pr p

a2 b2 c2 (16R − 5r)(2R − 2r)

+ + ≥ .
b+c−a c+a−b a+b−c p
Mai departe, aplicând inegalitastea lui Euler, sub forma, −2r ≥ −R, avem

a2 b2 c2 R(16R − 5r)
+ + ≥ .
b+c−a c+a−b a+b−c p
√
3 3
Observaţie. Dacă aplicăm inegalitatea lui Mitrinovic, p ≤ R, rezultă că
2
a2 b2 c2 2(16R − 5r)
+ + ≥ √ .
b+c−a c+a−b a+b−c 3 3R
2(16R − 5r) √
Acum, este uşor de vazut ca din inegalitatea lui Euler, R ≥ 2r, avem √ ≥ 3 3R. Astfel,
3 3R
am obţinut
a2 b2 c2 √
+ + ≥ 3 3R,
b+c−a c+a−b a+b−c

7
inegalitate dată de domnul profesor Lautrenţiu Panaitopol la unul dintre testele de selecţie pentru
Olimpiada Internaţională din anul 1990.

Aplicaţia 8. Fie x, y, z trei numere reale strict pozitive. Arătaţi că

1 1 1 9
2
+ 2
+ 2
≥ .
(x + y) (y + z) (z + x) 4(xy + yz + zx)

Olimpiadă Iran, 1996

Soluţie. Vom transforma inegalitatea ı̂ntr-una geometrică. Pentru aceasta este suficient să
b+c−a c+a−b a+b−c
punem x = ,y = respectiv z = . Obţinem
2 2 2
! !
X X 1
(b + c − a)(c + a − b) ≥ 9.
cyc cyc
a2

Folosind relaţiile
a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 = (p2 − 4Rr − r2 )2 + 4r2 p2 ,
X
(b + c − a)(c + a − b) = 4r(4R + r),
cyc

inegalitatea este echivalentă cu

 
4r(4R + r) (p2 − 4Rr − r2 ) + 4r2 p2
≥9⇔
16R2 r2 p2

(4R + r) (p2 − 4Rr − r2 )2 + 4r2 p2 ≥ 36R2 rp2 ⇔

 

(p2 − 16Rr + 5r2 )2 (4R + r) + (p2 − 16Rr + 5r2 ) 12Rr(5R − r) + 4r2 (R − 2r) + 4r3 (R − 2r)2 ≥ 0,
 

inegalitate validă dacă ţinem cont de inegalităţile lui Gerretsen, p2 ≥ 16Rr − 5r2 şi Euler, R ≥ 2r.

Observaţie. Deşi autorul prezentului articol a găsit această soluţie ı̂n mod independent, se
pare că ea figurează şi ı̂n [4.], ı̂nsă sub o formă uşor diferită.

Aplicaţia 9. Se consideră a, b, c trei numere reale strict pozitive. Să se demonstreze că

a b c 3(a + b + c)
2
+ 2
+ 2
≥ .
(b + c) (c + a) (a + b) 4(ab + bc + ca)

Darij Grinberg şi Cezar Lupu. Mathematical Reflections 2007

Soluţie. Fără a leza generalitatea problemei, putem presupune că a ≤ b ≤ c. De aici evident
1 1 1
că 2
≤ 2
≤ . Conform cu inegalitatea lui Cebâşev, avem
(b + c) (c + a) (a + b)2
  
a b c a+b+c 1 1 1
+ + ≥ + + .
(b + c)2 (c + a)2 (a + b)2 3 (a + b)2 (b + c)2 (c + a)2

Din aplicaţia 8, concluzia decurge imediat.

Observaţie. Inegalitatea de faţă este mai tare decât cea propusă de domnul profesor Con-
stantin Caragea la Olimpiada locală Constanţa din anul 2003. Problema are următorul enunţ:

8
 Dacă a, b, c sunt numere reale strict pozitive, atunci este adevărată inegalitatea

a b c 2(a + b + c)2
2
+ 2
+ 2
≥ .
(b + c) (c + a) (a + b) 3(a + b)(b + c)(c + a)

Într-adevăr, totul rezultă din aplicaţia 9 şi inegalitatea

8
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ (a + b + c)(ab + bc + ca).
9

Aplicaţia 10. Fie a, b, c trei numere strict pozitive. Arătaţi că

r r r r s
a b c 1 (a + b)(b + c)(c + a) abc
+ + ≤ +2 .
b+c c+a a+b 2 abc (a + b)(b + c)(c + a)

Cezar Lupu
a b c
Soluţie. Notăm m = ,n = şi p = . Astfel, avem identitatea
b+c c+a a+b
1 1 1
+ + =2⇔
m+1 n+1 p+1
mn + np + pm + 2mnp = 1,
plus inegalitatea care trebuie demonstrată
√ √ √ 1 √
m+ n+ p≤ √ + 2 mnp ⇔
2 mnp

√ √ √ 1
m np + n pm + p mn ≤ + 2mnp.
2
√ √ √
Acum, dacă notăm x = np, y = pm, z = mn problema se reduce la a arăta că

1
xy + yz + zx ≤ + 2xyz
2
plus condiţia x2 + y 2 + z 2 + 2xyz = 1. care nu este altceva decât aplicaţia 5.

Aplicaţia 11. Fie x, y, z numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât xyz = 1. Arăţaţi că
 
x y z 9 1 1 1
+ + ≥ − + + .
y+z z+x x+y 4 x(y + z)2 y(z + x)2 z(x + y)2

Soluţie. Din aplicaţia 8 avem că

xy + yz + zx xy + yz + zx xy + yz + zx 9
2
+ 2
+ 2
≥ .
(x + y) (y + z) (a + b) 4

Astfel, după câteva calcule, inegalitatea este echivalentă cu

x y z yz zx xy 9
+ + + 2
+ 2
+ 2
≥ .
y+z z + x x + y (y + z) (z + x) (x + y) 4

Acum, ţinând cont de ipoteză inegalitatea rezultă imediat.

9
 Aplicaţia 12. Să se arate că ı̂n orice triunghi ABC este adevărată inegalitatea

(a + b)(b + c)(c + a) + (b + c − a)(c + a − b)(a + b − c) ≥ 9abc.

Virgil Nicula, Mathematical Reflections 2007.

Soluţie. Din identitatea (a + b)(b + c)(c + a) = (a + b + c)(ab + bc + ca) − abc şi din faptul că
ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr deducem că

(a + b)(b + c)(c + a) = 2p(p2 + r2 + 2Rr).

Folosind şi faptul că (b + c − a)(c + a − b)(a + b − c) = 8pr2 , inegalitatea se reduce la a demonstra
că
2p(p2 + r2 + 2Rr) + 8pr2 ≥ 9abc.
Mai departe, inegalitatea este echivalentă cu
9abc
p2 + 5r2 + 2Rr ≥ .
a+b+c

Acum, folosind inegalitatea lui Gerretsen, p2 + 5r2 ≥ 16Rr, concluzia problemei rezultă imediat.

Aplicaţia 13. Să se arate că ı̂n orice triunhi ABC ı̂n care I este centrul cercului ı̂nscris, iar
M, N, P reprezintă mijloacele laturilor triunghiului ABC este adevărată inegalitatea

IM 2 + IN 2 + IP 2 ≥ r(2R − r).

Soluţie. Folosind relaţia lui Leibniz ı̂ntr-un triunghi avem

MN2 + NP2 + PM2

IM 2 + IN 2 + IP 2 = 3IG2 + .
3
b a c
Mai departe, folosind 9IG2 = p2 + 5r2 − 16Rr şi M N = , N P = respectiv P M = , obţinem
2 2 2
p2 + 3r2 − 12Rr
IM 2 + IN 2 + IP 2 = .
2
Din inegalitatea lui Gerretsen, p2 ≥ 16Rr − 5r2 , avem

IM 2 + IN 2 + IP 2 ≥ 2Rr − r2 = r(2R − r).

În cele ce urmeaza vom da câteva aplicaţii urmate de indicaţii, lăsând cititorul să completeze
detaliile.

Aplicaţia 14. Fie a, b, c trei numere reale strict pozitive. Demonstraţi că

a2 + 2bc b2 + 2ca c2 + 2ab 9

+ + ≥ .
(b + c)2 (c + a)2 (a + b)2 4

Vasile Cârtoaje

Indicaţie. Se demonstrează că

a2 + bc c2 + ab c2 + ab a b c
2
+ 2
+ ≥ + +
(b + c) (a + b) (a + b)2 b+c c+a a+b

10
şi se mai ţine cont de aplicaţia 8.

Aplicaţia 15. Fie a, b, c threi numere reale strict pozitive. Să se demonstreze că

a2 + bc b2 + ca c2 + ab 3 a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca
 
+ + ≥a+b+c+ .
b+c c+a a+b 4 a+b+c

Octavian Ganea, Cezar Lupu, La Gaceta

Indicaţie. Se aduce inegalitatea sub forma

a2 −
P P
X (a + b)(a + c) X 3 cyc cyc bc
≥2 a+ · P
cyc
b+c cyc
4 cyc a

şi se foloseşte inegalitatea lui Gerretsen, p2 ≥ 16Rr − 5r2 .

Aplicaţia 16. Fie x, y, z trei numere reale strict pozitive. Să se arate că
xy yz zx 9
+ + ≥ .
z(x + y)2 x(y + z)2 y(z + x)2 4(x + y + z)

Indicaţie. Se notează xy = a, yz = b şi zx = c şi se foloseşte aplicaţia 8.

Aplicaţia 17. Fie x, y, z trei numere reale strict pozitive astfel ı̂ncât x + y + z = 1. Să se arate
că
1 1 1 9 1
+ + ≤ + .
x y z 4 4xyz
Y.N. Aliyev, JIPAM 2007

Indicaţie. Se transormă inegalitatea dată ı̂ntr-una geometrică folosind substituţiile x =

b+c−a c+a−b a+b−c
,y = ,z = şi se utilizează apoi inegalitatea lui Gerretsen, p2 ≥
2 2 2
16Rr − 5r2 .

În ı̂ncheiere, aş dori să-i mulţumesc domnului profesor Virgil Nicula pentru discuţiile purtate
pe marginea aceastei teme, care au contribuit ı̂n mod decisiv la ı̂mbunătăţirea articolului de faţă.

Bibliografie.

[1.] Liviu Nicolescu, Wladimir Boskoff- Probleme practice de geometrie, Ed.Tehnică, 1990.
[2.] I.V. Maftei, P.G.Popescu, Mihai Piticari, Cezar Lupu, Mihaela Alexandra Tătărâm- Ine-
galităţi alese ı̂n matematică, Ed. Niculescu, 2005.
[3.] Titu Andreescu, Vasile Cârtoaje, Gabriel Dospinescu, Mircea Lascu- Old & new inequali-
ties, GIL publishing house, 2004.
[4.] Yu-Dong Wu, Chang-Jian Zhao- Building triangle to prove algebraic inequalities, Octogon
Mathematical Magazine, vol 12, no.2.A./2004, October 2004.
[5.] Vasile Cârtoaje- Algebraic inequalities, old & new methods, GIL publishing house, 2006.

11