UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Master : Instalaii pentru Construcii An II

Combustibilul din lemn

Biomasa lemnoasa este cel mai cunoscut combustibil pentru sistemele de incalzire pe lemn utilizat in sectorul casnic iar cele mai convenabile tipuri folosite la incalzirea locuintelor sunt aschiile din lemn, peletele si bustenii.

Figura 1: Aschierea lemnului prin utilizarea unei masini aschietoare cu cilindru, alimentata de un tractor printr-un arbore de alimentare

In Tabelul 1 este data o comparatie intre aceste tipuri de combustibili

Combustibil Avantaje Dezavantaje - Sistemul de ardere are costuri mai ridicate, deoarece aschiile necesita o capacitate de depozitare mai mare, si un echipament de alimentare cu combustibil mai robust - Potrivite doar pentru echipamente mai mari, adica >25 kW

Aschii de Lemn

- Usor de produs local din taierilecosmetice ale padurilor -Costuri de combustibil mult mai mici -Cheltuielile cu combustibilul lemnos pot aduce beneficii economiei locale

- Instalatia de alimentare cu combustibil similara cu cea de la instalatiile de incalzire conventionale Pelete din lemn - Potrivit pentru instalatii foarte mici

- Costuri cu combustibilul mai mari - Este putin probabil ca furnizarea combustibilului sa se faca local si aceasta nu produce impact economic local

Busteni

-Bustenii pot fi depozitati si transportati convenabil cand sunt in gramada -Pot fi procurati usor la fata locului sau local

- Mai putin potriviti pentru sisteme automate (desi unele exista) - Necesita spatiu de depozitare mare care sa permita pastrarea lor timp de 1 2 ani la uscare

SISTEME HIBRID DE INCALZIRE LEMN-ENERGIE SOLARA

Sistemele hibrid de incalzire pe baza lemnoasa biomasa i energie solara sunt

alcatuite din componente ale sistemului solar de producere a energiei termice si din componente ale instalatiei de incalzire pe biomasa. Principalele componente ale acestor sisteme sunt:

-Cazanul cu ardere de combustibil lemnos, precum si infrastructura acestuia

(depozitul de combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil, etc.) -Sistemul solar (captatoare solare, circuitul solar, etc.) -Rezervorul de stocare a energiei termice

-Sistemele de reglaj

Figura 2: Sistem hibrid de incalzire lemnenergie solara

Tabelul 2: Principale tipuri de echipamente de incalzire cu lemne

Tip Echipament Soba cu ardere de butuci din lemn

Caracteristici principale -Sobele asigura incalzire pentru o singura camera (desi unele pot insoti un schimbator de caldura folosit pentru producerea de apa calda sau de incalzire pentru camere suplimentare). -Nu au alimentare automata cu combustibil. -Butucii sunt adesea disponibili la costuri mult mai mici decat peletele sau aschiile din lemn. -Temperatura rezultata este dificil de controlat. -Randament: 30-65% iar, in unele cazuri, pana la 80% -Necesita intretinere redusa. -De obicei alimentarea cu combustibil sa face manual. -Arde combustibil mai curat, desi este mai scump decat butucii din lemn si, de obicei, nu provine dintr-o sursa locala. -Randament: 80-90% -Potrivit doar pentru puteri mai mari (>25kW). -Aschiile pot fi introduse automat in arzator. -Aschiile din lemn pot fi asigurate din surse locale si sunt mai ieftine decat peletele. -Este posibil un grad mai mare de automatizare. -Disponibile pentru puteri nominale de la 8kW. -Randament: 80-90% -Cazanul trebuie alimentat manual, de obicei, o data pe zi. -Necesita un rezervor de stocare / acumulator. -Randament: 80-90%

Soba care arde pelete

Cazan pe aschii -Potrivite pentru incalzirea intregii din lemn cladiri Cazan pe pelete

Cazan cu ardere pe butuci din lemn

Sobe cu ardere pe butuci din lemn/pelete

Sobele pe butuci din lemn obtin randamente mult mai bune fata de seminee (35-65% comparativ cu 10-20% pentru seminee). Intregul proces de ardere se desfasoara intr-o singura camera. Sobele pe pelete avantaje au o functionare automata convenabila cu un nivel mult mai mare de reglaj si cu un randament mai ridicat.

Soba fonta pe lemne

Soba teracota pe lemne

Soba pe pelete

Cazanele cu ardere de pelete, aschii de lemn, butuci de lemn

-Cazanele cu ardere de pelete sunt disponibile pentru puteri instalate mai mari decat sobele pe pelete (>8 kW) si pot asigura incalzirea unei cladiri intregi.

-In general echipamentele care ard aschii din lemn sunt potrivite pentru acoperirea unor cereri de caldura mai mari, puterea instalata(30100 kW)

-Cazanele care ard busteni furnizeaza incalzire si apa calda unei locuinte sau unei cladiri mai mari.

Cazanele pe combustibil solid sunt cazane care produc energie termica din arderea combustibilului solid (lemn, carbune). Acestea sunt o varianta viabila pentru zonele unde nu exista retea de gaze naturale. Cazane cu functionare pe principiul gazeificarii lemnului Functionare gazeificarea lemnului (flacara intoarsa) reprezinta continuarea arderii gazului de lemn- gazogenului -intr-o camera de ardere secundara cu captuseala ceramica la temperaturi ridicate. Aerul necesar arderii este asigurat de catre un ventilator.

Schema instalatiei de incalzire centrala cu circulatie naturala/fortata a agentului termic

Avantajele cazanelor pe combustibil solid cu gazeificare

Camera de ardere spatioasa permite incarcarea cu lemne de dimensiuni mari. Ventilatorul asigura aerul necesar arderii in orice conditii. Exhaustorul faciliteaza arderea, reduce afumarea cazanului la minim si asigura o ardere eficienta. Construit inteligent pentru o ardere eficienta. Usor de curatat. Functionarea automata a ventilatorului. Echipat cu serpentina de racire, element de protectie impotriva supraincalzirii. Arderea inversa si captusirea ceramica asigura o ardere foarte buna, cu nivel de noxe redus la minim.

Avantaje-Dezavantaje.Centrale termice pe lemne, gaze si electrice

Centrala

Avantaje
-combustibil ieftin

Dezavantaje
-incarcari dese cu combustibil -investitie mare initiala.

Lemn
-combustibil ieftin -gama foarte variata de puteriusurinta in exploatare -cost redus investitie initiala

Gaz

- reteaua de distributie nu este dezvoltata in toata tara

Electrica

- costisitoare in exploatare comparativ cu celelalte centrale

Putem trage ca si concluzie ca centrale termice pe gaz sunt cele mai recomandate, urmand cele pe combustibil solid si electrice. In situatia in care avem o casa de vacanta, usurinta in exploatare recomanda centralele electrice care nu sunt utilizate in fiecare zi, ci doar pentru sfarsitul de saptamana, micsorandu-se costurile de exploatare in felul acesta iar Daca avem o casa de locuit in mod curent putem alege o centrala pe combustibil solid.

Din acest tabel rezulta ca: 1 mc fag este echivalent cu 208 l combustibil lichid sau 201 mc gaz H, 1 mc molid este echivalent cu 149 l combustibil lichid sau 144 mc gaz H,

insa, randamentul centralelor pe combustibil gazos este de ~ 92%, iar centralele termice pe combustibil solid (cu gazeificare) este intre 85-89%

Calculul perfomabilitatii sistemului

I. Datele de intrare p1(t),p2(t),.p7(t) q1(t),q2(t),.q7(t) II. Intocmirea tabelului de adevar
Tabel de adevar pentru subsistemul 1 Nr stari S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 1. f d f f f f f f f f f f f f d 2. f f d f f f f f f f f f f f d 3. f f f d f f f f f f f f f f d 4. f f f f d f f f f f f f f f d 5. f f f f f d f f f f f f f f d 6. f f f f f f d f f f f f f f d 7. f f f f f f f d f f f f f f d 8. f f f f f f f f d f f f f f d 9. f f f f f f f f f d f f f f d 10. f f f f f f f f f f d f f f d 11. f f f f f f f f f f f d f f d 12. f f f f f f f f f f f f d f d 13. f f f f f f f f f f f f f d d 14. f f f f f f f f f f f f f f d Probabilitatea starii 0.71520 0.00722 0.00753 0.0146 0.0146 0.00753 0.02112 0.0146 0.00722 0.00722 0.02112 0.02112 0.00722 0.0146 0.000000000000001

III. Gruparea starilor subsistemului

Gruparea se face conform criteriului nivelului de performanta. Sistemul are 5 nivele de performanta : G0=[S1] G1=[ S2; S9; S10; S13;] G2=[ S4; S5;S8; S14;] G3=[ S3 ; S6 ] G4=[ S6 ;S11;S12] G5=[ S15 ]

IV. Calculul probabilitatii grupelor de stari

Ps = G0 = 0.8326 Qs = G1+G2+G3+G4+G5 = 0.5425

V. Calculul performantei sistemului

Sistemul considerat este de tip serie-paralel, performanta sa fiind egala cu suma performantelor elementelor componente legate in serieparalel.(vezi tabelul de adevar)

VI. Calculul indicatorilor de fiabilitate

Astfel functia de distributie a puterii este: P0 = 0,00002 P1=0.0840 P2=0.0651 rad = 0 [kW] 1 [kW] 1,5 [kW] 2 [kW] 2,5 [kW] P3=0.1680 P4=0.7982

Puterea medie furnizata de sistem este : M [S5] = 0* P0 + 1*P1 + 1,5*P2 + 2*P3 + 2,5*P4 = 3,4555 [kW] Energia medie nelivrata datorita defectarii, avand ca durata de referinta un timp de 5 ani: W = 2*43800-1*0,0840*43800-1,5*0,0651*43800-2*0,168*438002,5*0,7982*43800 W = 3449,1 [kWh]