TEHNICI, PROCEDEE SI A PA R AT U R A I N A B O R D A R E A E X P E R I M E N TA L A A S E N Z AT I I L O R

Caloianu Adina

Abordarea experimentala a senzatiilor -o perspectiva istorica1.Filozofia -J. Locke- sustinea ca la baza cunoasterii se afla senzatiile

-Leibniz propune distinctia intre perceptie si aperceptie si introduce notiunea de perceptii mici - Hume sustine ca impresiile ce se nas in simturi au o cauza care ne va ramane necunoscuta 2. Fizica -Bouger a fost primul care a studiat pragurile diferentiale ale sensibilitatii vizuale -J.Sauver a masurat disocierea sunetelor la nivelul auzului

- De remarcat sunt si contributiile remarcabile aduse de : - Herman von Helmholtz la metodologia experimentala a senzatiei -Fechner-la dezvoltarea psihofizicii -Wilhelm Wundt- la intemeierea psihologiei experimentale

3. Astronomia -W. Herschell a studiat adaptarea la intuneric demonstrand ca aceata se bazeaza pe sensibilitatea periferica a retinei

1. SENZATIILE PROPRIOCEPTIVE-KINESTEZICE SI DE ECHILIBRU - TEHNICI, PROCEDEE, APARATURA A. Metoda rangului- (Fechner)- se utilizeaza 10 greutati
B. Metoda etalonului se ofera subiectului o greutate C. Metoda cadrului referinta- se dau subiectului un

in ordine aleatoare pe care subiectul trebuie sa le aseze intr-o ordine descrescatoare sau crescatoare dupa greutate. etalon si acesta trebuie sa compare alte greutati oferite cu greutatea etalon.

D. Metoda praxiei- subiectul este solicitat sa efectueze

diferite tipuri de miscari cu sau fara control vizual pe baza unor comenzi si instructaje verbale.

numar de greutati intr-o maniera aleatoare fiecare de cinci ori si i se cere sa-i atribuie o valoare raportata la o scala cu cinci gradatii.

Probe pentru determinarea sensibilitatii kinestezice -Kineziometrul Michotte - este un dispozitiv alcatuit dintr-o bara gradata lunga de 50 cm si astfel se pot determina tendintele de sub- sau supraestimare in aprecierea pe cale kinestezica si fara control al distantelor. -aceasta proba ofera in acelasi timp si indicatii asupra memoriei kinestezice.

PROBE PENTRU DETERMINAREA SENZATIEI DE ECHILIBRU

este o proba complexa si intr-o varianta experimentala a acestei probe subiectul era introdus intr-o camera obscura si urmarea pe un perete miscarile unei bare luminoase ;s-a constatat o tendinta neconstientizata a subiectilor de a-si modifica postura in functie de sensul de miscare al barei luminoase. aeronavigant.

- Statokineziometrul Dufour-

Scaunele rotative- sunt folosite pentru selectia si testarea personalului Platformele instabile- sunt dispozitive complexe alcatuite dintr-un suport Proba electromiografica (EMG)- determina activitatea electrica a Probe de inregistrare video a miscarilor- permit

plat amplasat pe o bila; subiectul trebuie sa-si mentina cat mai mult echilibrul. muschilor situati sub piele.

analiza tridimensionala a miscarilor complexe executate in anumite conditii.

2. Senzatiile cutanate - fac parte din categoria exteroceptorilor, avand rolul de receptare a stimulilor mecanici
Sunt constituite din senzatiile propriu zise de atingere, presiune sau prurit tactile Senzatii cutanate Au rol adaptativ important in reglarea hmeostaziei organismului

termice

algice cutanate

Senzatia de durere semnalizeaza o agresiune mecanica, termica, chimica, electrica asupra tegumentului.

TEHNICI, PROCEDEE, APARATURA

Senzatiile tactile: a) Metode generale nespecifice:

-anestezia locala a unei portiuni a pielii prin care se urmareste ordinea pierderii si restabilirii formelor de senzatii cutanate; -abolirea totala a sensibilitatii prin sectionarea nervului, prin injectarea cu alcool sau novocaina prin oprirea circulatiei sanguine; -sectionarea si inlaturarea unor portiuni reduse de piele.

sau

b) Metode specifice:
-esteziometre cu fir de par -ace tactile -esteziometre magnetice -tactometre cu placi

temperaturi ce permite reglarea temperaturii lichidului iar aplicarea se face pe puncte cu picatura. amplasate in apropierea diferitelor zone ale pielii.

Tehnici, procedee, aparatura

Senzatiile cutanate termice -termoestiziometrul- este un rezervor pentru apa la diferite - radierea termica- se realizeaza utilizand surse de caldura

realizeaza o crestere treptata a presiunii pana la obtinerea senzatiei de durere; avantajul il constituie posibilitatea investigarii pe zone punctiforme ceea ce permite elaborarea unei harti a punctelor de durere.

Senzatiile algice cutanate - algometru / algesimetru- cu ajutorul acestora se

3.Senzatiile olfactive

- Se bazeaza pe ajutorul unor celule receptoare aflate in epiteliul olfactiv continut de mucoasa nazala - Pragurile olfactive variaza intre 12 grade de intensitate, iar in general valoarea acestora se determina in functie de distanta dintre substanta sursa si nas - Timpul de reactie in olfactie modelul explicativ ne spune ca un neuron va fi excitat atunci cand concentratia substantei va ajunge la nivelul zonei receptoare - Investirea experimentala a olfactiei este dificil de realizat iar laboratoarele de psihologie onbisnuita nu dispun de aparatura clasica in acest domeniu. Tehnici, procedee, aparatura Olfactometrul Zwaademaker, olfactometrul Elsberg- Levy -acestea sunt dispozitive mai complexe care permit un control mai bun al variabilelor mai ales a celor care tin de temperatura substantei stimul si de concentratia acesteia; pentru persoanele care lucreaza in industria cosmetica si parfumerie exista proceduri specifice de antrenare.

Metoda lui Toulouse si Pieron -cei doi autori si-au propus sa masoare acuitatea olfactiva intr-o atmosfera inodora de 15 grade cu ajutorul unor flacoane inchise ermetic;flaconul este deschis si I se da subiectului sa il miroasa timp de 3 secunde; o regula importanta este sa se porneasca de la concentratii mai slabe spre concentratii mai mari.

4. Senzatiile gustative
-Dificultati in studiul experimental al senzatiilor gustative: -existenta unor criterii subiective de evaluare ce tin de starile psihofiziologice interne ale subiectului -procedee si metode de stimulare si inregistrare cu cu un coeficient mai scazut de siguranta -absenta unor criterii si parametri riguros-obiectivi de estimare a senzatiilor gustative -stimularea concomitenta si a altor receptori. -Pragurile diferentiale sunt mai greu de estimat si se utilizeaza frecvent metoda comparari succesive ; -Adaptarea la nivelul sensibilitatii gustative este foarte rapida, de ex. Pentru sarat timpul necesar adaptarii este de 14- 16 sec., pentru amar 47-50 sec. -Sensibilizarea, contrastul si amestecul sunt foarte bine reliefate la nivelul sensibilitatii gustative; -Contrastul apare ca efect al interactiunii a celor patru grupe de receptori iar amestecul se obtine prin combinarea a doua sau mai multe substante cu gust pur- rezultatul fiind o senzatie gustativa ce inglobeaza caracteristicile proprii fiecarei substante combinate.

TEHNICI ,PROCEDEE, APARATURA

1. Procedeul degustarii : subiectul este solicitat sa identifice, sa discrimineze, sa denumeasca substanta degustata sau sa descrie anumite calitati ale acesteia; -este simplu de realizat 2. Procedeul stimularii punctiforme, metoda Touluse- Vaschide -se utilizeaza 60 de flacoane prevazute cu pipeta si se aplica cu picatura pe ariile gustative ale limbii - fiecare flacon va fi prevazut si cu o pensula mica deoarece uneori o picatura poate insemna o cantitate mult prea mare de substanta - si pentru a dispune de un nivel mai ridicat al sensibilitatii gustative examinarea se va realiza la cca. doua ore dupa masa. 3. Aplicatoare gustative sunt aparate mai complexe care permit reglarea temperaturi substantei precum si identaficarea temperaturii la suprafata limbii.

In cercetarea psihoacustica s-au impus trei metode: discriminarea, egalizarea si gradarea senzoriala: Discriminarea permite Egalizarea este folosita pentru masurarea celor mai mici a stabili ce se intampla atunci diferente intre doua sunete cand doi stimuli sunt egali in care pot fi distinse cu ceea ce priveste perceperea certitudine. Astfel se poate subiectiva chiar daca in mod reduce intensitatea unui sunet clar sunt inegali din punct de unic pentru a se stabili daca vedere al unei alte dimensiuni poate fi detectat in prezenta obiective altui sunet. Gradarea senzoriala permite modificarea raporturilor de intensitate si frecventaale sunetului in conditiile in care un subiect antrenat reuseste sa opereze distinct cu cei doi indicatori. Dezavantajul este ca trebuie sa se asigure un consens intre observatori in ceea ce priveste dimensiunile evaluate intrucat diferentele individuale introduc surse nedorite de variatie.

M. Golu (1978) face diferenta intre sensibilitatea auditiva sub forma ei absoluta si diferentiala care se raporteaza la frecventa si pragurile auditive absolute si diferentiale care se raporteaza la intensitate. Pragul absolut inferior Reprezinta intensitatea minima a tonului standard Reprezinta intensitatea maxima a sunetului luat la frecventa de 100 Hz. Reprezinta cea mai mica modificare de intensitate adagata la intensitatea initiala asunetului Cercetarile au demonstrat ca nivelul sensibilitatii absolute creste de la nastere pana spre varsta de 18 ani, cand atinge valoarea maxima; se mentine relativ constant pana la 30-35 ani dupa care se constata o curba descendenta tot mai accentuata odata cu inaintarea in varsta.

Pragurile senzatiilor auditive

Pragul absolut superior

Pragul diferential

Tehnici, procedee si aparatura

este u n dispozitiv usor Diapazonul A studiului de manevrat in experimentele de laborator; astfel se poate evalua registrul acuitatii senzoriale acustice pentru variate lungimi de unda ale sunetelor. Generatorul de sunete este un dispozitiv electronic utilizat in vederea studiului pragurilor frecventei si intensitatii; permite o modulare a registrului de frecvente si intensitati; un alt avantaj il constituie faptul ca subiectul poate fi instruit sa realizeze singur modularea anumitor caracteristici.

Audiometrul este un aparat utilizat atat in laboratoarele de fonoaudiologie in scop clinic- pentru determinarea tulburarilor auditive-, cat si in laboratoarele de psihologie experimentala pentru determinarea caracteristicilor acuitatii auditive; acestea permit evidentierea rezultatelor prin intermediul audiogramelor care prezinta intr-o maniera grafica performantele auditive .

Senzatiile vizuale
-pragurile vizualePragul minim absolut Masurat pentru prima data de catre Hecht, Schaler si Pirenne in 1942 Determinarea acestuia presupune o serie de factori si dificultati si metoda utilizata pentru determinarea acestuia este cea a erorii medii. Termenul si metoda au fost propuse de catre fiziologul Allen in 1926 si determinarea acestuia se poate realiza in doua sensuri: ascendent si descndent pentru a surprinde mai bine capacitatea de fuziune a imaginilor pe retina.

Pragul diferential

Pragul temporal al acuitatii vizuale frecventa critica de fuziune-

TEHNICI SI APARATURA

Aparatul Flicker
este utilizat in diverse domenii precum : psihologie clinica, farmaco=psihologie etc. pentru determinarea frecventei fuziunii stimulilor vizuali prezentati in 3 moduri diferite: -frecventa crescatoare - frecventa descrescatoare - frecventa crescatoare si descrescatoare

In cabinetele de oftalmologie precum si in laboratoarele de psihologie experimentala expresia pragului minimal este acuitatea vizuala evaluata cu ajutorul tabloului optometric

BIBLIOGRAFIE
Anitei M., Psihologie experimentala, Bucuresti 2007-2008, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie, Invatamant la Distanta; Al. Rosca, Metodologie si tehnici experimentala in psihologie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1971.