Arhitectura generala a sistemelor de calcul

Structura fizica a calculatoarelor

sistem de calcul = hard + soft componenta necesara

dispozitiv pentru memorarea datelor si programelor unitate de memorie dispozitiv pentru comanda si executia operatiilor programelor unitate centrala / procesor dispozitive pentru introduceri si extrageri de date dispozitive periferice interconectarea dispozitivelor; functionare bazata pe 2 stari posibile 0, 1

Unitatea de memorie
Memoria interna pastreaza datele initiale, intermediare, finale + programul un element de memorie - 0,1 locatie de memorie = succesiune de elemente de memorie - 1,2,4,6,8,10 O locatiile - identificate prin adresa (absoluta sau relativa) adresa identifica variabila a carei valoare se memoreaza intr-o locatie

Principii de memorare
intr-o locatie se pastreaza o data ce se va referi prin adresa; programele prelucreaza generic datele, prin numele de variabile citirea nu distruge continutul scrierea se face peste vechiul continut continutul memoriei interne se pierde in absenta curentului electric

informatiile din meoria interna se retin pe suporturi externe - salvare

Unitatea centrala procesorul

Unitatea de comanda + unitatea de calcul (aritmetico-logica)

executa la un moment dat o instructiune (princ. von. Neumann) Unitatea de calcul - executa operatiile aritmetice si logice cerute de programe componenta

sumator binar - element de baza dispozitiv de calcul in virgula mobila registri - locatii de memorie speciale, cu viteza de acces mare, utilizate in calcule

Exemple de registri: adresa instructiunii urmatoare - Program counter registri de calcul informatii despre starea programului - Flag

Unitatea de comanda - descifreaza instructiunile masina ale programului, comanda unitatii de calcul operatiile aritmetico-logice si perifericelor - op. I/O componenta decodificator de instructiuni

generator de comenzi

Dispozitive periferice
Asigura

introducerea in calculator a informatiilor de pe suporturi externe extragerea din calculator a informatiilor si depunerea lor pe suporturi externe

suporturile - medii materiale capabile sa pastreze, permanent sau temporar, informatii suporturile magnetice cresc capacitatea de memorare a unui sistem de calcul, alcatuind memoria externa Diferente intre memoria interna- externa

memoria interna lucreaza direct cu procesorul si isi pierde continutul in absenta curentului electric memoria externa - utilizata pt. stocarea datelor in vederea transferului ulterior

Dispozitive de intrare asigura citirea datelor de pe suporturi externe si introducerea lor in memoria inyrtns, in diverse reprezentari

Dispozitive de intrare
Tastatura, mouse, scanner, creion optic, cititor de CD-ROM (650M), DVD-ROM

unitatile de discheta (1.44M), disc magnetic (20-40G), ZIP (100M) suporturi vechi bazate pe hartie - cartele, banda perforata benzi magnetice casete de backup

Dispozitive de iesire
Asigura depunerea informatiilor din memoria interna pe suporturi externe monitor (+placa video), imprimante, plotter unitati de discheta, disc magnetic, discheta de ZIP inscriptor de CD multimedia - difuzoare, placa de sunet

Dispozitive periferice
Se conecteaza la un sistem de calcul printr-o interfata fizica (Ex. placa video, placa de sunet) si una logica - driver (program de interfata cu perifericul) Discheta - floppy disk - FD disc dintr-un material flexibil, acoperit cu un strat magnetizabil, cu 2 suprafete utile anvelopa - plastic: azi 3 x 3 inch (vechi - 8 x 8, 5 x 5 )

unitatea de discheta: sistem de antrenare + cap de citire-scriere

Discheta
Organizare: piste concentrice, impartite in sectoare inregistrarea se face pe blocuri Densitatea de inregistrare evolutie: simpla (SD ~360K), dubla (DD), inalta (HD)

formatare = pregatirea dischetei pentru inregistrare de informatii - comanda DOS format Capacitate = nr. piste * nr. sectoare / pista * nr. octeti / sector

Hard-disk-ul
Disc magnetic cu capacitate si viteza de acces mari (primele - cativa MO; azi - 20-40G) incorporat in calculator ca memorie externa avantaje in memorarea informatiilor, incarcarea sistemului de operare fara discheta

dezavantaje - proliferarea virusilor

Imprimanta
Tipareste pe hartie informatii din memoria interna evolutia cronologica: imprimante cu tambur, cu rozeta, matriceale, cu jet de cerneala, laser tiparire = listare; prima hartie - listing Componenta dispozitiv de antrenare a hartiei dispozitiv de imprimare modul de memorie

on-line -comunicare directa cu calculatorul

Componenta functionala a calculatorului

Canalul de intrare-iesire
Viteza de lucru a perifericelor e mult mai mica decat a procesorului cat timp un program executa o operatie de I/O, procesorul ar putea executa o alta operatie problema e rezolvata prin aparitie unui dispozitiv cu rolul de a controla operatiile I/O canal de I/O (gen 2.) ulterior: USM (unitate de schimburi multiple, calc. medii-mari), controlor al magistralei (minicalc.), extensie a magistralei (microcalc.) In timpul realizarii unei operatii de I/O procesorul poate executa operatii dintr-un alt program in memorie pot exista mai multe programe in diverse stari: unul in executie, altele in asteptare, altele - in op. I/O modul de lucru cu mai multe programe in memoria interna se numeste multiprogramare / multitasking incheierea unei op. I/O e semnalata de canal unitatii de comanda cu o intrerupere

Integrarea canalului de I/O in schema SC

Conectare si adresare in Internet

Mesajele se impart in pachete, care se dirijeaza prin router-e Protocoale - regulile folosite de Internet / retele pentru a decide cum i unde s se livreze pachetele Protocolul tipic Internet - TCP/IP - Transmission Control Protocol / Internet Protocol

Conectare si adresare in Internet - TCP/IP

TCP/IP apare ca un ansamblu de programe care specific detaliile comunicrii dintre calculatoare, cu convenii de interconectare a reelelor i dirijare a traficului flexibil permite reunirea retelelor de tipuri diferite integrat in SO Unix rol important in extinderea Internet-ului . Masinile se identifica cu adrese IP - contin identificatorul retelei si al masinii din retea pe 4O - 4 numere separate cu . adrese IP reale si adrese IP false serverele de mail, stiri, ftp, web au adrese reale 2 protocoale: Internet si TCP

Conectare si adresare in Internet

Protocolul Internet - gestioneaz dirijarea (adresarea) pachetelor, pe baza adreselor IP, astfel nct fiecare router s poat transmite optim datele care-i sosesc. Protocolul TCP - preia informatia de transmis, o imparte in secvente, pe care le inglobeaza in anvelope TCP. Acestea se include in anvelope IP si se transmit. La destinatie se extrag si ordoneaza datele. TCP creeaz iluzia unei conexiuni fizice directe ntre orice surs i destinaie Protocolul UDP - mai simplu: nu se ocupa de mesajele pierdute si ordonarea datelor

Sistemul numelor de domenii DNS

Un sistem de adresare alternativa in Internet, mai accesibil utilizatorilor, care foloseste nume convertibile in adrese IP initial: un fisier unic hosts.txt pentru retinerea corespondentelor (nume-masina,IP) pentru toate gazdele, preluat periodic

neconvenabil deja pentru cateva mii de statii administrarea centralizata - neconvenabila

DNS - sistem de adresare ierarhic, distribuit DNS se bazeaz pe o schem ierarhic de nume de domenii i pe un sistem de baze de date distribuite care o implementeaza un nume DNS contine exist un numr variabil de domenii (cel mult 5), separate prin . fiecare domeniu corespunde unui anumit grup, ultimul domeniu din nume avnd nivelul cel mai nalt. Domeniile se restrng succesiv de la dreapta la stnga. domeniu <= 64 caractere; numele <= 255car Exemple: math.mit.edu , eng.sun.com (engineering), eng.yale.edu (English), euro.ubbcluj.ro , cs.ubbcluj.ro , cs.utcluj.ro Domeniile ARPANET: com , edu , gov , mil org , arpa , net structura arborescenta: radacina, descendenti terminale (frunze) fiecare domeniu controleaza alocarea subdomeniilor descendente (direct)

Sistemul numelor de domenii -Inregistrari de resurse

Unui nume DNS i se pun in corespondenta mai multe informatii (decat IP-ul) - n principal, trebuie s se rein tipul gazdei (de exemplu, server de mail, server DNS etc.) i perioada de timp n care asocierea este valabil

inregistrare de resurse = un ansamblu de asemenea informatii. Cazul simplu: doar IP

fiecare domeniu (nivel superior -> calculator gazd) are asociat un fisier cu o mulime de nregistrri de resurse

Elementele unei inregistrari de resurse

numele domeniului timpul su de via tipul nregistrrii codificat (adres IP, domeniu care accept pota electronic, numele serverului de domeniu, nume de domeniu etc.) clasa (informaie Internet sau non-Internet)

o valoare dependent de tipul nregistrrii (un numr - adres Internet, un nume de domeniu sau un ir de caractere care descrie elementul

Servere de nume
Se folosesc in procesele de adresare solicitarea unei adrese poate fi rezolvat local sau prin intermediul altor servere de nume care cunosc acea adres (folosind nregistrrile de resurse) serverele de nume aflate la distan vor reine n memorie nregistrrile de resurse pe o durat proporional cu timpul de via al nregistrarii

responsabilitatile serverelor de nume se reprezinta in forma ierarhica informatiile nume-adresa se retin distribuit referirea unui host:nume_host.subdom1.subdom2. ... .dom_niv_nalt pentru fiecare domeniu/subdomeniu exista un server de nume cu rol in dirijarea informatiei

Istoricul si evolutia mediului Internet

ARPANET + NSFNET INTERNET prototipuri de retele rapide viteze de ordinul gigabitilor - aplicatii in telemedicina, imagistica medicala videoconferinte (intalniri de afaceri, invatmant la distanta etc.) tehnologii de retea, supercalculatoare, modelari meteo si climatice, prognoze geologice, reactii chimice

ARPANET Proiect dezvoltat la sfarsitul anilor 60 (perioada razboiului rece) de Department of Defense al SUA - Advanced Research Projects Agency obiectivul - o retea de comunicatii, comanda si control fiabila tehnologia: comutare de pachete - Paul Baran (RAND Corporation) componenta: subretea + gazed Proiectul initial subretea constituita din Interface Message Processors - minicalculatoare (fiecare conectat cu cel putin alte 2); noduri formate dintr-un IMP si o gazda

cercetari / dezvoltari:

retele de sateliti si retele mobile (radio) protocoale pentru conectarea mai multor tipuri de retele TCP / IP, care va fi inclus in Berkeley UNIX

Stadii 1983: 200 IMP-uri, sute de gazde; retea stabila si de succes; se izoleaza partea militara - Milnet anii 80 - apare Domain Name System pentru simplificarea adresarii

 NSFNET

1990 - Arpanet dispare ca retea independenta dar contributia sa la crearea Internet-ului ramane actuala

n National Science Foundation Net n impactul Arpanet-ului a fost important in mediul academic dar nu toate universitatile aveau contracte cu DoD n CSNET - prima retea NSF (anii 70): nucleu- un calculator de la BBN cu suport pentru linii telefonice si conexiuni la Arpanet n 1984 - NSFNET - o retea rapida dedicata universitatilor (prima retea de arie larga TCP/IP - baza: 6 super-calculatoare raspandite in SUA), conectata la Arpanet
n

cerere in domeniul comercial corporatia Advanced Networks and Services (MERIT, MCI, IBM) preia in 1990 NSFNET ANSNET (viteza creste de la 1.5 Mbps la 45 Mbps) 1991 - Congresul SUA autorizeaza crearea National Research and Educational Network (~ 3Gbps) 1995 - ANSNET e cumparata de America OnLine - se achizitioneaza servicii de interconectare TCP/IP

n retele europene similare: EBONE (cercetare), EuropaNET (comerciala), retele nationale si educationale

Internet
1 ianuarie 1983 - TCP/IP devine unicul protocol oficial din Arpanet extindere masiva a retelei, care incepe sa fie numita Internet (inter-retea) Internet-ul se extinde pe plan mondial Stadii: 1990 - 3000 retele, 200.000 calculatoare 1992 - peste 1.000.000 caculatoare gazda 1995 - mai multe coloane vertebrale (retele principale), sute de retele de nivel mediu, zeci de LAN-uri, milioane de gazde, zeci de milioane de utilizatori

conectarea PC-lor prin modem-uri

n 1992 - Societatea Internet

n

Aplicatii traditionale ale Internet-ului

posta electronica - e-mail grupuri de stiri - news conectare si executie la distanta - telnet transfer de fisiere - ftp

1990: World Wide Web - accesibilitatea aplicatiei deschide utilizarea Internet-ului pentru publicul larg (informare/comunicare)

n O retea de retele, un mediu informational si de calcul cu resurse si servicii variate, biblioteci si baze de date n Reuneste, prin facilitatile de informare si comunicare oferite, o comunitate de persoane din toate domeniile vietii economico-sociale, raspunzand la solicitari diverse

Impactul social al retelelor de calculatoare - efectele evolutiilor hard si soft Impactul social al retelelor
Partajarea resurselor hard si soft; colaborare facila la proiecte Internet-ul - mediu electronic global de informare si comunicare - serviciile Internet informatizarea activitatilor cotidiene; crearea societatii informationale - puternic influentata de retelele de calculatoare - TIC Cresterea numarului de utilizatori ai Internet-ului / accesul publicului larg la serviciile Internet ca urmare a: evolutiei tehnologice si scaderii preturilor serviciilor de conectare dezvoltarii unui soft accesibil

forme electronice ale activitatilor cotidiene prin infrastructuri hard si soft adecvate: e-commerce, e-banking, e-learning, e-working TIC si dezvoltarea societatii informationale polii: SUA, Europa, Japonia situatia in Romania: programe guvernamentale (ICI, MCTI) si situatia concreta; ultimele evolutii denota mai multa implicare a gvernului educatie si cercetare: RoEduNet si RNC sistemul economic si retelele marilor societati

sistemul comercial si bancar Baza utilizarii Internet-ului - principii de libertate si echitate comunicarea textuala a dus la inovatii in limbaj smileys - exprima stari sufletesti

:-) ;-) :-( :-| :-o

jargon electronic: IRL, IMHO, etc.

netiquette - eticheta de retea Avantajele serviciilor de informare si comunicare in retea rapiditate + depasirea limitarilor geografice WWW, e-mail, chat, videoconferinte biblioteci electronice, sisteme de invatamant la distanta (modelul centrat pe cursant) comert electronic (promovare, comenzi, plati) - o noua economie mondiala, electronica integrarea telefoniei fixe si mobile, fax-ului

Odata cu dezvoltarea TIC, aspectele si problemele generale ale societatii vor dobandi forme noi, electronice - etice, sociale, economice, politice, religioase, chiar infractionale actualizarea sistemului juridic pentru infractiunile electronice depistarea infractiunilor electronice si pastrarea libertatilor individuale Aparitia grupurilor de interes; comunicari in domenii comune probleme ale implicarilorin lumea lipsei de etica, violentei sau ilegalitatii dezbateri legate de monitorizarea acestor aspecte in conditiile pastrarii libertatilor individuale, inclusiv a liberei exprimari confidentialitatea corespondentei electronice mesaje anonime

Mecanisme hard si soft asigura securitatea retelei si previn tentativele de utilizare frauduloasa a facilitatilor de retea acces neautorizat, furturi de informatii, tentative de frauda in serviciile de informare / comunicare, tranzactii financiare

Concepte si evolutii in informatica

Informatii
Informatii consistente, relevante, exacte, oportune, oportune, accesibile Aspecte: sintactic (forma, structura), semantic (inteles) Unitatea elementara: 1 bit (Shannon) Alte unitati de masura a informatiei:

1 octet (byte) 1O = 8 biti 1KO = 210 O = 1024 octeti (bytes) 1MO = 210 KO = 210 * 210 O 1GO = 210 MO 1TO = 210 GO

Suporturi de memorare a informatiei Prelucrarea si transmiterea informatiei

Informatica
S-a dezvoltat incepand cu anii 50 stiinta prelucrarii raionale (de ctre om), cu ajutorul calculatorului, a informatiilor reprezentnd cunotine din diverse domenii

Academia Franceza 1966: ansamblul teoriilor i tehnicilor de prelucrare automat - cu ajutorul calculatorului electronic - a informatiilor

Computer science

Cateva principii de baza in informatica

Domenii generale in informatica

Informatica de utilizare folosirea calculatorului pentru memorarea si organizarea informatiilor, editri de texte, comunicare Informatica de gestiune organizarea si prelucrarea volumelor mari de date; sisteme de gestiune a bazelor de date

Programare dezvoltarea de programe pentru rezolvarea unor probleme

Functionarea programelor
Programele transcriu algoritmi care rezolva probleme diverse din diverse domenii, inclusiv domenii profesionale din informatica Programle alcatuiesc software-ul

Programele se scriu in limbaje de programare; sunt formate din instructiuni (similare frazelor) Formalizarea analogiei dintre limbajele naturale si limbajele de programare teoria limbajelor formale Limbajele sunt generate de gramatici

Gramaticile care genereaza limbaje de programare sunt mai restrictive: se elimina ambiguitatile; vocabularul este restrans; regulile sintactice sunt mai riguroase; semantica e algoritmica Limbaje de programare De nivel inalt Fortran, Pascal, C, C++, Basic Aparitia versiunilor vizuale De asamblare mai apropiate de limbajul masina

Executia programelor se realizeaza in forma limbaj masina (cod masina, binar) Traducerea se realizeaza automat, prin programe numite compilatoare

Principii ale programelor

Medii de programare = sisteme soft folosite de informaticieni pentru dezvoltarea programelor (editare, compilare, executie, depanare)

Etape in compilare: analize lexicala, sintactica, semantica, generare de cod Crearea unor programe cu o interfata prietenoasa cu utilizatorul Utilizatorii cunostinte de baza referitoare la functionarea calculatorului+programelor

Sisteme electronice de calcul Un istoric al calculatoarelor

Dispozitive de calcul simple

John Napier (1550-1617) dispozitiv cu bastonase prismatice pentru inmultiri E. Gunter (1581-1626) scara logaritmica E. Wingate (1593-1656) rigla logaritmica 1642: Blaise Pascal (1623-1662) prima masina de adunat mecanica cu cilindri continand cifrele; simularea sumei si reportului prin rotatii

Gottfried von Leibniz (1646-1716) masini de adunat si inmultit (prin adunare repetata)

Dispozitive de calcul simple

1820 - Thomas de Colmar prima masina de adunat si inmultit care a intrat in viata economica 1834 1854: Charles Babbage, cu contributia Adei Byron, a proiectat o masina de calcul automata pe principii de pionierat in informatica separarea memoriei si unitatii de executie, comandarea masinii P. L. Cebev (1821-1894) masina de adunat si inmultit cu miscare continua care se va imbunatati prin operare electrica 1920- Expozitia de la Paris: Torres y Quevedo masina pentru inmultiri si impartiri cu clape

Calculatoarele electronice

Apar la mijlocul secolului XX, pentru rezolvarea unor probleme complexe Contine componenta interconectate pentru: memorarea datelor si programelor, executia operatiilor din programe, citiri / scrieri Principiul John von Neumann - 1947 Instrument performant de lucru

Sistem de calcul = hardware + software Primul calculator electronic: ENIAC 1943 - SUA (Philadelphia): 18.000 de tuburi electronice, 7.500 de relee, 7.000.000 de rezistente, ocupa 145m2, cntarind 30t

Generatii de calculatoare

Generatia 1 (1943-1956) - tuburile electronice pentru circuitele logice si tamburul magnetic rotativ pentru memorie

Viteza: 50-30.000 operatii/sec., memoria int. 2KO

Dimensiuni mari, degajau caldura Programe in limbaj masina si limbaje de asamblare Calculatoare romanesti create la Bucuresti (Institutul de Fizica Atomica), Centrul de Calcul Cluj, Politehnica Timisoara

Generatia 2 (1957-1963) tranzistori+memorii din ferita

Viteza: 200.000 op./sec. ; memoria interna: ~ 32KO

Apar primele echipamente periferice si un dispozitiv pentru controlarea operatiilor I/O; multiprogramarea Programe in limbaje de nivel inalt Fortran, Cobol si primele compilatoare

Generatii de calculatoare

Generatia 3 (1964-1971) apar circuitele integrate circuite miniaturizate cu functii complexe; memorii interne din semiconductoare Apar discurile magnetice ca memorie externa

Viteza: 5 mil. op. / sec. Ex. IBM 360, FELIX (rom.)

Generatia 3.5 (1971-1981) cresc performantele circuitelor integrate si se standardizeaza (integrare simpla si medie) Viteza: 15.000.000 op/sec. ; memoria int. 2MO Limbaje de nivel inalt Pascal, Lisp

Generatia 4 (1982-1989) circuite integrate pe scara larga si foarte larga; viteza: 30.000.000 op/s; memoria interna 8M Apar discuri optice si programarea obiectuala

Generatii de calculatoare

Generatiile 1-4 principiul von Neumann arhitectura clasica; dezvoltarile determinate in principal prin salturi tehnologice Anii 90 noi concepte si cerinte de prelucrare a cunostintelor fac necesara dezvoltarea de noi arhitecturi Generatia 5 (1990-) generatia inteligentei artificiale Bazate pe prelucrarea cunostintelor Proiectul japonez de cercetare; limbajul PROLOG si programarea logica Viteza: - 100M - 1G LIPS; 1 LIPS (Logical Inferences per Second) = 1000 op/s.

Functii ale noilor calculatoare

Interfata inteligenta om calculator Implementarea unor functii similare celor umane: auz, vaz Recunoasterea formelor, studiul limbajului natural Gestiunea cunostintelor Cunostintele memorate in baze de cunostinte; structuri performante (asociative etc.) Obtinerea de cunostinte noi, invatare Realizarea de inferente (deductii) si predictii Actiuni similare gandirii umane inteligente

Cunostinte + reguli de deductie cunostinte noi

Functii ale noilor calculatoare

Realizarea de inferente (deductii) si predictii Metode si tehnici noi Testarea corectitudinii programelor, generare automata Metode de programare euristice care obtin solutii bune intr-un timp scurt; gasirea solutiei intr-un spatiu de cautare de dimensiuni mari Programare logica Modelul retele neuronale cu rol in predictie Algoritmi genetici cu caracteristici de adaptabilitate la context

Cercetari pentru crearea calculatorului viu

Microcalculatoare - caracteritstici hard si soft Microcalculatoare - hard + soft Arhitectura microprocesor memorie interna (ROM, RAM) periferice

Sisteme de operare nivel de comanda: CP/M, DOS vizual: Windows 9x, ME, NT, 2000, XP, Vista, 7

Elemente de arhitectura a microcalculatoarelor Microprocesorul - nucleul unui microcalculator lucreaza pe 8 biti (CUBZ, I8080), 16 biti (I8086, I80186, I80286), 32 biti (I80386, I80486, Pentium) ultimele arhitecturi contin HD incorporat executa instructiunile masina ale programului - operatii elementare: aritmetico-logice, pe biti, I/O Istoricul microprocesoarelor Intel: 1971 - I4004 (pe 4 biti); prin imbunatatiri apare 1974 - I8080 (pe 8 biti) 1978 - se trece la 16 biti prin I8086 1982 - existaau I80186, I80286 (coprocesor I80x87)

1985 - se trece la 32 biti - I80386 (coprocesor 87) 1989 - I80486; anii 90 - I80586, Pentium (I-IV - 02)

Alte microprocesoare: IBM (ult. 6x86), AMD (ult. K7)

Structura unui microprocesor - modelul I8086

Unitatea centrala a microprocesorului
unitatea de executie - executa instructiunile masina folosind registri; comunica cu alte componente Tipuri de instructiuni: aritmetice (+,-,*,/), pe biti (logice, deplasari), pe siruri, de salt (conditionat, neconditionat), de control al procesorului

unitatea de interfata cu magistrala - operatii cu magistrala (transfer intre UC, memorie, periferice)

Registri -zone de memorie speciale -16biti pt. operatii registri generali de date - folositi pentru calcule de pointer si index - pentru operatii cu siruri si stiva

Registri registri de segment - CS, SS, DS, ES; contin adresele pentru segmentele curente de: cod - CS, stiva - SS, zona de date - DS, date externe - ES

registrul pointerului de instructiuni - IP - contine adresa instructiunii urmatoare (relativ la adresa CS) flag-uri - indicatori de stare si control biti care reflecta starea microprocesorului: daca exista report, rezultat pozitiv sau negativ, depasire etc.

Magistrala de informatii - BUS comunicare intre UC, memorie, periferice

Microprocesoare - principii de adresare

Adresele relative din module asigura adresarea intregii memorii prin adrese de lungime uzuala Ex. Pe 16 biti se pot adresa 216O=26KO=64KO Adresarea instructiunilor: adresa absoluta a instructiunii urmatoare = (CS)+(IP) deplasament = o adresa relativa Adresarea datelor (operanzilor) imediata: adresa=deplasamentul directa: adresa=(DS)+deplasamentul indirecta: adresa=(Registru) bazata: adresa=(Reg baza)+deplasament indexata: adresa=(Reg index)+deplasament bazata si indexata: adr=(R.baza)+(R.index)+Deplas.

Elemente de arhitectura a microcalculatoarelor

Memoria interna - ROM, RAM Read Only Memory - partea inscrisa prin constructie (BIOS - programe de baza); se poate doar citi Random Access Memory - partea in care utilizatorul poate citi si scrie; contine Perifericele tastatura, monitor, mouse, imprimanta, FDD, HDD, unitati de ZIP, CDROM etc. o extensia a magistralei=canal I/O (adresarea perif.) sistemul de operare (nucleul DOS), programele utilizatorului, memoria ecran, zona de operare cu HD

interfete cu fiecare periferic (placi video, de sunet, de retea; cu FD, HD, seriala, paralela) + drivere (logice)

Sisteme de operare pentru microcalculatoare

CP/M (Control Program for Microcomputers) DOS (Disk Operating System) Windows inferfete vizuale sub DOS: Windows 3.0, 3.1, 3.11 Sisteme de operare dedicate utilizatorilor individuali: Windows 95, 98, ME, XP Sisteme de operare de retea (versiuni pt. server+statii): Windows NT, 2000, XP (firme+persoane particulare), Vista, 7

Sistemul de operare DOS

Sta la baza utilizarii PC-urilor; a fost inclus in SO Windows Variante: MS-DOS (Microsoft), DR-DOS (Digital Research) creat in 1981 de IBM, pe baza CP/M imbunatatit cu principii de UNIX (directoare arborescente) versiuni succesive; ultima 6 - inclusa in Windows DOS=SO interactiv, monoutilizator, cu posibilitati de multitasking; format din nucleu + utlilitare

Nucleul DOS
BIO.COM (IO.SYS) - gestioneaza intrarile-iesirile, calendarul, ceasul masinii inspirat din componenta BIOS (Basic Input Output System) a lui CP/M uniformizeaza regulile de comunicare cu fiecare periferic, facand posibila comunicarea standard (Ex. CON:, PRN:, A:, C:)

DOS.COM (MSDOS.SYS) - gestioneaza fisierele, memoria, perifericele inspirat din componenta BDOS (Basic Disk Operating System) a lui CP/M - executa operatile I/O intr-un mod standard, folosind BIOS

COMMAND.COM - procesorul de comenzi invita utilizatorul sa dea comenzi prompter, le executa

COMMAND.COM componenta si tipuri de comenzi parte rezidenta - rutine de tratare a intreruperilor (Ctrl-C, Ctrl-Break) + comenzi interne, incluse in Command.com: copy, ren, dir, del, path etc. parte tranzitorie - incarca in memorie fisiere executabile .COM, .EXE sau de comenzi .BAT spre a fi executate - comenzi externe partea care prelucreaza fisierul de comenzi AUTOEXEC.BAT, ce se executa la lansarea sistemului

Lansarea in executie a SO DOS la fiecare pornire/resetare a calculatorului, nucleul DOS se incarca in RAM de pe discheta / hard-disk dischete sistem-au nucleul SO in zona BOOT-pista 0

Lansarea in executie a SO DOS programul BOOT(pista 0) depune in memorie Bio.com Bio.com incarca Dos.com, verifica existenta fisierului de configurare Config.sys il lanseaza si incarca in memorie procesorul Command.com Config.sys = fisier text cu specificatii legate de nr. Maxim de fisiere deschise, zone tampon, daca intreruperea Ctrl-C e activa sau nu etc.

Command.com executa Autoexec.bat - fisier de comenzi utilizator (uzual contine comanda PATH - cu lista directoarelor unde se cauta fisierele executabile)

In SO Windows, fisierele nucleu raman dar rolul unora e preluat de aplicatii specifice Command.com-executie de comenzi in MS-DOS Prompt aplicatii specifice iau locul lui Msdos.sys (Win 95) sau Io.sys, Msdos.sys (Win NT) dar fisierele raman

Fisiere si directoare in SO DOS

Principiile de structurare a fisierelor/directoarelor DOS au fost preluate in Windows drive-uri - A:, C:, F: etc. - discheta, hard-disk sau partitii logice ale lui, drive-uri de retea mapate pregatire HD: initializare fizica (hdinit); partitionare (fdisk); formatare partitii (format) fisierele sunt structurate in directoare; acestea au o structura arborescenta, pornind din radacina drive-ului denumiri: descendenti=fii; ascendenti=tati director curent=in care se lucreaza; referirile se fac (uzual) relativ la el

Cale de directoare - path = succesiunea de directoare de la radacina pana la cel curent; separarea se face cu caracterul \ nume de fisier DOS: nume.ext (nume 8 car, ext 3 car); in Windows se introduc nume lungi extensia specifica tipul fisierului: exe, com, bat, obj, c, cpp, pas, txt, doc etc. (Win- apare simbol) drive:\dir1\dir2\\dirn\nume.extensie car. speciale: \ -radacina; .. -tata; . -dir curent specificari generice: *-orice succesiune de caractere; ? - orice 1 caracter (utile in cautari) Ex. A*.c *.* *.doc \j??.* ..\x*.exe

Comenzi DOS

Interne (rezidente) - incluse in Command.com Externe (tranzitorii) - exista un fisier executabil cu acel nume; cautarea lui se face in directorul curent si in directoarele specificate in comanda PATH mecanisme de help: parametrul /help notatia [...] optional

Alte comenzi DOS

Schimbarea prompterului PROMPT $c1[$cn] ci=t (time), d (date), p (path), n (drive name), g (greater >) Ex. Prompt $p$g

Comanda PATH PATH drive:cale [;] Ex. Path c:\bc; c:\BP; c:\fox

Comanda externa format FORMAT drive: [/U] [/S] [] Ex. Format a: /s /u

Transmisii multimedia in Internet

Aparitia comunicarilor multimedia in retele de calculatoare Informatii multimedia in format digital Compresia datelor multimedia memorate si transmise Caracteristici si avantaje ale transmisiilor multimedia Audio- si videoconferinte Video la cerere Multimedia - combinarea mai multor medii Mediile audio si video se integreaza in serviciile de comunicare din Internet, extinzandu-se din domeniul prelucrarii pe un calculator local facilitatile multimedia imbogatesc comunicarile prin mesaje electronice si dialog textual in retelele de calculatoare, informatiile multimedia vor fi memorate si transmise in format digital

Informatii multimedia in format digital

Codificare digitala; fisierele audio-video se prelucreaza cu aplicatii soft specifice (Ex. Sound Recorder, CD Player, MIDI, Media Player) Secvente de sunet convertirea in format digital produce pierderi nedesizabile; informatiile se retin sub forma de fisiere pe suporturi specifice (magnetice, optice) fisierele de sunet se prelucreaza cu aplicatii specifice (ex. sintetizatorul MIDI - Musical Instrument Digital Interface) transmiterea vocii umane

Secvente video

succedarea a cel putin 25 de imagini statice / sec sistemul digital - reprezentarea ecranului cu un careu de pixeli ; uzual 1 pixel e codificat cu 8 biti 256 de culori sau nuante de gri tipuri de imagini: BMP (BiT Map), GIF, JPG rezolutia ecranului; tipuri de ecrane raportul de aspect imaginea ecranului se reafiseaza

Compresia datelor multimedia

Informatiile multimedia au dimensiuni mari pentru o transmisie (si stocare) eficienta se transforma intr-o forma comprimata echivalenta algoritmii de codificare (si decodificare) sunt rapizi; se furnizeaza o forma foarte apropiata (diferentele minore sunt imperceptibile); 1993: standardele JPEG (Joint Photographic Experts Group), MPEG (Motion Picture Experts Group)

Caracteristici si avantaje ale transmisiilor multimedia

Introducerea unor noi tehnologii de comunicatii au condus la cresterea cantitatii de date transmise, eliminand limitarile impuse de viteza traditionala a legaturilor (ex. ISDN) s-au dezvoltat programe de comunicare performante, care adauga la comunicarea textuala mesaje vocale, mimica, miscari etc. MBone (Multicast Backbone) - sistem de radio si TV prin Internet (din 1992)

Audio- si videoconferinte
Programele de videoconferinta pot fi utilizate pe calculatoare echipate uzual, ca urmare a scaderii preturilor si cresterii performantelor tehnice

Audioconferinta permite comunicarea simultana intre mai multe persoane, prin dialog direct Videoconferintele permit suplimentar vizualizarea de secvente video (camere video, sistem audio, videoproiector) broadcast - transmiterea imaginilor dintr-un nod central catre ceilalti prezentari, expuneri multipoint -vizualizarea tuturor sau a participantului activ aplicatii: ID, intalniri de afaceri, politice, sfaturi medicale

Programe pentru videoconferinte

NetMeeting

Aplicatii de tip video la cerere

O retea prin care sa fie satisfacuta instantaneu cererea unui client de difuzare a unui film Componenta:

o retea de arie larga mii de retele locale de distributie cu servere locale si cutii de conectare (calculatoare) pentru conectarea fiecarui utilizator la reteaua de distributie

servicii diverse la domiciliu, inclusiv acces la Web Video servere - arhitectura performanta, multiprocesor, echipamente de stocare, componente de conectare la retea, soft adecvat, care sa functioneze in regim distribuit si in timp real Reteaua de distributie - fibra optica sau cabluri coaxiale mai performante decat pentru TV cablu Conectare calculatoare personale (dezavantaj: calitatea imaginii)

cutii de conectare care leaga televizorul la reteaua de distributie (dezavantaj: interfata - telecomanda)

Lipsa standardizarilor, cost ridicat

Posta electronica
Functionalitate Componenta mesajelor Sistemele de posta electronica Interfata cu utilizatorul Sistemele de transfer Posta criptata Mult mai eficienta decat posta clasica Rapiditatea transmiterii mesajelor Actualitatea mesajelor Independenta de localizarile geografice Creste eficienta comunicarii Creste eficienta colaborarilor in proiectre si a productivitatii muncii (estimare 30% in unele companii)

Primele sisteme de posta electronic

Transmiteau texte simple (cu adresa destinatie) prin protocoale de transfer de fisiere Dezavantaje:
trimiterea complicata a mesajelor adresate grupurilor de persoane

mesajele nu aveau structura interna - dificultati in prelucrare

 transmitatorul unui mesaj nu stia daca acesta a ajuns sau nu n absenta temporara a unei persoane era dificil ca posta s fie preluata

de catre o alta persoana

mesajele nu puteau conine combinatii de text, desene, sunete.

Posta electronica
Sistemele actuale permit: Compunerea si trimiterea mesajelor Retinerea mesajelor in cutii postale si afisarea lor Informarea asupra starii mesajelor
Realizarea unor operatii specifice la destinatie - filtrare

Componenta mesajelor de e-mail

Anvelopa cu informatii de adresare, prioritate, securitate Continutul mesajului Antet campuri specifice Corp mesajul propriu-zis signatura

Componenta mesajelor campurile antetului

adresa (adresele) de e-mail pentru receptorul (receptorii) primar(i) - To: adresa (adresele) de e-mail pentru receptorul (receptorii) secundar(i) - Cc: (Carbon Copy)

adresa (adresele) de e-mail pentru "blind carbon copy" Bcc: (acetia nu vor vizualiza adresele celorlali); persoana (persoanele) care a(u) creat mesajul - From: adresa de e- mail a transmitorului curent - Sender: liniile introduse de fiecare agent de transfer pe drumul parcurs de mesaj Received:

o cale de ntoarcere la transmitor - Return-Path

data i ora la care a fost trimis mesajul - Date: subiectul mesajului afisat pe o linie - Subject: adresa de e-mail la care trebuie trimise rspunsurile - Reply-To: identificatorul numeric al mesajului - Message-Id: identificatorul mesajului rspuns - In-Reply-To: ali identificatori de mesaje relevante - References: cuvinte cheie alese de utilizator - Keywords:

Standarde extinse pentru mesajele de mail

Probleme rezolvate: Diacritice Caractere nelatine

Scrieri de tip ideograma

Secvente audio si video Standardul MIME Multipurpose Internet Mail Extensions compatibil cu standardul uzual Introduce elemente suplimentare in antet

Standardul MIME
Tipuri posibile de mesaje Text (eventual cu formatari simple) Imagine statica Audio Video Aplicatie Mesaj Tip combinat

Functionarea sistemelor de e-mail Agenti utilizator permit utilizatorilor sa citeasca, sa scrie si sa trimita mesaje Interfete diverse comenzi sau vizuale Gestioneaza cutiile postale si opereaza asupra mesajelor Agenti de transfer asigura transmiterea mesajelor transparent pentru utilizatori

E-mail agentii utilizator

Exemple: pine (comenzi) sub linux, Outlook Express sub Windows Functii Afisarea mesajelor Compunerea mesajelor Operarea asupra mesajelor Alte facilitati

 Organizarea si operarea cu cutii postale / foldere Liste de adrese Copii la indigo, posta cu prioritate

E-mail agentii de transfer

Dirijarea mesajelor spre destinatie, fara interventia utilizatorilor Functii Transferul mesajelor Raportarea Dispozitia operatia realizata la destinatie Protocol de transfer SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) protocol simplu, de tip text Un program care ruleaza in background pe masina destinatie, acceptand conexiunile si introducand mesajele in cutiile postale Porti de comunicare (gateways) pentru asigurarea compatibilitatii intre sursa si destinatie, respectiv pentru a permite masinilor care nu sunt conectate direct la Internet sa foloseasca e-mail-ul Livrarea finala protocoale de livrare intre serverele de mail din Internet si masinile care nu sunt conectate direct la Internet POP3 (Post Office Protocol) aduce mesajele de pe serverul de mail pe calculatorul utilizatorului (folosit uzual) IMAP (Interactive Mail Access Protocol) pentru utilizatorii care folosesc mai multe calculatoare; exista un depozit de mesaje pe serverul de mail DMAP (Distributed Mail Access Protocol) acces distribuit; nu presupune ca toata posta se afla pe un singur server Alte facilitati ale sistemelor de livrare: Filtrarea mesajelor se specifica conditii si actiuni corespunzatoare, de realizat asupra mesajelor la destinatie

 Mecanisme de forwardare automata demoni de vacanta FAQ (Frequently Asked Questions)

Confidentialitatea postei electronice

PGP (Pretty Good Privacy) - creat de Phil Zimermann (1995) ca pachet de securitate pentru e-mail: Confidentialitate, autentificare, semnaturi digitale intr-o forma usor de utilizat Distribuit gratuit pe Internet (controversa cu guvernul SUA)
Compatibil cu diverse platforme: MS-DOS/Windows, UNIX, MacIntosh

Se bazeaza pe algoritmi de criptare existenti (in RSA se poate alege lungimea cheii) foloseste algoritmul ZIP (compresie) si amprente de timp PEM (Privacy Enhanced Mail) standard oficial Internet Foloseste algoritmul DES (cheie destul de scurta) Chei private si publice Bazat pe autoritati de certificare (un sistem complicat cu 3 niveluri), care valideaza si revoca cheile Autentificarea este obligatorie Mai putin folosit decat PGP (implemetarile sale au aparut mai tarziu si s-au dovedit ceva mai putin inspirate)

Retele de calculatoare

Definitie si principii de functionare Avantajele retelelor Clasificare geografica Retele locale Retele metropolitane Retele de arie larga Retele radio

Retele de calculatoare. Definitii

Evolutia sistemelor de calcul: sisteme de tip centru de calcul, minicalculatoare, microcalculatoare, retele Conectarea calculatoarelor urmareste cresterea capacitatii de calcul Retea de calculatoare = ansamblu de calculatoare autonome, interconectate Autonomia: un calculator poate functiona independent de celelalte Interconectarea: se realizeaza prin medii de comunicatie Se asigura folosirea in comun, de un numar mare de utilizatori, a resurselor fizice si logice ale retelei partajarea resurselor in conditii de securitate a retelei

Retele de calculatoare - principii de functionare

Comunicarea dintre calculatoare: Comutare de circuite stabilirea unei legaturi permanente pe durata comunicarii intre 2 noduri Comutare de pachete - stabilirea unei legaturi dinamice, prin intermediul altor noduri si impartirea mesajelor in pachete; pachetele sunt multiplexate la destinatie Softul de retea asigura realizarea comunicarii si partajare a resurselor Exemple: Windows NT/2000 pentru retele locale; UNIX / linux pentru retele de arie larga Protocol de comunicatii = set de reguli care descriu transmiterea datelor, detectia si corectia erorilor, mprtirea si/sau reasamblarea mesajelor n/din pachete, dirijarea spre destinatie a pachetelor Exemple: NetBEUI, IPX/SPX, TCP/IP mascheaza diferentele tehnologice dintre retele si permit realizarea conexiunilor independent de tehnologiile folosite

Avantajele utilizarii retelelor de calculatoare

Depasirea limitarilor geografice si temporale in comunicare si acces la informatii Partajarea resurselor fizice si logice colaborari la proiecte Raport convenabil performanta/pret (sistemele de calcul mari - de ~10 ori mai performante dar costa de 1000 ori mai mult) Modelul client-server fizic, logic (cererile sunt adresate de programul client programului server) Fiabilitate mare; acces la echipamente alternative de stocare a informatiei Dezvoltare in etape prin adaugare de noi calculatoare in retea

Utilizare in firme si de catre persoane particulare Servicii la domiciliu pentru persoane particulare Tot mai multe activitati se desfasoara pe cale electronica

Facilitati de informare si comunicare Acces la informatii la distanta sistemul World Wide Web Activitati electronice: banking virtual, comert electronic, presa, biblioteci electronice, invatamant la distanta Comunicari electronice: Posta electronica Grupuri de stiri Chat textual Videoconferinte integrarea transmisiilor multimedia

Divertisment interactiv

Clasificarea geografica a retelelor de calculatoare

Retele locale Retele metropolitane Retele de arie larga Reteaua mondiala Internet Retele radio

Retele locale LAN

Local Area Networks Localizate intr-o cladire / campus / firma

Dimensiuni reduse; topologii specifice (bus, ring) Viteza mare 10-100 Mbps; rata de eroare mica Aspecte de utilizare Conturi de retea; conectare si deconectare Partajarea resurselor; drepturi de acces Mesaje in retea

Aspecte de utilizare a retelelor locale

Conturi de retea; conectare de deconectare Fiecare utilizator are un cont, caracterizat prin drepturi de acces la resursele fizice si logice ale retelei (fisiere, directoare, programe, drive-uri de retea, imprimante de retea), in functie de necesitatile si cunostintele utilizatorilor Conturile sunt create pe domenii de lucru si grupuri de utilizatori cu obiective comune Administratorul retelei creeaza si gestioneaza domeniile, grupurile, conturile si drepturile de acces specifice lor Conectare: serverul e informat ca utilizatorul va folosi resursele retelei; procesul se incheie la deconectare

Partajarea resurselor; drepturi de acces Utilizatori pot avea acces la resursele care au fost partajate si pentru care li s-au acordat drepturi de acces Resurse fizice: discuri si imprimante de retea Maparea drive-urilor (directoare pe calculatoare din retea, uzual de pe server) Cozi de imprimare pentru imprimantele partajate; acestea sunt instalate fizic si logic (+ partajate)

 Resurse logice: fisiere, directoare, programe Drepturi de acces: Read, Write, Execute, Change, Full Control Mesaje in retea

Transmitere/receptionare de mesaje intre utilizatori (grupuri)

Clasificarea geografica a retelelor de calculatoare

Retele metropolitane MAN (Metropolitan Area Networks) Aria unui campus sau a unui oras Tehnologii similare cu retelele locale Pot integra retele de TV cablu Retele radio utilitatea calculatoarelor mobile, conectate prin unde (e-mail, faxuri etc. din orice locatie) Comunicatiile digitale fara fir apar in 1901 G. Marconi Se pot construi retele conectate prin unde se recomanda daca nu pot fi instalate cabluri de retea (performantele sunt mai reduse)

Retele de arie larga WAN

Wide Area Networks acopera arii extinse tari, continente Se separa problemele de comunicatii de executia aplicatiilor Contin Masini gazda pentru executia aplicatiilor, conectate intr-o Subretea de comunicatii Linii de transmisie + routere (elemente de comutare) pentru dirijarea pachetelor

Dialog on-line in Internet

Facilitatile de dialog textual on-line extind comunicarile prin mesaje electronice Avantaje: comunicare interactiva, in timp real se va extinde cu mesaje audio-video linux - comanda talk mecanismele de chat - dialog intre mai multi utilizatori - implementate prin serviciul IRC

IRC (Internet Relay Chat)

Serviciul de chat permite participantilor sa poarte discutii directe pe diverse teme, regasite in canale de discutii dedicate utilizatorii se conecteaza la serverele IRC si la canalele dorite (cu programe specifice) serverele IRC sunt interconectate intr-o retea IRC (asigurand comunicari intre persoane conectate la oricare server)

dupa conectare se pot folosi comenzi specifice sau interfata vizuala a programului - ex. mIRC

World Wide Web

Aparitia aplicatiei WWW

Utilizarea aplicatiei WWW Functionarea aplicatiei WWW Sistemul URL Crearea paginilor Web limbajul HTML editoare HTML un context hard i soft care permite accesarea facil a informaiilor rspndite pe mii de calculatoare din Internet - servere web
cea mai populara aplicatie de informare din Internet

interfata accesibila, usor de utilizat asigua obtinerea unei cantitati mari de informatii intr-o forma expresiva si intr-un timp convenabil

Web-ul a evoluat dintr-o aplicatie folosita pentru transmiterea datelor rezultate din experimente de fizica particulelor a aparut n 1989 la CERN - Tim Berners Lee scopul - asigurarea partajarii rapide si la distanta a rezultatelor experimentale primul prototip prezentat la conferinta Hypertex91 (decembrie), San Antonio, Texas februarie 1993 - prima interfata grafica - Mosaic - NCSA (Centru Supercalculatoare)

Marc Andersen a fondat Netscape Communications Inc., dedicata dezvoltarii

softului pentru Web - Netscape Navigator Netscape a devenit companie publica in 1995 (1.5 miliarde dolari) 1994: CERN si MIT formeaza consortiul WWW, cu obiectivul de a dezvolta Webul
standardizarea protocoalelor, compatibilitate intr site-uri. Adresa:

http://www.w3.org

Utilizarea aplicatiei WWW

Web-ul - o colectie de informatii raspandite pe serverele web, structurate in

pagini si site-uri
paginile pot contine legaturi catre alte pagini - hipertexte, hiperlegaturi (hyperlink) click pe o hiperlegatura se aduce pagina asociata (sau se acceseaza resursa

asociata) parcurgerea unor cantitati mari de informatii (limite: exclusiv temporale+viteza conectiei)
Navigatoare (browsere) - programe care permit vizualizarea paginilor web si

accesarea hiperlegaturilor (a resurselor asociate)

 navigatoarele aduc pagina ceruta si afiseaza continutul pe ecran, interpretand comenzile de formatare si includere de obiecte
elemente continute in pagini: texte, hiperlegaturi, adrese de mail, obiecte

integrate (imagini, grafice, obiecte multimedia)

Navigarea - cu ajutorul hiperlegaturilor, butoanelor Back, Forward + bookmarks

optiuni de configurare a navigatoarelor

alte interfete: text (lynx), bazata pe voce pagini hipermedia - contin secvente multimedia (pentru anumite obiecte se pot

utiliza programe auxiliare de vizualizare / executie) problema incarcarii imaginilor (intai textele, apoi imbunatatirea rezolutiei; compresii)

Aplicatia WWW - pagini speciale

Harti - permit selectarea unor portiuni si marirea / micsorarea imaginii Formulare - asigura preluarea accesibila informatiilor pe Web, prin obiecte de

control
Aplicatii: comert electronic (comenzi, tranzactii electronice, descrieri de

produse), sondaje de opinie, evaluari de cunostinte, introducerea de informatii personale pentru acces la diverse servicii Internet

Motoare de cautare : www.google.com, www.altavista.com, www.yahoo.com retinerea paginilor in memoria cache

navigatoarele se pot utiliza de pe calculatoare conectate direct la Internet sau la un server / router din Internet, eventual chiar printr-o linie telefonica la baza transferului de informatii stau conexiunile TCP

Functionarea aplicatiei WWW

protocolul care descrie cererile (client) + raspunsurile (server) de accesare a

paginilor web HTTP (HyperText Transfer Protocol)

sistemul de adresare a resurselor - URL (Uniform Resource Locator)

protocol://server/resursa URL se utilizeaza pentru accesarea din navigatoare a unor resurse diverse (implicit protocolul = http)
Actiunile realizate de navigator pentru transferul unei pagini web referite cu URL:

afla IP-ul serverului (specificat uzual cu DNS) si realizeaza conexiunea TCP

trimite o comanda de transfer a fisierului cerut (conexiunea se elibereaza

dupa transfer) afiseaza fisierul in formatul specificat (interpreteaza sursa HTML) HTTP = protocol ASCII simplu (cereri si raspunsuri tip MIME) Serverele proxy se utilizeaza ca si porti de comunicare intre programul de navigare si server, de exemplu in cazul in care cele 2 folosesc protocoale diferite solutia proxy - fizica si logica (programe) un server proxy poate deservi mai multe programe de navigare de pe calculatoare client, putand asigura conectarea la Internet a mai multor calculatoare dintr-o retea locala mecanisme de memorie cache pentru pagini mecanisme de restrictionare a accesului la anumite adrese prin serverele web (proxy)

Sistemul URL

 Un mod de adresare a paginilor web si, mai general, a unor resurse diverse din browsere
protocol://server/resursa - integreaza intr-o forma accesibila, din

navigatoare, diverse servicii Internet

protocolul implicit = http (pentru pagini web)

apar in bara de adresare, hiperlegaturi sau bookmarks

http://www.euro.ubbcluj.ro, http://www.ubbcluj.ro/, http://www.yahoo.com, http://www.netscape.com, http://www.microsoft.com/, http://www.unige.ch/eua

fisier implicit - index.htm (index.html)

Sistemul URL protocoale

http - protocol nativ pentru pagini web ftp - compatibilitate cu File Transfer Protocol ftp://ftp.ubbcluj.ro/ , ftp://ftp.utcluj.ro file - deschiderea unui fisier local -nume+cale telnet - conectare la distanta news - acces la articole de stiri (din navigator) news://comp.infosystems.www.providers gopher - sistemul care a precedat web-ul mailto - deschide formular de mail mailto:euro@euro.ubbcluj.ro

Limbajul HTML
HyperText Markup Language - un limbaj creat pentru a descrie formatul paginilor web fisierele HTML sunt interpretate de browsere bazat pe principii de marcare (marcaje, tags)

<marcaj> </marcaj> fisiere text fisierele scrise in limbaje de marcare sunt portabile, interpretarea lor fiind convenabila si similara in contexte diferite (Ex. LaTeX fata de Word) procesoarele de documente (What You See Is What You Get) ascund marcajele

Crearea paginilor web

direct in limbajul HTML - cu un procesor de texte. Importanta cunoasterii sintaxei si marcajelor pentru corectari de erori, modificari folosind editoare HTML, care genereaza automat cod HTML in urma introducerii obiectelor dorite, intr-o interfata vizuala
Exemple: Netscape Composer, Microsoft Front Page, Front Page Editor

folosind facilitatile de integrare in web si salvare in format HTML ale produselor Microsoft Office Elementele limbajului HTML Marcaje (simple si cu parametri) <tip_obiect> ... </tip_obiect> <tip_obiect param1=valoare1 param2=valoare2 > Tipuri de marcaje
de baza - delimitarea paginii, titlului, corpului structurarea documentului - subtitluri, paragrafe formatarea textului si crerea listelor crearea hiperlegaturilor introducerea de obiecte - tabele, formule, imagini, obiecte multimedia,

formulare
in ultimele versiuni - frame-uri, applet-uri Java

Limbajul HTML
Marcaje de baza

 antet <HEAD> </HEAD> ; contine titlul paginii <TITLE> </TITLE> corp <BODY> </BODY>

Marcaje pentru structurarea documentului

subtitluri <H1> </H1> <H6> </H6> linie noua <BR> ; linie orizontala <HR> paragraf nou <P> </P> Marcaje pentru formatarea textului caractere aldine - <B> </B> caractere cursive - <I> </I> caractere subliniate - <U> </U>

marimea fonturilor si culori <FONT SIZE=x COLOR=y> </FONT>

Marcaje pentru crearea listelor element de lista - <LI> </LI> liste ordonate - <OL> </OL> liste neordonate - <UL> </UL> Marcaje pentru hiperlegaturi - <A></A>

adrese URL fisiere / resurse locale (link-uri locale) link-uri interne, catre zone din document Parametri:
HREF = adresa URL sau specificarea fisierului local NAME = numele hiperlegaturii sau zonei din pagina METHODS = metodele de acces

Exemple:

 <A HREF=resursa> text </A> - link local / URL <A NAME=nume-zona> - link intern Marcaje pentru introducerea de obiecte Tabele: <TABLE> </TABLE>

parametri: BORDER, RULES titlu: <CAPTION>; antet <TH> </TH>

coloane: <COL> cu parametrul ALLIGN (=LEFT, CENTER,

RIGHT) linie noua: <TR> ; celula <TD> (cu ALLIGN) Imagini: <IMG> </IMG>. Parametri: SRC = URL-ul imaginii / calea fisierului local ALLIGN = TOP, MIDDLE, BOTTOM (alinierea) ALT = textul de afisat in locul imaginii (daca se dezactiveaza afisarea imaginilor) ; ISMAP - harta parametri specifici pentru obiecte multimedia

Editoare HTML
Front Page Editor Extinderi

XML eXtended Markup Lamguage posibilitatea de a defini diverse tipuri de marcaje Limbaje de programare web: Java, PHP (cu baze de date), ASP (cu baze de date) Exemplu: facebook (php) AcademicInfo ASP