Sunteți pe pagina 1din 2

DOCTRINE POLITICE CONTEMPORANE PRIVIND DEMOCRAIA n contextul actual al confruntarilor de idei consacrate fenomenului politic, raporturilor societate-cetatean, problematica

democratiei, organizarii si conducerii pe baze democratice ocupa un loc central. n epoca noastra doua sunt principalele doctrine care au tratat problema democratiei: 1. doctrina democratiei din tarile occiden 737f58h tale (cu vechi traditii) care are ca ax principal pluralismul politic si pluripartidismul, separarea puterilor n stat, votul universal liber exprimat, independenta mijloacelor de informare, dreptul la libera asociere si libera exprimare a tuturor cetatenilor, etc. Aceasta doctrina a cunoscut si cunoaste o dezvoltare deosebita o data cu extinderea ei n aproape toate tarile din lume, inclusiv n cele din est. n cadrul acestei doctrine, pot fi distinse nuante diferite n functie de etapa, de tara punndu-se accentul pe unul sau altul din elementele democratiei. a. astfel, teoria democratiei pluraliste, acrediteaza, pe buna dreptate, ideea ca o veritabila democratie are la baza un sistem social, inclusiv existenta unor organizatii cu caracter profesional, si a unor partide puternice care asigura deplina libertate de gndire si actiune a cetatenilor ce iau parte, prin reprezentantii lor, la conducerea ntregii societati. n acest mod se asigura o colaborare ntre societatea civila si societatea politica. Aceasta din urma se bazeaza pe stat si institutiile sale si prin tot ce face trebuie sa slujeasca societatea civila. Teoria democratiei pluraliste are un caracter dominant n cadrul ntregii democratii din epoca contemporana. b. legat de unele caracteristici ale democratiei din anumite tari a aparut o noua teorie teoria grupurilor de presiune, dezvoltata la nceput n S.U.A, iar apoi n Europa Occidentala. n acceptiunea acestor teorii grupurile de presiune sunt asocieri de indivizi care iau nastere pe baza unor interese de moment sau de perspectiva, fara sa aiba o organizare clara, program sau statut care sa afirme interesele respective. Aceste grupuri de presiune se pot constitui ad-hoc, n legatura cu un anumit eveniment, sau sunt constituite dinainte pe baza unor interese proprii si pot actiona n anumite mprejurari pentru a determina un anumit curs al vietii politice. n acest sens, grupurile de presiune pot sa aiba un rol pozitiv, atunci cnd promoveaza idealuri ce se identifica cu aspiratiile democratice sau un rol negativ, cnd actiunile acestora contravin intereselor democratice.

c. alte teorii din cadrul doctrinei democratice din tarile occidentale (cu vechi traditii)sunt teoriile poliarhice, n care elementele de democratie sunt combinate cu cele de conducere de catre elite. Adeptii acestei teorii sustin ca exercitarea conducerii politice trebuie sa o faca elitele, prin respectarea principiilor democratice. 2. Instaurarea socialismului ntr-un numar de tari a fost nsotita si de o doctrina politica privind democratia, asa zisa democratie socialista de tip superior. Elementele componente ale acestei doctrine erau: - tagaduirea valorilor reale ale democratiei de pna atunci; - instaurarea democratiei pe calea dictaturii proletariatului care putea fi exercitata n cadrul si n afara legii; - existenta unui singur partid detinator al puterii politice n stat; - lipsa oricarei independente a mass-mediei, subordonarea totala a partidului unic conducator; - absenta garantiilor legale privind drepturile si libertatile cetatenilor; - ruptura totala ntre declaratii (vorbe) si fapte; -existenta pur formala a unui sistem institutionalizat democratic, menit sa mascheze exercitarea dictaturii; - n numele unor idealuri de dreptate si echitate sociala, n numele poporului, se savrsau tot felul de abuzuri, crime, statul fiind un stat al fortei, nu al dreptatii. n cadrul acestei doctrine au existat anumite nuante materializate n anumite teorii cum sunt: a. teoria socialismului democratic; b. teoria socialismului cu fata umana etc. Prin esenta sa socialismul bazat pe un sistem politic n care monopolul puterii se afla n mna unui singur partid nu putea deveni democrat sau cu fata umana.