Mama Ana, vindectoarea din Munii Moldovei Exist pe lume locuri binecuvntate de Dumnezeu, dar i oameni care sfinesc,

prin prezena lor i prin tot ceea ce fac, astfel de locuri alese. De zeci de ani, printre minunile strvechilor schituri i sihstrii din nordul Moldovei, exist, pe tcute, nc una - mama Ana, din Sabasa. ntr-o perioad n care tiina descoper tot felul de medicamente, iar medicina se face cu ajutorul unor aparate medicale ultraperformante, pare de necrezut c, ntr-un sat de pe Valea Bistriei, n judeul Neam, toate acestea snt btute de nite leacuri fcute din plante uscate pe sob, fierte n oale de lut i amestecate cu lingura de lemn. n satul Sabasa, din comuna Borca, medicina s-a ntors n timp. "Spitalul" din Sabasa "M duc la mama Ana s m fac bine!", snt vorbele repetate de sute sau chiar mii de oameni din toat ara i din strintate, fiindc faima vindectoarei din Sabasa, Ana Lupescu, a trecut graniele rii cu mult timp n urm. Nici unul dintre cei care s-au fcut bine dup ce au trecut pe la Borca nu-i spun altfel dect "mama Ana", fiindc snt convini c aici au mai primit nc o dat "paaport" pentru via. "Oare m fac bine?", este ntrebarea bolnavilor care ajung la Borca. n special smbta e tare aglomerat. Oamenii ateapt ngndurai s stea de vorb cu mama Ana. ntre timp, mai povestesc unul altuia despre "minunile" de aici. n ochii lor se citete dezndejdea, dar i sperana: "E ultima mea speran, c medicii mi-au spus c nu mai pot face nimic. Vin de la Flticeni. Aa, parc mi tremur sufletul cnd aud cte a fcut femeia asta. tiu c snt pctoas, dar poate se nvrednicete Dumnezeu i de mine, c tare mai ptimesc cu durerile de picioare", ne-a spus una dintre femeile care ateptau s intre la mama Ana. La Borca i pe toat Valea Bistriei nu exist om care s nu fi auzit de Ana Lupescu. Localnicii aproape c s-au obinuit s ndrume strinii ctre Sabasa, satul unde Ana Lupescu i ceaiurile ei vindec aproape orice boal. Vorbele despre oameni bolnavi, fr speran, care au fost dui purtai pe brae la casa Anei Lupescu i apoi vindecai cu leacurile, unsorile i ceaiurile ei miraculoase, au fcut nconjurul Romniei, ajungnd pn la doctorii din Iai, Cluj i Bucureti. De multe ori, acetia nu ezit s-i trimit pacienii greu de vindecat la tratamentele ei naturiste. Toi preoii i clugrii din nordul Moldovei tiu s ndrume bolnavii, crora medicii nu le mai dau multe zile de trit, ctre Sabasa. Pn i Patriarhul Teoctist o cunoate personal, nc de pe vremea cnd era mitropolit al Moldovei. Am citit printre miile de scrisori pe care femeia le-a mai pstrat peste ani, mai multe recomandri pentru tratamentul unor oameni bolnavi semnate chiar de ctre Preafericitul Printe Patriarh Teoctist. De Buna Vestire, Ana Lupescu a mplinit 80 de ani. Nu are emisiuni televizate n care s-i prezinte leacurile i nici campanii agresive de publicitate. Cnd ajungi la mama Ana, te atepi mai degrab s o vezi cu fusul de tors, aa cum fac majoritatea femeilor de vrsta ei. Cu toate acestea, n casa Anei Lupescu mereu se afl cineva care solicit ajutor, mereu cte o persoan cu cte o boal. Mama Ana are leacuri pentru oricine, pentru orice. Plantele aductoare de tmduire snt culese n diferite perioade ale anului, dup un anumit calendar. "Am oameni care m ajut s culeg plantele pentru c eu singur nu mai pot. Nite femei m ajut sa usuc plantele. De la abatoarele din

zon iau prapuri de vit, ali oameni mi aduc cear curat de albine. Folosesc peste 100 de plante medicinale", ne spune Ana Lupescu. O cunoatere a tuturor leacurilor necesit o experien pe msur. Primii pai spre arta vindecrilor cu plante medicinale au fost fcui de Ana Lupescu la vrsta de 17 ani, cnd n casa familiei sale au fost primite n gazd dou femei din Ardeal, refugiate n Moldova n urma Dictatului de la Viena. Cele dou femei erau deja iniiate n acest art. "Mergeam cu ele vara n muni i culegeam plante, pentru c eu tiam zona. n acele vremuri erau doctori puini, aa c oamenii apelau cu ncredere la aceste femei. Eu am inut minte ce plante au cules i am pstrat n memorie sau pe bucele de hrtie reetele pentru ceaiuri", povestete Ana Lupescu. Cele dou femei au plecat din Sabasa, dar oamenii s-au obinuit cu locul n care veneau s i aline durerile, astfel c tnra Ana Lupescu a continuat s vindece bolnavii cu ajutorul plantelor. Cu timpul, a descoperit noi leacuri. La toate aceste remedii din plante, mama Ana adaug de fiecare dat i un "ingredient" care asigur succesul tratamentului: "Credina n Dumnezeu vindec sufletul, iar trupul este vindecat de leacurile mele. Nici o boal nu poate fi tratat fr credin n Dumnezeu", susine Ana Lupescu. Totul a nceput odat cu vindecarea unui preot "Dup ce m-am mritat", povestete Ana Lupescu, "a paralizat un preot de aici, de la noi, de la Mnstirea Bistria. Fcea injecii n fiecare zi, dar n loc s-i fie bine, mai ru i era. i spuneam mereu: *Hai printe s faci o mpachetare+. Iar el rspundea: *Fugi femeie de aici cu prostiile tale!+ ntr-un trziu s-a hotrt s accepte o mpachetare cu plante, iar a doua zi, dimineaa, a putut s se ridice i s mearg". De atunci, Anei Lupescu i s-a spus *sora Ana+, iar toi bolnavii care mergeau la Mnstirea Bistria erau trimii la ea de ctre preotul pe care-l tamduise. Cu timpul, faima vindecrilor miraculoase ale Anei Lupescu din Sabasa a depit graniele satului, ajungnd s fie cunoscut n tot nordul Moldovei, apoi n mai toat ara. Grija ei fa de bolnavi i felul n care i trateaz i-a mai adus un renume. Oamenii i spun de o bun bucat de vreme *mama Ana+. La mama Ana s-au tratat i... medici La 80 de ani mplinii, Ana Lupescu nu are nimic din povara unei btrnei care grbovete muli oameni de vrsta ei. E svelt, cu spatele drept i doar puin usciv. Ochii ei verzi i ptrunztori i completeaz o agerime de invidiat la o asemenea etate. Are o simplitate dezarmant! Pn i cei mai citii sau mai de vaz oameni care i trec pragul cad n tcerea meditativ pe care mama Ana o impune prin simplul fapt c tace. La ea s-au tratat oameni simpli, care vin cu zecile n fiecare sptmn, directori, profesori universitari, parlamentari i chiar medici. Dup cum mi-a dat de neles, ea simte omul i l citete ca pe-o carte deschis. Iar dup ci i-au trecut pragul, este de neles c pentru ea oamenii aproape nu mai au secrete. Dispoziia ei este n funcie de boala pe care o are de tratat. Dac boala e grea, mama Ana tace i parc sufer alturi de cel bolnav. Cnd are cazuri mai uoare, optimismul pe care l transmite bolnavului i celor din jur este debordant. "Numai Dumnezeu vindec! Eu ajut!" Cnd ajungem pe Valea Bistriei, nu pierdem vreodat ocazia s trecem, mcar pentru cteva clipe, pe la mama Ana. Nu pentru vreun tratament, ci doar aa, s vedem ce mai face i cum o mai duce. Mereu are oameni bolnavi la tratament. Dup ce termin treaba, ne mai povestete cte ceva despre boala fiecruia dintre

ei. Odat, am vzut un om adus la ea pe brae, paralizat de ambele picioare, iar seara, dup apus, omul a nceput s fac primii pai, sprijinindu-se de un cerdac i plngnd n hohote. Am trit atunci un experiment unic, care probabil trebuie luat aa cum este, n simplitatea lui, fr a ncerca explicaii. Ele ar fi imposibil de dat, mai ales n cazul unor oameni pe care mama Ana i-a tratat de... cancer. Ea a pus pe picioare oameni crora medicii nu le-au mai dat nici o ans. Au venit la ea femei cu cancer la sn, cu cancer de piele sau cu alte forme de neoplasm. Au venit cu fibrom uterin sau cu chisuri ovariene. Au venit brbai paralizai sau cu afeciuni hepatice grave. Au crezut cu putere c se pot vindeca i au reuit. "Dumnezeu m ine! Ajut i eu oamenii cum pot i cu ce tiu, dar puterea de vindecare este a lui Dumnezeu. Nu m pot luda cu ce boli am vindecat, pentru c dac a face asta n-a mai avea dar de la Dumnezeu. El le tie pe toate! Cnd spune cineva c vindec, m supr. Numai Dumnezeu vindec! Eu ajut. La regimul pe care l dau, trebuie i mult credin. Dac omul crede n Dumnezeu, se vindec! Am avut i bolnavi rtcii. Unii s-au vindecat, alii nu! Credina nseamn i renunarea la multe pcate, care omul zice c-s plceri, ca fumatul sau buturile alcoolice tari. Dac bolnavul respect tratamentul i renun la aceste pcate, cu puterea lui Dumnezeu, se vindec", spune mereu mama Ana. Omul trebuie s rmn n religia n care a fost botezat Gospodria Anei Lupescu din Sabasa e foarte aproape de biserica satului i nu iese cu nimic din specificul zonei. De fapt, casa este a ntregii familii Lupescu, n ea locuind copii i nepoi ai mamei Ana. Ea nu locuiete n casa mare, ci st mai deoparte, ntr-o anex veche, la civa metri de cas, alturi de icoanele, plantele i ceaiurile ei. Acolo doarme, trebluiete toat ziua i i primete pe cei bolnavi. Aproape de poart, Ana Lupescu are i o bolni cu cteva camere n care snt tratai cei venii de departe. Iar la mama Ana gsete gzduire orice om care vine cu gnd bun. Au trecut pe la ea i oameni din tot felul de secte religioase, i-a ascultat pe fiecare, ns a rmas tot cu convingere c rtcirea lor este un mare pcat. "Omul trebuie s triasc n religia n care a fost botezat. Dac o schimb, chiar de a rmas tot cretin, rtcirea sa mnie pe Dumnezeu", crede Ana Lupescu. Ea a fost botezat n religia cretin ortodox i aa vrea s treac prin aceast lume. Nu e srbtoare sau zi de duminic n care mama Ana s lipseasc de la slujba din biserica satului. i plac mult cntrile religioase i e nelipsit din corul bisericii. Cel mai mult o ntristeaz nmormntrile. Odat tocmai venise de la nmormntarea unui constean i era suprat c omul murise cu zile. Avusese ciroz i doctorii i extirpaser o parte din ficat. La ea a ajuns dup operaie, cnd deja era prea trziu. Spunea c-l putea pune pe picioare dac venea la ea din timp, sau mcar dac avea ficatul ntreg: "Reetele mele nu pot vindeca locul operat. Eu vindec doar acolo unde nu e tiat. Cu ceaiuri, cu fierturi, cu alifii. Nu folosesc, fereasc Dumnezeu, cine tie ce prostii. Doar ierburi, cear curat, rin i scoar de copac". tiu c, n acea zi, dup nmormntarea consteanului, mama Ana n-a mai fost bun de nimic. S-a retras n paravanul ei, printre icoane i s-a rugat pn noaptea trziu. Vindecare prin credin i rugciune Cnd e ntrebat ce fel de boli vindec, mama Ana cade pe gnduri tiind c are de explicat o ntreag filozofie. Pentru c ea nu trateaz boli, ci oameni. Cnd face tratamente sau

d cuiva ceaiuri i alte leacuri, ea nu uit s trimit mai nti omul la biseric i la rugciune. "Snt muli oameni care se mbolnvesc pentru c nu au credin. La acetia, boala este doar mijlocul prin care ei se pot vindeca de lipsa credinei lor n Dumnezeu. Or, prin rugciune i renunarea la pcate, oameni se pot vindeca i de bolile trupului. Asta numai dac nu e deja prea trziu. ntreaga via trebuie s fie mpletit cu credina n Dumnezeu. Dac cel care e atins de suferin are credin n Dumnezeu, leacurile mele fac minuni. Dac nu, degeaba au btut drumul pn la mine. Eu cunosc de la ua omul, dup privire. tiu dac are suflet bun i credin. Cu cei care nu snt curai nici nu mai vreau s stau de vorb, fiindc m tulbur i nu reuesc s m mai adun s m concentrez asupra problemelor celorlali oameni", spune Ana Lupescu. Aproape de necrezut s aud aceste vorbe de la o femeie simpl, de la ar. Asta poate pentru c ntreaga ei via este mpletit cu dragostea pentru cele sfinte, credina n Dumnezeu i pentru tot ce reprezint Biserica. Mama Ana n-a pus niciodat pre pe boal Snt zile cnd oamenii stau la rnd cu zecile pentru a lua ceaiuri de la mama Ana. i femeia nu a respins niciodat vreun bolnav care i-a trecut pragul. Nu poate s nu-i primeasc, pentru c, spune ea, dac face asta nu se simte bine i pete cte ceva. nainte nu primea bolnavi duminica i crede c de asta i-a rupt un picior. Acum primete bolnavii i le face tratamente n fiecare zi. "Niciodat n-am pus pre pe boal. mi las fiecare ct crede i ct poate. N-am cerut niciodat nimic de la nimeni. Dac a face asta s-ar mnia Dumnezeu i n-a mai avea har ca s vindec oamenii", spune mama Ana. De fapt, banii pe care i primete de la bolnavi nu-i ine pentru ea. Are cu ce tri, iar copiii i snt toi bine aezai la casele lor. Problema e c, acum, la 80 de ani, mama Ana nu mai poate colinda munii, ca odinioar, s-i culeag tot ce-i trebuie pentru ceaiuri. Oamenii tiu ce ierburi s-i aduc, iar mama Ana le pltete totul. Are oameni la cules pe vrfuri de munte, "unde plantele i rdcinile snt puternice", iar mai de la poale i culeg plante i flori foarte muli copii din sat. Cumpr pn i ceara, mierea de albine i rina de brad. i mai aduc unii i degeaba, fcdu-i poman, dar leacurile de trebuin snt din ce n ce mai multe i cteodat ajunge s nu mai aib cu ce le prepara. Ierburile le culege numai n anumite sezoane. Lunile aprilie i octombrie snt pentru rdcini, iar ntre ele e sezonul pentru plante i flori. Cea mai folosit plant e busuiocul, poate i pentru c are n el ceva sfnt. Dac toamna nu are cel puin 300 de saci cu ierburi uscate, mama Ana tie deja c nu-i va fi suficient pentru ceaiurile de peste an. De ani buni, cei care vin la mama Ana las i un ajutor ct de mic pentru construirea unei biserici peste rul Sabasa: "Eu nu cer bani pentru ceea ce fac. Sftuiesc ns pe fiecare s lase un ban pentru biseric. l trec n caiet i i dau preotului s se roage pentru sntatea lor. Oamenii de bun credin au realizat acest edificiu i cred c miliostenia lor i-a ajutat s se fac i bine", ne-a spus mama Ana. Muli dintre cei care s-au vindecat revin la Borca pentru a-i mulumi nc o data mamei Ana i pentru a-i face cte un dar. Fie c vin cu cte o sticl de vin, fie cu o basma sau un capot, oamenii ncearc, n funcie de posibiliti, s-i arate recunotina. Au fost ns i "cadouri" pe care nu le-a putut uita. "Un olandez a venit la mine n crje

i a plecat pe picioarele lui. La un an de zile, a venit n Romnia special s-mi fac mie datura. Era medic dentist i aa am cptat eu dini olandezi. A spus ca aa nelege el s m rsplteasc. A mai fost i un lipovean. S-a vindecat de o boal a ficatului. Dup cteva luni numai ce aud c trage un camion la poart. Era ncrcat cu tot felul de legume. Am dat de poman la tot satul", i amintete rznd mama Ana. Despre tratamentele i reetele tmduitoare ale mamei Ana din Sabasa s-ar putea scrie o carte, un ntreg tratat de medicin naturist. Pn acum, ea n-a scris i n-a spus nimnui nimic din secretele sale. Nici mcar celor din familie, sau celor mai apropiai de ea. Cine oare o s duc mai departe arta acestei femei cu har de la Dumnezeu n a vindeca oamenii de boli, pentru c perspectiva pierderii cunotinelor sale acumulate n zeci de ani de practic nu o tulbur ctui de puin?! Am ntrebat-o odat dac are vreun continuator al tiinei sale despre ierburile de leac. Mi-a rspuns cu un calm dezarmant, c att timp ct va exista omenire, Dumnezeu va trimite i oameni care s cunoasc secretele tmduirii cu plante. Aa o fi... (S.Pop, C.Iacob) Adresa urmatoare este adresa unde este publicat articolul de mai jos, in AS: http://www.formula-as.ro/1999/348/miracole-28/miracole-374 Miracole Mama Ana Din Sabasa. Mama Ana. Sabasa nu este, asa cum ne-am astepta dupa rezonanta numelui, un loc ars de soare din Orientul Indepartat, ci un mic sat de munte din Nordul Moldovei. La 100 de kilometri de Piatra Neamt si 70 de kilometri de Vatra Dornei, pe Valea Bistritei, se afla comuna Borca, vestit... Mama Ana Din Sabasa Mama Ana Sabasa nu este, asa cum ne-am astepta dupa rezonanta numelui, un loc ars de soare din Orientul Indepartat, ci un mic sat de munte din Nordul Moldovei. La 100 de kilometri de Piatra Neamt si 70 de kilometri de Vatra Dornei, pe Valea Bistritei, se afla comuna Borca, vestita prin oamenii sai gospodari si cu dare de mana, precum si pentru cadrul sau natural deosebit (satele se insira intre munti maiestuosi, pe un fir de apa limpede, care se varsa in cel mai mare lac de acumulare de la noi din tara). De cateva zeci de ani, intre minunile din stravechile schituri si sihastrii concentrate in jurul muntelui sfant Ceahlau, a mai aparut, pe tacute, una: Mama Ana. In comuna Borca nu este nimeni care sa nu fie auzit de ea. Localnicii s-au obisnuit sa indrume masinile venite din toate colturile tarii sau chiar din strainatate, spre micul satuc Sabasa si spre casa Anei. Legendele despre oamenii fara speranta, care s-au dus purtati pe brate si s-au intors pe picioarele lor dupa ce au fost lecuiti de aceasta femeie minunata, au strabatut intreaga zona si au ajuns pana la doctorii din Iasi sau din Bucuresti. Preotii si staretii din intreaga zona stiu sa indrume oamenii bolnavi spre casa Anei, unde vor gasi ajutor si alinare. Intalnirea Ajungem la casa Mamei Anca duminica, la ceas de seara, impreuna cu un dascal venit de la 70 de kilometri distanta, sa ceara un leac pentru un preot tintuit la pat. Mama Ana se afla in curte. Infatisarea sa emana simplitate. Pot sa-i remarc ochii, care se vad extrem de limpezi, chiar si in semiintuneric. Par albastri; mai tarziu, la lumina, aveam sa constat ca sunt de un verde intens. Este destul de inalta, are spatele drept si o silueta putin uscativa, pare a avea pe aproape de 50 de ani (mai tarziu aveam sa

aflu ca a trecut de mult peste 70 de ani!). Nu ma ascund si ii declar fatis scopul vizitei mele, ceea ce o face sa devina mult mai tacuta si sa ma ignore intr-o anumita masura (ulterior aveam sa-mi dau seama ca in tacerea si aparenta indiferenta, ea isi lasase un interval pentru a ma observa, inainte de a intra intr-o discutie care i se parea de la bun inceput dificila). Intram in casa, dar primele sale cuvinte nu sunt foarte incurajatoare pentru scopul vizitei mele: "Sunteti din Bucuresti?... Pai, acolo aveti spitale mari si multi doctori. Ce v-as putea spune eu?". Pe urma, cauta o carte de cantece religioase si brusc, incepe sa cante, impreuna cu oaspetele sau, dascalul, un imn religios, care-i placuse foarte mult la o slujba si a carui linie melodica nu-i ramasese foarte clara. In camera in care ma poftise erau deja trei pacienti, iar ambianta creata degaja mai degraba impresia unei sezatori de iarna decat a unui lacas de vindecare, in sensul comun al cuvantului. Inseninata dupa acest moment, isi continua apoi treburile sale de "vraci". Are o naturalete si o simplitate atunci cand da indicatiile de tratament cu totul remarcabile; nici nu sesizezi pe moment importanta lucrurilor pe care le rezolva. Prima initiere in tainele vindecarii Ana Lupescu s-a nascut in Borca, acum 73 de ani. Prima initiere in tainele vindecarii s-a petrecut la varsta de 17 ani. Imediat dupa dictatul de la Viena, multi romani din Ardeal au cautat refugiu la fratii lor de peste munti. Doua femei au fost repartizate de primar sa locuiasca in casa parintilor Anei. Aceste doua femei cunosteau arta tamaduirii cu plante. Era vara, si ele mergeau zilnic in munti, calauzite de Ana, sa culeaga ierburi de leac. Pe vremea aceea, nu era in sat doctor, asa incat toti taranii isi gaseau alinare pentru boli la cele doua tamaduitoare din Ardeal. Mama Ana marturiseste cu umor: "Pe vremea aceea, gandul era mai mult dupa baieti decat dupa ierburi de leac, dar uite ca am tinut minte!". Viata le duce pe cele doua ardelence in alta parte, dar satenii continua sa vina sa ceara unsori si fierturi de leac. Vrand-nevrand, Ana devine vindecatoarea locului, o "doftoroaie" a carei faima trece peste granita satului. Aduna cu grija retetele mostenite, pleaca prin paduri si pe dealuri, dupa ierburi de leac. Cu naturalete, ca pe o joaca a unui sfarsit de copilarie, Ana continua mestesugul pe care nici nu-si daduse seama ca-l primise. Anii au trecut, mestesugul Anei Lupescu, care se maritase intre timp, s-a aratat a fi mult mai bun decat se credea: "Dupa ce m-am maritat, a paralizat complet un preot de aici, de la noi, de la Manastirea Bistrita. Oamenii mi l-au adus aici. L-am invartit, l-am hranit, doctorul venea in fiecare zi sa-i faca injectie, dar in loc sa-i fie bine, mai rau ii mergea. Ii spuneam: . Iar el raspundea: . Intr-o seara, i-am facut impachetare cu plante, iar dimineata, dupa ce s-a trezit, putea sa se ridice...". Sora Ana Dupa aceasta minune, numele de Ana s-a transformat in Sora Ana: "Cati oameni bolnavi mergeau la Manastirea Bistrita, preotul pe care-l tamaduisem le spunea: . Le dadea un biletel: si se iscalea dedesubt". Anii au trecut; de mai bine de jumatate de veac, la Sora Ana (care a devenit intre timp Mama Ana) sute de oameni au venit si s-au vindecat. Unii au multumit si au plecat, altii au trimis scrisori de multumire, au cautat sa o ajute. Multi au plecat fara sa multumeasca sau fara sa creada in leacurile pe care le cerusera. De la cei care nu credeau, Mama Ana nu primea nimic si nici nu-si facea sange rau din cauza necredintei lor.

Credinta si vindecare Cazuistica sa este impresionanta. Intr-o scurta pauza din discutia cu gazda mea, cei prezenti acolo ma coplesesc cu relatari despre cazurile pe care le-au vazut vindecate de aceasta femeie. Cu unsorile si fierturile sale s-au vindecat bolnavi de sciatica, de reumatism sau de sinuzita, la fel ca si bolnavi de cancer sau cei paralizati. Intrebata ce fel de boli trateaza, Mama Ana este mai descumpanita ca oricand. Ea nu trateaza boli, ci oameni. Ea da ceaiurile cu aceeasi naturalete cu care trimite oamenii bolnavi la biserica si la rugaciune, cu care le pune oprelisti la carne, la rachiu si tutun. "Sunt multi oameni care se imbolnavesc pentru ca nu au credinta. La acestia, boala este mijlocul prin care ei se pot vindeca (in sens spiritual - n.r.) de lipsa de credinta. Vindecarea se face prin rugaciune." Intreaga sa viata este impletita cu credinta in Dumnezeu, cu dragostea pentru cele sfinte si pentru ceea ce semnifica Biserica. Calugarii si preotii din imprejurimi si din zone foarte indepartate ii cer ajutorul atunci cand se imbolnavesc. Farmacia din munti Memoria sa extraordinara evoca cu aceeasi claritate detaliile de acum jumatate de secol, ca si zecile de plante si remedii pe care le-a descoperit si asimilat spontan, in dorinta de a ajuta oamenii. Plantele le culege numai in anumite sezoane. Din aprilie pana in octombrie, este sezonul de cules. Aprilie si octombrie sunt pentru radacini, iar restul pentru ierburi. In punga cu plante pentru fierturi pe care o inmaneaza dascalului din Draguseni (de care va vorbeam la inceput), se puteau vedea plante de o neobisnuita vitalitate. Prin plasticul pungii, ochiul curios al reporterului desluseste frunze si flori de paducel, o inflorescenta de angelica (sau poate de crucea pamantului), parca si cateva frunze de mesteacan. Culoarea verde a frunzelor perfect uscate si depozitate arata ca si cum am fi la trei saptamani de la recoltare si nu la sfarsitul lui ianuarie. Plantele nu le mai culege ea, ci plateste vechii padurari, care stiu locurile de sus, din munte, unde sunt ierburile cele mai bune si mai puternice. Daca in toamna nu are 300 de saci cu plante (un adevarat depozit farmaceutic!) pentru a-si trata pacientii, nu este bine. Iar plantele sunt din ce in ce mai scumpe... In afara de plante, mai foloseste rasina de pe copaci si ceara curata de albine... Care este planta pe care o prefera? Si aceasta intrebare o mira: "Toate sunt bune!". Am remarcat, totusi, ca are o preferinta pentru busuioc, poate si din cauza ca este o planta sfanta. Multi oameni din cei care vin cred in ceea ce face si se vindeca, dar sunt si multi care nu cred sau care cred ca totul li se cuvine. Uneori, Mamei Ana ii este greu: "Am venit de la biserica si am gasit aici oameni. M-am sfadit cu ei ca-i Duminica si i-am chemat in alta zi. Am fost in sat si cand m-am intors acasa, tot oameni... Sa stai in fata oamenilor este foarte greu. Unul este pretentios, altul este greu de cap, altul nu crede, altul este zgarcit. Sunt si oameni ai lui Dumnezeu, cu care ai cu cine te intelege. Aceia toti se vindeca. Ei asculta, fac ce li se spune si se fac sanatosi." Multi oameni sunt inca prea putin pregatiti pentru a se apuca de un tratament natural, care necesita mai mult decat asteptarea pasiva fata de o pilula salvatoare sau de un bisturiu. "Un om avea un cancer la picior. I-am dat niste plante si i-am spus ce sa

faca cu ele. Am vazut ce are la picior si i-am pus o legatoare. Omul imi da cativa bani si pleaca. Dupa ce ajunge la poarta, se intoarna inapoi. Il intreb: < Ce-i? Ce s-a intamplat?>. Imi raspunde: ... , i-am raspuns. I-am dat inapoi banii si l-am lasat sa se duca..." Tratamentul cancerului Cand vine vorba despre tratarea cancerului, Mama Ana nu se tulbura. Devine mai grava, dar abordeaza domeniul cu aceeasi simplitate si siguranta de sine. Dupa spusele medicilor din Iasi, care mi-au recomandat-o si mi-au vorbit despre ea, retetele Mamei Ana sunt deosebit de eficiente in tratamentul cancerului de piele. Are rezultate extraordinar de bune, mai ales in cancerele in faza incipienta, cand nu s-a intervenit cu operatii chirurgicale, cu chimioterapie sau cobaltoterapie. Dieta in tratamentul cancerului este stricta: fara nici un fel de bautura cu alcool, fara tutun, fara carne (mai ales carne grasa, de porc), fara inghetata. Pacientul trebuie sa se fereasca de oboseala. Foloseste in tratamentul cancerului impachetari cu plante, cataplasme locale, unguente (are o "unsoare" speciala contra cancerului). Are retete cu plante pentru ceaiuri ("fierturi"). A tratat cu succes si cancer la san, cancer al esofagului, al rectului. Dupa parerea sa, hemoroizii si constipatia sunt adesea precursorii unui cancer al intestinului gros. Din pacate, multi ajung la ea dupa multiple operatii, in faze avansate ale evolutiei bolii, cu metastaze, asa incat in aceste cazuri ea nu poate face foarte mult. Desi nu a tinut evidenta celor bolnavi de cancer si vindecati, rezultatele sunt cu totul deosebite. Numai in urma putinelor investigatii pe care le-am facut, am aflat deja despre trei cazuri de cancer de piele vindecate de aceasta femeie minunata. Daca pacientii ar fi consecventi, perseverenti in tratament, probabil numarul de vindecari ar fi mult mai mare. Afectiuni neurologice si psihice Toti cei cu boli psihice ("ameteala" - cum ii spune interlocutoarea noastra) sunt trimisi la preot si la rugaciune. Exista anumiti calugari din schituri care fac exorcizari. Ca toata lumea din partea locului, Mama Ana este fascinata de aceasta metoda de alungare a demonilor - exorcizarea. Imi povesteste de un calugar care are un dar deosebit. "Ii spune (Necuratului n.r.): Si se duce. Ca un vant." Cuvintele si gesturile sale putine au o putere de evocare remarcabila - interlocutorul poate resimti ca pe o boare de aer proaspat starea de usurare care survine dupa alungarea duhurilor necurate. Intr-una din scrisorile de multumire pe care le-a pastrat (majoritatea nu sunt tinute, din cauza numarului prea mare) gasesc multumirile mamei unui copil care a suferit de un traumatism cranian grav. In scrisoare, mama baiatului spune ca el a reusit chiar sa-si ia examenul de admitere. Dupa tratament, mai ramasesera doar cateva sechele, care dispareau treptat, si ele. Milostenia Un aspect mai rar intalnit la oamenii din ziua de astazi si care apare pregnant la Mama Ana este compasiunea pentru oamenii aflati in nevoi si suferinta. In timpul verii, are o casuta, langa poarta, special amenajata, pentru a primi oamenii bolnavi. Prioritate au femeile cu copii mici, calugarii si unii oameni nevoiasi. Din discutie, inteleg ca "criteriile de selectie" pentru a deveni un pacient "spitalizat" al Mamei Ana sunt foarte stricte. Milostenia sa este echilibrata de o arta de a spune "Nu!" atunci

cand este cazul. In general, pacientii "internati" in mica casuta au sanse foarte mari sa se vindece, cu conditia sa coopereze. Iau cunostinta de cazul unui barbat paralizat, care in vara trecuta a fost abandonat de sotie la o manastire, dupa ce a vazut ca nu se vindeca. Calugarii au adus acest om la Mama Ana. Incet, incet, omul nostru a fost repus pe picioare. Cand facea primele exercitii de mers, omul nostru a intalnit un reporter si asa a aparut un subtitlu de articol: "Oamenii paralizati se intorc pe picioare acasa"... Despartirea Despartirea de gazda mea dureaza mai mult decat una obisnuita. Aceasta pentru ca face, nu fara umor, constatarea: "Eu pana acum nu ti-am spus nici un secret!...". O intreb imediat daca are un continuator al mestesugului vindecarii. Ea nu este preocupata foarte tare de acest lucru, pentru ca "atata timp cat va exista omenire, Dumnezeu va trimite si oameni care sa stie secretele tamaduirii cu plante". Cei apropiati, din familie, nu au inclinatii spre arta tamaduirii. Are o nepoata care a inceput la un moment dat sa invete, dar de o vreme a renuntat, nu a mai vazut-o. Perspectiva de a se pierde cunostintele acumulate in zeci de ani de practica nu o tulbura. Totusi, privindu-ma cu luare aminte, imi "strecoara": "Mai vino mata si la vara...". Ma conduce pana la poarta, isi ia ramas bun si ma binecuvanteaza cu cuvinte simple: "Mergi cu Dumnezeu". Mult timp dupa aceea, pe drum, binecuvantarea batranei ma insoteste, dand parca aripi si masinii care ma poarta cu repeziciune prin intunericul noptii. Exista oameni in aceste locuri care si-au inchinat viata si intreaga lor pricepere vindecarii si alinarii oamenilor, iar acest lucru simplu ma face fericit. Adresa: Lupescu Ana, sat Sabasa, comuna Borca, judetul Neamt