O buna perioada de timp serviciile au fost considerate neproductive adica neavand o contributie la cresterea ec.

in prezent serviciile sunt considerate un adevarat motor al cresterii economice, contributia servicililo este preponderenta in crearea avutiei materiale. Nu orice dezvolatre a serviciilor conduce automat la cresterea economica, astfel dpdv al contributiei la cresterea economica serviciile se impart in : servicii intensive in :

munca / personal inteligenta

Serviciile vor reprezenta, in perioada urmatoare principalul generator de valoare adaugata bruta la nivelul economiei nationale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada 2007-2013, sectorul tertiar, reprezinta dupa constructii, cel mai dinamic sector de activitate. Cu o pondere care se situeaza in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de crestere sustinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmatoare, cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale. In evolutia viitoare a sectorului tertiar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoastere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugata bruta. De asemenea, un rol important il vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potentialului turistic de care dispune tara noastra in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmatoare, prin fondurile postaderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc. Sursa: EU-RO Newsletter

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=720&t=Stiri

Serviciile, cea mai buna perspectiva de crestere in urmatorii 3 ani 2005 2008
Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza pentru perioada 2005-2008 o crestere medie anuala a economiei de 6,2%, cea mai mare contributie urmand sa o aiba serviciile si industria, conform celui mai recent raport de prognoza macroeconomica. Pentru 2005, institutia anticipeaza o crestere economica de 6%, dupa cea de 8,3% din anul trecut, urmand ca in 2006 PIB-ul sa avanseze cu un ritm previzionat la 6,1%. Pentru 2007 si 2008, Comisia se asteapta la un impuls al economiei de 6,3%, respectiv 6,5%. Sectorul serviciilor va avea, in acest an, o contributie de 2,7% la cresterea reala a PIB, similara cu cea de anul trecut, pentru ca in 2006 ponderea sa se majoreze la 2,8%, iar in 2007 si 2008 sa se situeze la 3%. Prognoza privind sectorul romanesc al serviciilor ar avea ca principal fundament eforturile UE de a implementa "Strategia de la Lisabona". Acesta este un amplu program european menit sa sporeasca competitivitatea economiei europene, astfel incat in 2010 zona euro sa devina cea mai competitiva economie din lume. Un capitol important al acestei strategii este cel referitor la liberalizarea serviciilor in cadrul UE. Europa de Est are un avantaj considerabil in domeniul competitivitatii serviciilor, astfel incat mentinerea unei piete inchise in acest sector este impotriva intereselor statelor vestice, a declarat recent prim-ministrul ungar, mentionand ca si Ungaria trebuie sa se teama la acest capitol atunci cand Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana. Revenind la prognoze, industria este creditata cu a doua pozitie, cu o contributie constanta in acest an si pe parcursul urmatorilor doi, de 1,5%, urmand ca in 2008 sa fie consemnat un usor avans al ponderii la cresterea reala a PIB, pana la 1,6%. Ponderea agriculturii in economie va scadea drastic Agricultura, silvicultura, piscicultura si exploatarea forestiera vor inregistra, in anul curent, o scadere drastica a contributiei la cresterea economica, de la 2,6% in 2004 la 0,4%. Ponderea acestor domenii se va mentine la un nivel scazut - de 0,3% - pe parcursul anilor 2006, 2007 si 2008.

Constructiile se vor mentine in aceleasi limite ca importanta la formarea Produsului Intern Brut, cu o pondere in cresterea reala a indicatorului de 0,6% in acest an, urmata de un nivel de 0,7% in 2006 si de unul de 0,8% in 2007 si 2008. Alte componente - servicii de intermediere financiara indirect masurate si taxe nete - vor avea pe toata perioada intervalului analizat o pondere de 0,7%, egala cu cea consemnata in 2004. Consumul creste cu 7% In ceea ce priveste utilizarea Produsului Intern Brut, cererea interna este estimata sa creasca in acest an cu 7,7%, pentru ca in 2006 ritmul sa incetineasca la 6,8%, respectiv la 6,7% in 2007. In schimb, pentru 2008 este previzionata o noua accelerare a ritmului de crestere, pana la 7,2%. Consumul final va avea o crestere medie anuala de 5,8% in intervalul 2005-2008, cu valori ale majorarii de 7% in acest an, de 5,6% in 2006, de 5,1% in 2008, respectiv de 5,7% in 2008. Formarea bruta a capitalului va avea o pondere in crestere, de la 10,1% in anul trecut, la 10,5% in acest an, respectiv la 11,2% in 2006 si 12,2% in 2007. Tendinta se va opri insa in 2008, cand contributia indicatorului la utilizarea PIB va creste la 12,1%. Deficitul comercial, in scadere Deficitul balantei comerciale se va situa la 2,5% din PIB in anul curent, dupa un nivel de 2,8% in 2004. Si pentru urmatorii trei ani, Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza o valoare superioara a importurilor de bunuri si servicii comparativ cu cea a exporturilor, deficitul balantei urmand sa se situeze la 1,3% din PIB in 2006, apoi la 1% din PIB in 2007, pentru ca in 2008 sa revina la nivelul de 1,3%. Deficitul de cont curent este prognozat anul acesta la 6,6% din PIB. Comisia prevede ca acest indicator va ajunge la o valoare agreata de organismele internationale, de 5%, abia in 2008. Varfurile inflationiste din acest an, in lunile aprilie si noiembrie Rata inflatiei pentru acest an se va incadra in obiectivul de 7% anuntat de Banca Nationala a Romaniei si Guvern, varfurile inflationiste fiind anticipate in lunile aprilie - 1% si noiembrie - 0,9%, potrivit raportului CNP. Pornind de la datele aferente primului trimestru, CNP a ajustat prognoza anterioara, insa in linii generale cifrele raman neschimbate. O prima modificare se refera la luna ianuarie, cand estimarea initiala indica o inflatie de 1%, luand in calcul ajustarile de preturi administrate, din care o parte a fost amanata. Preturile de consum au avansat in prima luna cu numai 0,8%. Schimbarea calendarului de ajustare a tarifelor la utilitati si de crestere a accizelor a determinat recalcularea estimarilor pentru lunile aprilie si iulie.

Devansarea majorarii accizelor pentru 1 aprilie a dus la o prognoza privind inflatia pe luna in curs de 1%, cel mai mare nivel lunar din acest an. Concomitent, CNP a recalculat in scadere estimarea pentru luna iulie, de la 0,8% la 0,5%. Noile previziuni plaseaza inflatia din lunile de vara (mai - septembrie) la rate cuprinse intre 0,3% si 0,5%. Inflatia din ultimul trimestru pastreaza caracterul ciclic observat in ultimii ani, inregistrand o crestere mai accentuata, cu 0,6% in octombrie, 0,9% in noiembrie si 0,7% in decembrie. Preturile de consum vor creste in 2008 cu numai 3% In perioada 2005-2008, preturile de consum vor continua trendul ascendent, dar rata medie de crestere va cobori constant, de la 8,1% in acest an, pana la 3,5% in 2008. Raportat decembrie la decembrie, preturile vor avansa cu 7% in acest an si cu doar 3% in 2008. Cursul mediu al euro - 37.500 lei Referitor la cursul de schimb leu/euro, Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza o medie anuala de 37.500 lei in 2005 si 2006, nivelul care coboara la 37.000 lei in 2007, respectiv 36.000 lei in 2008. Salariul mediu net se va majora anul acesta cu peste 21% Salariul mediu net va creste constant in urmatorii trei ani, cu un ritm mediu anual aferent perioadei de 13,7%, pana la nivelul de 9,9 milioane lei in 2008, respectiv 276 euro. Cea mai mare rata de crestere, de 21,5%, va fi consemnata in acest an, cand castigul mediu net va ajunge la 7,2 milioane lei. Salariul va avansa cu 11,5% in 2006 si 10,2% in 2007, prognoza indicand o majorare de 12,1% in 2008. Comparativ, rata medie anuala de crestere pentru perioada 2001-2004 a fost de 29,2%.

http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2012/10/contributia-serviciilor-in-dezvoltarea.html site bun

Sectorul serviciilor are o contributie importanta la formarea P.I.B., avand o dezvoltare semnificativa in ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari cresteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari, turismul. Reteaua rutiera masura, la sfarsitul anului 2009, 10709 km, din care 3406 km sunt drumuri nationale, iar cea de cale ferata avea o lungime totala de 1336 km. Atat infrastructura de transport rutier cat si cea de transport feroviar necesita lucrari ample de reabilitare si modernizare. Numarul de autovehicule inmatriculate in judetele Regiunii Centru la 31.12 2009 era de 586112, din care 496196 sunt vehicule pentru transportul persoanelor. Aeroportul Intenational Sibiu, principalul aeroport al regiunii, este al 5-lea la nivel national in ce priveste transportul intern si international de pasageri. Al doilea aeroport al regiunii este la Targu Mures, iar al treilea urmeaza sa fie construit la Brasov. Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice, care insa nu a atins dezvoltarea ceruta de importantul potential turistic al regiunii. In anul 2009, Regiunea Centru a reusit sa atraga 1,072 milioane turisti cazati in structurile de primire turistica, fiind a doua regiune a tarii ca destinatie turistica. Contributia turismului la formarea valorii adaugate brute regionale s-a ridicat in anul 2008 la 2,37%. Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea noastra. In anul 2009 , Regiunea Centru detinea 39% din productia nationala de sfecla de zahar, 29,5% din cea de cartofi si 19,5% din septelul de ovine al Romaniei. Valoarea investitiilor straine directe in Regiunea Centru insumeaza 605 milioane euro doar pentru anul 2008, soldul investitiilor straine directe atingand la sfarsitul aceluiasi an cifra de 4,146 miliarde euro (8,5% din totalul ISD din Romania). Regiunea Centru se plaseaza pe pozitia a 2-a, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov in ce priveste totalul investitiilor straine. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini. Ca urmare a crizei economice pe care o traverseaza economia romaneasca, de la sfarsitul anului 2008 numarul de someri si rata somajului au inregistrat cresteri semnificative, atingand in 2009 cele mai ridicate valori din ultimii 9 ani (105439 persoane, respectiv 9,5%). In 2010, tendinta s-a inversat, indicatorii ocuparii fortei de munca cunoscand o usoara imbunatatire.

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=RCDateEconomice

Infrastructura Regiunii Centru

Infrastructura de transport Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea, la sfarsitul anului 2009, o lungime totala 10709 km, din care 32% sunt drumuri modernizate. Densitatea drumurilor in regiune este mai scazuta la nivel regional decat la nivel national (31,4 km/100 km2 fata de 34,3 km/100 km2). In cadrul regiunii cea mai ridicata densitate se inregistreaza in judetul Alba (42,4 km/100 km2), iar cea mai redusa in judetul Covasna (22,6 km/ 100 km2). In perioada urmatoare se vor construi 2 autostrazi care vor traversa Regiunea Centru. Autostrada Transilvania, a carei constructie a inceput in 2004, va asigura legatura intre Brasov si Oradea si va traversa regiunea de la sud-est la nord-vest. Cealalta autostrada care va trece prin sud-vestul regiunii este autostrada Pitesti-Nadlac, tronson ce face

parte din Coridorul paneuropean IV de transport . Se va construi, de asemenea, un drum de legatura intre cele 2 autostrazi. Reteaua feroviara totalizeaza 1336 km, din care 669 km sunt electrificati. Cu 39,2 km de cale ferata la 1000 km2, Regiunea Centru se gaseste sub media pe tara (45,2 km/1000 km2). Lungimea liniilor ferate in exploatare s-a redus semnificativ in ultimii ani ca urmare a inchiderii unor sectoare de cale ferata din cauza ineficientei acestui tip de transport, fenomen evidentiat si prin scaderea numarului de pasageri si a volumului de marfuri transportate . In Regiunea Centru functioneaza 2 aeroporturi: la Sibiu si la Targu Mures, cel din Sibiu fiind al 5-lea din tara in ce priveste traficul intern si international de pasageri. Al 3-lea aeroport din regiune urmeaza sa fie construit in urmatorii ani la Brasov. Infrastructura de utilitati publice Reteaua de distributie a apei potabile, in lungime totala de 7331 km, la 31 decembrie 2009, acopera 294 localitati, din care 56 sunt orase. Ponderea cea mai mare a localitatilor cu retele de alimentare cu apa potabila se inregistreaza in judetul Brasov (84,5%), la polul opus situandu-se judetul Sibiu (47%). In Regiunea Centru sunt conectate la reteaua de canalizare 147 localitati (35,5% din total, pondere superioara celei de la nivel national 24,4%). Harghita si Covasna sunt judetele cu mai ridicata pondere a localitatilor cu instalatii de canalizare publica, la extrema cealalta aflandu-se judetul Alba. Reteaua de distributie a gazului metan acopera, la sfarsitul anului 2009, 241 localitati din Regiunea Centru (58% din numarul total al comunelor si oraselor din regiune). Lungimea retelei masoara 8087 km reprezentand 24,3% totalul pe tara, cele mai multe localitati conectate la reteaua de distributie a gazului metan fiind situate in judetele Mures si Sibiu. Infrastructura educationala Infrastructura educationala a Regiunii Centru, bine dezvoltata la toate nivelele, cuprindea in anul scolar 2009-2010, un numar de 302 gradinite, 588 scoli primare si gimnaziale, 220 licee, 3 scoli profesionale si de ucenici, 14 scoli postliceale si 13 unitati de invatamant superior. Reteaua universitara, in continua extindere si diversificare, cuprinde 13 universitati situate in 4 orase : Brasov, Sibiu, Targu Mures si Alba Iulia si un numar important de facultati si filiale universitare amplasate in aceste centre si in alte orase ale regiunii . Remarcabila este dezvoltarea universitatilor particulare care, alaturi de universitatile de stat, incearca sa raspunda solicitarilor educationale in continua schimbare, largind gama specializarilor propuse. Invatamantul universitar medical si de arta dramatica de la Tg. Mures ca si cel silvic si de constructii de autovehicule de la Brasov au o indelungata si valoroasa traditie, constituindu-se in importante repere ale invatamantului superior romanesc. Un aspect deloc lipsit de importanta este caracterul multilingv al procesului de invatamant, la toate nivelele . Alaturi de unitatile de invatamant cu predare in limba romana, exista un numar semnificativ de unitati si sectii cu limba de predare maghiara sau germana, asigurandu-se continuitatea unei traditii multiseculare si favorizandu-se, in acest fel, imbogatirea reciproca a celor 3 culturi importante ale regiunii. Infrastructura sanitara

In Regiunea Centru functionau, in anul 2009, 60 spitale, cu un numar de 17522 paturi (6,9 paturi la 1000 locuitori), 59 ambulatorii de spital si de specialitate, 56 policlinici si numeroase alte unitati sanitare. Numarul cadrelor sanitare era de 24237, din care 5673 medici, 1470 stomatologi, 1552 farmacisti, 15542 personal sanitar mediu. 445 locuitori, revin in medie, in Regiunea Centru, la un medic, aceasta valoare fiind foarte apropiata de cea inregistrata la nivel national .

Piata Muncii
Numarul populatiei active civile din Regiunea Centru, la finele anului 2009, era de 1107,2 mii persoane, reprezentand 62,2% din populatia regiunii in varsta de munca (15-64 ani).Populatia ocupata a regiunii numara, la aceeasi data, 1001,8 mii persoane, reprezentand 56,3% din populatia in varsta de munca si 39,7% din populatia totala a regiunii. Sectorul serviciilor detine cea mai mare pondere din populatia ocupata (42,6%), fiind urmat de industrie (26,6%) si agricultura (24,2%). Ponderea agriculturii la nivel regional este sensibil mai mica decat la nivel national (24,2% fata de 28,7 %), in timp ce ponderea industriei este mai ridicata (26,6% fata de 21,1%). Rata generala a somajului in Regiunea Centru la sfarsitul anului 2009 era de 9,5% din populatia activa, iar in randul femeilor de 8,9%. Ca urmare a crizei economice pe care o traverseaza economia romaneasca, de la sfarsitul anului 2008 numarul de someri si rata somajului au inregistrat cresteri semnificative, atingand cele mai ridicate valori din ultimii 9 ani. Un indicator socio-economic important si sensibil la variatiile de pe piata fortei de munca este raportul de dependenta economica (nr. persoanelor inactive i n omaj ce revin la 1000 persoane ocupate). Ca efect al evolutiilor negative inregistrate in perioada 1996-2009, raportul de dependenta economica s-a deteriorat an de an, crescand de la 1293 in 1996 la 1574 in 2003, scazand apoi la 1556 in 2009. Prognoza realizata de Institutul National de Statistica indica scaderi atat ale populatiei active, de la 1107,2 mii persoane in 2009 la 1013 mii persoane in 2025, cat si ale populatiei ocupate, de la 1001,8 mii persoane la 947 mii persoane.

http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-3-4-05/11.pdf

Importana turismului n economia romneasc

Scris de Maria Constantin Romnia este una dintre rile cu cele mai diverisificate produse turistice datorit resurselor naturale pe care le deine, biodiversitii de flor i faun unice n Europa. Putem spune c este nc o ar preponderent agricol cu o suprafa rural generoas, ce ofer un peisaj atrgtor i posibiliti pentru dezvoltarea turismului rural. Tot n Romnia se gsesc o treime din izvoarele naturale din Europa i 117 localiti ce dein elemente terapeutice naturale, cum sunt apa, nmolul, gazele i nu numai. Un alt punc t de atracie turistic, dar de aceast dat sezonier este litoralul Romniei, ce se ntinde pe o suprafa de 245 km, de la Delta Dunrii n nord pn la grania cu Bulgaria, cu ntinderi mari de plaj, cu staiuni turistice i porturi importante. i nu n ultimul rnd, trebuie amintit patrimoniul cultural de care dispune ara noastr cu 30 de monumente incluse n lista Patrimoniului Mondial UNESCO, printre care bisericile din lemn din Maramure, bisericile pictate din Moldova i cetile dacice din Munii Ortie. Tot la capitolul patrimoniu cultural sunt nscrise i cele peste 6.600 de monumente de importan naional i peste 670 de muzee. Nu trebuie uitat cultura popular romneasc i artele vizuale, ce sunt reprezentate prin spectacole i festivaluri naionale i internaionale.

Am trecut n revist atraciile turistice ale Romniei i acum s vedem ce rezultate au fost nregistrate n 2009, n urma valorificrii acestora. Conform Institutului Naional de Statistic INS, numrul de sosiri ale vizitatorilor strini nregistrai la punctele de control de la frontierele Romniei a nregistrat o scdere de 15,2% n 2009, respectiv 5.841,3 mii, n comparaie cu 2008. Sosirile vizitatorilor strini provin n majoritate din ri situate n Europa 94,9%, ponderea cea mai mare aparinnd vizitatorilor din Ungaria 23,5% i Republica Moldova 13,8%. Potrivit Euromonitor, dintre rile cu potenial turistic Romnia se situeaz pe ultimul loc n Europa Central i de Est la ncasrile din turism. Austria 18,43 miliarde de dolari Turcia 17,54 miliarde de dolari Grecia 16,08 miliarde de dolari Croaia 9,39 miliarde de dolari Polonia 9,34 miliarde de dolari Cehia 7,24 miliarde de dolari Ucraina 3,92 miliarde de dolari Ungaria 3,84 miliarde de dolari Bulgaria 2,95 miliarde de dolari Slovenia 2,81 miliarde de dolari Slovacia 2,18 miliarde de dolari Lituania 1,38 miliarde de dolari Romnia 1,21 miliarde de dolari

Se pare c criza economic mondial a afectat i industria turistic Potrivit Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, n 2009, ponderea n PIB a turismului, contribuia direct, a fost de 2,1%. Lund n considerare contribuia total a domeniului n PIB, aceasta a fost de 5,7% n 2009. Activitatea de servicii de pia prestate populaiei n luna decembrie 2009, conform INS, a nregistrat o cifr de afaceri cu 8,6% mai mic, comparativ cu luna decembrie 2008. Dac ne referim la industria turistic, aici s-au nregistrat scderi la activiti ale ageniilor turistice i a tour-operatorilor de 40,1% i la hoteluri i restaurante de 18,7%. Comparativ cu luna decembrie 2008, sosirile n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic n luna decembrie 2009 au nregistrat o scdere cu 12,8 %. nnoptrile n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic au nregistrat o scdere n luna decembrie 2009 cu 17,9 % fa de luna decembrie 2008. Indicele de utilizare net a locurilor de cazare a fost n luna decembrie 2009 de 18,1% pe t otal structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, n scdere cu 4,8 puncte procentuale faa de luna decembrie 2008. Cea mai ridicat valoare a nregistrat -o indicele de utilizare net la hoteluri, 20,5% i la hanuri, 20,3%. Pe zone turistice, cel mai mare indice a fost cel aferent zonei staiuni balneare, 25,5%. Plecrile vizitatorilor romni n strintate au fost n scdere cu 11,7%, comparativ cu luna decembrie 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitat orii romni pentru plecrile n strintate, 77,4% din numrul total de plecri. Sosirile nregistrate n structurile de primire turistic n anul 2009 au nregistrat o scdere cu 13,8% fa de cele din anul 2008. Sosirile turitilor romni n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare, n anul 2009, au reprezentat 79,2% din numrul total de sosiri, n timp ce turitii strini au reprezentat 20,8% din numrul total de sosiri. n anul 2009, sosirile n hoteluri dein o pondere de 74,1% din total ul sosirilor n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare, n scdere cu 13,4% fa de anul 2008. nnoptrile nregistrate n structurile de primire turistic n anul 2009 au nregistrat o scdere cu 16,4% fa de cele din anul 2008. nnoptrile turitilor romni n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare n anul 2009, au reprezentat 84,6% din numrul total de nnoptri, n timp ce nnoptrile turitilor strini au reprezentat 15,4%. Indicele de utilizare net a locurilor de cazare n anul 2009 a fost de 28,4% pe total structuri de cazare turistic, n scdere cu 6,6 puncte procentuale fa de anul 2008. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare n anul 2009 s-au nregistrat la spaii de cazare pe nave de croazier, 82,8% i la hoteluri, 33,5%. Plecrile vizitatorilor romni n strintate, nregistrate la punctele de frontier, au fost n anul 2009 n scdere cu 10,3% comparativ cu anul 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romni pentru plecrile n strintate, 79,6% din numrul total de plecri. Comparativ cu anul 2008, n anul 2009 s-a nregistrat cea mai mare scdere de 27%, la transportul naval. Corina Martin, preedinte ANAT, consider c pentru a obine un profit bun din industria turistic i a contracara efectele crizei economice, Romnia ar trebui s promoveze cu succes patru tipuri de turism: turismul rural i ecologic, turismul cultural, turismul balnear i de spa, respectiv turismul de business.

Pentru a afla mai multe opinii privind turismul rural i ecologic, turismul cultural i turismul balnear am stat de vorb cu reprezentanii asociaiilor i organizaiilor de profil.

Maria Stoian Preedinte de onoare, Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural ANTREC Romnia Sunt zone din Romnia unde turismul rural, ecologic i cultural este foarte bine valorificat, dar i foarte multe care au potenial i, din cauza lipsei de implicare nu sunt exploatate la maxim. Multe zone din ara noastr sunt foarte dezvoltate din prisma turismului rural, ecologic i cultural, fiind cunoscute i n afara granielor i apreciate. M bucur foarte tare atunci cnd, la trguri de turism naionale i internaionale sau n cadrul unor discuii cu turiti strini, mi se pun ntrebri despre vreun sat din Oltenia, Maramure, Apuseni sau Ardeal. Cteva exemple concrete de zone foarte dezvoltate sunt Bran-Moeciu, Mrginimea Sibiului, Neam, Maramure, Delt. Sunt multe elemente care fac ca turismul rural, ecologic i cultural din Romnia s fie apreciat i cutat. Dintre acestea a meniona ospitalitatea gazdelor din pensiuni, gastronomia tradiional, srbtorile rurale care ofer un farmec aparte vacanelor petrecute n mediul rural. Natura are i ea aportul su, posibilitatea de a petrece o vacan n mijlocul ei fcnd ntotdeauna vacanele speciale. De mai bine de 15 ani, ANTREC Romnia promoveaz continuu acest segment de turism. Cel mai bun mod de promovare rmne site-ul, ntruct este accesibil oricui i ofer o gam larg de informaii. Urmeaz trgurile de turism, care asigur o mediatizare foarte larg i manifestrile organizate de noi, multe dintre ele avnd frecven anual. De asemenea, foarte important este Catalogul Naional al Pensiunilor, pe care l-am tiprit n trecut i pe care l vom reedita. Turismul ar putea deveni, n viitor, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei romneti i fac aceast afirmaie bazndu-m pe faptul c potenial exist. n momentul de fa, totui, turismul rural este un segment important al turismului, iar pe viitor se va dezvolta i mai mult. Beneficii directe exist, acestea fiind att de ordin financiar ct i de ordin social, asigurnd un numr mare de locuri de munc, n special pentru persoanele din mediul rural. Putem vorbi despre un raport calitate-pre satisfctor n ara noastr, ns nu putem generaliza, avnd n vedere c exist diferene de la zon la zon i de la o unitate de cazare la alta. Ca particularitate, a meniona c cele mai multe pensiuni ofer un grad ridicat de confort si servicii de calitate, iar tarifele sunt n concordan cu acestea. Pentru cei care aleg s fac turism rural nu prea este o afacere, mai degrab o pasiune. Dac reuesc s fac din ceea ce le place o afacere, aceasta se datoreaz mai ales faptului c fac totul cu suflet, iar oaspeii simt acest lucru, recomandnd pensiunea i altora. Investitorilor le-a sugera s construiasc o pensiune numai dac i doresc cu adevrat s se implice n pstrarea tradiiilor i nu att din dorina de a face afaceri. Gastronomia este i ea foarte important i trebuie s se axeze pe produse culinare n strns legtur cu segmentul de turiti crora doresc s se adreseze. O sugestie general din partea mea este aceea de a construi uniti de cazare de capaciti mici, n jur de 6 camere, care s pstreze specificul zonei i care s ofere multe posibiliti de agrement.

Nicu Rdulescu Preedinte, Organizaia Patronal a Turismului Balnear din Romnia Turismul balnear din Romnia reprezint o atracie pentru turiti, dar lucrul cel mai important este valoarea terapeutic a resurselor naturale folosite n tratamentul balnear, care constituie un remediu pentru sntatea oamenilor. Din pcate, n Romnia, populaia nu este pregtit i nu are o cultur a tratamentului balnear, acesta fiind destinat, cu preponderen, persoanelor de vrsta a treia. Eforturile de promovare a turismului balnear s-au efectuat, dup anul 1990, mai mult la nivel nonguvernamental, n special dup anul 1994, data nfiinrii O.P.T.B.R. Organizaia Patronal a Turismului Balnear din Romnia. Au existat totui i ncercri de promovare prin instituii guvernamentale abilitate n acest sens: Ministerul Turismului, Autoritatea Naional pentru Turism i altele. Cu toate acestea, considerm c nu s-a realizat o promovare pe msura resurselor acestei forme extraordinare de turism. Investiiile n acest sector au nceput mult mai trziu dect n alte sectoare, date fiind problemele legate de retrocedri, ca efect al Legii 18. Fiind vorba de investiii foarte costisitoare, iar durata de recuperare a investiiilor foarte lung, noii proprietari nu au avut fondurile necesare pentru a moderniza n totalitate activele hoteliere. Totui, marii investitori au investit peste 200 milioane euro n ultimii 3 ani. Necesarul pentru acest sector de investiii este foarte mare i ar trebui susinut de stat, prin faciliti fiscale. Turismul balnear a fost i este n continuare afectat de criza economic, avnd n vedere c, n mare parte, sectorul este dependent de turitii sosii prin Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, ageniile de turism acoperind un segment de numai 10-15% n medie. Perspectivele turismului balnear din Romnia pot fi extrem de favorabile, n condiiile n care Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului se va implica nu numai n mod declarativ, ci n mod real. Dac acest sector constituie cu adevrat o prioritate naional, atunci trebuie creat un sistem stimulativ pentru investitori, precum i parteneriate public-private care s faciliteze accesul la fonduri europene. Turismul balnear este practicat tot timpul anului i are cea mai mare durat medie a sejurului dintre toate formele de turism, iar dezvoltarea lui va nsemna o pondere semnificativ n turismul romnesc. Acest lucru ar putea fi o ans pentru dezvoltarea turismului de sntate i implicit a creterii industriei turistice n PIB-ul romnesc. n paralel, trebuie asigurate msurile stimulative care s dezvolte sectorul i msurile energice de combatere a turismului la negru, localizat, n special, n pensiunile turistice neautorizate. Avnd n vedere c i industria turistic este afectat de criza economic mondial i se confrunt cu diverse probleme am dorit s aflm date concrete chiar de la cineva care se confrunt zilnic cu problematicile acestei industrii.

Mihai Rjni Secretar General, Federaia Industriei Hoteliere din Romnia Capacitatea cazrii turistice din industria hotelier din Romnia este utilizat n funcie de localizare, sezonalitate, grad de confort, ntre 25 i 100%. Turitii aleg structurile de cazare innd cont de venituri, stil de via, motivaii, etc. Nu exist ,,formate predefinite pentru diversele tipuri de consumatori de servicii de cazare. Industria hotelier romneasc este din pcate puin cunoscut i integrat n circuitul internaional. Principalele probleme ale industriei hoteliere romneti sunt persistena unor structuri de cazare substandard, mai ales n staiunile balneare i n cele de litoral/munte; lipsa unei coagulri a intereselor de

afaceri; lipsa cronic a unor politici coerente aici este i vina angajatorilor privind strategii de formare, recrutare, promovare, motivare i fidelizare a resurselor umane, de unde i o calitate sczut a serviciilor; lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate autostrzi, osele moderne i sigure att pentru turismul automobilistic personal ct i pentru circuite. Industria hotelier a fost grav afectat de criza economic, ncepnd cu gradul de ocupare, tariful mediu, dislocarea personalului, turismul fiind barometrul celorlalte ramuri economice i chiar a vieii sociale ori politice. Relansarea deabia a nceput n rile cu turism dezvoltat i instituii serioase. Industria hotelier din Romnia este competitiv pe piaa european cu mici excepii hoteluri de lan internaional, o duzin de hoteluri independente, dar n rest suntem nc departe de ri le cu care Romnia este n competiie direct, adic, cu scuzele de rigoare fa de cetenii romni, suntem la 10 ani distan ca destinaie de turism preferat!

http://www.reportereconomic.ro/ro/cover-story/18-importana-turismului-in-economiaromaneasc.html

Sectorul IT n plin ascensiune

Scris de Markus Kleininger BUSINESS OUTLOOK APRILIE 2011 Conform unui recent sondaj al companiei de cercetare de pia Gallup, n Romnia 48% din gospodrii nu au un calculator. Mai mult de jumtate, 56%, nu au conexiune la Internet i 40% dintre romni nu au navigat n reea. Aceste cifre dovedesc faptul c Romnia mai are foarte mult de recuperat. Pe de alt parte ns avem i altfel de date: exporturile romneti de software au crescut anul trecut cu 10%, nregistrnd 500 milioane euro, conform Asociaiei Patronale a Industriei de Software i Servicii - ANIS. Anul acesta, piaa de software i servicii IT ar putea crete la 877 milioane euro, dup ce anul trecut piaa a pierdut 2,6%, ajungnd la un volum de 831 milioane euro. Pierderea de anul trecut evideniaz faptul c domeniul IT din Romnia nu a cunoscut cu adevrat criza. Pentru o bran doar uor lovit de criz, statul este acum cel mai bun client. Aici tre buie recuperat enorm de mult. Criza economic a deschis tocmai autoritilor ochii, artnd ct de important este s ai sisteme funcionale i interconectate. Soluiile proprietare, care sunt diferite de la autoritate la autoritate i care nu comunic ntre ele, nu au fcut dect s duneze autoritilor statului. Astfel s -au creat crpturi prin care s-au pierdut sume imense de bani, ce nu au mai putut fi recuperate, pentru c diversele sisteme informatice ale autoritilor nu erau interoperabile. Nici nu mai pomenim aici de pierderile la capitolul imagine n rndul contribuabililor care s-au vzut confruntai cu funcionari depii de situaie i sisteme nefuncionale care le mnnc timpul i nervii. n perioada 2000-2008 n Romnia s-au investit 6 miliarde euro n zona sistemelor electronice proprii administraiei publice i fiecare instituie are mai multe sisteme, iar acestea nu comunic ntre ele", declara, n vara anului trecut, un nalt oficial romn despre banii cheltuii pentru informatizarea birocraiei, potrivit portalului de tiri Hotnews.ro.

Retail-ul romnesc n schimbare

Scris de Markus Kleininger BUSINESS OUTLOOK IUNIE 2011 Peste doi ani de recesiune economic, reduceri salariale i de personal - mediul economic n schimbare a influenat n mod fundamental i consumul. Cu toate acestea, previziunile cu privire la retail -ul n Romnia sunt att de bune, nct actuala criz pare s nu fie mai mult dect un simplu hop de trecut.

Reducerea salariilor angajailor de la stat cu 25%, majorarea taxei pe valoare adugat la 24% i pierderea facilitilor de genul creditelor cu buletinul au adus preul n centrul ateniei consumatorilor romni. Cunos-ctorii i cei care poate au trit o vreme n Germania tiu ce nseamn un discounter ca Lidl - magazine care ofer toate produsele de strict necesitate la preuri mici, fr marf de marc, cum erau obinuii romnii. Acum, acest hard-discounter, cum i se mai spune, fiind amintit mpreun cu Aldi, a dat startul i n Romnia. Ceea ce la o prim vedere ar putea prea ntrziat, este de fapt un moment prielnic. Consumul n Romnia s-a schimbat. Asta explic i noul trend al marilor concerne comerciale de downsizing, adic de reducere a dimensiunilor, dup modelul Metro din Dsseldorf, care sper s reduc din costuri prin intermediul magazinelor Metro Punct, mult mai mici dect depozitele obinuite cu vnzare. O cale asemntoare au ales-o i cei de la Carrefour sau Delhaize din Belgia cu ale sale Red Market.

http://www.reportereconomic.ro/ro/retrospectiva-2011/96-sectorul-it-in-plin-ascensiune.html

http://www.cnp.ro/ro/prognoze

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm previziuni