Sunteți pe pagina 1din 11

MEMORIU DE PREZENTARE

1. DENUMIRE LUCRARE: CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA D + P + 1E PISCINA si LOC DE JOACA Com. MALU MARE , sat PREAJBA , zona SELGROS, T 9, P7, P8 jud. DOLJ

2. TITULAR Titularul proiectului este S.C. ALE QUESIMI PROPERTIES S.R.L. cu sediul in com.MALU MARE, sat PREAJBA,str. Mesteacanului, nr.37, jud.DOLJ, prin reprezentantul Neatu Quesimi Eugen Cristian. Neatu Quesimi Eugen Cristian in calitate de administrator este si responsabil cu protectia mediului. 3. LOCALIZAREA PROIECTULUI. Amplasamentul pentru construirea pensiunii se afla in satul Preajba, comuna Malu Mare, jud. Dolj. Beneficiarul SC ALE-QUESIMI PROPERTIES SRL are in proprietate conform actelor de proprietate anexate in copie la prezenta documentatie un teren in suprafata de 2012 mp situat in intravilanul localitatii Preajba, conform P.U.G. aprobat. Constructia destinata pensiunii turistice conform prezentei documentatii este amplasata conform planului de situatie anexat.Terenul pe care este amplasata constructia prevazuta in prezenta documentatie este situat in intravilanul localitatii si conform P.U.G. are destinatia constructiilor de locuinte si functiuni complementare. Terenul aflat in proprietatea beneficiarului este identificat prin planurile de incadrare si de situatie anexate la prezenta documentatie si urmatoarele vecinatati:

- Nord : Drum acces; - Sud : Drum acces; - Est : Drum acces; - Vest : Corpul 1/12A si 32A de proprietate - teren viran; 4.DESCRIEREA PROIECTULUI Indici de control privind modul de utilizare a terenului : Situatia existenta: -Suprafata terenului -Suprafata construita -Suprafata desfasurata -Procent de ocupare teren -Coeficient de ocupare teren Situatia propusa: -Suprafata terenului -Suprafata construita -Suprafata desfasurata -Suprafata utila -Suprafata locuibila -Procent de ocupare teren -Coeficient de ocupare teren 4.1 PENSIUNE Se propune prin proiect construirea unei pensiuni turistice de 3 stele, in conformitate cu normele in vigoare.Cladirea va avea regimul de inaltime Demisol partial + Parter + Etaj. Structura cldirii va fi din cadre de beton armat, zidrie crmid, planee din beton , arpant lemn, nvelitoare igl. Tmplria va fi din lemn stratificat cu geam termoizolant, finisaje lavabile si tencuieli decorative. n plan cldirea are o form regulata. Cldirea este amplasat pe un teren cu o pant general de la nordsud, apele meteorice fiind dirijate de ctre panta general a terenului. Din punct de vedere structural cldirea este prevzut cu urmatoarea alctuire constructiv : St. = 2012,00 mp Sc = 0,00 mp Sd = 0,00 mp P.O.T. = 0,00 % C.U.T. = 0,00 St. = 2012,00 mp Sc = 223,65 mp Sd = 413,31 mp Su = 284,40 mp Sl = 66,96 mp P.O.T. = 20,54 % C.U.T. = 0,20

-fundatii tip izolat din beton armat sub stalpi -structura de rezistenta cadre din beton armat, cu stalpi si grinzi din beton armat; -pereti de inchidere din caramida, sarpanta din lemn si invelitoare din tigla profilata; -pereti interiori de compartimentare din gips carton si BCA ; -plansee din beton ; -sarpanta din lemn si invelitoare din tigla ; Finisajele prevazute se vor realiza dupa cum urmeaza : -zugraveli cu vopsea lavabila la interior; -tencuieli decorative la exterior ; -pardoseli calde din parchet ; -pardoseli reci din gresie antiderapanta in spatii umede ; -pardoseli din gresie antiderapanta rezistenta la intemperii pentru terase balcoane si scari de acces; -tamplarie din lemn stratificat cu geam termoizolant ; -placaje cu faianta ; -tavane false din gips-carton; -termosistem polistiren expandat de 5 cm grosime ; In faza de proiectare s-a avut in vedere incadrarea in specificul arhitecturii locale. Organizarea spaiului respecta suprafetele impuse in Ordinul Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, nr 1.296/2010, publicat in Monitorul Oficual in data de 12.05.2010, pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistica. Date constructive : dimensiuni maximale n plan naltimea libera demisol naltimea libera parter naltimea libera etaj naltimea cldirii la cornisa-minimnaltimea cldirii la coama 18,85 m x 9,95 m ; 2,32 m; 3,32 m; 3,07 m; 7,35 m; 10,85 m;

Organizarea spatiului pe fiecare nivel: *demisol partial: -spatiu tehnic -depozitare *parter: -receptie -casa scarii -hol -grup sanitar -grup sanitar -sala de mese - 30 locuri -hol -vestiar negru -dus filtru -vestiar alb -hol -depozitare uscata -depozitare rece -oficiu -bucatarie -spalare vase *etaj -casa scarii -hol etaj -hol acces -baie -camera 2 locuri -hol acces -baie -camera 2 locuri -hol acces -baie -camera 2 locuri -hol acces -baie -camera 2 locuri S=16,62 mp S=13,50 mp S= 2,70 mp S= 3,60 mp S=13,14 mp S= 2,70 mp S= 3,60 mp S=13,14 mp S= 3,06 mp S= 3,60 mp S=13,14 mp S= 2,70 mp S= 3,60 mp S=13,68 mp S= 13,14 mp S= 16,62 mp S= 2,16 mp S= 4,14 mp S= 6,48 mp S= 42,07 mp S= 2,70 mp S= 2,70 mp S= 3,60 mp S= 3,60 mp S= 4,32 mp S= 4,47 mp S= 3,76 mp S= 5,33 mp S= 11,28 mp S= 2,78 mp Parter Su=129,18 mp S= 13,14 mp S= 13,32 mp Demisol partial Su=26,46 mp

-hol acces -baie -camera 2 locuri

S= 2,70 mp S= 3,60 mp S=13,68 mp Etaj Su=128,76 mp

Se va realiza un numar de 9 locuri de parcare.Locurile de parcare se vor amplasa pe proprietate conform planului de situatie anexat.Carosabilul parcarii se va amenaja cu dalaj pentru circulatie rutiera. 4.2 PISCINA Se propune prin proiect realizarea unei piscine cu structura din beton armat cu toate dotarile aferente, instalatiile tehnologice de filtrare, tratare chimica, incalzire a apei si iluminare subacvatica, concepute si executate de specialistii cu experienta in domeniul piscinelor. In proiectarea si realizarea acestei piscine s-a avut in vedere ansamblul de reglementari sanitare si de securitate in vigoare in Romania. Datele prezentate mai jos au un caracter informativ, specificatiile tehnice pentru piscina utilizata pot fi prezentate in faza de proiect tehnic. Intregul volum de apa al piscinei este trecut prin instalatia de filtrare o data la o ora si jumatate.Debitul instalatiei de filtrare este de 68 mc/h si este asigurat de doua pompe speciale.Exista si o a treia pompa, de rezerva. Date tehnice Q = 68 mc / h - debitul total al instalatiei de filtrare v = 30 m /h - viteza de filtrare h = 1,00 m - inaltimea stratului filtrant ( nisip cuartos ) Circulatia apei in bazin. Apa filtrata, tratata si incalzita este introdusa in piscina prin cele sase guri de refulare amplasate pe fundul bazinului. Apa piscinei este deversata in canalul colector perimetral, de unde curge liber intr-un bazin de compensare si de aici este preluata de instalatiile tehnologice si reintrodusa in piscina dupa ce a fost filtrata si dezinfectata. Evacuare totala sau partiala a apei din piscina se va realiza prin deversarea acesteia in sistemul de canalizare propriu. Deversarea se va realizea treptat pentru a nu produce o supraincarcare temporara a ministatiei proprii de epurare.

4.2.1. GRUPURI SANITARE / VESTIARE PARTER Grupurile sanitare si vestiarele proiectate sunt destinate clientilor care utilizeaza piscina. In acceasi zona se va amplasa un bar in aer liber cu functionare sezoniera pentru clientii piscinei. Din punct de vedere structural cldirea este prevzut cu urmatoarea alctuire constructiv : -fundatii continue din beton armat sub ziduri; -structura de rezistenta din zidarie portanta; -planseu din beton, sarpanta din lemn si invelitoare din tigla profilata; -pereti interiori de compartimentare din gips carton si BCA ; Finisajele prevazute se vor realiza dupa cum urmeaza : -zugraveli cu vopsea lavabila la interior; -tencuieli decorative la exterior ; -pardoseli reci din gresie antiderapanta in spatii umede ; -pardoseli din gresie antiderapanta rezistenta la intemperii pentru terase balcoane si scari de acces; -tamplarie din lemn stratificat cu geam termoizolant ; -placaje cu faianta ; 4.3. LOC DE JOACA

Se va amenaja un loc de joaca in aer liber pentru copii.Echipamentele pentru spatiile de joaca se vor achititiona de la firme de profil autorizate, montate de personal autorizat iar copiii vor fi permanent supravegheati la joaca. Pentru achizitionarea, montarea, exploatarea si intretinerea echipamentelor se vor respecta : Hotrirea de Guvern nr. 435 din 28.04.2010 privind regimul de introducere pe piata i de exploatare a echipamentelor pentru agrement, standardele europene SR EN 1176/2002 ,, Echipamente pentru spatii de joac " i prescriptia tehnic PT R 19/ 2002. ,,Cerinte de securitate privind echipamentele din spatiile de joac pentru copii" care prevd reguli stricte de ntreinere i utilizare a echipamentelor din spaiile de joac pentru copii se impune ca achizitionarea, punerea in functiune, exploatarea si reparatiile acestora.

Utilitati.
Alimentarea cu energie electrice va fi asigurata prin bransament la reteaua electrica existenta, dupa obtinerea avizului ELECTRICA. Alimentarea cu apa pentru consum potabil, va fi asigurat i de la un foraj propriu. ntruct forajul nu poate asigura presiunea i debitul, pn la ultimul nivel, presiunea i debitul la consumatori va fi creat printr-o staie de hidrofor, montat n aceiai ncpere cu centrala termic. Staia de hidrofor va fi echipat cu 2(1+1) pompe i un recipient de hidrofor cu membran interschimbabil. Pentru asigurarea proprietatilor organoleptice fizice si chimice se va monta in spatiu tehnic de la demisol un sistem pentru dedurizarea si tratarea apei inainte de folosire. Alimentarea cu energie termica se va prin intermediul panourilor cu infrarosii, care se vor monta in fiecare incapere; acestea transforma energia electrica in energie termica avand un raport de transformare optim, incalzirea realizandu-se prin radiatie termica.Acest sistem de incalzire conduce la eliminarea arderii de combustibil, neexistand cos pentru fum, fiind ecologic si contribuind la protectia mediului. Alimentarea cu apa calda menajera se va realiza cu o centrala termica electrica si boiler bivalent, iar pentru perioada de primavara- vara - toamna se vor utiliza pentru producerea apei calde menajere, panouri solare.Utilizarea panourilor solare conduce la un consum foarte redus de energie pentru nclzire i producerea apei calde menajere i, prin urmare, scderea cheltuielilor,emisii reduse de noxe, asigurnd protecia mediului nconjurtor Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare, vor fi preluate n exterior de cmine menajere din PVC sau beton i conduse prin tuburi de PVC, cu d=125mm, la reeaua de canalizare.Evacuarea se va face ntro staie de epurare de tip mecano biologic, avnd capacitatea de 50 ELS.Reeaua de canalizare se va poza pe un strat de nisip de 10-15cm, similar celei de ap. Instalatia de canalizare menajera va avea o pant de scurgere de 4, ministaia de epurare mecano biologic avnd dou compartimente. Ministaia de epurare va asigura o reinere a substanelor solide care sunt de tipul fecaloido-menajer, ct i a particulelor fine, prin sistemul de filtre de

care dispune, ncadrndu-se n limitele Normativului NTPA 002/02, privind concentraiile de suspensie. Instalatia de canalizare de la bucatarie va fi prevazuta cu un separator de grasimi montat in exteriorul cladirii, inaintea deversarii apelor in ministatia de epurare. Vidanjarea grosierului se va face din primul compartiment, aproximativ o data pe an n funcie de volumul de depuneri. Apele rezultate in urma epurarii din ministatia proprie se vor stoca intr-un bazin etans subteran si se vor vidanja. Evacuarea deseurilor Deseurile rezultate de vor depozita in pubele, in zona special amenajata.Deseurile se vor colecta selectiv iar ridicarea lor se va face de catre o firma specializata in baza unui contract de prestari servicii. Impactul potential. Procentul de ocupare a terenului va fi de 20,20 %, ceea ce nu implica un impact puternic asupra mediului inconjurator, data fiind suprafata relativ mica asupra careia se intervine prin lucrari de constructie. In zona studiata nu se regasesc areale sensibile, monumente ale naturii, specii de animale si plante protejate prin lege, sau zone in care sa fie interzisa construirea prin reglementari in vigoare. Soluia recomandat prin proiect nu introduce efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului apelor de suprafa, vegetaiei, faunei, aerului sau peisajului.Implementarea proiectului nu produce efecte negative asupra mediului, dar exist riscul ca n perioada de execuie a modificarilor s apar efecte negative. De aceea vom preciza n cele ce urmeaz principalii factori poluani ce pot apare i masuri preventive minime ce sunt obligatoriu de respectat. Poluarea sonor. Masurile curente aplicate de reducere a polurii sonore pot fi ncadrate n dou categorii: - de reducere a nivelului de zgomot la surs; - de protecie a receptorului;

Pentru reducerea nivelului de zgomot la surs, se recomand de proiectant reducerea traficului greu i introducerea unei restricii de vitez n zona executiei lucrarilor. n cazul n care se apreciaz c nivelul de zgomot este superior celui admisibil nivel de zgomot de vrf, L10 fiind de 70 dB(A), iar nivelul de zgomot echivalent Lech este de 60dB(A), pentru se vor stabili msuri de protecie sonor la receptori prin ecrane locale. Se apreciaz c n timpul execuiei nu se vor inregistra niveluri de zgomot care s depaeasc limitele admisibile. Deeuri toxice i periculoase. Lucrrile proiectate nu presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi ncadrate n categoria substanelor toxice i periculoase. Produsele cele mai frecvent folosite sunt: -motorina, carburant de utilaje i mijloace de transport, -benzina, carburant de utilaje i mijloace de transport, -lubrifiani (ulei, vasilina), -lacuri i vopsele, diluani, protecie anticoroziv de marcaje. Pot aparea unele probleme la manipularea acestor produse i se recomand respectarea normelor specifice de lucru i de securitate i sntate n munca pentru desfaurarea n deplin siguran a operaiilor respective. Recipienii folosii trebuie recuperai i valorificai de unitai specializate n acest scop. Emisii de praf. Pe perioada execuiei datorit micarilor de materiale se vor semnala emisii importante de praf i noxe de la gazele de eapament. Se vor lua msuri de micorare a poluarii prin masuri specifice: stropirea cilor de acces de cel puin dou ori pe zi etc. Poluarea apei. n perioada de execuie a lucrrilor, sursele posibile de poluare a apelor sunt datorate manipularii i punerii n oper a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate etc) sau pierderi accidentale de combustibili i uleiuri de la utilaje. Se vor lua msuri de prevenire a accidentelor ce pot provoca poluarea apei de suprafa pe toat durata investiiei.

Se recomand depozite de carburani, lubrifiani, bitum, emulsie cationic s nu fie amplasate n zona locuit sau n apropierea surselor de ap, prevenind n acest fel poluarea accidental a apei. Asupra populatiei nu se va produce un impact negative in faza de constructie, amplasamentul fiind situate intr-o zona putin populata, vecinatatile fiind terenuri fara constructii. Dupa finalizarea lucrarilor de construire a pensiunii, spatiile verzi deteriorate vor fi refacute prin inierbare si plantare de copaci, arbusti. Se va avea in vedere utilizarea rationala a resurselor naturale(apa,lemn, materiale de constructii) in cadrul procesului de constructie si functionare ulteriora.

Rezumat fara caracter tehnic

Impactul obiectivului in perioada de exploatare Aer. Impactul asupra aerului in perioada de exploatare poate fi prezent, desi intr-o masura redusa, fiind determinat de emisia unor mirosuri neplacute determinate de prezenta apelor uzate menajere sau deseuri solide, situatie foarte probabila pe timpul verii.Se elimina poluarea provenita de la cosurile de fum, deorece nu se utilizeaza centrala termica cu ardere de combustibil fosil.Pentru incalzire utilizandu-se metode moderne cu panouri cu infrarosii, iar pentru apa calda menajera si panouri solare. Zgomot. Nivelul zgomotului in perioada de exploatare este nesemnificativ, lucrarile proiectate neconstituindu-se in surse de zgomot. Sol si subsol.

In perioada de exploatare, activitatile specifice din pensiune vor avea un impact nesemnificativ asupra solului, pe arii limitate determinate de nerespectarea managementului deseurilor menajere, situatie care poate fi evitata in totalitate, prin grija beneficiarilor. Apa. Utilizarea unei statii de epurarea apelor si controlul diferitelor surse de poluare vor avea un efect pozitiv asupra calitatii apelor. Cu toate acestea, se impune cu necesitate monitorizarea calitatii apelor epurate. Flora, fauna si peisaj. In perioada de exploatare, prezenta si activitatile din pensiune nu au impact negativ asupra florei si faunei, modificarea peisajului natural va fi redusa substantial prin adoptarea unor masuri specifice (plantare pomi, gazon). Comunitatea umana, valori de patrimoniu. Nu se preconizeaza forme de impact asupra cormunitatii umane sau a valorilor de patrimoniu. Unele masuri tin de buna practica in inginerie, altele sunt de natura socio-umana si de asumarea unor principii de educatie ecologica. Planul de gestionare a mediului propus are rolul de a proteja mediul, de a imbunatati atributelor proiectului, mai ales, in privinta integrarii dezvoltarii locale si accentuarea ponderii sale pozitive. INTOCMIT Arh. MORARI ADRIANA - ELENA

S-ar putea să vă placă și