Prevenirea Fumatului

Riscul pentru sntate Cel puin la nivel biologic, fumatul este duntor din mai multe motive. Unul dintre acestea este faptul c o singur igar conine peste 4000 de substane pe lng nicotin, dintre care mai bine de 40 sunt cancerigene. ns i ingerarea nicotinei pe perioade lungi, pe lng inducerea simptomelor de sevraj are efecte asupra: creterea ratei pulsului i a respiraiei, ncetinirea reflexelor prin aciunea la nivel muscular, foreaz organismul s consume mai mult oxigen ceea ce duce la o mai dificil funionare a inimii. Efectele la nivel cognitiv sunt controversate unele studii accentund efectele pozitive pe care nicotina le poate avea la persoanele foarte emotive sau cu alte genuri de tulburri emoionale, sunt atestate sau efectele negative ale sevrajului la fumtori. Alte studii ns demonstreaz efectul negativ al fumatului pe termen lung precum: tulburri atenionale, dificulti de nvare, modificri ale dispoziiei afective, ncetinirea reaciilor . Din alte puncte de vedere, s-ar prea ca substanele din fumul de igar, fie c sunt ingerate activ sau pasiv, pot cauza cancer la nivelul organelor respiratorii, boli cardiovascularii, boli pulmonare i mai ales probleme cu sarcina n rndul femeilor fumtoare.

Tutunul, stie toata lumea, are consecinte grave asupra sanatatii noastre: boli respiratorii grave, cancer pulmonar, probleme cardiace si circulatorii, ca sa enumaram doar cateva. In fiecare an, mai mult de un fumator din trei incearca sa se lase de fumat si unul din zece reuseste. Oricare ar fi cantitatea de tutun consumata si durata consumului, nu e niciodata prea tarziu sa ne oprim. Riscul de a dezvolta o boala grava se micsoreaza dupa abandonarea fumatului. Cercetarile recente arata ca obiceiul fumatului lasa in moleculele organismului o urma de nesters, chiar daca s-a renuntat la tigari cu mult timp in urma. Rezultatele acestor studii ar putea oferi explicatii in ceea ce priveste continua crestere a riscului aparitiei cancerului de plamani si a altor afectiuni pulmonare, printre cei care odata au fost fumatori convinsi. S-a observat ca schimbarile pe care fumatul le produce la nivel genetic pot persista chiar si dupa zeci de ani dupa ce acest obicei a fost abandonat. Astfel, s-a constatat ca, atunci cand cineva se lasa de fumat, organismul lui incepe gradat sa se refaca, dar, contrar parerii general acceptate pana acum, nu toata lumea se reface complet. Desi riscul aparitiei, spre exemplu, a unei afectiuni cardiace este aproximativ acelasi ca in cazul unui nefumator, riscul aparitiei cancerului de plamani, a enfizemului si a altor afectiuni pulmonare progresive care creeaza probleme de respiratie ramane crescut, chiar daca persoana in cauza n-a mai fumat o tigara de cativa zeci de ani.

Riscul aparitiei de afectiuni pulmonare

Cercetatorii au afirmat recent ca, desi multe persoane sunt de parere ca-si reduc riscul aparitiei unor afectiuni pulmonare daca se lasa de fumat, acestea niciodata nu diminueaza riscul pana la zero. Aceste afirmatii se bazeaza pe o serie de studii, care s-au facut la nivel genetic, pentru a observa nivelul de afectare al tesuturilor canalelor ce formeaza arborele bronsic din plamani, comparand cazul catorva nefumatori (care n-au fumat niciodata), cu al unor fumatori si al unor fosti fumatori ( care se lasasera de fumat de o perioada cuprinsa intre 1 si 30 de ani). S-a observat ca unele gene, care au avut de suferit in cazul fumatorilor si-au revenit la nivelul normal in cazul celor care s-au lasat de fumat. Dar, in acelasi timp, exista si o serie de gene care, din nefericire, nu si-au mai revenit. La acestea se refera acest studiu, care subliniaza faptul ca fumatul induce in organismul fumatorilor procese ireversibile, care pot avea o serie de urmari nedorite. Important de observat este faptul ca o parte din aceste gene sunt raspunzatoare de producerea unor proteine, ce se pot asocia cu afectiunile pulmonare. De exemplu, cateva gene legate de ciclul celular prezentau un nivel scazut atat in cazul fumatorilor curenti, cat si in cel al fostilor fumatori. Acest lucru este in concordanta cu reducerea ratei diviziunii celulare a canalelor aeriene, observata in cazul pacientilor care sufera de bronsita cronica sau enfizem. In mod similar, exista cateva gene care au rolul de a codifica proteinele implicate in refacerea AND-ului si care au un nivel mai redus in cazul fumatorilor, atat a celor curenti, cat si a celor care s-au lasat de fumat. Prezenta unor afectiuni ar putea fi o alta explicatie care justifica aparitia unor modificari in structura acestor gene. Trebuie insa mentionat ca fostii fumatori care au participat la studiu sunt cei care mai bine de 30 de ani au fumat cel putin un pachet de tigari pe zi si ca toti acestia au prezentat semne ale unor bronsite cronice sau enfizem. Cercetatorii au descoperit ca tipul de modificare a genelor nu se poate corela cu severitatea afectiunii pulmonare, ceea ce sugereaza ca vina trebuie cautata in alta parte. Un alt studiu sustine faptul ca fumatorii insasi sunt cei care induc acele schimbari genetice de durata. Ei afirma ca au mai fost descoperite diferente in ceea ce priveste modificarile genetice si in cazul fostilor fumatori care sunt sanatosi. Celulele canalelor aeriene par sa sufere modificari la nivel molecular, care persista multi ani dupa ce persoana in cauza s-a lasat de fumat. Aceste observatii sunt deosebit de importante pentru ca deschid calea unor viitoare studii. Necesitatea acestor cercetari apare daca se are in vedere ca, deocamdata, nu se poate stabili o relatie de tip cauza-efect intre genele modificate si afectiunile pulmonare.

Cercetatorii doresc sa realizeze in prima faza un studiu care sa urmareasca modificarile genetice si ratele de aparitie a diverselor afectiuni inainte si dupa ce o persoana a renuntat la acest obicei. Dar intr-un final, toate aceste studii si cercetari, cat de grave rezultate ar avea, nu ii vor convinge pe fumatori de nocivitatea activitatii lor. Nici avertismentele, nici prezentarea unor cazuri infioratoare de moarte din cauza fumatului, nici pretul din ce in ridicat al tigarilor nu ii vor convinge pe fumatori sa se trezeasca cat mai au timp. Tigara este mai ales un dusman declarat al femeii. In primul rand datorita asociatiei tutun pilula contraceptiva care mareste de 10 ori riscurile cardio-vasculare. Nasterea prematura, copii cu o greutate prea mica si moartea bebelusului sunt consecintele tabacismului mamei in timpul graviditatii. Exista o multime de scuze pentru a nu ne opri din fumat:

Mi-e frica sa nu ma ingras.

Luarea in greutate este deseori moderata. Nicotina continuta in tutun creste metabolismul, aceasta insemnand ca intr-o zi normal, fumatorul arde mai multe calorii decat un nefumator. De altfel, fumatul taie pofta de mancare, atenueaza savoarea mancarii, micsorand astfel placerea de a manca. Dieta si igiena sunt foarte importante. Nu trebuie sa ne punem la regim in momentul in care ne lasam de fumat. Este mai bine sa ne oprim sa fumam si apoi sa incercam sa dam jos kilogramele in plus. Cu toate acestea exista anumite reguli care trebuie respectate:

Nu mancati prea multe alimente grase evitati produsele de patiserie, sosurile Consumati multe fructe si legume. Tutunul reduce vitamina C din organismul fumatorilor, fiecare tigara consumand 2 mg de vitamina C. trebuie sa mancati multe fructe bogate in aceasta vitamina. Beti multa apa pe parcursul zilei. Faceti un pic mai multe exercitii fizice o ora de mers rapid arde la fel de multe calorii ca 20 de tigari.

Fumatul ma relaxeaza.
Tensiunea pe care o simtiti inainte sa fumati si care este usurata de tigara este datorata in principal lipsei nicotinei. Diferite metode de relaxare sunt posibile: yoga, meditatie, plimbari in natura, masaje relaxante. Anumite produse timbre sau gume de mestecat care inlocuiesc nicotina pot sa va ajute suprimand nevoia de nicotina.

Nu am suficienta vointa.

Este mai bine sa ne pregatim pentru momentul in care ne lasam de fumat, caci oprirea este ca o invatare, deci trebuie sa ne debarasam de reflexele conditionate dobandite in timpul anilor fumatori. A te opri din fumat nu este doar o chestiune de vointa, ci una de metoda. Vointa poate sa primeasca ajutorul acupuncturii, in general, si auripuncturii, in special.

Fumatul este o placere.

Incetarea de a fuma inseamna sa redescoperi alte placeri: mirosul unui parfum bun, gustul alimentelor, senzatia de a respira aer curat si mai ales, sentimentul reusitei personale si satisfactia de a gasi o forma de libertate. Pentru a reusi sa trecem de sevraj, putem sa folosim:

Tabacum CH3 granule, de 3 ori pe zi si 3 granule de fiecare data cand aveti pofta de o tigara Valeriana extract, permite calmarea stresului si provoaca dezgustul fata de tabac Eschscholtzia californica daca sevrejul provoaca insomnia Sunatoare daca aveti tendinta de a deveni depresiv.