Vatican Este un mic stat suveran al crui teritoriu const dintr-o enclav n oraul Roma, Italia.

ntreaga ar este de aproximativ jumtate de kilometru ptrat. Statul este condus de ctre episcopul Romei, Papa, i astfel poate fi considerat un stat ecleziastic n care funciile nalte sunt ocupate de ctre clerici. n zilele noastre, Vaticanul este cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafeei i al numrului de locuitori. Este reedina teritorial a Sfntului Scaun, entitatea instituional reprezentat de ctre Pap, episcopul Romei i prin urmare principala reedin ecleziastic a Bisericii Catolice. Numele locului este antic predatnd cretinismul. Aici se afl i rezidena papilor numit Palatul Apostolic cu Capela Sixtin i muzeele Vaticanului, dar i cu multe alte cldiri. Zona nu a fost niciodat ncorporat total n aglomeraia urban a Romei pn la sfritul secolului trecut fiind separat de ora de fluviul Tibru. Seful statului este papa, care pe lng autoritatea suprem executiv, legislativ si judectoreasc este si seful guvernului. Aceasta este o teocratie si monarhie electiv nonereditar cu un suveran care exercit autoritate absolut, nu doar peste statul Vatican, dar si peste Sfntul Scaun. Suveranul este ales pe viat n conclav de cardinalii sub 80 de ani. Imediat dupa decesul Papei, o persoana din anturajul apropiat ii adreseaza de 3 ori intrebarea daca mai aude, iar dupa redactarea actului oficial de deces de catre un medic, papei i se ia de pe deget "Inelul Pescarului", care - impreuna cu "Sigiliul Albastru" papal - sunt distruse deindata, ceremoniile funerare dureaza intre 15 si 18 zile si au loc in Domul San Pietro din Vatican. In acest timp, cei circa 120 cardinali catolici din toata lumea se intrunesc la Roma pentru a alege un nou papa. Cardinalii stau intr-o incapare cu usile inchise, fiind cu desavirsire interzis accesul vreunui strain. Inainte de intrunirea secreta, au loc consultari "de culise" intre cardinali, pentru a desemna un candidat care are cele mai mari sanse de a fi ales inca din primul tur de scrutin. Votul pentru alegerea unui nou papa are loc intr-o incapare din Vatican. Dupa ce cardinalii intra in aceasta incapare, usile se sigileaza, pentru a se evita in acest mod orice "ochi indiscret". Pentru a comunica in exterior, exista un orificiu in perete, cu o usita rotativa, conceput astfel incit cei din afara sa nu-i poata vedea deloc pe cardinali. Prin acest orificiu, cardinalii primesc alimente si apa, iar ei transmit mesaje importante in scris pentru catolicii din intreaga lume. Desigur, in incapare exista paturi si instalatii sanitare. Buletinele de vot sint anonime, pe fiecare fiind imprimat cuvintul "eligo" (aleg). Numararea voturilor secrete se face in prealabil de o comisie alcatuita din trei membri. Pentru a fi ales, noul papa trebuie sa intruneasca doua treimi plus un vot. Daca nu intruneste aceasta majoritate, buletinele de vot sint amestecate cu paie umede si arse intr-o soba speciala din incapere. Fumul negru ii anunta pe toti cei care asteapta in piata din fata Domului ca, pina in acel moment, nu s-a ajuns la un rezultat. Atunci cand unul dintre candidati intruneste majoritatea necesara - acest lucru se intimpla de cele mai multe ori doar dupa mai multe zile de izolare si de repetare a scrutinului - buletinele de vot sint amestecate cu paie uscate si aprinse in aceeasi soba. Pe hornul special din Capela Sixtina, iese un fum alb care vesteste multimii adunate ca lumea catolica are un nou papa. In acel moment, oamenii aflati la Vatican izbucnesc in ovatii. Imediat dupa aceea, unul dintre cardinali iese pe balconul Domului si anunta: "Annuntio vobis gaudium magnum - habemus Papam!", rostind si numele celui ales.

Darul pe care il primeste noul papa este un inel de aur, incrustat cu o piatra pretioasa, simbol al puterii urmasului Sf-lui. Petru pe Scaunul Apostolic. Fiecare papa primeste un alt inel, confectionat pe masura. In perioada scindarii Bisericii catolice (227 - 1425), au aparut 34 de antipapi. Legenda vorbeste chiar si de o papesa, femeie travestita in barbat: papesa Ioana. La alegerea in fruntea Bisericii Catolice, fiecare papa isi ia un nume pontifical. Nici un papa nu si-a luat numele apostolului Petru. Potrivit legendei, cel care se va numi Petru va fi ultimul papa, marcind venirea Antichrist-ului ca locotenent al acestuia si anuntind sfirsitul lumii. Apostolul Petru este considerat de catolici ca prim papa. Administratia Guvernatorul Vaticanului, cunoscut cteodat drept preedintele, are ndatoriri similare cu cele ale unui primar, inclusiv securitate local, dar fcnd excepie relaiile internaionale. Vaticanul deine corpuri moderne de securitate, faimoasa Gard elveian, o for militar pe baz de voluntariat provenit din brbaielveieni. Garda nu este chiar o armat, ci mai mult o for de poliie i gard de corp pentru papa. Puterea legislativ este investit n Comisia pontifical pentru statul Vatican condus de un preedinte. Membri sunt cardinali numii de papa pentru un mandat de cinci ani. Funciile juridice sunt conduse de trei tribunale Signatura apostolic, Rota roman i Penitenieria apostolic, care sunt de asemenea arma juridic a Sfntului Scaun (a se vedea mai jos). Sistemul legal este bazat pe canon sau dreptul ecleziastic; dac dreptul canonic nu este aplicabil, legile speciale ale teritoriului se aplic, de obicei modelate dup prevederile italene. Vaticanul are propriul oficiu potal, supermarket, banc (bancomatele sunt singurele din lume care folosesc limba latin), staie feroviar, central generatoare de energie electric i cas de editur. Vaticanul i emite propriile monede i timbre i controleaz prorpiul domeniu de internet (.va). Radio Vatican, postul oficial de radio, este unul din cele mai influente din Europa. LOsservatore Romano este ziarul semi-oficial. Este publicat de laici catolici, dar conine informaii oficiale. Administraia Sfntului Scaun. Ofierul ef este Secretarul de Stat, al crui titlu este asemntor celui al ministrului de externe al Statelor Unite ale Americii i care exercit de fapt aceste funcii i pe cea a premierului n alte ri. Administraia Sfntului Scaun este separat. Papa l guverneaz prin intermediul Curiei romane. Aceasta este format din Secretariatul de Stat, nou congregaii, trei Tribunale, 11 consilii pontificale i un complex de birouri care administreaz afacerile bisericii la cel mai nalt nivel. Secretariatul de stat coordoneaz Curia prin Cardinalul Secretar de Stat. ntre cele mai active instituii ale bisericii sunt Congregaia pentru docrtina credinei, care supravegheaz doctrina bisericii; Congregaia pentru episcopi, care coordoneaz numirile episcopilor n cele dou Americi i n Europa; Congregaia pentru evanghelizarea popoarelor, care susine activitatea misionar; Consiliul pontifical pentru dreptate i pace, care se ocup de pacea internaional i problemele sociale. Sfntul Scaun are trei tribunale: Penitenieria apostolic care se ocup de contiin; Rota roman este responsabil pentru recursuri, inclusiv anularea cstoriilor i Signatura apostolic curtea final de apel. Prefectura pentru afacerile economice coordoneaz finanele departamentelor Sfntului Scaun i supravegheaz administrarea patrimoniului acestuia, un fond de investiii datnd de la Tratatul de la Lateran. Un comitet format din cincisprezece cardinali, condus de Secretarul de

Stat are autoritate final de supraveghere asupra tutoror problemelor financiare ale Sfntului Scaun, inclusiv pe cele ale Institutului pentru lucrrile religiei, o instituie financiar cunoscut drept banca Vatican. Arhivele secrete ale Vaticanului (sunt parte componenta a Bibliotecii Vaticanului) In fapt, denumirea arhivelor de secrete vine de la sintagma Archivum secretum care nseamn Arhiva privat, deci personal, a Papei. Tocmai pentru a demonstra, ntr-un fel, transparena dorit de organizatori, expoziia se intituleaz Lux in arcana, Lumin n Arhiv. Documentele acoper o arie geografic extins: Europa, Asia, America, Africa. Ziaritii observ cu aviditate mesaje de la popoare ndeprtate, scrise n toate limbile, pe hrtie, mtase, coaj de copac sau pergament. - se poate vedea primul manuscris n limba mongol, care este prezent n expoziie, o misiv a mprtesei Chinei, scris pe o fie de mtase lung de un metru i ceva, n 1650. ( imprteasa, care face parte din dinastia Wang, i comunic Papei c s-a convertit la catolicism, lund numele de Elena). Tot Papei- Leon al XIII-lea numit mare maestru al rugciunilor, i este adresat i mesajul indienilor Ojibwe scrijelit pe o coaj de mesteacn . La fel de inedit este i o misiv n limba quechua primit de Papa Clement al VIII-lea de la incai. - p ntreag seciune a expoziiei este dedicat protagonistelor feminine ale istoriei, care au avut, de-a lungul timpului, legturi spirituale cu Sfntul Scaun. mprteasa Sissi a Austriei i trimite Papei Pius al IX-lea o scrisoare de mulumire , n timp ce Cristina, regina Suediei, semneaz actul de abdicare. - ultima scrisoare a Mariei Stuart adresat Papei Sixtus al V-lea n 1586 , cu dou luni nainte de a urca pe eafod. Un alt mesaj, alt regin, aceeai soart: Maria Antoaneta, care deplnge situaia n care se afl, cu puin nainte de a fi decapitat. Este expus, n aceeai seciune, i documentul prin care a fost proclamat Dogma Neprihnitei Zmisliri a Maicii Domnului. - scrisoarea membrilor Parlamentului englez ctre Papa Clement al VII-lea din 1530, prin care se solicit anularea cstoriei dintre Henric al VIII-lea i Caterina de Aragon. Un document cu att mai greu ca valoare istoric, cu ct este mbogit cu sigiliile a peste 80 de lorzi i episcopi englezi, susintori ai regelui. Refuzul Papei de a aproba divorul a avut ca efect schisma cu Biserica Catolic i naterea celei Anglicane. De la naterea bisericii Anglicane, la naterea Luteranismului: este expus i bula papala prin care a fost excomunicat Martin Luter Un alt capitol dureros al istoriei Bisericii Catolice este marcat prin expunerea documentelor legate de procesele conduse mpotriva lui Galileo Galilei i cel contra lui Giordano Bruno, condamnat ca eretic i ars pe rug n februarie 1600. Episoade obscure i parial iluminate din istoria milenar a Bisericii Catolice, apar n 60 de metri de pergament care conin 231 de mrturii mpotriva Cavalerilor Templieri. O pecete masiv este pus pe documentul care confirm Concordatul dintre Republica Francez i Sfntul Scaun, punctnd nceputul libertii religioase n Frana. Cursiv, cu litere apsate, se poate citi i semntura la finele documentului: Bonaparte