03.03.2011 CURS 1.

DREPTUL AFACERILOR Notiuni Introductive

Dreptul afacerilor reprezinta un ansamblu de norme, ce reglementeaza raporturile juridice, dintre persoanele fizice sau juridice, ce au calitatea de comercianti. In cazul dreptului afacerilor ne aflam in circuitul dreptului privat, neexistand relatii de subordonare intre parti. Datorita acestui fapt, partile se afla in situatie de egalitate juridica, negociind in mod direct cauzele contractelor pe care le vor incheia. Spre deosebire de domeniul dreptului public, niciuna dintre parti nu va putea sa impuna existenta unor obligatii. In cazul dreptului privat obligatiile si drepturile partilor sunt corelative, ceea ce inseamana ca, unui drept ii corespunde o obligatie si invers. Dreptul afacerilor contine norme din materiile dreptului comercial, dreptului civil, dreptului penal, dreptului fiscal si dreptului muncii. Atunci cand in rezolvarea unei spete a dreptului afacerilor nu indentificm in dreptul comercial reglementarea specific, vom apela al normele dreptului civil, ca drept de completare. n pivinta dr. comercial vom apela atat la codul comercial cat si la legile comerciale speciale. Dreptul muncii reglementeaza in materia afacerilor, relatiile de subordonare dintre agentii comerciali si salariatii lor. Dreptul fiscal se refera la raporturile juridice dintre stat si contribualii comercianti. Dreptul penal n anumite cazuri ( cum ar fi cel al insolventei comerciale ) intervine in circuitul de afaceri reglementnd unele infractiuni specifice comerciantilor de tipul bancrutei frauduloase, al falsului sau uzului de fals. Datorita specificului circuitului de afaceri, ne aflam in situatia solutionarii litigiilor comerciale cu celeritate ( rapiditate ). Acest fapt se produce datorita rapiditatii cu care se incheie actele juridice intre comercianti, acete ce afecteaza ulterior activitatea altor comercianti. Datorita acestui fapt, in cazurile de nulitate ale unor acte incheiate de comercianti, se incarca, in sensul pastrarii circuitului comercial, repunerea acestora in starea de legalitate prin anularea numai a unor clauze si pastrarea celor ce pot produce efecte juridice.

n sens procesual, chiar si in sensul existentei unor litigii comerciale, va fi obligatorie inaintea sesizarii instantei, procedura concilierii intre parti. Concilierea inseamna rezolvarea pe cale amiabila de catre parti a diferentului aparut. n plus, in materia afacerilor, datorita participarii unor profesionisti in actele de comert mai importanta va fi vointa declarata a partilor decat vointa interna, ca in cazul dreptului civil. Aceasta inseamna ca inscrisul realizat de parti, va fi interpretat in functie de ceea ce partile au dorit sau au crezut ca vor sa inscrie in act. Astfel, o clauza dintr-un contract va fi inteleasa asa cum prevede continutul ei, continut ce nu poate fi modificat ca inteles de sustinere a partilor, in sensul ca acestea, au dorit sa prezinte o alta situatie juridica. Consim mntul pr ilor spre a produce efecte juridice, trebuie insa sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violenta. Eroarea inseamna o falsa perceptie a unei parti asupra obligatiei pe care si-o ia. De exemplu : o parte crede ca se asociaza intr-o societate civila, in realitate aceasta fiind comerciala. Dolul reprezinta o eroare provocata a unei parti, de o alta parte. De exemplu : un comerciant se asociaza intr-o societate comerciala, deoarece un alt comerciant deja asociat, ii prezinta o situatie economica a societatii mult mai buna decat cea reala. Violenta poate fi fizica sau psihica, astfel un comerciant poate fi amenintat cu un rau asupra sa sau asupra familiei sale spre a participa la incheierea unui contract. Existenta acestor vicii de consim mnt va determina anularea obligatiilor astfel contractate. Din punct de vedere al participantilor la circuitul de afaceri, intalnim persoane fizice cu calitate de comercianti si societati comerciale => persoane ce vor efectua fapte de comert.

17.03.2011 CURS 2.

FAPTELE DE COMERT

n sensul obtinerii calitatii de comerciant, pers. fizice sau juridice, vor realiza fapte de comer. Doctrina precizeaza existenta faptelor de comer: obiective, subiective si unilaterale sau mixte. Faptele obiective sunt cele prezentate in art.3, al Codului Comercial ca avand esenta purcomerciala, fiind indreptate spre profit. Dintre acestea mentionam: - interpunerea in schimbul bunurilor sub forma contractului de vanzare-cumparare comerciala; - intreprinderile; - contractele de report; - cont curent; - comision; - vanzare sau cumparare de actiuni, precum si titlurile de la credit de genul biletului de ordin si cecului. Contractul de vanzare comercial se deosebeste de vanzarea civila deoarece intermediaza in transferul bunurilor, in sensul obtinerii de profit. Contractul de cont curent presupune intelegerea dintre comercianti, conform careia toate sursele pe care si le datoreaza, sa fie depuse intr-un cont comun. Termenul acestui cont va fi ales de parti, iar la expirarea lui, sumele depuse in urma vanzarilor reciproce de marfuri, se vor compensa, rezultand un sold creditor ce putea fi baza unui nou contract. Contractul de report presupune 2 acte de vanzare ale unor titluri de credit, la un anumit interval de timp, astfel daca un actionar minoritar doreste sa achizitioneze alte actiuni spre a deveni majoritar, o poate face prin acest contract, avand insa obligatia ca la un anumit termen de la data cumpararii actiunilor, sa le revnd fostului proprietar. Fostul proprietar le va rascump cu o val. mai mica decat cea cu care le-a vandut, obtinand profit. Contractul de comision are in vedere actiunea unui comerciant de a se interpune intre alti 2 comercianti ce doresc sa incheie o afacere. Daca cei 2 comercianti pe care ii pune fata in fata incheie afacerea, acesta va obtine un comision.

Titlurile de credit sunt inscrisuri prin care comerciantul ce le emite se autocrediteaza, deoarece va plati marfurile achizitionate, intr-un termen, de regula de 30 de zile de la data ridicarii lor. Spre deosebire de faptele obiective, faptele subiective de comert - sunt atribute celor ce au devenit deja comercianti. Se prezuma astfel faptul ca orice operatiune ar face un comerciant, aceasta ar fi obligatoriu indreptata spre profit. Exceptiile care nu duc spre profit sunt: donatia, testamentul, recunoasterea unui copil, tagaduirea de paternitate -> fiind acte facute de un comerciant ce nu reprezinta fapte subiective. Faptele unilaterale sau mixte sunt cele mai realizate de un comerciant si un necomerciant. De exemplu : contractul de asigurare presupune un asigurator ce are calitatea de comerciant si o persoana asigurata, de regula necomercianta. Cu toate acestea, legislatia comerciala se va aplica ambelor parti, iar litigiile vor fi de competenta instantei comerciala. Prin aceasta, necomerciantul, nedevenind automat, fara vointa sa, comerciant.

Obtinerea calitatii de comerciant

n cazul persoanelor fizice, obtinerea calitatii va avea in vedere organizarea in mod repetat si pe propriul risc, a faptelor obiective de comert. Obtinerea calitatii presupune existenta deplinei capacitati de exercitiu, ce se obtine la implinirea varstei de 18 ani. Ca exceptie, minorul poate obtine calitatea numai ca mostenitor al unui fond de comert al parintilor sai si numai reprezentat de o persoana majora. Interzisul judecatoresc, respectiv cel care din cauza debilitatii mentale, nu-si da seama de efectul faptelor sale nu poate obtine niciodata calitatea. Spre deosebire, cel care este pus sub curatela, ce din cauza infirmitatii nu se poate reprezenta singur, dar are discernamantul faptelor sale, poate obtine calitatea. Obtinerea calitatii presupune un consimtamant neviciat prin eroare dol sau violenta. Obiectul activitatii persoanelor fizice, treb. sa fie comercial, iar din cauza obtinerii calitatii trebuie sa fie indreptata spre profit, astfel daca asocierea intr-o societate comerciala nu presupune dorinta de castig sau asocierea la riscuri, contractul de societate va fi considerat nul. Conditia obtinerii calitatii va fi legata si de realizarea repetata ca profesie a faptelor de comert, fiind excluse activitatile intamplatoare. 4

Pierderea calitatii va avea loc nu numai prin radierea comerciantului din registrul comertului, dar si prin incetarea definita a realizarii faptelor obiective. Fondul de comert reprezinta totalitatea bunurilor mobile sau imobile, afectate de un comerciant in realizarea operatiunilor comerciale. Bunurile Mobile pot fi corporale si incorporale, avand o existenta fizica. Bunurile Imobile au in vedere terenurile si constructiile, unde comerciantul produce bunuri sau si-a declarat sediul. Mobilele Corporale sunt produsele si materiile prime ale comerciantului, iar mobilele incorporale sunt: firma, emblema dr. de propr. intelectuala, clientela si vadul comercial. Firma reprezinta denumirea prin care comerciantii se diferentiaza indiferent de ob. de activitate. Ea va fi in mod obligatoriu unica, asemenea implicand inregistrarea. Emblema este semnul sau denumirea, prin care deosebim comerciantii ce au acelasi ob. de activitate. Aceasta nu este obligatoriu unica. Clientela inseamana totalitatea persoanelor fizice sau juridice, ce apeleaza la un anumit comerciant, iar vadul comercial reprezinta locul unde se desfasoara activitatea. Drepturile de proprietate intelectuala reprezentata de : marci, indicatii geografice sau dreptul de autor => sunt protejate prin lege, dar pot fi vandute in mod liber intre detinatorii lor. Unele elemente ale fondului de comert, cum ar fi firma sau clientela, nu pot fi vandute separat de acesta, spre deosebire de emblema sau dretul de autor. Fondul in intregul sau, poate fi vandut, poate fi adus ca aparat intr-o societate comerciala si cu ajutorul sau se poate garanta o obligatie comerciala.

24.03.201 1 CURS 3.

Persoana Juridica
In sensul legii comerciale, atat pers. fizice cat cele juridice pot obtine repr. de societ. comerciale. Legea 31/90 prezinta 5 tipuri de societati respective. Legea 31/90 care este o lege specifica constituirii si functionarii societatilor comerciale in art. 2 prevede c societatea comerciala imbraca una ndin formele juridice cum ar fi : Societatea in nume colectiv Societatea in comandita simpla Societatea pe actiuni Societatea in comandita pe actiuni Societatea cu raspundere limitata

Nu pot exista alte forme decat cele prevazute de lege. Grupurile de interes economic pt. asocieri de astfel de persoane, in scopul protejarii intereselor comune. Pentru a infiinta o astfel de societate, viitorii asociati vor incheia contracte de societate la societatile complexe, in afara contractului de soc va fi necesar si statutul, iar la societatea cu raspundere limitata si asociat unic va fi necesar doar statutul. Potrivit Art. 5 din Legea 31/90. Societatile in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contracte simple, iar Societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut ce pot forma un inscris unic denumit act constitutiv. Contractul de societate pt. a fi valabil trb sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma. Conditiile de fond sunt cele prevazute in art. 948 din Codul Civil : Consimtamantul valabil al partilor capacitatea partilor obiectul contractului cauza contractului

Nerespectarea acestor conditii duce la nulitatea contractului. Astfel, cei lipsiti de capacitate deplina de exercitiu, de genul minorilor si ai intereselor judecatoresti, nu pot incheia un contract neafectat

de nulitate. Cel pus sub curatel avand discernmant, va avea si capacitatea necesara incheierii contractului. Dpdv al consimtamantului, acesta nu trebuie sa fie viciat prin eroare sau violenta. Obiectul contractului va avea in vedere realizarea de fapte de comert obiective, iar cauza contractului va fi obligatoriu orientata spre obtinerea de profit. In toate cazurile, in contract cauza trebuie sa existe, sa fie ilicita si .. At cand partile s-au inteles ca unele dintre ele sa nu participe la impartirea profitului sau sa nu-si asume riscurile activitatii comerciale, contractul va fi considerat nul pentru lipsa de cauza. Aceste acte constituie acele societati sub forma contractului si statutului. Sunt necesare inmatriculari la registrul comertului, nonart. ce determina obtinerea calitati de comerciant. Viitorii asociati vor depune aceste acte insotite de dovada retinerii firmei, de dovada existentei capitalului soacial ( daca este cazul ), precum si de avizele si autorizatiile necesare. Daca la verificarea acestor acte se constata in registrul comertului existenta unor aspecte de nelegalitate, viitorii asociati vor fi invitati sa le faca. Daca refacerea nu este posibila, imediat asociatii vor primi un termen in acest sens, iar daca viciile nu sunt acoperite pana la implinirea lui, inmatricularea va fi refuzata. Sunt situatii in care nelegalitatea este depasita dupa inmatriculare. In sensul protejarii circuitului comercial se va incerca regularizarea societatii, respectiv aducerea acesteia in stare de legalitate si sub acest aspect asociatii vor primi un termen, deoarece nulitatea societatii ar determina anularea tuturor raporturilor juridice in care aceasta a fost....... Sunt insa situatii legate de incapacitatea tuturor asociatilor la data ............ contractului de societate, de absenta sediului, de absenta capitalului social, de absenta incheierii de inmatriculare la registrul comertului, vor determina imposibilitatea protejarii societatii si interventia nulitatii acesteia. In contractul de societate vor fi trecute clauze necesare organizarii si functionarii societatii de genul: 1. Firmei societatii 2. Formei de infiintare 3. Numelui administrativ sau al cenzorului 4. Numele si adresa asoci. Pers fizice sau juridice 5. Nr. partilor sociale distrib. si valoarea lor 6. Valoarea aporturilor aduse 7. Modul de impartire al dividentelor 8. Prezenta sucursalelor si filialelor 9. Cauzele de dizolvare ale societatii. 7

Spre deosebire de contract, statutul detaliaza prevederile contractului. De exemplu: Un statut se poate indica modul de functionare a adunarii asociatilor, modul de notificare a asociatilor, modalitatea de votare in adunare, conducerea adunarii, incheierea procesului verbal de sedinta.

Societatea nume colectiv Societatea nume colectiv reprezinta cea mai simpla forma a societatii comerciale
infiintata pe baza deplinei increderi intre asociati. Societatea functioneaza in prezenta a minin 2 asociati, legea reimpunand existenta capitalului social minim. Lipsa capitalului se datoreaza in principal raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor in cazul prejudiciilor produse de ............... comercianti. Raspunderea nelimitata - inseamna ca asociatii suporta prejudiciile cu toata averea lor prezenta sau viitoare. Raspunderea solidara inseamna ca oricare dintre asociati, poate fi chemat sa suporte prejudiciul indiferent daca a participat sau nu la producerea lui. In schimbul aporturilor in bani, in natura, in creante, asociatii primesc parti de interes ce vor determina impartirea dividenta, de regula in mod proportional cu valoarea aporturilor. Aporturile in natura au in vedere bunuri imobile, mobile, fond de comert, brevete de inventie, in general orice bunuri care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societati comerciale. Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala. Evaluarea aportului in natura se poate face conventional sau de catre experti. Vointa societatii se exprima prin modul a cel putin jum. dintre asociatii in cadrul adunarii asociatilor, hotararile adunarii vor fi puse in executare de unul sau mai multi administratori, alesi dintre asociati ce vor lucra fie impreuna fie separat in alegerile lor, asa cum e prevazut in contractul de societate. Datorita deplinei increderi, retragerea unui asociat din societate prin vanzarea partilor de interes, se poate face numai cu acordul tuturor asociatilor ramasi, in sens contrar dispunand instanta.

Excluderea asociatilor se poate face prin hotararea tribunalului daca acestia au administrat alte societati cu raspundere limitata, au preluat bani din patrimoniul societatii sau au concurat societatea fara a avea acordul tuturor celorlalti asociati. Societatea se dizolva atunci cand ramane un singur asociat, verificarea actelor de administrarea va fi facuta de oricare dintre asociati, legea neobligand la numirea cenzorilor.

CURS 4.

31.03.2011

Societatea in comandita simpla

- Reprezinta o forma de asociere a unor persoane fizice sau juridice, prin intermediul exintentei depline increderi intre asociati. - Asociatii pot aduce aporturi in bani, nat, creante sau munca, primind in schimb parti de interes - Partile de interes vor fi necesare calcularii dividentelor, ca forma de impartire a profitului. - In acest scop, aporturile in natura sau munca, vor fi obligatoriu evaluate in bani, in momentul aducerii lor. - In privinta rascumpararii asociatilor, societatea contine asociati comanditati si comanditari. Comanditatii raspund in mod nelimitat si solidar pt prejudiciile produse de societate, altor comercianti. Comanditarii raspund in limita aporturilor aduse. - Datorita existentei formei nelimitate de raspundere, legea nu impune la inmatricularea societatii, existenta unui capital social minim, ceea ce nu inseamna ca asociatii pot conveni asupra unei asemenea sume. - Vointa sociala se exprima in cadrul asupra adunarii asociatilor, unde au drept de vot atat comanditarii cat si comanditatii. - Hotararea adunarii va fi valabila cu votul majoritatii simple, a celor prezenti in adunare. - Punerea in practica a hotararilor adunarii, va fi facuta de 1 sau mai multi asociati comanditati. - Comanditarii nu au dreptul sa administreze, dar pot primi sarcini sau atributii in conducerea interna a societatii. - In situatia in care un comanditar accepta sa administreze, va deveni de drept comanditat si va raspunde cu toata averea sa.

- In cazul in care sunt mai multi administratori, acestia pot hotara individual sau impreuna asa cum a fost precizat in contractul de societate. Insa anumite hotarari de o importanta deosebita pt societate, nu pot fi luate in mod separat de administratori. - Daca administratorii nu se inteleg, va decide Adunarea Asociatilor. - Controlul actelor de administrare va apartine tuturor asociatilor ce nu administreaza legea, neimpunand obligatia unirii cenzorilor. - Retragerea asociatilor prin vanzarea partilor de interes, se poate face in mod liber atunci cand sunt transferate celorlalti asociati. Daca insa se doreste vanzarea catre persoane din afara societatii, va fi necesar votul tuturor asociatilor ce raman in sociatate.

- Prin contractul de societate se poate stabili ca in societate, sa devina asociati si mostenitorii unui asociat decedat. In caz de neintelegere intre asociati la vanzarea partilor de interes, poate decide instanta de judecata. - In ceea ce priveste excluderea asociatilor, aceasta poate avea loc numai prin hotararea tribunalului. - In cazul comanditorilor, excluderea poate interveni daca s-au amestecat fara drept in conducerea societatii, sau nu au adus aporturile promise. - In cazul comanditatilor, excluderea are in vedere administrarea altor asociati de acelasi tip sau concurenta directa/indirecta, facuta societatii fara a avea acordul tuturor asociatilor. - Dizolvarea societatii are loc at. cand din cei 2 asociati, din care 1 comanditar si un comanditat, minim necesar infiintarii sociatatii, din cauza retragerii sau excluderii, ramane unul singur.

Societatea S.R.L.

Reprezinta o asociere de persoane fizice sau juridice, ce pe baza deplinei increderi aduc aporturi, primind in schimb parti sociale. - Asociatii pot aduce aporturi in bani, natura si in creante, dar nu in munca. - Aporturile in bani sunt obligatorii, deoarece legea impune existenta unui capital social minim, in valoare de 200 de lei. - Capitalul este necesar acoperirii creantelor creditorilor sociali, deoarece asociatii raspund numai in limita aporturilor aduse, nu si cu averea proprie. - Vointa sociala se exprima in adunarea asociatilor, unde au drept de vot toti asociatii ce au adus integral aporturile. 10

- Hotararea adunarii va fi valabila cu votul majoritatii simple a detinatorilor de parti sociale si sunt obligatorii chiar si pt cei ce nu au participat la vot sau au votat impotriva. - Hotararile adunarii sunr puse in executare de catre administratorii asoaciati sau neasociati, ce hotarasc impreuna sau separat asa cum s-a stabilit in contractul de societate. - Actele administratorilor sunt controlate de oricare asociat ce nu administreaza, dar ca exceptie, daca sunt mai mult de 15 asociati in societate, legea obliga la numirea a cel putin un cenzor. - In ceea ce priveste retragerea asociatilor, datorita deplinei increderi, vanzarea partilor sociale in afara societatii este posibila cu acordul a 3 patrimi in asociatie, iar in interiorul societatii se face in mod liber. - Excluderea din asociatie va avea loc numai prin hotararea tribunalului in cazul administratorilor daca fara drept administreaza si alte societati de acest tip sau concureaza direct/indirect cu societatea, iar pentru asociati daca nu au varsat integral aporturile promise. - Societatea se dizolva in situatia in care capitalul social minim se reduce la jumatate si nu este reintregit, sau daca din cei 2 asociati minim necesari existentei societatii, ramane unul singur. - Ca exceptie avem : SRL cu asociat unic. - Un asociat poate fi unic intr-un singur SRL, in caz contrar fiind tinut raspunzator in mod nelimitat si nu numai cu aportul adus pt prejudiciile produse de societate.

Cadrul Juridic
Este alcatuit din ansamblul actelor normative care reglementeaza domeniul financiar, in faza de prelevare cat si in faza de repartitie.

Politica Financiara
Fiecare partid are un program prin care sunt stabilite liniile directoare ale activitatii. Prin programul de guvernare sunt : definite obiectivele urmarite mijloacele si metodele utilizate pt atingerea acestora categoriile sociale carora li se adreseaza pozitia fata de problemele interne sau internationale imediate sau de perspectiva. 11

Politica internationala are ca principale componente metodele si mijloacele prin care se utilizeaza si repartizeaza resursele financiare ale statului, precum si repartitiile si reglementarile financiare, organizate de stat.

Resursele financiare difera de la o tara la alta in functie de:

potentialul economic stadiul de dezvoltare economica de resursele naturale ale tarii precum si de metodele de conducere ale economiei.

Politica financiara stabileste raporturile financiare dintre stat, pe de o parte, si agentii economici si populatie, pe de alta parte. Principalele domenii de manifestare ale politicii financiare sunt:

Cheltuielile publice Resursele financiare publice, respectiv: impozite, taxe, venituri financiare extraordinare, creditul bancar si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila. Politica financiara promovata intr-o anumita per, este diferita prin tactica si strategia sa Se considera reglementarile fiscale pt o anumita etapa a dezvoltarii economico-sociale, precum si prognozele pe termen lung alcatuiesc strategia in domeniul politicii finan. Tactica in politica financiara cuprinde actele normative, administrative in domeniul financiar, pe perioade relativ scurte, precum si masurile concrete care se iau pt indeplinirea obiectivelor stabilite in concordanta cu cerintele specifice fiecarei etape. In domeniul cheltuielilor publice se acorda o atentie deosebita finantarii cheltuielilor privind resursele umane, mentinerea nivelului de trai si a calitatii vietii. Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice are urmat. obiective: Dimensionarea cheltuielilor publice 12

 obiectivelor econ-financiare. publice.

Stabilirea destinatiei cheltuielilor publice pt realizarea Realizarea cheltuielilor publice in conditii de eficienta Atingerea scopurilor propuse in domeniul cheltuielilor

Politica

financiara

in

domeniul

resurselor

financiare, trebuie sa indeplineasca urmatoarele coordonate : rata fiscalitatii si nivelul cheltuielilor externe) economico-financiare sectorul public. Analiza oportunitatii apelarii la imprumutiri Modalitatile de prelevare a veniturilor de la Utilizarea impozitelor si taxelor ca prghii Provenienta resurselor financiare ( interne si Volumul res. finan., care e direct prop. cu PIB,

CURATEL - instituie juridic pt. ocrotirea intereselor i administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumit incapacitate. ILICT - interzis de lege; fapt penal, infraciune, act de conduit contrar legii.

CAP III

Sistemul Bugetar

Etimologic, cuvantul buget, provine din cuv latinesc budge, care inseamna sac sau Notiunea de buget a evoluat continuu, la ora actuala existand o motivatie politica a

punga de bani. elaborarii bugetului ( instituirea contractului parlamentului asupra activitatii guvernului) precum si o motivatie financiara. 13

Notiunea de bunget poate fi abordata din mai multe puncte de vedere:

D. p. d. v. Politic Bugetul reprezinta expresia aporturilor guvernului in domeniile sale de competenta, determinate de doctrina politica apartidului, atitudinea opozitiei, puterea revendicativa a unir grupuri de interese(sindicate), de conjuctura economica si de situatia internationala. D. p. d. v. Formal Bugetul reprezinta doscumentul program, in care statul inscrie anual marimea si structura veniturilor si cheltuielilor publice. D. p. d. v. Juridic Bugetul este actul prin care se prevad si se aproba prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului si a altor entitati de drept public. D. p. d. v. al continutului economic Se poate remarca faptul ca fondurile care trec prin contul bugetar reprezinta o pondere semnificativa PIB si ca prin impozitele prelevate si cheltuielile efectuate, statul dispune de instrumente privilegiate de intervenie n viaa economic i social. Bugetul apare ca un dublu sistem de fluxuri financiare, de mobilizare si de repartizare. In practica tarilor cu economie de piata, in afara bugetului de stat in forma clasica, se Bugetul economic reprezinta un inventar al resurselor societatii fizice si private cat si Bugetul economic e conceput ca un ansamblu de conturi nationale, care descriu Bugetul economic nu are putere de lege, prevederile sale nu sunt imperative, servind

intocmeste un buget al economiei internationale sau buget economic. al destinatiei acestora pt anul destinat, urmat de previziuni pt anul urmator. previziunile privind formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat. numai ca fundament al masurilor de interventie a statului in economie.

Sistemul Bugetar si Componentele Acestuia

In perioada contemporana, bugetul unui stat nu se mai constituie pe un singur nivel de

administratie, ci pe doua sau mai multe niv., in functie de structura organizatorica a fiecarui stat si de prerogativele atribuite fiecarei entitati. Elaborarea mai multor bugete a permis alcatuirea unor variante practice de organizare bugetara cu particularitati de la o tara la alta. 14

sistem. -

Intre componentele bugetului, precum si intre acesta si mediul extern, exista relatii de

interdependenta, fiecare cu trasaturi proprii, fapt care confera ansamblului caracteristicile unui Sistemul bugetar reprezinta ansamblul bugetelor intocmite intr-o tara, relatiile de

interdependenta existente, precum si metodele, procedeele si institutiile prin intermediul carora se pun la dispozitia autoritatilor publice creantele locale, resursele financiare necesare realizarii obiectivelor de dezvoltare economico-financiara. Structura sistemului bugetar a unui stat este determ. de structura organizatorica a acestuia. Statele pot fi : De tip unitar : Romania, Franta, Italia, Suedia si Spania. De tip federal : SUA, Elvetia, Germania, Australia, Mexic. In statele de tip unitar, la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, functioneaza La nivel de stat, functioneaza organele centrale ale puterii si administratiei de stat. Corespunzator acestei structuri exista un sistem bugetar organizat in 2 etape : 1. Bugetul administratiei centrale de stat 2. Bugetele locale. 1. Bugetul administratiei centrale de stat numit si buget de stat sau general, este alimentat din principalele impozite si taxe si din imprumuturi publice.. din acest buget se finanteaza obiective si activitati de interes national si strategic. 2. Bugetele locale sunt alimentate din impozite si taxe locale, venituri din exploatarea intreprinderilor si domeniilor, ce apartin administratiei locale din transporturi, de la bugetul de stat si uneori din imprumuturi publice. Din aceste bugete sunt finantate serviciile publice de interes local. Tot din aceste bugete se finanteaza intretinerea si functionarea organismelor publice locale, infrastructura locala, precum si entitatile publice in domeniul sanatatii, invatamant, ordinii publice. In statele de tip federal : exista o structura organizatorica in 3 trepte, care cuprinde: Federetia dispune de organele supreme ale puterii si administratiei federale, care au Statele componente ale federatiei dispun de parlamente si guverne proprii dar n-au

organe ale puterii si administratiei de stat locale.

federatia, statele membre ale federatiei si uitatile administrativ teritoriale proprii fiecarui stat. competente pe plan intern si international. competente in relatiile internationale. 15

Unitatile administrativ teritoriale ale statelor membre ale federatiei, sunt conduse de Corespunzator acestei organizari, sistemul bugetar cuprinde : 1. Bugetul federatiei 2. Bugetele statelor 3. Bugetele locale

organe locale ale puterii si administratiei de stat.

Literatura de specialitate pune in evidenta faptul ca in conditiile aparitiei Sistemele bugetare din uniunile de state prezinta o particularitate aparte,

unor uniuni de state, poate fi identificat un nou tip de sistem bugetar. datorita faptului ca uniunea este alcatuita dintr-o asociere de state, fiind fundamentata pe regula de agregare si nu pe cea de integrare juridica. devine uniunii. Drept urmare, fiecare stat membru are propriul sau sistem bugetar care subsistem al sistemului unionar, iar la nivel supranational se intocmeste bugetul

CURS 5.

Contractul de vanzare-cumparare comerciala

17.03.2011

Caracterizare generala 16

Conditii legale ale vanzarii-cumpararii comerciale Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare Conditii de validitate ale contractului Caracterizare generala Operatiunile de vanzare-cumparare comerciala sunt cele mai frecvente in activitatea Contractul de vanzare-cumparare este strans legat de productia de marfuri. C.V.C.C. constituie instrumentul juridic prin care se realizeaza circulatia marfurilor. Prin mijlocirea contractului de vanzare-cumparare comerciala, produsele ajung de la Vanzarea-cumpararea comerciala este asemanatoare vanzarii-cumpararii civile. Ceea ce deosebeste vanzarea-cumpararea civila de vanzarea-cumpararea

comerciala.

vanzator la cumparator.

comerciala, este functia economica a contractului si anume interpunerea in schimbul bunurilor. Conditii legale ale vanzarii-cumpararii comerciale Sunt considerate fapte de comert, cumpararile de (recoltele) producte sau de

marfuri, fie pt a le revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru ori numai spre a se inchiria. revanzare. Intentia de revanzare trebuie sa indeplineasca conditii : Sa existe la data cumpararii Sa fie cunoscuta cocontractantului Sa priveasca in principal bunuri cumparate. Are aceeasi valoare si cumpararea spre a se revinde obligatiunii statului sau alte Cum se poate observa, cumpararea si vanzarea comerciala pot avea ca obiect numai Cumpararea este facuta in scop de revanzare sau inchiriere, iar vanzarea este Trasatura esentiala a cumpararii si vanzarii comerciale o constituie intentia de titluri de credit care circula in comert. bunurile mobile ( producte, marfuri, obligatiuni ale statului si alte titluri de credit ). precedata de o cumparare facuta in scop de vanzare.

17

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare a) b) profit). c) d) e) Este comutativ ( intinderea obligatiilor asumate de catre parti este certa Este consensual ( se incheie prin simplul acord de vointa al partilor) Este translativ de proprietate ( prin el se transmite dreptul de si este cunoscuta inca de la momentul incheierii contractului). Este bilateral ( sinalagmatic impune obligatii reciproce pt partile Contractul e cu titlu oneros ( ambele parti urmaresc obtinerea unui

interesate chiar de la data incheierii lor ).

proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator). Conditii de validitate ale contractului Art 948 Cod Civil vorbeste de consimtamant, capacitate, obiect si cauza. a) b) Consimtamantul partilor incheierea contractului de vanzare-cumparare Promisiunea de vanzare uneori, datorita unor imprejurari, incheierea

implica un acord de vointa al partilor. contractului nu se poate realiza imediat si nemijlocit prin oferta de vanzare si acceptare a ofertei. Promisiunea unilaterala de vanzare Primind oferta de vanzare a unui bun, beneficiarul poate sa o accepte, caz in care incheie contractul de vanzare-cumparare sau nu o accepta, caz in care contractul nu se incheie, oferta putand fi facuta altei persoane. Intre aceste doua posibilitati, beneficiarul alege alta cale prevazand un interes pt dobandirea bunului, dar neavand clare toate consecintele incheierii contractului, beneficiarul poate primi promisiunea de a vinde bunul rezervandu-si insa facultatea de a-si manifesta ulterior consimtamantul de a-l cumpara sau de a nu-l cumpara. Promisunea de vanzare-cumparare comerciala este un contract juridic si nu un act Promisiunea de vanzare-cumparare nu este un contract de vanzare-cumparare, unilateral deoarecere beneficiarul nu si-a manifestat vointa de a cumpara. Aceasta se va manifesta ulterior daca beneficiarul se va decide sa cumpere bunul oferit.

18

Promisiunea de vanzare-cumparare nu are ca efect transmiterea dreptului de proprietate

de la promitent la beneficiar. Aceasta da nastere unei obligatii in sarcina promitentului aceea de a vinde bunul oferit ( obligatia de a face daca beneficiarul isi va manifesta intentia de a cumpara lucrul respectiv). Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare In cazul promisiunii de vanzare, promitentul se obliga sa-i vanda, iar beneficiarul sa Este vorba de un antecontract prin care ambele parti se obliga sa incheie in viitor un In consecinta, promisiunea bilaterala nu are ca obiect transmiterea dreptului de cumpere un anumit bun in baza unui contract de vanzare-cumparare care se va incheia in viitor. contract de vanzare-cumparare avand ca obiect bunul promis. proprietate asupra bunurilor. Acest efect se va produce numai in incheierea contractului de vanzare-cumparare. In cazul nerespectarii obligatiei de catre una dintre parti, cealalta parte poate cere despagubiri. Pactul de preferinta Proprietarul unui bun se obliga fata de o persoana ca in cazul in care va vinde bunul, saAici promitentul nu se obliga sa vanda bunul ci numai sa-i acorde preferinta Pactul de preferinta nu are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Acest efect se va produce numai daca promitentul se va decide sa vanda bunul. Capacitatea Partilor Capacitatea de folosinta Capacitatea de exercitiu Art. 948 Cod Civil stabileste principiul potrivit caruia pot cumpara si vinde toti cei carora legea nu le prohiba acest drept. Incapacitati Speciale a) Vanzarea nu se poate face intre soti b) Interdictia incheierii de vanzare-cumparare intre tutore si minorul aflat sub tutela sa c) Interdictia cumpar. de catre mandatori a bunurilor pe care au fost imputerniciti sa le vanda d) Interdictia de a cumpara de catre persoanele care administreaza bunurile statului sa a altor unitati administrativ teritoriale, precum si de catre functionarii publici a bunurilor pe care le administreaza, respectiv a bunurilor care se vand prin mijlocirea lor. i acorde preferinta la pret egal. beneficiarului in cazul in care s-ar decide sa vanda bunul respectiv.

19

e) Interdictia incheierii de vanzare-cumparare de catre persoanele care indeplinesc anumite functii in organele statului ( judecatorii, procurorii, avocatii nu pot fi cesionarii unor drepturi litigioase aflate in raza Curtii de Apel in care isi desfasoara activitatea). f) Interdictia incheierii de catre prepus a unor operatiuni de nat comertului cu care e insarcinat g) Interdictia incheierii de catre asociatii cu raspundere nelimitata, au operatiuni care ar atinge interesele societatii comerciale.

20