ALUMINI

Grupa Turcoise:
Barbu Monica Geamanu Cristiana Vulpe Maria Alexandra

Clasa a-VIII-a C Liceul Bilingv Miguel de Cerva

Aluminiul ofer soluii inteligente i practice unei viei moderne. Fr acest metal, societatea actual este de nenchipuit. E cel de-al treilea metal prezent n natur, din punct de vedere al abundenei i are proprieti care nu se altereaz n niciun fel prin transformare: este uor, rezistent, nu ruginete, este un bun conductor de cldur i electricitate, este ductil i nu are miros.

Aspect si structura cristalina

Aluminiul este un metal alb-argintiu si care poseda o mare plasticitate. Cristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate fara a mai avea si alte forme alotropice. Simbol chimic:Al; Numar atomic:13; Masa atomica:26,97

Proprieti atomice
Mas atomic: 26,981538 Raz atomic: 125 (118) Raz de covalen: 118 Raz van der Waals: 205 Configuraie electronic: [Ne] 3s2 3p1 Electroni pe nivelul de energie: 2, 8, 3 Numr de oxidare: 3 Oxid: amfoter Structur cristalin: cubic cu fee centrate

Originea, formarea si raspandirea zacamintelor de minereuri de aluminiu

Aluminiul este unul din metalele cele mai raspandite in scoarta terestra (7,5% Al sau 15,54% Al2O3), ocupand in aceasta privinta locul al III-lea dupa oxigen (47%) si siliciu (28%) si il gasim in compozitia celor mai multor roci sub diferite forme: -sub forma de silicati in combinatie cu alte metale; constituie elementele esentiale sau accesorii ale principalelor roce terestre;

-sub forma de argila provenita din descompunerea feldspatilor potasici; acopera intinderi mari; -sub forma de sulfat de aluminiu si potasiu, alaunita, din care se extrage alaunul; -sub forma de fluorura dubla de aluminiu si sodiu, criolita, care are un rol important in metalurgia aluminiului; -sub forma de hidrati de aluminiu, bauxita, care este astazi singurul minereu pentru extragerea aluminiului metalic.

Istoric (1)
Termenul "alumen," care este tradus n "alaun," apare n lucrarea lui Pliniu cel batran, Naturalis Historia, capitolul 15 al crii 35, furniznd detalii despre acest metal. Dei diferite substane erau deosebite prin numele de alumen, toate erau caracterizate de un anumit grad de astringen, fiind utilizate n medicina sau ca vopsele

Alchimistii arabi din Evul mediu, in frunte cu Geber, confundau alaunii vitriolii (sulfatii) si chiar cu varul si boraxul ; in 1754, Marggraf stabilea diferenta dintre var si alaun si mentiona ca acesta din urma se inrudeste cu silicea ; n 1760, un anumit oxid metalic care prezenta stabilitate i nu putea fi redus a fost extras din alaun i numit alumin de ctre chimistul francez L.G.Morveau. in 1789 Lavoisier isi da seama ca alumina (oxidul de aluminiu) trebuie sa contina un metal nou n 1807 Sir Humphry Davy a concluzionat c reducerea compuilor chimici stabili ar trebui s se fac electrolitic cu ajutorul unei noi celule voltaice, reuind obinerea sodiului, potasiului, bariului, stroniului i al calciului n form metalic.

Istoric (2)

Istoric ( 3)
Whler, peste cativa ani reia experientele cu aluminiul. In anul 1845 trece peste potasiu vapori de clorura de aluminiu,obtinand de data aceasta aluminiu metalic compact, putandu-i studia si proprietatile: AlCl3 +3K3KCl+Al In 1854,chimistul francez Henri Saint Claire Deville (1818-1881) reia cu toata seriozitatea cercetarile asupra aluminiului. El imbunatateste procedeul Whler,folosind la reducerea clorurii de aluminiu,nu potasiul metalic scump,ci sodiul metalic,mai ieftin. Deville reuseste sa obtina aluminiu topit turnat in bare,iar la Expozitia universala de la Paris din anul 1855 prezinta sub numele ,,argint din argila primul lingou din acest aluminiu si apoi tabachere, lanturi si tacamuri din acest nou metal .

 Poposim putin si pe taramul tarii noastre, mai exact la Aiud. In 1974 a fost descoperit pe unul din malurile Muresului, un obiect ciudat care semana cu un ciocan. Piesa a fost dusa la Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca, unde a fost studiata in detaliu. Analizele de laborator au artat c este confecionat dintr-un aliaj complex: 89% aluminiu, 6,2% cupru, 2,84% siliciu, 1,8% zinc, plus mici cantiti de zirconiu, cadmiu, cobalt, nichel, staniu, bismut i argint. Adncimea la care a fost gsit obiectul, lng fosilele unui animal demult disprut, dar i prezena unui strat gros de oxizi par s indice c are peste 20.000 de ani. Tocmai asta-i problema. Aluminiul a nceput s fie produs i prelucrat industrial abia dup 1883. Din pcate, studiul acelei piese s-a oprit la analiza compoziiei chimice.

Cand a fost descoperit aluminiul?

Prepararea aluminiului in laborator

-Aluminiul metalic a fost obtinut intaia oara, in 1825, de Oersted prin reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalgam de potasiu. Doi ani mai tarziu, Woehler a perfectionat metoda folosind potasiu metalic, inlocuit mai tarziu prin sodiu: -Reactia chimica ce are loc este: AlCl3+3Na Al+ 3NaCl -In aceasta reactie, din cauza greutatii atomice mici si a valentei mari a aluminiului, 23gNa dau numai 9gAl.

Extractia aluminiului pe cale industriala

-Aluminiul metalic a fost produs prima data in cantitati comerciale in anul 1854. -Anul 1866 aduce cea mai mare perfectionare in domeniul producerii aluminiului si poate fi considerat ca inceputul metalurgiei moderne a acestui metal

Proprietatile fizice (1)

Culoarea :este un metal alb ca argintul. La aer, aluminiul se
conserva uimitor de bine. Aceasta rezistenta se datoreste formarii unei pojghite foarte subtiri, dar compacte, de oxid, care apara restul metalului de oxidatie si-l face propriu pentru constructii in aer liber; acesta isi pastreaza culoarea si rezistenta. Greutatea specifica (densitatea) Dintre metalele curente, aluminiul este cel mai usor, dupa magneziu, avand densitatea la 20C de 2,70 g/cm3.

Caracteristici termice -temperatura de topire: 658,7C -temperatura latenta de topire este de 93,96 cal/g. -tensiunea superficiala a aluminiului topit intre 700 si 820C

este de 520 dyne/cm. -viscozitatea aluminiului topit este de 0,02890 poise la 700C si de 0,01392 poise la 800C. -temperatura de fierbere la presiunea normala este de 2056C, iar caldura latenta de vaporizare este de 2305 cal/g. Formeaza aliaje- duraluminiu

Proprietatile fizice (2)

-tensiunea

temperatura: 0,00062 mg Hg la 660C (topit), iar la 1030C este de 1 mg Hg. -conductibilitatea termica la 20C este de 0,52 cal/cmsC. - d i f uz i b i l i t a t e a t e r m i c a = p r o p r i e t a t e a d e e g a l i z a r e a temperaturii in regim variabil, sau rapiditatea de incalzire, este mai mica decat a cuprului, mult mai mare decat a alamei si de 56 ori mai mare decat a fontei sau a otelului. Caracteristici magnetice Aluminiul pur este usor paramagnetic, cu o susceptibilitate: k=+0,6010-6(cm3/g) Conductibilitatea electrica Una dintre proprietatile cele mai importante ale aluminiului este conductibilitatea sa electrica. Aluminiul, din acest punct de vedere, urmeaza imediat dupa cupru, ordinea metalelor bune conducatoare de electricitate fiind urmatoarea: argint, aur, cupru, aluminiu, fier. Cu cat aluminiu este mai pur, cu atat conductibilitatea este mai buna, mici cantitati de impuritati fiind de natura sa influenteze mult conductibilitatea electrica.

de vapori a aluminiului este in functie de

Izotopi

Izotop Al-26 Al-27 Al-28

Perioada de injumatatire 730000 ani Stabil 2.3 minute

Metalurgia aluminiului (1)

Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3 prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar forma Al4C3. AlCl3 + Na - Al + 3NaCl Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc in 2 faze: Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa alumina de celelalte impuritati, precum Fe2O3, SiO2, TiO2, etc. Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 C intr-un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si distrugerii materiilor organice.

Metalurgia aluminiului (2)

Are loc un proces de macinare fina si apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160180C, timp de cateva ore. Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4]. Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reactiilor: SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O 2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O = 3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Proprietati chimice (1)

valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneazanemetale - este practic perfect stabil fata de apa. -solutiile foarte diluate si cele foarte concentrate de HNO3 si H2SO4 nu rectioneaza aproape deloc cu aluminiul, n timp ce n cazul concentratiilor medii ale acestor acizi, aluminiul se dizolva treptat. -este stabil fata de CH3COOH si H3PO4. -metalul pur este destul de stabil si fata de acidul clorhidric. -este usor solubil n baze tari (NaOH, KOH - este atacat de solutia de NH4OH.

Proprietati chimice (2)

Aluminiul este un metal amfoter, care se poate ioniza n apa fie bazic, fie acid in functie de pH-ul mediului. Sa luam exemplul hidroxidului de Aluminiu : AL(OH)3 + OH AL(OH)4 AL(OH)3 + 3H+ AL3+ + 3H20 -reacii cu nemetale: cu halogenii 2Al + 3Cl2 = 2AlCl3, cu oxigenul 4Al + 3O2 = 2Al2O3, -reacii cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2, -reacii cu sruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, -prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obine oxidul de aluminiu

n seria halogenurilor de aluminiu, AlF3 se deosebeste foarte mult prin proprietatile ei de anolagii ei. Fluorura de aluminiu care se obtine pe cale uscata (de exemplu prin calcinarea Al2O3 n vapori de HF) este o pulbere cristalina incolora, care se topeste abia la 1040C. Ea este practic insolubila n apa.

Aluminiul comercial pur (commercially pure aluminum): se obtine de la electroliza, contine

circa 99,5% Al. Aluminiul metalic brut produs de industrie poate contine maximum de impuritati in proportie de 2%; dintre impuritati, locul principal il ocupa fierul (circa 1%) si siliciul (0,5%), apoi urme de cupru, zinc, sodiu, floruri si alumina; aceste doua ultime elemente fiind antrenate mecanic in metal.

Aluminiul superior (super-purity aluminium):

Prin diverse procedee, s-a reusit sa se obtina, de catre marile intreprinderi producatoare un aluminiu extrapur, de 99,99% Al.

Aliaje de aluminiu:
Aluminiul pur nu are multe intrebuintari din cauza slabelor calitati mecanice. De aceea s-a cautat a se corecta aceste imperfectiuni prin aliaje, adica prin adaogiri de alte metale, care sa-l faca rezistent la solicitarile mecanice sau de alta natura. Cele mai importante aliaje sunt acelea care contin cupru, siliciu, magneziu si zinc. De mica importanta, din cauza intrebuintarilor reduse, sunt aliajele cu cositor, cadmiu, stibiu si bismut.

Noutati/ Descoperiri (1)

Aluminiu transparent

Cu un laser de tipul FLASH, o echipa internationala de cercetatori, majoritatea de la Universitatea Oxford, au trimis impulsuri scurte catre electronii fiecarui atom de aluminiu dintr-o proba, fara sa rupa structura cristalina, observand ca in aceste conditii, aluminiul a devenit aproape invizibil la radiatii ultraviolete mari. Starea de transparenta a aluminiului a fost obtinuta pentru o durata de aproximativ 40 femtosecunde, adica de ordinul 10^14 secunde. Un lucru extrem de interesant este faptul ca aluminiul transparent a fost folosit pana acum ca material fictiv in filmele si cartile stiintificofantastice, mentionat inca din 1986 in filmul Star Trek IV: The Voyage Home. Tot ca un lucru interesant este faptul ca deja exista un aliaj format din aluminiu, azot si oxigen, numit AION (aluminium oxynitride), care este un material ceramic transparent.

Noutati/ Descoperiri( 2)

utilizarea aluminiului pentru producerea de hidrogen

Cercettorii de la Penn State University i Virginia Commonwealth University au descoperit un mod de a produce hidrogen prin expunerea unui complex de molecule de aluminiu la ap. Descoperirile sunt importante deoarece demonstreaz faptul c geometria acestor complexe de molecule de aluminiu, mai mult dect doar proprietile lor electronice, este cea care guverneaz proximitatea locurilor active expuse ale complexelor. Proximitatea locurilor active expuse ale complexelor joac un rol important n influenarea reaciilor complexelor cu apa.

Noutati/ Descoperiri ( 3)

Marea descoperire a anului 2010 in domeniul fizicii cuantice

 Fizicienii Andrew Cleland si John Martinis de la Universitatea din California, Santa Barbara, impreunca cu echipele lor au proiectat o masina de dimensiuni mici care se compune dintr-o paleta de metal suficient de mare pentru a putea fi vazuta cu ochiul liber alcatuita din 3 straturi de aluminiu: un strat de nitrat aluminiu aplicat intre 2 straturi de aluminiu pur. In primul rand, ei au racit paleta pana cand a ajuns la starea fundamentala sau la cel mai mic nivel de energie permis de legile mecanicii cuantice, un obiectiv urmarit mult timp de fizicieni. Apoi au ridicat energia widget-ului cu un singur cuantum pentru a produce o miscare cuantica pura. n timpul acestui experiment, cercettorii americani au reuit, cu ajutorul unui microcircuit electric supraconductor, ce nu ofer nicio rezisten la temperaturi foarte joase, s creeze o "instalaie" care are capacitatea de a oscila i de a nu oscila n acelai timp, acest fenomen fiind "o stare suprapus" a universului cuantic n universul vizibil. Aceast "prim main cuantic" cu o lungime de 30 de microni (un micron este a mia parte dintr-un milimetru) este format din materiale semiconductoare ce permit obinerea unor stri suprapuse - comune n universul cuantic - fr recurge la temperaturi extrem de joase, imposibil de ob inut n practic

Noutati/ Descoperiri ( 4)
Un material fotovoltaic nou, lipsit in componenta de cadmiu si plumb, va permite producatorilor de tehnologii solare sa reduca semnificativ nevoia de siliciu in celulele fotovoltaice multi-cristaline. Sistemul a fost dezvoltat de Ferro Electronic Material Systems si include aluminiu si argint, care ofera o performanta mult mai buna straturilor de siliciu cu grosimi mai mici de 180 de microni. In prezent, cele mai subtiri capsule de siliciu au 240 de microni, iar fata si spatele sunt acoperite cu plumb.

Noutati/ Descoperiri ( 5)
Atracia trgului de aviaie de la Farnboroughdin Marea Britanie: prototipul avionului de pasageri de mare capacitate dezvoltat de Boeing 787, fcut din fibr de carbon i aluminiu, care a aterizat la trg dup un zbor de circa opt ore din Seattle. Un alt material experimentat: o combinaie de aluminiu laminat i rin. Acestea sunt dispuse ca un sandvi, strat de aluminiu peste strat de rin. Aliajul este extrem de rezistent i mult mai uor (cu 20%), ceea ce scutete i o bun parte din kerosenul folosit. Materialul este mai rezistent dect aliajele clasice de aluminiu, dar i dect fibra de carbon, din care se construiete ultimul model de Boeing 787 Dreamliner.

Grupul elveian Alu Metall Guss (AMG), cu o tradiie de peste 100 de ani n topirea i turnarea aluminiului, a deschis n localitatea timiean Deta o fabric n care se toarn piese de aluminiu folosite n industria medical i n domeniul energetic

Utilizari (1)
Noua generaie a modelului BMW X5 va debuta n 2013 mpreun cu o platform complet nou, din aluminiu, care va ajuta la reducerea masei totale i la mbuntirea consumului i emisiilor Elecropnice- IT -carcasa sa din aluminiu HTC Legend fabricata in format unibody, in stil MacBook Pro -Factron Simplex - toc din duraluminiu pentru iPhone

Noul Audi A6, chiar dac va aprea mai trziu dect noile generaii ale rivalilor BMW Seria 5 i Mercedes E-Class, va aduce o mare inovaie n segment - caroseria tip spaceframe, din aluminiu i oel special , tehnologie utilizat i la Audi TT. Denumit ASF II, noua structur va fi mai rezistent cu 50% i mai uoar tot cu 50% fa de o caroserie similar din oel.

Al

Utilizari (2)
-arhitectur -conservarea alimentelor -industria conservelor -scopuri militare -la construirea inelor de tramvai -aerodinamic -aeronautic -construirea brcilor -jante de aluminiu -n fabricarea ferestrelor i uilor -n fabricarea monezilor -fabricarea burlanelor -tabl i foi din aluminiu
-in industria bijuteriilor -in industria monetara

 metoda de reducere cu ajutorul aluminiului (aluminotermia), descoperita de N. N. Beketov n anul 1859, se foloseste pe scara mare pentru obtinerea unei serii de elemente n stare libera (Cr, Mn, V, etc.). se foloseste des si la sudarea diferitelor piese metalice, n special a mbinarilor sinelor de tramvaie. Amestecul utilizat ("termitul") este format de obicei din pulberi fine de aluminiu si oxid de fier (Fe3O4). El se aprinde cu ajutorul unui amestec de Al si BaO2. Reactia fundamentala are loc dupa ecuatia: 8Al + 3Fe2O4 = 4Al2O3 + 9Fe + 795 kcal, cnd se produce o temperatura de aproximativ 3500C. Afara de sudura, termitul se foloseste la retopirea aschiilor de otel (deseu al industriei metalurgice prelucratoare)

Aluminotermia

Oxidul de aluminiu
Oxidul de aluminiu:Al2O3.In functie de impuritatile cunoscute, oxidul de aluminiu poarta urmatoarele denumiri:

topaz(galben) rubin(rosu)

safir(albastru)

ametist(violet

Oxizi de aluminiu
Oxizi micsti : MgAl2O4 spinel, BeAl2O4 crisoberil Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95 %din productia mondiala de aluminiu. Dupa continutul lor in aluminiu si fier,bauxitele pot fi:albe,rosi,cenusii.Cele mai mari zacaminte de bauxita se afla in Franta.

Aluminiul reciclabil sut la sut

Retopirea lui necesit cu 95 la sut mai puin energie dect producia primar

O cutie de aluminiu dispare in mod natural in 100 de ani

-Producerea de cutii de aluminiu, din materii prime, necesita cu 20% mai multa energie decat producerea acelorasi cutii, insa, prin reciclare. -Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de electricitate F-olia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi. -Cutiile si foliile din aluminiu reprezinta ca volum cam 2% din deseurile domestice, dar aproape 25% din deseurile reciclabile

Stiati ca(1)
un cuplu din SUA a hotarat sa stranga 400.000 de cutii goale din aluminiu pentru a reusi sa obtina banii necesari pentru nunta lor. Specialistii au spus ca numarul impresionant de cutii goale din aluminiu pe care cei doi tineri trebuie sa le colecteze va cantari, la final, peste cinci tone
portiunile decojite pe spate ale oglinzilor vechi se repara aplicand in locurile defecte, cu un adeziv transparent, bucatele de folie de aluminiu mpratul Franei, Napoleon al III-lea, impresionat de acest metal uor, dorete s fac platoe pentru soldai

Al
dac se recicleaz dozele de aluminiu i se fac unele noi din ele, se economisete 75% din energia necesar crerii unora noi din materiale

datorita keratinei firul de par este mai puternic decat aluminiul si poate sustine o greutate de 50-100g.

Stiati ca(2)
Cel mai mare elicopter din lume ce a fost construit vreodata revine in atentia publicului odata cu intentia unei companii occidentale de al transforma intrun hotel de lux zburator. Echipajele ce trebuiau sa manevreze monstrul din aluminiu erau compuse din 6 persoane: pilot, copilot, inginer de zbor, electrician, navigator si operator radio.

Statuia lui Anteros Prima statuie facuta din aluminiu 1893 la Londra

Aluminiu si cercetarea romaneasca

Costin D. Neniescu , chimist roman nc de la nceputul anilor 1930 n cadrul cercetrilor sistematice privind reacii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obinute n grupul de cercetare al profesorului Neniescu rezultate de prim importan pentru nelegerea mecanismului reaciilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru ntia dat rolul esenial al unui cocatalizator (urme de ap) n reacia de izomerizare a cicloalcanilor n prezena clorurii de aluminiu. Din aceast perioad dateaz alte observaii fundamentale privind reacia cicloalchenelor cu cloruri acide catalizat de clorura de aluminiu, n ciclohexan ca solvent (cunoscuta astzi n literatur ca reacia Neniescu de acilare reductiv) sau transferul de hidrogen ntr-o form foarte activ. Aceasta este prima menionare a transferului intermolecular de ion de hidrur, aa cum se va numi mai trziu

Hoby
Sandy Sanderson din Noua Zeelanda si a inceput sa construiasca modele incredibile de masini din resturi de aluminiu de la cutiile de suc si bere

 Chiar daca aluminiul se gaseste peste tot - aer, apa, pamint - trebuie avut grija la cantitatea pe care organismul nostru o absoarbe, pentru ca el este banuit a avea efecte daunatoare asupra bolilor sistemului nervos

Aluminiul si efectele lui asupra organismului uman

Proprietatile lui chimice si fizice ii confera numeroase utilitati. In acest sens putem mentiona folosirea lui si a compusilor sai in produsele alimentare (ca si aditiv), in medicamente (antiacizii), in produsele de larg consum si in tratarea apei potabile. Din cauza abundentei sale in mediul inconjurator, el este practic inevitabil, iar cercetatorii au inceput sa studieze inca de mai mult timp efectele lui asupra fiintei umane.

Apa potabil conine aluminiu Cea mai mare parte a uzinelor de tratare a apei de suprafaa din Canada, de pild, utilizeaz sulfat de aluminiu pentru a elimina microorganismele nocive i alte particule pe care le conin i care pot fi uor distruse prin sedimentare i filtrare. Aluminiul din alimente Aluminiul este prezent n mod natural n numeroase alimente, dar n general se afl n cantiti mici i acumuleaz mari cantiti de aluminiu care pot fi eliberate prin frunzele lor n infuzii. El poate fi de asemenea introdus n hran, chiar din cea care se gsete n caserole, la ustensilele pentru gtit i n ambalaje, dar s-a demonstrat c aceasta este o cantitate neglijabil. Anumite alimente, ca produsele lactate, gruntele i produsele cerealiere, deserturile i buturile pot avea niveluri mai ridicate de aluminiu dect cele normale datorit utilizrii aditivilor alimentare care conin compui ai aluminiului (de exemplu: fosfat de aluminiu i sodiu).

Aluminiul din medicamente -Aportul cotidian poate crete considerabil pentru persoanele care-i administreaz doz maxim pe baz de aluminiu din medicamentele care nu sunt prescrise de medici i care se vnd la cerere n farmacii, ca antiacizii i acidul acetilsalicilic tamponat Aerul nepoluat are i el aluminiu n zonele industriale, unde nivelul aluminiului din aer este mult mai ridicat, aportul se poate ridica la mai mult de 100 micrograme pe zi Daca este adevrat c mare parte din aportul zinic de aluminiu provine din alimente, doar un procent mic - de obicei mai puin de 1 la sut este absorbit de organismul nostru.

Bibliografie
-Costin D.Nenitescu, Chimie Generala, Editura Didactica si Pedagogica, 1979; -Science 23 January 2009: Vol. 323 no. 5913 pp. 492-495 -www.physorg.com -20 iul 2010, Ziarul Gandul -22 decembrie 2010, Ziarul: Adevarul -www.magazinstiintific.ro/tehnologie, 22 December 2010, Laura P -Nemes, T., Petrescu,V.,Tehnologia materialelor, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2001 -www.Wikipedia .com -Memorator de metalurgie, Editura tehnica, Bucuresti, 1962 -Colan, Horia, s.a., studiul metalelor, E.D.P., Bucuresti,1983 -Lazarescu, Ion, Aluminiul, Editura tehnica, Bucuresti, 1978 --www.google.ro/imghp/?hl=ro&tab=wi -www.preferatele.com/docs/..../Aluminiu