Sunteți pe pagina 1din 16

Cuprins

Cuprins....................................................................................................................... 1

Introducere

Circuitele secventiale sincrone sunt cele care realizeaza memorarea informatiei binare pe durata unui impuls de ceas. Pentru aceasta functionalitatile pot fi privite ca un ansamblu de bistabili D, cate un bistabil pentru fiecare bit, reuniti intr-o capsula unica. In general aceste registre sunt de 4,8,16 biti / capsula. De mai multe ori sunt folosite pentru stabilizarea datelor care provin din mai multe surse si care trebuie sa fie furnizate simultan unui anumit dispozitiv. Bistabilul sau celula fundamentala de memorie binara este un circuit cu 2 stari distincte, care pastreaza o informatie formata dintr-un singur bit. Realizarea electronica a elementului de memorie binara este reprezentata de circuitul basculant deci CBB cu 2 stari stabile. Trecerea dintr-o stare in alta se face numai la aplicarea unei comenzi din exterior. Ele sunt de fapt automate de ordinul 1 ce se obtin din automate de ordin 0 prin introducerea legaturilor inverse. Un bistabil poate memora un timp nedefinit informatia binara si in acelasi timp sa poata fi citita in orice moment fiindca el are 2 iesiri Q si complementul sau Q. Precizarea stari in care se afla bistabilul la un moment dat 0 sau 1 se face reJativ la valoarea iesirii Q in logica pozitiva. Bistabilii pot fi sincroni - asincroni. Un bistabil de tip sincron daca are comanda conditionata de un semnal de sincronizare numit toot sau ceansi este de tipul asincron daca semnalele de comanda sunt aplicate pe intrari la momente de timp aleatoare, acesta facand ca starea circuitului sa depinda de ordinea in care se schimba semnalele. La bistabilul sincron in afara de intrarile de conditionare a starii urmatoare putem intalni intrari de fortare care sunt asincrone pentru pozitionarea pe 0 sau 1. Aceste intrari sunt prioritare fata de intrarile sincrone.

1. Schema bloc a controlerului digital :

G.I.F.V. generator de impulsuri cu frecventa variabila

-furnizeaza semnalul de ceas, prin ajustarea frecventei se modifica viteza cu care se deplaseaza ciclul functional. -este realizat cu un circuit basculant care trebuie sa dea impulsul. B.C.blocul de comanda -preia si inregistreaza comenzile operator(ON, OFF, R). -este realizat cu circuite bistabile. G.E.nucleul controlerului, sau generatorul de etape. -genereaza ciclui functional constituit din 5 etape. -in fiecare etapa sunt constituite canale de iesire. -decodificatorul este cel care activeaza sau dezactiveaza elementele decomandate sau de executie. D.C.D.este format numai din porti. Driverinterfata intre circuite integrate si elementele de executie. 2

B.V.bloc de vizualizare. S.A.sursa de alimentare-UN-15V; IN-1A

2. Proiectarea Secventiatorului
Circuitele logice combinationale, sunt considerate sisteme digitale de ordin zero, avand ca element reprezentativ poarta logica elementara. Ele sunt circuite fara memorie si se caracterizeaza prin faptul ca semnalele de iesire sunt combinatii logice ale semnalelor de intrare, existand numai atata timp cat semnalele de intrare exista. La circuitele logice secventiale (c.l.s.), considerate sisteme de ordin > 1, starea iesirilor depinde nu numai de starea actuala a intrarilor, dar si de starile anterioare ale circuitului. Din acest motiv, se spune ca circuitele logice secventiale sunt circuite cu memorie. Secventa scurta de comanda este: 0.8.2.5.3

2.1. Graful Starilor

2.2. Forma de unda

TABELA DE INTRARI

Sinteza secventiatorului

2.3. Tabela de succesiune a starilor

D C B A JA K A 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 X 0 0 1 1 X 0 0 0 0 X X X 0 1

JB K B 0 1 X 1 X X X 1 X 1 = 1

JC K C 0 0 1 X 0 X X X 1 X = 1

J D 1 X 0 0 0

K D X 1 X X X = 1

Se grupeaza 1 si X adincente in grupuri cat mai mari de dimensiune egala cu o putere a lui 2 (de ex. 2, 4, 8, 16). Alte dimensiuni ale grupurilor formate nu sunt permise. Scopul este de a include fiecure valoare de 1 in cel putin un grup. Valorile X pot ramane negrupate. Procedura de formare a grupurilor este completa atunci cand nu a mai ramas nici un 1 negrupat. La formarea grupurilor pot fi considerate adincente si elemenlele de pe marginile opuse sau colturile diagramei; Fiecarui grup ii va corespunde un termen de tip produs, format din variabilele care isi pastreaza valoarea pentru toate elementele grupului. Daca vuriabila are valoare 1 se trece in expresia produsului direct iar daca are valoarea 0 atunci se trece negat. 4

Dupa identificarea termenilor de tip produs corospunzatoare tuturor grupurilor expresia finala a functiei se obtine printr-o operatie de adunare (SAU logic) intre toti termenii de tip produs Daca exista parametrii in diagrama (alte valori decat 1 sau X), acestia se considera pentru inceput egali cu 0 si se minimizeaza functia conform regulilor precedente. Dupa minimizare parametrii vor fi considerati egali cu 1 si grupati cu elementele 1 si X in mod obisnuit. Un parametru isi valideaza grupul, adica va fi inclus in termenul de tip produs corespunzator grupului din care face parte.

2.4. Diagrame K-V

KA= B DC BA 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 Y X 1 0 1 Y X Y Y 1 1 Y Y Y Y 1 0 0 Y Y Y

JA=

JB = DC BA 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 Y X X 0 1 Y 1 Y Y 1 1 1 0 DC

JC=B* 0 0 0 1 1 0 0 Y 0 1 0 1 Y X Y Y 1 1 Y Y Y Y 1 0 0 Y Y Y

BA 0 0 1 1

Y 1 Y Y Y Y Y Y

MMC 4081 - Schema logica

DC BA 0 0 1 1 0 1 1 0

0 0 1 Y 0 0

0 1 Y 0 Y Y

1 1

1 0

Y X Y Y Y Y Y Y

JC=

2.5 Schema circuitului bistabil si porti logice

Pentru realizarea secventiatorului se foloseste poarta AND (SI): Model MMC 4081 contine 4 porti AND cu 2 intrari si poate fi alimentat la 5-15 V

MMC 4081 - Diagrama de conexiune

3. Proiectare Generator de impulsuri cu frecventa variabila


G.I.F.V.-ggenereaza semnalul de tact sau de ceas pentru controler. Prin ajustarea frecventei se modifica viteza cu care se deruleaza ciclul functional. Este realizat ca un circuit basculant care trebuie sa dea impulsuri cu frecventa cu plaja intre 1100Hz.

3.1 Schema

3.2 Forma de unda a G.I.F.V.

3.3 Relatii de calcul 0,01<T<1 C=2,2[F]

= 2978,95; 3000[]STAS

654294,74

; 649000[] STAS Calculam T(f): 8

0,692,2

=1[

=-0,003100=-0,3[ Frecventa este impusa cu o plaja intre 1 si 100 [Hz] Se calculeaza frecventa: f=

3.4 Alegere Rezistente, condensatori, potentiometru Alegem din catalog rezistenta RCG=1025 pentru si pentru .

POTENTIOMETRU SEMIREGLABIL: Am ales un potentiometru semireglabil care prezinta urmatoarele valori si caracteristici: P32409; R=649[K]; W=0,1; Tensiunea limita de utilizare este de 150 [V]; Rezistenta la salt maxima este de 7 [ Categoria climatica 10/070/21.

4. Proiectarea Blocului de comenzi


9

Blocul de comanda preia semnalele de comanda operator,pornit (ON), oprit (OFF), initializare (R). Stocheaza aceste informatii si dirijeaza semnalele de tact spre una sau mai multe intrari ale blocului G.E.. Blocul de comanda contine circuite basculante bistabile si porti logice. P.V.-poarta de validare-lasa sau nu sa treaca impulsurile de la generator catre secventiator, in functie de starea CBB care este determinata de comenzile START si STOP. 4.1 Schema Blocului de Comanda

In cadrul Blocului de Comenzi pentru semnalele de comanda date de operator pentru a realiza functiile START,STOP si INIT se vor folosi butoane tip push button cu revenire cate o culoare pentru fiecare functie in parte astfel: - buton culoare rosu pentru comanda STOP (R1394A/G) - buton culoare verde pentru comanda START(R1394A/G) - buton culoare albastru pentru comanda INIT(R1394A/G)

Specificatii: type: off-on


cap colour: green, red, blue illumination: LED ratings: 1A - 250V / 3A - 125V LED illumination: 1.7V drill : 16mm dielectrical strength: 1500Vac contact resistance: 30mohm max. insulation resistance: 100Mohm Furnizor: www.conexelectronic.ro

4.2 Relatii de calcul 10

Vp=8,8[V] Vp=VDD(1Vp -nu este impus R,C-au o toleranta mar( 20 ) )

-impuls pentru RESET =0,5 =0,5 x 1=0,5

2=

/xln

RC=

C-este ales cu o valoare de 4,7F R= =100 ms C=4,7F R= ; R=3k-valoare standardizata

-se alege intre 30 si 40 ms =30 ms ;C=3,3 F/25V R= PUTEREA DISIPATA: 11 ; R=1,3k- valoare standardizata

conectarea circuitului la un afisaj cu leduri

5. Proiectare Bloc vizualizare


Pentru realizarea blocului de vizualizare sunt folosite urmatoarele:

Circuit MMC 4511 este conceput pentru comanda direct afisaje cu LED-uri cu catod comun. Afisor cu 7 segmente Leduri de diferite culori

5.1. Circuit MMC 4511 schema bloc circuitului Semnificatia terminalelor

5.2. Afisor 7 segmente

Ofera informatii privind starea circuitului, a comenzilor si canalele de comanda active la un moment dat cu ajutorul unor leduri sau a unor digiti pe 7 segmente.

5.2.1 Caracteristici

12

Led 5.3. Leduri verde Led rosu

Led albastr u

SCHEMA LED

6. Sursa de alimentare
13

AD 021 (C,CP) 12/2 24W 12V/2A PRET 40 LEI


6.1 Schema

6.2 Conditii si caracteristici 6.2.1 Conditii de mediu

parametrii

conditii

valoare Min. 0 -25 Max. +70 +85 1200

U.M.

Temperature functionare Ambianta(Ta) stocare altitudine racire functionare

Perturbati i MTBF ElectroSecuritate Tensiuni De izolare

Convective naturala

CISPR 22-1996 Clasa B 80000 ore EN 60950-1996 Intrare- 2500Vef iesire Intrare- 1500Vef carcasa Iesire500Vef carcasa

6.2.2 Caracteristici electrice de intrare

Parametru Tensiune de intrare

conditii Min. 186 180 14

Valoare Max. 264 270

U.M. Vca Vcc

Frecventa Randament

Sarcina nominala

47 74

63 -

Hz

6.2.3 Caracteristici electrice de iesire

Parametru Sarcina minima Gama de reglaj a tensiunii de intrare Stabilitarea cu variatia tensiunii de intrare Stabilitatea cu variatia sarcinii Riplul tensiunii de iesire Protectie la supratensiune Protective la suprasarcina si scurtcircuit

conditii U0=5V U0=12;15;24;48V

Uo,Io 0 -2...+10% -10...+15% 0.2% 1%

sarcina nominala, banda de 20MHz

1% 130% cu limitare de putere

7. Schema functionala a proiectului

8. Bibliografie
1. CIRCUITE INTEGRATE CMOS. Autori: Ardelean I., Giuroiu H., Petrescu L.

15

Manual de utilizare, Ed.Tehnica Bucuresti 1986;

2. Comenzi numerice pentru sisteme electromecanice, Autor: Mihai Dan Editura: Didactica. Nova, Craiova 1996

3. Componente electronice passive; Autor: RADU OVIDIU

Editura: Tehnica 1981

4. Agenda radioelectronistului, Autor: N. DRAGULANESCU Editura: Tehnica 1989

5. Catalog / Data book - Componente electronice semiconductoare / Semiconductor electronics components Autor: R. Piringer - Electronica, Stiinta si Tehnica Editura: Institutul de Cercetari pentru Componenete Electronice [1980]

16