Pielea tegumentele constituie invelisul de protectie al corpului, indeplinind numeroase functii, ca:

termoreglare secretie excretie imunologice organ senzitiv

Pruritul reprezinta un simptom cutanat frecvent intalnit.

Acesta presupune o iritare subliminala a terminatiilor nervoase, determinand o durere atenuata. In producerea sa un rol important il au histemina si/sau acetilcolina.
Lat. pruritus mancarime

Pruritul poate fi de doua tipuri:

Generalizat; Localizat.

Este intalnit in: - boli hepatice, mai ales insotite de icter cu retentie se saruri biliare; - limfoame maligne; - leucemii; - Boala Hodgkin; - ca manifestare paraneoplazica;

- parazitoze intestinale;
- alergii; - la varstnici (pruritul senil).

Prurit generalizat acvagenic (aparut la contact cu apa), asociat cu policitemia vera

Poate fi: - vulvar diabet, menopauza, sideropenie, avitaminoze, neoplasm uterin, nevroze, micoze; - genital la barbat diabet, micoze; - nazal astm, lambliaza, uremie, morfinomanie, hiperfoliculinemie; - auricular diabet; - pielea capului alcoolism, menstrual;

- abdomen, sold, extremitati hepatite, ciroze.

Leziuni elementare produse prin modificari de coloratie a tegumentului, fara modificarea reliefului Leziuni elementare cu continut solid, ce au consistenta dura, nu contin lichid, adesea sunt proeminente

Leziuni elementare cu continut lichid, ce se formeaza prin exoseroza si exocitoza si apar cavitati cu un continut lichid clar sau purulent
Leziuni prin solutie de continuitate Deseuri cutanate Sechele cutanate

Petele discromice - iau nastere din cauza lipsei sau excesului de pigment melanic; - nu dispar la vitropresiune; - nu sunt insotite de fenomene inflamatorii; - pot fi permanente sau trecatoare. Petele vasculo-sanguine, care pot fi produse de; - inmultirea vaselor; - dilatarea vaselor (dispar la vitropresiune); - extravazarea sangelui si revarsarea lui in straturile pielii (nu dispar la vitropresiune).

Pete pigmentare hipercromice - apar ca teritorii brune sau negre si se datoreaza excesului de pigment; - pot fi congenitale (nevi pigmentari) sau dobandite: primare (efelide, cloasma) sau secundare (melanodermie, pigmentatii posteruptive). Pete acromice - se prezinta sub forma unor teritorii de culoare alba, determinate de lipsa pigmentului melanic; - pot fi congenitale (albinism, nevi acromici, fenilcetonurie) sau dobandite: primitive (vitiligo) sau secundare(leucodermie, psoriazis, eczematide, pitiriazis versicolor acromiant etc.) Pete artificiale - sunt datorate unor substante straine depuse; - pot fi circumscrise(macula ceruleea, tatuaje) sau difuze (argirie).

Pete pigmentare hipercromice

1.

2.

1.Nevi pigmentari 2.Efelide 3.Cloasma

3.

Pete acromice

Vitiligo

Albinism

Leucodermie

Psoriazis

Pete artificiale difuze - argirie

Pete vasculare - datorate inmultirii sau dilatarii anormale a vaselor sanguine; - pot fi congenitale (nevi vasculari/ angioame) sau dobandite (teleangiectazii). Pete purpurice - datorate revarsarii sangelui in straturile pielii; - dupa marime, pot fi petesii (punctiforme), vibices (liniare), echimoze (intinse) sau sufuziuni sanguine. Pete eritematoase - date de congestia activa sau pasiva a vaselor; - insotesc procesele inflamatorii cronice sau acute; - pot fi: eritem areolar sau cu halou inflamator, eritemul propriu-zis, eritrodermia, eritem generalizat (poate cuprinde toata suprafata cutanata; este insotit de alterarea starii generale a pacientului; apare in psoriazis, eritrodermie, mycosis fungoides, unele reactii postmedicamentoase). Pete exantematice - rozeola eruptie caracteristica sifilisului secundar; - eritem rozeoliform poate aparea uneori si postmedicamentos; - eritem morbiliform (rujeoliform), care apare in rujeola, rubeola, mononucleoza infectioasa sau postmedicamentos (antibioticde, barbiturice); - eritem scarlatiniform scarlatina, eruptii postmedicamentoase.

Pete vasculare

Teleangiectazii

Angiom

Pete purpurice

1.Petesii 2.Vibices 3.Echimoze 2.

1.

3.

Pete eritematoase

Pete exantematice

2.

1.

1. Eritem scarlatiniform 2. Eritem morbiliform

a. Placa urticariana - asemanatoare leziunilor produse de urzica; - are aspect de ridicatura circumscrisa, plana sau hemisferica, de culoare roz, rosu sau alb-portelanic, inconjurata uneori de un halou eritematos; - de consistenta dura, elastica; - dispare si reapare (eruptie fugace); - insotita de prurit. b. Papula - este o proeminenta circumscrisa, dura, rezolutiva; - poate fi papula epidermica (veruca vulgara), dermica (papula sifilitica) sau dermoepidermica (in lichen plan). c. Tuberculul - este un nodul dermic, circumscris, dur, cu evolutie lenta spre ulceratie; - poate fi de origine tuberculoasa, luetica, lepra. d. Nodulul si nodozitatea - sunt formatiuni solide, profunde, ce cuprind toate straturile pielii; - pot avea evolutie acuta (eritemul nodos) sau cronica (sifilis, lepra).

Placa urticariana

Papula

Tuberculul (lepra)

e. Goma - nodozitate hipodermica sferica, dura, cu evolutie in 4 faze: cruditate, ramolitie, ulcerare, cicatrizare; - intalnita in sifilis, TBC, micoze profunde. f. Keratoza - ingrosarea stratului cornos al epidermei; - poate fi circumscrisa (calus, clavus, keratodermie palmo-plantara) sau difuza (ihtioza). g. Lichenificare - ingrosare circumscrisa, globala, a tuturor straturilor pielii, cu ingrosarea santurilor ce se intretaie, dand aspect de mozaic; - este pruriginoasa; - poate fi primitiva si secundara. h. Vegetatia - excrescenta filiforma sau globuloasa, uneori conopidiforma, de coloratie roz-cenusie si consistenta moale; - poate fi primitiva (papiloame veneriene sau infectioase) sau secundara (unui proces inflamator, piodermita vegetanta, TBC papilomatos vegetant). i. Tumora - formatiune circumscrisa, neinflamatorie; - poate fi benigna (adenom) sau maligna (epiteliom, sarcom, melanom).

Goma

Keratoza

Lichenificare

Vegetatia (papiloame veneriene)

Tumora 1. Benigna -1. adenom sebaceu Maligna 2.epiteliom - 3.melanom

3. 2.

a. Vezicula - reprezinta o mica colectie circumscrisa, cu lichid clar; - poate fi parenchimatoasa (varicela, variola) sau interstitiala (in eczema). b. Bula sau flictena - cavitate mai mare, continand lichid seros sau sangvinolent; - poate fi: I. superficiala (intraepidermica), in pemfigusul vulgar, piodermite buloase, dupa variatii extreme de temperatura, agenti toxici sau medicamentosi; II. profunda (la jonctiunea dermo-epidermica), in dermatita herpetiforma Duhring-Brocq, porfiria cutanata tardiva.

c. Pustula - este o mica colectie de lichid purulent; - poate fi primitiva (foliculita, impetigo), secundara (prin infectarea unei vezicule sau bule) sau foliculara/nefoliculara.

Vezicula

Interstitiala (in eczema)

Parenchimatoasa varicela

Bula sau flictena

Impetigo

Pustule primitive

Foliculita

a. Escoriatia - lipsa de substanta superficiala, epidermica, produsa prin traumatism mecanic; - poate fi accidentala sau simptomatica (secundara scarpinatului, in prurigo si pediculoza). b. Ulceratia - pierdere de substanta : I. superficiala exulceratia (sancrul primar, sancrul luetic) sau eroziunea; II. profunda ulceratie propriu-zisa (ulcerul de gamba). c. Fisura sau ragada - solutie de continutate lineara, localizata la plicile de flexiune sau in jurul orificiilor naturale; - poate fi superficiala (angulus infectios) sau profunda (sifilide peribucale, intertrigo micotic).

Escoriatia

Fisura superficiala - intertrigo micotic

Ulceratia superficiala exulceratia (sancrul primar)

a. Scuamele - mici fragmente de tesut cornos, ce se desprind de pe suprafata tegumentelor; - se descriu: I. scuama pitiriaziforma este furfuracee, taratoasa; intalnita in pitiriazis rozat Gilbert si pitiriazis versicolor; II. scuama lamelara in ihtioza si psoriazis; III. scuama in lambouri in scarlatina si eritrodermii.

b. Crusta - este o concretiune a secretiilor fiziologice (sange, sebuum) sau patologice (serozitate, puroi).
c. Escara sau sfacelul - rezulta din necroza circumscrisa a pielii (in radiodermite, la pacientii imobilizati si prost ingrijiti); - are aspect negru-cenusiu.

Scuama pitiriaziforma

Escara

a.

Cicatricea reprezinta tesutul conjunctiv de neoformatie ce inlocuieste lipsa de substanta. Ea poate fi normala sau vicioasa (cheloida). Atrofia consta in subtierea tegumentelor, care devin netede, fara elasticitate, pliabile. Apare la varstnici, secundar unor dermatoze (lupus eritematos) sau tratamentului indelungat cu dermatocorticoizi.

b.

Cicatricea cheloida (inainte si dupa operatie)

Paloarea reprezinta coloratia deschisa a tegumentelor si mucoaselor vizibile, constand in disparitia nuantei rozate obisnuite a pacientului. Se pot distinge diferite nuante de paloare: Paloare cu icter icter flavinic anemie hemolitica; Paloare cu nuanta galbuie ca ceara anemie pernicioasa; Paloare alb-verzuie anemia sideropenica a tinerelor cloroza; Galben-pai cancer; Cafea cu lapte endocardita lenta; Paloare marcata (ca hartia), rece anemie acuta hemoragica

1. 2. 3. 4. 5.

6.

Roseata constituie o exagerare a nuantei rozate, obisnuite, care poate marca: - o stare febrila prin dilatarea excesiva a vaselor cutanate; - o stare de emotivitate tot vasodilatatie; - o pletora in HTA; - o hiperglobulie: I. primitiva boala lui Vaquez (la extremitati, roseata pielii prezinta o nuanta violacee, ca si mucoasele); II. secundara: - intoxicatie cu CO; - stare de incalzire prin vasodilatare; - iritare mecanica, prin lovire sau frecare; - culoare normala a unor persoane cu circulatie de buna calitate