Patologia glandelor anexe tubului digestiv

Hepatite
Romnia ocup locul 1 n Europa ca numr total de cazuri de Hepatit nregistrate Romnia ocup locul 4 n Europa ca rat a mortalitii datorate bolilor hepatice cronice n Romnia sunt 44,5 decese de cauz hepatic la suta de mii de locuitori fa de media european de 15 decese la suta de mii de locuitori Romnia: 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune c sunt infectate cu virusul Hepatitei C n ntreaga Europa Aproximativ 170 de milioane de oameni, adic 3% din populaia globului, sunt infectai cu virusul hepatic C n Romnia triesc peste 1 milion de persoane infectate cu VHC

Hepatita cronic
Este un sindrom clinico-patologic, cu etiologii multiple, caracterizat prin leziuni inflamatorii cronice, necroz hepato-celular i un grad variabil de fibroz, ce evolueaz fr ameliorare > 6 luni. Etiologie: virusuri
Alcool Medicamente Hepatita autoimuna

Hepatita cronic
Histopatologic, hepatita cronic viral se caracterizeaz prin :
infiltrat inflamator cronic n spaiul port (limfoplasmocitar i macrofagic) leziuni hepatocitare de 3 tipuri : spotting necrosis (focare necrotice multiple intra-lobulare), piecemeal necrosis (necroz periportal la nivelul plcii limitante), bridging necrosis (necroz confluent n punte) de tip porto-portal sau porto-central grade variate de fibroz

Hepatita cronic
Infecia cu diferite tipuri virale determin o serie de leziuni caracteristice :
n infecia cu HBV, hepatocitele au citoplasma n geam mat (ground-glass) i nuclei nisipoi n infecia cu HCV apar steatoz micro- i macrovezicular, agregate limfoide portale i leziuni degenerativ necrotice ale ductelor biliare

Hepatita cronic
Hepatita B - Potential evolutiv spre ciroza Asociata cu risc crescut de carcinom hepatocelular, chiar si in absenta instalarii cirozei

Clasificarea hepatitelor cronice (HC)

Indicele Knodell (evalueaza separat fibroza, necroza si inflamatia) 1995: Scorul Ishak-face diferenta intre grad (intensitatea necrozei si inflamatiei) si stadiu (fibroza si distorsiunile arhitecturale; reprezinta progresia bolii)
Scorul METAVIR

Spotty necrosis Corp apoptotic

Bridging fibrosis. Tricrom Masson punte porto-portala

Hepatita B infl portala

Hepatita cronica virala

HE, 4x

Ground-glass hepatocytes, HE, 20x

HVB ground-glass

Ciroza hepatic
Reprezinta o distrugere ireversibil a arhitecturii hepatice prin fibroz i regenerare nodular. Factorii de risc pentru ciroza hepatic includ consumul abuziv de alcool, hepatitele B i C, mai rar, hemocromatoz, boala Wilson. Tipuri: Ciroza hipertrofica si micronodulara (Laenec) la alcoolici Ciroza atrofica si macronodulara secundara unei hepatite cronice

Ciroza hepatic
Histopatologic, ciroza hepatic se caracterizeaz prin 3 elemente: fibroza : benzi groase de colagen i fibroblaste ce nconjoar grupe de hepatocite, cu sau fr prezena unui infiltrat limfoplasmocitar noduli de regenerare : sub form de insule, plaje sau cordoane distorsionarea arhitecturii hepatice : prin compresia dat de noduli i fibroz, cu compromiterea vascularizaiei, nsoit de proliferare biliar ductal, colestaz i sinusoide cu structur anormal Pentru diagnosticul de ciroz hepatic sunt necesare 2 elemente: fibroza i nodulii de regenerare. Sindromul de hipertensiune portal : splenomegalie, ascit i circulaie colateral (de tip porto-cav : varice esofagiene i hemoroizi sau de tip cavo-cav : capul meduzei periombilical).

Ciroza hepatica
Macronodulara

Tricrom Masson

Ciroza

Hemocromatoza
Acumulare excesiva de fier - hemocromatoza ereditara (genetica): este cea mai frecventa forma de hemocromatoza, transmisa genetic si este cea mai frecventa boala genetica la populatia alba, in special la persoanele cu descendenti in Europa de Nord - hemocromatoza secundara (dobandita). Cauzele hemocromatozei secundare sunt: - transfuziile sangvine repetate - anumite boli hematologice (cum ar fi talasemia) - boli hepatice cronice - alcoolismul - excesul de suplimente care contin fier - dieta bogata in fier (in rare cazuri).

hemocromat

Hemocromatoza

Hepatomul (carcinomul hepatocelular)

Carcinomul hepatocelular este o tumor malign cu punct de plecare n celulele hepatice. Factori de risc: infecia cu HBV, ciroza i expunerea la aflatoxin (produs al fungului Aspergillus flavus, care poate contamina cerealele depozitate in conditii de intuneric si umezeala). Poate avea macroscopic 2 forme : precoce (early, < 2 cm) tardiv (cu 3 subtipuri : nodular, difuz, masiv). Elementele de diagnostic histopatologic pozitiv sunt: celule poligonale cu dispoziie trabecular sau acinar, vase capilare cu caracter sinusoid i prezenta de pigment biliar.

HCC
Tipul fibrolamelar apare la un grup mai tnr de pacieni, cu vrste cuprinse ntre 20 i 40 de ani. Nu se asociaz nici cu HBV i nici cu ciroza, avnd un prognostic favorabil comparativ cu carcinomul hepatocelular convenional. Imunohistochimic este pozitiv la alfa - fetoproteina, p-CEA (canalicular), OCH1E5 (specific hepatocitar), CD34 (pentru capilarele sinusoide). Dg. dif. se face cu colangiocarcinomul i metastaze de adenocarcinoame ale tubului digestiv.

HE, 10x

Hepatocarcinomul

fibrolamelar

Colecistita acut
Este o inflamaie acut exsudativ a mucoasei vezicii biliare, ce evolueaz n pusee, foarte frecvent nsoit de litiaz (90% din cazuri ) Colecistita acuta acalculoasa apare la pacienti in varsta, debilitati prin traume, sepsis, boli autoimune, operatii Poate fi cataral, flegmonoas sau gangrenoas Microscopic, colecistita acuta cataral se caracterizeaza printr-o inflamaie acut exudativ-alterativ (catar - scurgere), cu celule epiteliale alterate descuamate n cantitate mare, i rare PMN. Mucoasa este hiperemica si edematiata. n cazul colecistitei acute flegmonoase, coninutul cavitii este constituit din piocite, hematii i detritus necrotic. Mucoasa are soluii de continuitate, iar musculara propria este infiltrat cu PMN. Seroasa evideniaz hiperemie important i uneori sufuziuni sanguine. n colecistita gangrenoas, puroiul este prezent n lumen, apar fistule de la nivelul mucoasei pn n seroas, sunt prezente false membrane de fibrin i apar perforatii ale seroasei cu evolutie spre peritonita. Pot aprea abcese pericolecistice, subhepatice, subdiafragmatice

Colecistita acuta

Colecistita cronic
Colecistita cronic este o inflamaie cronic nespecific a vezicii biliare ce are ca factor etiologic litiaza biliar si macroscopic, poate apare sub diverse aspecte, fiind fie hipertrofic, fie atrofic sau mixta. Hipertrofia apare datorit ngrorii tunicii musculare. n lumen exist bil i calculi, dar nu exist puroi. Vezica biliar sclero-atrofic este mic, are perei subiri, iar n lumen nu exist bil, dar se poate remarca prezena unui lichid apos sau a unui calcul. Colecistita cronic hipertrofica se poate asocia cu colesteroloza (depuneri de cristale de colesterol n mucoasa vezicii biliare care-i dau aspectul de vezicul frag).

Colecistita cronica hipertrofica, HE, 4x

Citosteatonecroza pancreatic
Reprezint necroza esutului adipos determinat de lipazele pancreatice eliberate n cadrul unei pancreatite acute necrotico-hemoragice. Caracteristica principal din punct de vedere macroscopic o reprezint existena unor pete albicioase, strlucitoare, cretoase, numite pete de spermanet. Aspectul microscopic al citosteatonecrozei pancreatice relev zone de necroz a esutului adipos, precum i umbre ale celulelor adipoase nconjurate de infiltrat inflamator. Se pot de asemenea, observa zone granulare amorfe intens bazofile care sunt spunuri de calciu. Spunurile de calciu se formeaz datorit condensrii cu sruri de calciu a acizilor grai eliberai prin aciunea lipazelor pancreatice.

Pancreatita acuta necrotico hemoragica

HE, 4x

 necroza enzimatica a tesutului adipos

 adipocitele necrozate nu mai au nucleu, citoplasma este palid eozinofila, fin granulara, dar au conturul pastrat "umbre celulare") si vas cu peretii necozati (eozinofili, omogenizati) cu tromb recent in lumen.

Mucoviscidoza
Boala genetica cu transmitere autozomal recesiva, determinnd o secretie anormal de vscoasa, saraca n apa si substante organice. Mai frecvent la nivel pulmonar si pancreatic Secretiile vscoase obstrueaza lumenul bronsic, ductele pancreatice, caile biliare, ductele organelor reproductive, iar glandele seroase, glandele sudoripare produc o secretie anormala prin continutul crescut de electroliti.

Mucoviscidoza
Din punct de vedere macroscopic, pancreasul apare micorat de volum, nemodificat n stadiul incipient. n stadiile incipiente secreia glandelor exocrine devine vscoasa i obstrueaz canalele excretorii. n stadiile tardive se remarca diminuarea parenchimului pancreasului exocrin, putndu-se observa doar prezena insulelor pancreatice endocrine. Macroscopic, pancreasul apare atrofic, mic, fibrochistic

Fibros tesut
Ducte dilatate pline cu mucus Glande atrofice Tesut fibros