Curs 4 Tipuri de Anchete

Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

1
Epidemiologia bolii i a sntaii.
Definirea domeniilor de aplicare i a
caracteristicilor diferitelor tipuri de
anchete epidemiologice
Curs studenti - Medicin
general-anul V

2
Epidemiologie
Definitii
Clasica (MacMahon, 1960) - stiinta care studiaza
distributia determinantilor bolii in populatiile umane
Last, 1983 - stiinta care studiaza distributia si
determinantii starilor si evenimentelor din
populatii diferite, precum si aplicarea rezultatelor la
controlul problemelor de sanatate publica.
3
Obiectul preocuparilor E
O populatie de referinta
(dintr-un anumit
teritoriu)
un grup particular de
bolnavi ( +/ - martori)
Individul ?
4
Obiectivele epidemiologiei
1. Descrierea distributiei bolilor/FR
- in functie de caracteristicile pers ale
indivizilor/grupurilor
- descrierea tendintelor sau a evolutiei
temporale a B/FR in pop
- descrierea distributiei geografice (spatiale)
5
Obiectivele epidemiologiei (2)
2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de
transmitere (evidentierea unei relatii intre factorii
explicativi ai bolii si rezultatele pe care le
genereaza)
3. Predictii in legatura cu nr. probabil al bolilor in pop
si cu caracterul distributiei lor
4. Fundamentarea programelor de prevenire si
combatere a bolilor dintr-o pop sau a interventiilor
in str. Sv de sanatate
6
Nivelurile cercetarii E
N. cunoasterii (cercetare fundamentala -
explicatii)
N interventiei (cercetare aplicativa -
actiune)
7
Domenii de aplicare
SP
- taxonomia bolilor
- descrierea istoriei naturale a
bolilor in pop
- det frecv FR
- descrierea si explicarea
modelelor de M, Mb
- depistarea si supravegherea in
masa a bolilor
- prevenirea si controlul comunitar
al B
- planificarea sanitara si
promovarea act pt sanatate
- eval act, proceduri si sv de
sanatate
Medicina clinica
- ist nat a bolii
- determinarea valorilor normale
- completarea tabloului clinic si
identificarea de sindroame noi
- studiul etiologiei
- ameliorarea perspectivelor
clinice (eval eficacitatii
procedeelor dg si terapeutice)
- evaluarea tehnologiilor medicale
vechi si noi
- citirea critica a literaturii de
specialitate
8
Surse si tipuri de informatii utilizate
I. Date de nivel primar (date empirice) obtinute de
cercetator (prin anchete)
II. Date secundare
Raportate prin sisteme informationale current
Disponibile in baze de date publice
Institutul national de statistica,
Eurostat,
Health for All, European
Community Health Indicators,
European health Consumer Index
9
Tehnici si instrumente utilizate
Sistemul informational current
biostatistica
esantionaj
metode speciale de definire si determinare a loturilor
de studiu
tehnici de masurare a riscurilor
tehnici de masurare a supravietuirii
standardizarea
10
Notiuni de baza
Epidemie: Apariia unui numr de evenimente cu o frecven
superioar frecvenei ateptate ntr-un anumit interval de timp i un
anumit teritoriu
Asociaia epidemiologic:
Relaia dintre dou categorii diferite de evenimente, n care o
categorie este reprezentat de aa-numiii factori de risc, iar alta
o constituie boala
11
Notiuni de baza
Factorii de risc: orice condiie care poate fi descris i
dovedit c se asociaz unei frecvene crescute a bolii.
Factor de protecie: orice factor care prin prezena sa
asigur o stare de sntate mai bun unei populaii.
Riscul: este o probabilitate care exprim n cifre
frecvena apariiei unei boli la o populaie a crei
expunere este definit
Pop la risc - pop purtatoare a FR/pop susceptibila de
a dezvolta o anumita boala
Inferenta epidemiologica -generalizarea rezultatelor
obtinute din studiul pe esantioane la populatia globala
din care acestea au fost selectate
12
INFERENA CAUZAL
Asociaia observat:
NU
NU
Probabil NU
Criterii de cauzalitate (Evans)
Plauzibilitate - Caracter rational
Forta asocierii - RR, RA
Consisten - locuri, momente diferite
Specificitatea - doar in bolile
monofactoriale
Relaia temporal - cauza precede efectul
Relaia doz rspuns
Coerenta -asemanare cu concluziile altor
cercetari
Proba experimentala adm FR si
urmarirea efectelor (deontologie?)
Poate fi datorat
seleciei sau unei erori
de msurare ?
Poate fi datorat
confuziei ?
Poate fi rezultatul
ntmplrii
Poate fi cauzal ?
Se aplic recomandrile
i se trag concluzii logice
13
Axele care definesc investigaia
epidemiologice
Relatia Expunere si Rezultat:
transversala
longitudinala
de cohorta
caz control
Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta
Selectia subiectilor: in functie de expunere; in fct
de rezultat; alte selectii
14
Clasificarea anchetelor epidemiologice
Dup obiectivul urmrit:
DESCRIPTIVE
- populationale (anchete de prevalenta, corelationale/ecologice)
- Individuale (raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys)
ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
Dupa rolul investigatorului
Anchete observationale
Anchete de interventie/experimentale
Dup direcia studiului
Anchete transversale
de prevalen
ecologice
Anchete longitudinale
de cohort (prospective, prospectiv istorice-ambispective,
cohorta retrospectiva)
caz-control (retrospective)
15
Anchete descriptive
Anchete epidemiologice descriptive
populationale
anchete de prevalenta,
corelationale/ecologice
Individuale
raport de caz,
serii de cazuri,
16
Anchete descriptive
Descriu caracteristicile unei populaii int:
Personale (vrst, sex, categorie social,TA, colesterolemie etc.)
Temporale: distribuia temporal a bolilor i factorilor de risc
Spaiale: distribuia spaial a bolilor i a factorilor de risc
sunt n msur s genereze ipoteze epidemiologice, dar nu pot s le
verifice
17
Rspund la intrebarile:
Tipurile de boala pot fi descrise prin una din cele trei
caracteristici:
Personale: cine este afectat? (tanar / batran, femeie
/ barbat, sarac / bogat etc.)
Spatiale: unde apare boala? ( rural / urban, national
/ international etc.)
Temporale: cand apare boala? ( iarna / vara etc.)
18
Evalueaz tendinele din sntate i boal i permit
comparaii ntre ri i ntre subgrupuri din aceeai ar
Furnizeaz o baz pentru planificarea, predicia i
evaluarea serviciilor
Identific problemele care s fie studiate prin anchete
analitice i ipotezele care s fie testate
Descriu istoria natural a bolilor
OBIECTIVELE
ANCHETELOR DESCRIPTIVE
19
Caracteristici personale
Vrsta
Sexul
Caracteristici sociale personale
Locul naterii emigranii poart timp de o generaie
modelele de morbiditate din ara lor.
Modelele culturale, obiceiuri dictate de anumite credine.
Categoria social propriu-zis: ocupaia, nivelul de
instruire, starea civil
este o caracteristic important pentru c ncorporeaz:
nivelul de cultur, anumite comportamente, venit, locuin,
confort, etc.
20
Caracteristici spatiale
frontierele naturale
delimiteaz zone cu anumite caracteristici ecologice
favorabile dezvoltrii unor boli sau, dimpotriv proteciei
(gua endemic)
izoleaz populaiile, grupurile umane, cu obiceiurile i
comportamentele lor caracteristice;
definesc zone cu o structur economic relativ omogen;
circumscriu regiuni cu anumite caracteristici din punct de
vedere al accesibilitii la asistena sanitar;
nu se au n vedere limite administrative.
frontierele administrative
creaz faciliti de investigare i raportare a datelor (de
exemplu: informaiile disponibile despre morbiditatea i
mortalitatea dintr-un jude).
21
Caracteristici temporale
Trendul
reflect schimbri ale modelelor distribuiei bolilor (deceselor) n
evoluia lor secular
arat dac tendina frecvenei unor boli este n cretere sau
descretere sau, dac apar prbuiri sau vrfuri n evoluie care
prezint interes pentru explicaiile trendului
este utilizat i pentru a face predicii n legtur cu evoluia
viitoare a frecvenei unor boli sau decese.
Variaiile ciclice (evoluii sinusoidale) reprezint creteri sau
descreteri n evoluia frecvenei unor boli sau decese.
Identificarea lor prezint importan n organizarea asistenei
medicale i planificarea resurselor.
sunt ntlnite mai ales n cazul bolilor infecioase, dar i n cele
cronice.
Evoluii neateptate.
22
0
50
100
150
200
1990 1995 2000 2005 2010 2015
Romania
EU
Estimated incidence of tuberculosis per 100000
23
24
0
0.5
1
1.5
2
1980 1990 2000 2010 2020
Romania
EU
Cancer prevalence, in %
25
<= 5
<= 4
<= 3
<= 2
<= 1
No data
Mi n = 0
Cancer prevalence, in %
Last
available
European Regi on
1.55
26
0 1 2 3 4 5
2008 Denmark
2007 Czech Republic
2008 Finland
2008 Norway
2007 Austria
2007 Slovenia
2009 Bulgaria
2008 Iceland
2009 Italy
2003 Estonia
2009 Latvia
2007 EU members since 2004 or 2007
2009 Belarus
2009 Ukraine
2005 Lithuania
2006 Portugal
2007 Romania
2006 Russian Federation
2006 European Region
2009 CIS
1995 Ireland
2000 France
1995 EU
2008 Eur-B+C
2007 Israel
2009 Republic of Moldova
1988 Sweden
2008 Croatia
1991 Greece
1989 United Kingdom
2009 Armenia
1995 Netherlands
2009 Kazakhstan
2009 Georgia
1992 Malta
2006 Slovakia
1991 Bosnia and Herzegovina
2009 CARK
2008 Kyrgyzstan
2009 Uzbekistan
2009 Azerbaijan
1987 Hungary
2009 Turkmenistan
2009 Tajikistan
2000 Turkey
Cancer prevalence, in %, Last available
27
0
50
100
150
200
1980 1990 2000 2010 2020
Belgium
Denmark
Netherlands
Romania
Eur-B+C
Female breast cancer incidence per 100000
28
10
20
30
40
50
1970 1980 1990 2000 2010 2020
Belgium
Denmark
Netherlands
Romania
Eur-B+C
SDR, malignant neoplasm female
breast, all ages per 100000
29
0
10
20
30
40
1980 1990 2000 2010 2020
Belgium
Denmark
Netherlands
Romania
Eur-B+C
Cervix uteri cancer incidence per 100000
30
0
5
10
15
20
1970 1980 1990 2000 2010 2020
Belgium
Denmark
Netherlands
Romania
Eur-B+C
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000
31
Tipuri de studii descriptie
Rapoarte de cazuri
Cel mai comun
descrierea detaliata a unei caracteristici clinice sau rezultat observat
pt un singur pacient/5, facuta de unul/mm clinicieni
uz: raportarea observatiilor neasteptate sau neobisnuite
Metodologie:
Colectarea datelor retrospectiva- de la consemnarea
evenimentului neasteptat/neobisnuit-ex efect secundar
medicamente
Nu exista grup de control
poate constitui prima etapa de recunoastere a unei boli noi/FR
1/3 din articolele medicale
32
Tipuri de studii descriptie
Serii de cazuri
caracterisitici clinice sau efecte consemnate la un grup de indivizi cu
acelai diagnostic
Caz clinic: observatiile se limiteaza pana la 5 cazuri
Serie de cazuri: 5-15 cazuri
Avantaje:
se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze i a se
descrie noi sindroame
Limite:
Nu se poate testa prezenta asociatiei statistice
Nu se poate face inferenta epidemiologica
Se prezinta numai frecvente absolute
Nu se reprezinta grafic
33
Anchetele de prevalenta
Studiile transversale care msoar rezultatul i expunerea
simultan, ntr-o populaie bine definit (esantion)
Avantaje:
- implic ntrega populaie, i nu numai pe cei care caut ngrijire
medical
- indicate pentru identificarea prevalentei bolilor frecvente
(artroz, HTA,alergii etc.)
-rezultatele - programe de sanatate
- permit formularea de ipoteze epidemiologice ce urmeaza sa fie
testate in studii analitice/experimentale
Limite:
- nu se poate determina dac expunerea a precedat rezultatul
- se determina prevalena i nu incidena,
34
Folosesc date de rutina (date secundare), calculate pt intreaga
populaie, pentru a descrie rezultatele n relaie cu unii factori de
interes (vrsta, timpul, utilizarea serviciilor, expuneri etc.)
AVANTAJE:
- se economiseste etapa de culegere a datelor
- pot genera ipoteze pentru studii analitice
- pot inti populaii la risc, anumite perioade de timp sau regiuni
geografice pentru studii viitoare
LIMITE:
- datele fiind pentru grupuri, nu pot fi legate rezultatul i
expunerea la indivizi
- Nu se pot masura asociatii
Studii ecologice (de corelaie)

Curs 4 Tipuri de Anchete

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 Tipuri de Anchete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

S-ar putea să vă placă și